ANATOMIA

ŞI
BIOMECAN
ICA
ARTICULAŢ
IEI COXO -
FEMURALE
 GENERALITATI
0 Articulatia coxo-
femurala leagă membrul
inferior liber de coxal.
Este o articulaţie de tip
sferiodal, triaxială , în
care se pot efectua
mişcă ri în toate
direcţiile.

Imagine de ansamblu
Suprafeţele
articulare
0 - suprafaţa articulară a
capului femural, de formă
sferică, acoperită de
cartilaj hialin mai gros în
partea centrală. În centrul
suprafeţei articulare se
află o depresiune numită
fosa capului femural sau
„fovea capitis” sau foseta
ligamentului rotund, loc
de inserţie pentru
ligamentul rotund.
0 - acetabul -este o
cavitate hemisferică
situată pe faţa laterală
a coxalului, la unirea
corpurilor celor trei
oase
componente(ilion ,
ischion si pubis ).
Prezintă suprafaţa
articulară a coxalului
pentru capul femural,
numită „facies lunata”.
În fundul acetabulului se
gă seşte fosa acetabulară , care
este o suprafaţă nearticulară .
Marginile acetabulului se
prelungesc cu „labrul
acetabular”, asemă nă tor ca
formă ,structură şi funcţie, cu
bureletul glenoidian.
Labrul acetabular trece ca o
punte peste incizura
acetabulului constituind
ligamentul transvers al
acetabulului. În acest fel,
incizura este transformată într-
un orificiu pe unde trec vasele
ligamentului rotund.
 Mijloacele de unire
0 capsula articulară , ce are formă de trunchi de con, cu baza mare inserată medial pe
circumferinţa acetabulului şi baza mică , situată lateral, inserată anterior pe linia
intertrohanterică , iar posterior pe faţa posterioară a colului femural la 1-1,5 cm, medial de
creasta intertrohanterică .Faţă de această linie de inserţie a capsulei, trohanterul mare,
trohanterul mic şi fosa trohanterică ră mâ n extracapsular.
Capsula articulară a soldului este mai puternică decâ t capsula
articulară a umă rului. Ea este formată din fibre circulare în stratul
profund şi longitudinal la suprafaţă . În poziţie normală a
membrului inferior liber, ea este în tensiune.Poziţia în care se
relaxează , numită poziţie antalgică , este câ nd şoldul se află în
semiflexie şi membrul inferior în abducţie şi rotaţie externă .
0 ligamentul iliofemural -
se află pe faţa
anterioară a
articulaţiei, dispus în
evntai, cu vâ rful inserat
sub spina iliacă antero-
inferioară , iar baza pe
linia intertrohanterică .
El prezintă două
fascicule: un fascicul cu
direcţie oblică care se
termină pe marginea
anterioară a
trohanterului mare
(fasciculul superior) şi
un fascicul aproape
vertical care coboară şi
se prinde anterior de
trohanterul mic
(fasciculul inferior).
0 - ligamentul
pubofemural -este
situat tot anterior, cu
o inserţie situată
medial pe ramura
superioară a
pubisului şi una
lateral, anterior de
trohanterul mic.
Împreună cu
fasciculele
ligamentului
precedent formează
ligametul în „N” sau
ligamentul lui
Welcker.
0 - ligamentul
ischiofemural -este
situat pe faţa
posterioară a
articulaţiei. El se
inseră în partea
postero-inferioară a
sprâ ncenei
acetabulare,
îngustâ ndu-se pe
mă sură ce merge
lateral şi superior şi se
termină anterior de
fosa trohanterică .
0 - zona orbiculară , numită şi
ligamentul inelar Weber, este
o condensare a fibrelor
circulare profunde ale capsulei.
Fibrele acestui ligament sunt
de două feluri: cu originea
osoasă , care pleacă inferior de
spina iliacă antero- inferioară ,
înconjură colul femural
anterior şi posterior şi fibre
proprii semicirculare paralele
cu sprâ nceana acetabulului, cu
rol în întă rirea primelor.Zona
orbiculară solidarizează cele
trei ligamente de mai sus şi
contribuie la menţinerea
capului femural în acetabul.
0 - ligamentul capului femural,
numit şi ligament rotund, este
situat între fosa acetabulară şi
foseta capului femural . El este
intraarticular, fiind foarte
rezistent.
Pe capul femural se prinde în
foseta capului femural, iar pe
coxal, prin trei fascicule pe:
ligamentul transvers al
acetabulului şi pe partea
anterioară şi posterioară a
incizurii acetabulare. Conţine
vase ce asigură aproximativ 1/5
din vascularizaţia capului
femural.
0 Sinoviala este groasă şi înveleşte capsula în interior, precum şi
ligamentul rotund.
BIOMECANICA ARTICULAŢ EI
COXO-FEMURALE
 La nivelul articulaţei şoldului se pot efectua
urmă toarele mişcă ri:

0 Flexie – Extensie
Flexia este mişcarea
prin care faţa anterioară a
coapsei se apropie de
abdomen.
Extensia este mişcarea
inversă flexiei, prin care
faţa posterioară a coapsei
se apropie de zona fesieră .
 În ambele mişcă ri
femurul se mişcă în jurul
unui ax transversal care
trece prin foseta
ligamentului rotund şi
prin vâ rful marelui
trohanter. În timp ce capul
femoral alunecă în
cavitatea acetabulară ,
epifiza distală a femurului
descrie un arc de cerc,
dinainte înapoi, pentru
extensie şi dinapoi înainte,
pentru flexie.
 În timpul flexiei, partea anterioară a capsulei articulare, precum şi
ligamentele extraarticulare anterioare se relaxează , în timp ce
partea pă osterioară a capsulei este pusă în tensiune.
În timpul extensiei, partea posterioară a capsulei articulare se
relaxează iar partea anterioară a capsulei şi ligamentele
extraarticulare anterioare sunt puse în tensiune.

0 Flexia activă este de

90°- 120° şi flexia pasivă
de 110°- 140°.
0 Extensia activă este de
30° şi cea pasivă este de
50°.
0 Flexorii: psoasul iliac
(flexor principal), croitorul
şi dreptul anterior (flexori
accesori).
0 Extensorii: fesierul mare, fesierul mijlociu, bicepsul
femural, semitendinosul şi semimembranosul.
0 Abducţia - Adducţia

Adducţia este mişcarea

prin care coapsa se
apropie de linia mediană
sau de coapsa opusă .

Abducţia este mişcarea

inversă , prin care coapsa
se depă rtează de linia
mediană au de coapsa
opusă .
 Ambele mişcă ri se efectuează în jurul unui ax antero-
posterior care trece prin capul femoral şi într-un plan
frontal.

0 Mişcarea de abducţie este

limitată de contactul osos dintre
colul femoral şi sprâ nceana
cavită ţii acetabulare.
0 Mişcarea de adducţie este
limitată de contactul dintre cele
două coapse., ea avâ nd o
amplitudine mult mai mică
decâ t abducţia.
0 Adducţia activă este de 30° şi
cea pasivă de 65°.
0 Abducţi activă este de 70° şi
cea pasivă de 80°.
0 Abductorii: muşchii fesieri, piramidalul şi tensorul
fasciei lata.
0 Adductorii: pectineul, adductorul mare, adductorul
scurt şi dreptul intern.
0 Circumducţia
Rezultă din executarea succesivă a celor 4 mişcă ri
amintite mai sus. În timpul acestei mişcă ri capul femural se
roteşte în cavitatea acetabulară , în timp ce epifiza distală a
femurului descrie un cerc.
0 Rotaţie externă - rotaţie
internă
Rotaţia externă este
mişcarea prin care femurul
se roteşte în jurul unui ax
vertical care trece prin
centrul capului femoral,
trohanterul mare
deplasâ ndu-se dinainte
înapoi. În acelaşi timp vâ rful
piciorului se îndreaptă spre
înafară .

Rotaţia internă este

mişcarea inversă , trohanterul
mare deplasâ ndu-se spre
înainte iar vâ rful piciorului
spre înă untru.
0 Rotaţia externă activă este de 35° şi cea pasivă de 40°.
0 Rotaţia internă activă este de 15° şi cea pasivă de 20 activă este de 35° şi cea
pasivă de 40°.
0 Rotatorii interni:
fesierul mijlociu şi
fesierul mic.
0 Rotatorii externi: piramidalul, obturatorul intern,
obturatorul extern, gemenul superior, gemenul inferior
şi pă tratul femural.
Muşchii
motori ai
articulaţiei
şoldului:
0 Flexorii: psoasul iliac
(flexor principal), croitorul
şi dreptul anterior (flexori
accesori).
0 Extensorii: fesierul mare, fesierul mijlociu, bicepsul
femural, semitendinosul şi semimembranosul.
0 Abductorii: muşchii fesieri, piramidalul şi tensorul
fasciei lata.
0 Adductorii: pectineul, adductorul mare, adductorul
scurt şi dreptul intern.
0 Rotatorii interni:
fesierul mijlociu şi
fesierul mic.
0 Rotatorii externi: piramidalul, obturatorul intern,
obturatorul extern, gemenul superior, gemenul inferior
şi pă tratul femural.