Curs 4

31.10.2013
Fiziologie.
Schimburile, vas-lichid interstitial,este favorizat de suprafata
totala mare de sectiune.Cca 0.4-05 metri patrati.Datorita
suprafetei mari, viteza de circulatie este lenta, 0.3-0.4 mm
pe secunda.Permeabilitatea capilara, este semnificativa,
datorita structurii peretelui,format numai din endoteliu(deci
subtire).In timpul unor activitati metabolice intense,numarul
capilarelor functionale creste de la 1-10% cat sunt in repaos,
la pana de 10 ori.Ceea ce creste aportul de oxigen si
substante nutritive.
Fluxul sangvin capilar se auto regleaza prin feedback
negativ,adica daca fluxul sangvin creste, se produce
vasoconstrictie arteriolara in amonte astfel cantitatea de
sange scade, tesuturile fiind aparate de o cantitate prea
mare de fluide.In acest mecanism sunt implicati, factorul
moral,in primul rand sistemul renina-angiotensina.Intre
arteriole si venule,exista si o legatura directa,care
scurtcircuiteaza teritoriul capilar.Aceste legaturi directe, se
numesc anastomoze arteriole-venoase.Prin aceste
anastomoze,se mobilizeaza mai rapid, cantitati de
sange.Aceste anastomoze, sunt implicate in functii, cum ar fi
termoreglarea, motricitatea, deci functionalitatea este legat
in primul rand nervos.Legile, care guverneaza, schimburile
dintre capilare si tesuturi sunt legi fizice.Difuziunea,
osmoza,filtrarea,uneori pinocitoza,este principalul mecanism
de schimb la nivelul microcirculatiei.Ea depinde de
solubilitatea substantei,de temperatura, de suprafata de
schimb,de marirea moleculelor,de distanta la care se
realizeaza.Filtrarea este deasemeni un mecanism
important.Daca exista o diferenta de presiune
hidrostatica,de o parte si de alta, a epitelului capilar,se
produce filtrarea apei, si a substantelor dizolvate din capilare
in tesuturi.Prezenta moleculelor mari, de exemplu proteinele
exercita o presiune numita presiune oncotica,care se opune
filtrarii.Balanta, filtrare-reabsorbtie, a apei si a substantelor
dizolvate depinde de presiunea hidrostatica din capilar care
favorizeaza filtrarea si depresiunea oncotica a proteinelor
sangvine care se opun filtrarii determinand reabsorbtia apei,
astfel apa iese din capilar in tesut, antrenant si substantele
nutrive dizolvate.Acest fenomen se intampla la capatul
arterial unde suma presiunilor este favorabila filtrarii.La
capatul venos al capilarului fenomenele se produc invers,

apare o reziune de rezorbtie care determina reintrarea apei

in capilar,antrenand si produsii de cantabolism celular.
Osomoza
Este fenomenul de trecere a apei, prin membrana semipermeabila spre sectorul cu concentratie mare.Transportul
vasicular numit pinocicoza se produce pentru micro molecule
si picaturi mici de plasma care contin substante,care in mod
normal nu pot strabate membrana celulara.Aceste schimburi
sunt continui si pe ele se bazeaza activitatea metabolica
celulara.In fiecare minut membrana celulara si membrana
capilara sunt strabatute de aceste substante.Peretele capilar
poate fi strabatut si de leucocite.Daca presiunea sangvina
creste, in vasele micro-circulatiei, si concentratia proteinelor
plasmatice scade, se filtreaza o cantitate mare de lichid din
capilare care se acumuleaza in exces in tesuturi,asa apare
edemul.
Circulatia sangelui prin vene
Venele sunt vasele prin care sangele se intoarce la
inima.Volumul venos,este mai mica pana la 0 la varsarea
venelor cave in atriul drept.Viteza si circulatia sangelui
creste de la periferie cu 0.5mm/s spre inima atingand in cele
doua vene cave, valoarea de 100mm/sec.In peretele venos,
exista tesut elastic si testut muscular neted,care confera
venelor doua propietati importante:Distensibilitatea si
contractilitatea.
Distensibilitatea este propietatea venelor de a-si mari pasiv
calibrul sub actiunea presiunii sangelui.Capacitatea bazinului
venos creste,venele putand inmagazina volume sporite de
sange,sub venele hepatice, splenice si subcutanate,care
joaca rol de rezervoare.
Contractilitatea este capacitatea de a-si modifica activ
calibrul prin contractie sau relaxaarea muschilor netezi din
perete.Prin contractia venelor, se mobilizeaza sangele din
rezervoare,producandu-se deplasarea lui spre inima ceea ce
creste debitul cardiac.
Factorii care determina intoarcerea sangelui la inima prin
activitatea sa de pompa, inima mentine, deci creeaza si
mentine o diferenta de presiune intre aorta cca 100 de mm
coloana de mercur si atriul drept 0 desi presiunea sangelui
scade mult la trecerea prin arteriole si capilare,mai ramane
un rest de presiune,cu rol de impingere de cca 10 mm

coloana de mercur la extremitatea venoasa a

capilarului.Deci restul de presiune este un factor care
participa la intoarcerea sangelui la inima.
Un alt factor este aspiratia toracica presiunea negatica din
cavitatea toracica determinata de elasticitatea pulmonara ,
este mai mare in inspiratie si contribuie la mentinerea unor
presiuni scazute in venele mari din cavitatea toracica.
Al treilea element presa abdominala produsa de
coborarea diafragmului in timpul inspiratiei.Exercita o
presiune pozitiva in teritoriul abdominal care se transmite
venelor, impingand sangele spre inima.
Alt element pompa musculara adica contractia
intermitenta musculara exercita o presiune asupra venelor
din muschi care sunt mult mai comprimabile decat
arterele.Venele profunde sunt golite de sange in timpul
contractiei,iar relaxarea din doua contractii aspira sangele
din venele superficiale.Sangele este impins spre inima
datorita sistemului valgular pe care venele il au si care
imprima acest sens de curgere impedicand refluxul.Acest
mecanism valgular devine ineficient in repausul prelungit,dar
intervine eficient mai ales la nivelul membrelor inferioare in
timpul mersului.Prin acest mecanism valgular, intoarcerea
venoasa este ajutata si de pulsatiile arterelor daca se afla in
vecinatate.
Al 5-lea element aspiratia atriala modificarile de presiune
din atriul drept se repercuta asupra presiunii sangelui in
venele mar.IN fata de ejectie ventriculara, presiunea
sangelui in atriu scade,datorita deplasarii spre varful inimii a
peretilor atriani.Scaderea presiunii din atri, aspira sangele
din venele mari,si ciclul se reia.Acest mecanism este
accelerat in tahicardie.
Forta gravitationala ajuta circulatia din teritoriile aflate
deasupra nivelului corpului si ingreuneaza circulatia de
desubt.In acesst fel circulatia venoasa este influentata de
pozitia corpului.Tot timpul trebuie sa stim ca aparatul cardio
vascular functineaza ca un sistem de vase
comunicante.Intoarcerea sangelui la inima are o importanta
esentiala pentru reglarea debitului cardiac,deoarece in mod
normal o inima sanatoasa pompeaza atata sange cat
primeste prin aflux venos.
Reglarea activitatii cardio-vasculare
Adaptarea permanenta a activitatii cardio-vasculare la

solicitarile organismului necesita o adaptare complexa

realizata prin mecanisme nervoase si umorale,ele determina
valori scazute ale frecventei cardiace, ale debitului cardiac,
si ale tensiunii arteriale in repaos pentru ca in efort aceste
valori sa creasca progresiv contribuind la redistributia
sangelui in organele si sistemele active.Sistemul nervos
controleaza functiile globale. De ex:
redistributia sangvina in diferite teritorii, cresterea activitatii
cardiace, contrulul presiunii arteriale.Circulatia este
controlata exclusiv de sistemul nervos vegetativ, mai ales
prin sistemul nervo simpatic.Parasimaticul este important in
reglarea functiilor cordului.
Reglarea nervoasa cardio-vasculara toate vasele
sangvine, cu execptia capilarelor, sfinceterelor precapilare si
a majoritatii meta-arteriolelor sunt invervate de
simpatic.Inervatia ateriorelor mici si arteriorelor face ca prin
stimulare simpatica sa se produca vaso-constrictie(adica
cresterea rezistentei lor, la fluxul sangivn,ca daca am un
calibru mic trece mai greu)modificandu-se astfel debitul
sangvin in tesuturi.
Inervatia vaselor mari,face ca stimularea simpatica sa
modifice volumul sangvin si volumul circulator periferic, pe
langa fibrele nervoase simpatice vasculare exista fibre
simpatice care merg la inima.Stimularea lor determina
cresterea activitatii cardiace,adica creste frecventa si creste
forta de contractie a inimii.Singurul efect al parasimaticului
este controlul frecventei cardiace, stimularea parasimpatica,
adica stimulare vagala(nervul vag) determina scaderea
frecventei cardiace.Centrul cardio motor se afla in
substanta reticulata bolbo-pontina.De la acest nivel pornesc
impulsuri eferente prin maduva spinarii spre organele de
executie si de aici prin fibrele simpatice vazo-constrictuale la
aproape toate vasele sangvine ale organismului.In acest
centru exista mai multe zone foarte importante:
aria vaso-constrictoare contine neuroni, care au ca
mediatori, nonadrenalina,fibrele neuronilor din aceasta
arie stimuleaza neuronii vaso-cosntructori din maduva
si mentin tonusul vaso-motor

aria vaso-dilatatoare inhiba activitatea ariei vasocosntrictoare

aria senzitiva primeste informatii senzitive in principal

de la nervul vag(perechea 10 din nervi cranieni) si

nervul gloso-faringian(perechea 9) si emit raspunsuri

care controleaza aceste doua zone ale nervilor.In aceste
doua zone existand centrii nervosi care asigura un
control reflex al functiilor circulatorii.
Centrul cardiomotor controleaza si activitatea inimii prin
fibrele simpatice, are efect excitatorr asupra cordului, cu
cresterea frecventei si cresterea fortei de contractie, din
vreme ce nervii vagi, deci prin parasimpatic are un efect
inhibitor al functiei cardiace.Frecventa si forta de
contractie scad.
Centrul cardio vaso-motor - este sub controlul altei zone
si centrii nervos si anume : 1) poate fi stimulat sau inhibita
de centrii nervosi din substanta reticulata a trunchiului
cerebral;
2) poate fi influentat de hipotalamus, regiunile
postero-laterale ale hipotalamusului au in special
efect excitator, zonele anterioare ale hipotalamusului
pot produce fie o usoar excitatie fie o usoara
inhibitie.Hipotalamusul are rol si in integrarea
activiatii cardio-vasculare cu alte activitati
vegetative, termoreglarea, digestia, sau functiile
sexuale
3) cortexul cerebral prin diferite reggiuni ale lui,
cortexul poate excita sau inhibia centrul cardio-vasomotor.Prin stimularea cortexului motor in timpul unui
efort fizic, acesta trimite impulsuri excitatorii catre
hipotalamus, si de aici la centrul cardio-vasomotor,care va transmite comanda de vaso-constrictie
in toate teritoriile cu exceptia vaselor din muschi si
ale coronarelor(la nivelul miocardului).Astfel
creste,frecventa cardiaca si tensiunea arteriala.
Un indicator important al activitatii cardio-vaso-motoare este
tensiunea arteriala.Ea este supusa unor mecanisme de
control rapid pe termen mediu si pe termen lung.Controlul
rapid al tensiunii arteriale se face prin stimularea receptorilor
de presiune,paroreceptori se numesc, din sinusul
carotidian,este o aglomerare de fibre simpatice la nivelul
carotidei, si din arcul aortei. Stimularea acesteor receptir
creeaza impulsuri nervoase,care se transmit prin nervii
gloso-faringian(perechea 9-a) si vag (perechea a10-a),si sunt
inhibitati centrul vaso-cosntrictor bulbar.Se produce vasodilatatie venoasa si arteriolara in sistemul periferic si se
produce scaderea frecventei cardiace si a fortei de contractii

cardiace.Astfel stimularea baroreceptorilor printr-o presiune

crescuta determina scaderea reflexa a presiunii
arteriale,datorita scaderii reflexe a rezistentei vasculare
periferice si ale debitului cardiac.
Chemoreceptorii din carotida si aorta, sunt sensibili la
scaderea concentratiei de oxigen si la excesul de dioxid de
carbon sau al ionilor de hidrogen.
Transferul bidirectionar de lichid, in scopul reajustarii
volumului sangvin in functie de nevoie.
Mecanismele de reglare a tensiunii pe termen lung ele
devin evidente de la cateva ore de la modificarea tensiunii
arteriale si implica functia renala.Mecanismul de control
rinichi-volum-sangvin, creeaza un control foarte bun avand
capacitatea de a restabili in intregime echilibrulm in
conditiile in care, apa si sodiul se pot elimina pe cale renala
in cantitati normale.