Dr.

FLORINA OJOGA
CURS 6 MG
RECUPERAREA MEDICALA IN
PATOLOGIA NEUROLOGICA
 FIZIOPATOLOGIE
• 1. FENOMENE DUREROASE
• Apar frecvent in afectarea perif(durerea de tip
nevralgic/nevritic)fata de afectarea centrala(durere talamica)
• 2. TULB DE SENSIB SUPERFICIALA(tactila,termica cu
hipo/anestezie, rar hiperestezie)
• 3.TULBURARI MOTORII cu deficit PARTIAL de F musc (pareza)
sau TOTAL (paralizie)
• 4.TULB VEGETATIVE
• 5.TULB DE ROT de tip hipo/areflexie in afectari PERIFERICE
sau areflexie/hiperreflexie in sd de neuron motor CENTRAL
 FIZIOPAT
• Programele de recuperare trebuie instituite PRECOCE pentru:
• -prevenirea dezvoltarii sechelelor fct neurologice
• -combaterea modif somatice sec de tip
• -deformari, deviatii
• -redoare articulara
• -degenerescenta si fibroza musc
• -escare de decubit
 STRUCT MUSC STRIATE
• Sufera modificari progresive
• -hipotonie-hipotrofie-atrofie de inactivitate-3% pe zi
pierderea F musc prin repaus la pat
• -ruperea echilibrului musc in balanta AGONISTI-ANTAGONISTI
prin solicitarea preferent a unor grupe musc, pozitii vicioase,
comanda motorie insuficienta sau imperfecta
• -retractii capsulo-ligamentare si tendinoase-modificarea
propriet elastice si adoptarea progresiva a unor POZITII
VICIOASE
 OBIECTIVE RECUP NEUROLOGICA
• 1. mentinerea aliniamentului fiziologic la nivelul col vert,
membre sup si inf
• 2.combaterea pozitiilor vicioase de tipul contracturi,
retracturi sau flexum
• 3.intretinerea mobilit artic la nivelul unghiurilor
FUNCTIONALE pentru ADL
• 4. intretinerea tonusului, fortei si rezistentei musc
• 5. corectarea tulb de coordonare, ameliorarea controlului
motor voluntar
 MIJLOACE DE TRAT
• 1. programe de TERAPIE FIZICALA cu efect analgetic,
vasculotrop, miorelaxant/excito-motor, simpaticolitic
• 2.ORTEZARE de tip STATIC pentru prevenirea DEFORMARILOR
sau DINAMIC care permit utilizarea sectorului functional
afectat
• 3. program de KINETOTERAPIE SPECIFIC
• 4.TERAPIE OCUPATIONALA
• 5.PSIHOTERAPIE
• 6.LOGOPEDIE
 SD DE NEURON MOT PERIFERIC
• Miscarea voluntara poate fi posibila, dar insuficienta se realizeaza
prin miscari active asistate prin suspensia mb cu scripeti
• Cand bilantul musc permite (Fm cel putin 3) se trece la etapa de
exercitii active si activ-rezistive
• SD DE NEURON MOT CENTRAL
• Pacientul este imobilizat la pat
• Se urmareste combaterea fact care favorizeaza staza,tulb trofice,
escare de decubit,infectie,tromboflebita
• Se vor controla pct de max presiune:calcaneu,capul
peroneu,sacru,omoplati,occiput
• Pacient mobilizat pasiv din 3 in 3 ore
• Se asoc-posturare, masaj analgetic,vasculotrop si de drenaj
 SPASTICITATEA
• Stare complexa neurologica caract prin:
• -hiperreflectivitate osteo-tendinoasa
• -reflexe spinale anormale
• -hipertonie musc
• -spasm muscular in flexie sau extensie
• DEF- rezistenta la intindere pasiva musculara
• Este frecv in sd de neuron MOTOR CENTRAL
• Cauze frecv-boli cerebro-vasc, TCC, traumatisme spinale,boli
demielinizante, SLA,encefalopatii cr infantile
• Asociaza-clonus, hipertonia OT, sincinezii
 TRAT SPASTICITATE
• 1. CONTROLUL PRIVIND STIMULII NOCICEPTIVI
• Factori: infectia urinara, tulb trofice cutan si escare, tulb de
tranzit intestinal, tromboflebita
• 2. CRIOTERAPIA
• Aplicatia locala de gheata,masaj cu gheata-reduc spasticitatea
3-4 ore
• 3. POSTURAREA
• Flexia cervicala reduce spasmul extensor in mb infer
• Extensia si abductia umarului asoc cu extensia cot-pumn
reduce spasmul flexor la hemiplegic
• Tapotajul, vibratia stimuleaza contractia musc
 TRAT SPASTICITATE
• 4.EXERCITII DE INTINDERE
• Ex de intindere PASIVA, ACTIV-ASISTATE,ACTIVE –modularea
spasticitatii, ameliorare a troficitatii locale
• 5. TRAT MEDICAMENTOS
• -diazepam, baclofen, dantrolene sodium
• -blocaj chimic de nervi perif-fenol
• -injectare de toxina botulinica-reduce spastic timp de aprox 6
luni-este f scumpa
• 6. ALTE METODE-KT in apa, tehnici de FNMProprioceptiva,
tehnici de relaxare
 RECUP IN AFECT NEUROL PERIF.
• EVALUAREA AFECTARII NERVILOR PERIFERICI
• Bilant clinico-functional
• -tulb de sensib-sensib tactila,termica,durer,de
presiune,vibratie
• -deficit motor-bilant muscular
• -afectarea mobilit artic-bilant articular
• -modif de ROT
• -tulb vegetat
• -tulb trofice
• -EMG-denervarea musc si localizeaza leziunea
 PARALIZIA DE N. RADIAL
• Compresie nerv
• -nivel axilar
• -sant de torsiune humerus-brat
• -zona mm.scurt supinator-pumn
• Frecv abuz alcool, teren metabolic modif (diabet, defic vit B)
• cauze-traumatice, compresii tumorale,PR
• -compresie-malpozitie pacient in t anesteziei, sau
compresie la etilici (paralizia de sambata seara)
• consecinte-paralizia EXTENSORILOR-mana in gat de lebada-
afectata extensia cot, pumn si degete, hipoestezie fata
dorsala a mainii
 PARALIZIA DE N. RADIAL

• TRATAMENT
• -intretinerea mobilit artic-mobilizari libere de F/E si P/S
• -Exercitii de intindere musc
• -electrostimulare cu curenti exponentiali-paralizie periferica
• -orteza statica si dinamica de extensie-combate tendinta la
retractie a flexorilor
• vitaminoterapie
• masaj tonifiant
• fizioterapie-laser, ultrasunet, unde scurte
 PARALIZIA DE N.MEDIAN
• SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN
• Cauze de compresie nerv median
• -idiopatic
• -posttraumatic-fractura pumn cu imobilizare prelungita
• -tulb metabolice
• -afect tesut conj-PR
• CLINIC-parestezii nocturne mana-tulb de sensibilitate si trofice
• -durere
• -deficit motor flexie pumn,degete,opozitie police,pronatie
antebrat-mana simiana-police in acelasi plan cu celelalte degete-
afectata prehensiunea de finete
• -semn PHALEN, TINEL prezente
• -EMG modificat
 PARALIZIA DE NERV MEDIAN
• TRATAMENT
• -ortezare
• -terapie M:analgetica, AINS,infiltratie cu prep cortizonice in tunel
carpian
• -chir-decompresie nerv
• -obiective recuperare
• 1.ameliorare,control durere-TENS, US, masaj
• 2.corectarea tulb de sensib- Terapie ocupationala
• 3.refacerea Fm-electrostimulare de tip exponential
• 4.ameliorarea tulb trofice si combaterea hiper Simpaticotoniei-
masaj,bai contrastante,parafina, KT-prevenire AND-distrofie
simpatica reflexa
 PARALIZIA DE NERV ULNAR
• paralizia prehensiunii de FORTA
• apar tulburari motorii-muschii interososi si hipotenari
• tulb senzitive-reg palmara interna a mainii
• risc important de redoare artic MCF si IF degete 4-5-grifa
cubitala
• semnul Froment al jurnalului-nu poate face opozitie intre
police si index cand incearca sa tina o foaie de hartie
 PARALIZIA DE N ulnar
• TRATAMENT
• -termoterapie-bai calde, parafina
• -electrostimulare cu c. exponentiali pt muschii intrinseci ai
mainii-interososi si lombricali
• -orteza de mana
• -exercitii active pt extensorii interfalangieni, exercitii de
opozitie si indepartare degete si police
• -tehnici de recuperare a sensibilitatii-sa recunoasca diverse
obiecte in mana
• -masaj
• -electroterapie-US, laser, unde scurte
PARALIZIA DE NERV SPE-PERONEU
• Frecvent apare dupa poz prelung de incrucisare a picioarelor,
prin compresia nervului la nivelul capului peroneului, la
pacientii dependenti de pat cu soldul in ROE prelungita sau
post-traumatic
• CLINIC
• -durere pe traiectul nervului-fata ant-lat a gambei si dorsala a
piciorului
• -deficit motor-tibial ant, extensor comun degete,propriu
haluce si peronieri-imposib realizarii FLEXIEI DORSALE si
EVERSIEI (nu poate sta pe CALCAIE)-picior cazut, balant, var
echin
 PARALIZIA DE SPE
• deficit de sensibilitate pe fata externa a gambei si fata dorsala
a piciorului
• etiologie-paralizie prin compresie in somn
• -fractura cap peroneu
• -neuropatie diabetica
• -traumatism de sold sau interventie pt PT sold
• -chirurgia genunchiului-PT
• -HD lombara
• TRATAMENT
• -orteza de posturare a piciorului in unghi drept
 PARALIZIA DE SPE
• -mobilizari pasive articulatie picior-flexie dorsala, eversie,
flexie dorsala degete
• -masaj tonifiant
• -hidroterapie si termoterapie calda-efect circulator si trofic
• -ES cu curenti exponentiali
• exercitii active, active cu rezistenta si functionale cu mers pe
teren plat sau accidentat
• -exercitii de intretinere ROM si intindere (stretching) pt
muschii triceps sural si tendon ahileean
• hidroKT
 PARALIZIA DE NERV TIBIAL-SPI
• SINDROM DE TUNEL TARSIAN-in traumatisme de GLEZNA-fracturi si
entorse
• CLINIC
• -durere pe traiectul nervului
• -deficit motor de flexie PLANTARA-triceps sural si muschii plantari-
nu poate sta pe VARFURI si tulb de sensibilitate pe talpa
• -risc dezvoltare DSReflexa-fibre vegetat simpatice
• -hipo/areflexie tendon achileean
• TRATAMENT-chir-decompresie
• -orteza de mers
• -TENS, masaj, termoterapie, US, laser
• -electrostimulare, KT de mobiliz artic,mers
 RECUPERAREA IN AFECT NEUROL
CENTRALE
• AVC ( stroke syndrome ) necesita un program
de recuperare precoce
CAUZE AVC:
1. TROMBOZA CEREBRALA apare in mai multe
ore/zile, frecvent dupa perioade de
inactivitate (dimineata) – tulburari motorii
intinse + tulburari de orientare temporo-
spatiala
 RECUPERARE AVC
2. HEMORAGIA CEREBRALA/SUBARAHNOIDIANA
- se instaleaza brutal
- legata de efort fizic/stres
- asociaza valori crescute ale TA
- Clinic- cefalee intensa/greata/varsaturi
3. TROMBOEMBOLISMUL
- se instaleaza de obicei brutal – AVC ISCHEMIC
 RECUPERARE AVC
- AVC hemoragic are cel mai mare risc de
mortalitate in prima luna
- factorul de risc cel mai frecvent care
contribuie nefavorabil la evolutia AVC => HTA
- alti factori asociati frecvent cu AVC ->
HIPERCOLESTEROLEMIA, FUMATUL, DZ,
OBEZITATEA – factori care pot fi controlati si
corectati
 RECUPERARE AVC
- AVC STANG – hemiplegie dreapta, afectarea
vorbirii si limbajului ( afazie ) – scaderea
capacitatii de a interpreta si formula limbajul
- AVC DREPT – hemiplegie stanga si probleme
vizuale si de integrare spatiala - deficit
vizual/spatial => MARE handicap pt
recuperarea independentei in gestica
personala
 HEMIPLEGIE
• DEF=perturbare motorie hemicorp consecutiva unei leziuni
controlaterale a caii piramidale la nivel cerebral
• tulburari motorii-deficit motor, spasticitate, sincinezii
• tulburari senzitive-hipo/anestezie
• tulb neuro-psihologice-limbaj, perceptie vizuo-spatiala,
memorie, atentie, invatare, reactii emotionale
• prognosticul este influentat de-tipul leziunii, intinderea
leziunii, varsta, factorii de comorbiditate, precocitatea
inceperii trat de recup, partea atinsa-hemiplegiile stg au un
prognostic mai prost decat cele dr (consecinta dezorganizarii
functiilor cognitive)
 HEMIPLEGIE
• cauze-vasculare, traumatice, tumorale, infectioase
• GRAVITATEA
• 1. HEMIPLEGIA FRUSTA
• -dupa paralizia flasca, se instaleaza o spasticitate moderata,
inlocuita rapid de miscari voluntare
• -trat bine aplicat permite o recuperare completa in cateva luni
• -trebuie insistat pe recup functionala a MS si reintegrarea
functiei sale in miscarile globale
• 2. HEMIPLEGIA INTERMEDIARA
• -perioada de spasticitate este mai lunga, cu reluarea tardiva a
miscarilor voluntare
 HEMIPLEGIE
• -trat de recup prelungit si regulat permite reluarea aproape
totala a functiilor, doar mana ramanand cu sechele
• 3. HEMIPLEGIA GRAVA
• -lezare importanta a terit silvian
• -spasticitate accentuata
• -recuperare incompleta-MS ramane plegic, dar pacientul
poate recupera mersul, cu ajutorul sincineziilor
• MS-prevenirea umarului dureros paralitic-mobilizari blande,
esarfa de sustinere, fizioterapie, termoterapie)
• 4. AVC ischemic tranzitor-recuperare in 24 ore
 FAZE DE RECUPERARE AVC
• 1. FAZA ACUTA
• -se intinde de la aparitia AVC pana cand semnele vitale sunt
stabilizate-NEUROLOGIE
• 2. FAZA SUBACUTA
• -restabilirea motricitatii
• -pacientul poate fi ridicat in ortostatism si incepe trat de
recuperare intensiv si activ
• -exista hipereflectivitate si hipertonie
• 3. FAZA DE RESTAURARE NEUROLOGICA-reeducare
functionala
• 4. FAZA DE SECHELE-conservare potential functional si calitate
a vietii
 BILANTUL CLINIC
• este indispensabil pentru stabilirea planului de tratament
• -antecedente, modul de instalare, examene paraclinice,
stabilire diagnostic
• -evaluarea posibilitatilor de relationare-receptivitate,
cooperare, exprimare
• -bilant articular si muscular
• -examenul cutanat-escare
• -bilant senzitiv
• -bilant respirator si c-v
• -bilant gestual si functional
• -spasticitate, postura, schema corporala, tulb sfincteriene,
functii superioare, comportament
 COMPLICATII DUPA AVC
1. PRECOCE
- staza de decubit – escare
- retentie/incontinenta urinara/materii fecale
- infectia de tract-urinar
- tromboza venoasa profunda
- atelectazia pulmonara/pneumonie
- tulburari de vorbire, depresie
 COMPLICATII DUPA AVC
2. TARDIVE
- spasticitate/contractura musculara
- sindromul umar-mana = AND
- durerea de tip central ( talamica )
- tulburari de focar ( epilepsie vasculara )
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• pacient frecvent inconstient, necooperant,
dependent
OBIECTIVE:
 ingrijire tegument
 mentinerea troficitatii
 combaterea stazei de decubit
 intretinerea mobilitatii articulare
 combaterea pozitiilor vicioase, contracturi, retracturi
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• mobilizari in pat – se schimba pozitia corpului
la 3 h
• terapia posturala – combaterea stazei,
ameliorarea circulatiei de intoarcere,
prevenire pozitii vicioase ( flexum cot, degete,
sold, genunchi, retractie tendon achileean )
• mobilizari articulare segmentare – stimulare
neuromusculara, refac schemele de miscare
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• retracturi – orteza de repaus pt mana –
scaderea tonusului flexorilor palmari
• exercitii de mobilizare – pasiva, autopasiva –
prevenirea redorii articulare
• membru superior – articulatia gleno-humerala
– subluxatia capului femural ; atela antidecliva
+ mobilizari pasive
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• tulburari de tranzit digestiv si urinar
- incontinenta urinara = sfincter vezical flasc =
cateter extern uretral
- retentie de urina ( glob vezical ) = cateterizare
intermitenta de 4 ori pe zi si urocultura sapt.
- aport scazut lichidian = favorizeaza infectia urinara
- constipatie – dieta cu fibre vegetale si terapie
fizicala ( termoterapie locala, masaj pe colon )
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• tromboflebita profunda
- risc crescut de coagulare
- risc embolic cardiovascular sau cerebral
- trat. anticoagulant
- posturi antideclive
- mobilizari pasive
- ciorap elastic
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• tulburarile respiratorii
- modificarea mecanicii ventilatorii –
acumularea de secretii in alveole – riscul
dezvoltarii proceselor bronho-pulmonare si a
atelectaziei
- combaterea – drenaj postural respirator,
masaj, tapotaj toracal, KT respiratorie
 RECUP AVC IN FAZA SUBACUTA
• scopuri-lupta contra spasticitatii
• -recuperarea motorie progresiva-reprogramare
senzoriala si motorie
• spasticitatera apare dupa 2-3 sapt de la instalarea AVC
(flasca)-hipertonie musculara elastica, care intereseaza
muschii volitionali-predominenta pt FLEXORI la MS si
EXTENSORI la MI
• TRATAMENT DE RECUPERARE
• 1.Mobilizari pasive articulare
• 2. Posturari manuale si cu orteze-corectie deformari-mana-
pumn, picior var echin
 RECUP AVC IN FAZA SUBACUTA
• 3. Tehnici de scadere spasticitate-vibratii pe muschiul
antagonist, intinderi tendinoase lente, crioterapie/caldura
blanda, exercitii de tonifiere agonisti
• 4. Tehnica Kabat-faciliteaza reflexele de intindere, de tripla
flexie, de extensie, tonice ale cefei si labirintice, tehnici de
inversie lenta alternative, de contractie-relaxare (hold-relax)
• 5. Exercitii analitice fara rezistenta
• 6. Electroterapie-stimulare electrica functionala
• 7. Verticalizare prudenta cu sustinerea pacientului si orteza
de genunchi
• 8. Recuperare echilibru in sezand si ortostatism
 RECUP AVC IN FAZA SUBACUTA
• 9. Recuperare mers-KT sta de partea afectata si sustine
pacientul: ulterior pacientul poate merge cu un baston
tri/tetrapod. daca mersul nu se recupereaza va merge cu
fotoliul rulant
• 10. Recuperarea sensibilitatii tactile si proprioceptive
• 11. Tratamentul vezicii neurogene
• 12. Ergoterapie-TO-scop-reeducarea gesturilor analitice si
globale cu obtinerea autonomiei-la nivelul MS
• 13. PARALIZIE FACIALA-exercitii simetrice si analitice, masaj
facial, exercitii functionale
• 14. AFAZIE-logopedie
 RECUP AVC IN FAZA DE
RESTAURARE NEUROLOGICA
• se insista pe comanda voluntara si exercitiile analitice PLUS
• 1. Continuarea reeducarii mersului cu/fara sustinere, utilizand
orteze dinamice de mers, stimulare electrica functionala,
mers pe teren variat si urcat-coborat scari
• 2. Reeducarea independentei functionale
• 3. Reeducarea impotriva caderilor
• 4. Reantrenament la efort
• 5. Ergoterapie-invatarea gesturilor functionale acasa si la
serviciu, activitati manuale pentru refacerea gesturilor,
psihoterapie
 RECUPERAREA AVC IN FAZA DE
SECHELE
• scop-mentinerea unui nivel de spasticitate minim
• -intretinerea functiei musculare, articulare si functionale
castigate
• -incurajarea si sustinerea psihica a pacientului
• 1. Corectie mers
• 2. Exercitii analitice de tonifiere musculara bilaterala
• 3. Mentinerea amplitudinii articulare-exercitii ROM
• 4. Exercitii functionale
• 5. Ergoterapie
• 6. Invatarea unui program de antrenament personal la
domiciliu zilnic
RECUPERAREA MS LA HEMIPLEGIC
• FAZA PRECOCE ( perioada flasca )
a. posturarea MS – brat in abductie la 45 de
grade, cot in usoara flexie, pumn in extensie,
police in abductie, degete II-V in usoara flexie
b.mobilizari pasive MS
c. stimulari tactile si proprioceptive – tapotaj,
compresiuni, vibratie
RECUPERAREA MS LA HEMIPLEGIC
• FAZA POST-ACUTA ( spastica )
a. exercitii de redresare si echilibru
b. exercitii de antrenare a simetriei corpului
c. ameliorarea si controlul spasticitatii – tehnici
de FNP (KABAT)
d. exercitii de intretinere a mobilitatii articulare
e. exercitii de prehensiune, realizarea a
penselor, a controlului motor si coordonarii
RECUPERAREA MI LA HEMIPLEGIC
• OBIECTIVE:
- corectarea sincineziilor pt ameliorarea
mersului
- echilibrarea comenzilor pe grupele musculare
agonist – antagoniste
 RECUPERAREA MI LA HEMIPLEGIC
• FAZA ACUTA ( flasca )
- terapie posturala
- ortezare
- mobilizari pasive – combatere redori art.
(flexum de sold si genunchi si var equin
plantar)
 RECUPERAREA MI LA HEMIPLEGIC
• FAZA POSTACUTA
- instalarea spasticitatii –pacientul verticalizat –
tehnica KABAT ( ameliorarea deficitului motor
si controlul spasticitatii )
- STADII REC. MERS :
I. ORTOSTATISM – intre bare paralele
II.MERS – intre bare paralele
III.MERS – fara bare paralele
IV.URCAT – COBORAT - scari