INFILTRATII

GILDA MOLOGHIANU
infiltratiile
• Infiltratiile reprezinta injectarea unei
substante anestezice locale si /sau a unui
antiinflamator steroidian, sau a unei
substante vascoelastice la nivelul unei
articulatii sau periarticular.
• Infiltratia trebuie sa fie precisa, cu regului
de asepsie (sterilitate) stricte.
 infiltratii intraarticulare cu
substanta sterila vasco-elastica

• se adreseaza pacientilor cu fenomene de

artroza sau preartroza articulara, aceste
infiltratii avand rolul de a aduce in
articulatia afectata un plus de lubrifiere,
care favorizeaza cresterea mobilitatii
articulare si diminuarea durerilor
atentionari
• deoarece cortizonicul acţionează numai simptomatic în
artropatie, inflamaţia poate reapărea odată cu încetarea
efectului;
• substanţele cortizonice au o acţiune negativă asupra
troficităţii cartilajului şi osului care se asociază
supraactivităţii articulaţiei (prin rezoluţia rapidă a
simptomatologiei dureroase), putând favoriza o
deteriorare mai rapidă a articulaţiei;
• prin acţiunea imunosupresivă determină o
susceptibilitate crescută la infecţii, putând favoriza
instaurarea unei artrite septice.
atentionari
• În coxartroză, infiltraţiile intraarticulare de substanţe
cortizonice-retard care pot ameliora tranzitor formele
foarte dureroase, nu sunt recomandabile deoarece
accelerează procesele regresive ale cartilajului şi osului,
prin urmare indicarea lor este limitată la cazuri bine
selecţionate.

• În gonartroză practicarea infiltraţiilor intraarticulare de

substanţe cortizonice-retard are indicaţie în măsura în
care se respectă cu stricteţe următoarele reguli:
atentionari
• evidenţa componentei flogistice locale (în general certificată de
prezenţa revărsatului articular);
• absenţa semnelor radiologice de interesare marcată a osului
subcondral;
• excluderea proceselor septice locale concomitente;
• dozarea în funcţie de mărimea articulaţiei;
• riguroasă asepsie şi antisepsie la practicarea infiltraţiei;
• bun rezultat al infiltraţiei precedente (remisiunea simptomelor cu o
durată de cel puţin 30 – 40 zile);
• infiltraţiile distanţate în timp (la 2 – 3 luni);
• prescripţia concomitentă a măsurilor de favorizare a compensării
articulare (reducerea solicitărilor, fiziokinetoterapie etc.).
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Umarul
 Coiful ( coafa) rotatorilor
• Stabilitatea umărului - dependentă de sinergismul
muşchi-tendon
• Muşchii rotatori ai umărului
• infraspinosul (rotaţia externă)
• micul rotund (extensie, rotaţie externă)
• supraspinosul (abducţie)
• subscapularul (rotaţie internă)
• dispunerea inserţiilor în formă de cupă în jurul
capului humeral permite o opoziţie puternică
muşchilor deltoid şi pectoral  contribuie la
stabilitatea dinamică a capului humeral
Reumatismul abarticular
Generalitati
• Este reprezentat de procese
inflamatorii sau degenerative
• Suportul etiologic
abarticular
al reumatism

localizate la nivelul structurilor

abarticulare
• • Bursite

•
Burse
• Tendinite/Tenosinovite

•
Tendoane
• Capsulite

•
Capsule
• Ligamentite

•
Ligamente
• Fasciite

•
Fascii
Prevalenta crescuta & dizabilitate • Frecventa mare & probleme de
diagnostic diferential cu afectarea
inalta articulara  rolul ultrasonografiei
• condiţii biomecanice
articulare particulare &
in stabilirea diagnostic si orientarea
asupra cauzei
• factori de risc
Periartrita scapulo-humerala
Entitati

• Tendinite ale coifului rotatorilor, biceps,

etc

• Bursite

• Capsulita retractilă

• Sindromul de ruptură a coifului rotatorilor

• Sindromul de impingement

• Instabilitatea multidirecţională a umărului

 Umarul blocat
Capsulita retractilă/ capsulita adezivă/ umărul îngheţat/
Toate fenomenele patologice descrise anterior dar mai
ales cele hiperalgice pot evolua spre această entitate!
• limitarea semnificativa/ absenţa mişcării în toate
planurile la nivelul umarului (flexie/extensie,
abductie/adductie, rotatie interna/externa,
circumductie)
• absenţa durerii
• formele mixte: durere!!!
Diagnostic diferential

• patologia articulară inflamatorie sau degenerativă

• sindroamele radiculare regionale
• sindroamele algoneurodistrofice
 Sindromul de impingere, conflictului
coracoacromial
( antero-superior)
• Este determinat de o suferinta a tendonului
muschiului supraspinos. Asupra acestuia,
datorita particularitatilor anatomice, se
exercita o presiune („impingere”) care
repetata poate determina dezvoltarea unei
tendinite calcifice ce poate favoriza ruptura
partiala si chiar totala de manson („coafa”) al
rotatorilor.
 Tablou clinic
• Semnul „impingerii” este pozitiv; daca se
injecteaza 10 ml xilina 1% imediat sub
acromion durerea se diminueaza
(semnul”impingerii” se negativeaza),
confirmand diagnosticul de sindrom de
impingement.
• Apasarea marginii anterioare a acromionului
produce durere intensa.
• Se descriu trei stadii evolutive.
 Stadializare

• I. - edem, hemoragie in bursa sau tendoane=

tendinita de supraspinos;
• II. - fibroza, ingrosare tesuturi subacromiale,
rupturi partiale; eco= tendon SS inomogen,
cu calcificari sau imag. hiperecogene,
dimens crescute, rupturi partiale;
• III. - ruptura de coafa.
 Corespondente, nosologie
Aspecte Periartrita Sindromul
morfopatologice scapulohumerala conflictului
Tendinita supraspinos, Umar dureros simplu Stadiul I
TLB
Modificari degenerative; Umar dureros supraacut; Stadiul II
Rupturi partiale;
Tendinita calcifica,
bursita; Umar blocat ( inghetat)
Capsulita adeziva
Rupturi totale de calota Umar pesudoparalitic Stadiul III
rotatori/ TLB
 Paraclinic

• Radiografie umar: chisturi, necroza marii tuberozitati a

capului humeral, osteofite pe marginea anterioara si fata
inferioara a acromionului (artroza secundara). O imagine
radiologica normala a umarului nu exclude diagnosticul
de PSH.
• RMN detecteaza un spectru larg de afectiuni, de la
degenerare pana la ruptura partiala sau totala. Mai poate
evidentia leziuni ale tesuturilor moi si este deosebit de util
in urmarirea evolutiei postoperatorii.
• Ecografia mio-entezo-osteo-articulara
• Electromiografia cu studiul vitezei conducerii influxului
nervos sunt obligatorii atunci cand o afectare neurologica
este suspectata.
 Alte sindroame de “conflict”
• sindromul conflictului anteromedial: tend
subscapular si procesul coracoid;
• Sdr conflictului posterior: contact anormal
intre versantul posterosup al labrumului
glenoidal si fata post a tendonului infra-
sau supraspinos.
Evolutia PSH

• Umarul dureros simplu - favorabila, cu vindecare in cateva

saptamani/ luni, fie spontan, fie in urma tratamentului. Uneori
durerea se poate agrava  trecere la umar dureros acut, hiperalgic. 
Uneori evolutia spontana spre vindecare necesita 1-2 ani.
• Umarul dureros acut – trenanta; cel mai adesea, dupa cateva
saptamani durerile diminua treptat in intensitate, pana ce dispar
complet  caracter recidivant
• Umarul blocat - indelungata; in lipsa unui tratament adecvat,
blocajul umarului poate persista cateva luni; perioadele de
exacerbare a durerilor pot sa dureze de la cateva zile pana la cateva
saptamani
 Tratament
• scheme complexe de tratament
• conservator - Medicamenentos, non-farmacologic &
fizical-kinetic de reeducare
• chirurgical - ruptura mare coif rotatori
Obiective
• combaterea durerii
• refacerea mobilităţii pe toate axele de miscare
••reintegrarea umărului în gestualitatea cotidiană
integrarea umărului în lanţul kinetic al membrului
superior
Generalitati tratament PSH
 Scopul ecografiei ms in umarul
dureros
• Diagnostic;
• Metoda adjuvanta de
tratament: ecografia
interventionala:
infiltratii ghidate;
• Urmarirea a
evolutiei afectiunii
sub tratament.
 Ecografia interventionala
• Infiltratii ghidate
 Anatomia cotului

• Articulatia
humerocubitala,
humeroradiala,
radiocubitala
• Trohleartroza
Anatomia cotului
Anatomia cotului
Anatomia cotului
Anatomia cotului
Anatomia cotului
Anatomia cotului
Anatomia cotului
Anatomia cotului
 Cauze de durere / disfunctie in
patologia cotului
• epicondilita laterala/ mediala;
• Patologia articulatiei cotului: colectii
lichidiene, eroziuni, osteofite- PR, artroza;
• Afectiuni posttraumatice: entorse, subluxatii,
luxatii, fracturi, SDRC tip I, etc;
• Afectiuni neurologice: SNP, SNC.
Diagnostic

• Clinic;
• Paraclinic: imagistic - Rx, RMN, ecografie,
artroscopie, EMG;
• Laborator: sindrom biologic inflamator,
sindrom imunologic, acid uric, fosfataza
alcalina, calcemia, etc.
Patologie

1. Epicondilita laterala: cotul “tenismanului”;

2. Epicondilita mediala: cotul jucatorului de golf;
3. Bursita olecraniana, cubitala ( intre tend distal
biceps si tuberozitatea radiusului);
4. Artrita de cot ( PR);
5. Artroza cotului;
6. Cotul posttraumatic: entorse, luxatii, fracturi,
rupturi tendinoase: triceps brahial +/- sindrom de
tunel cubital, rupturi biceps brahial, leziuni de
nervi, de vase- ischemie antebrat Volkmann, SDRC
I.
 Epicondilita laterala si mediala
• Epicondilita laterala si mediala sunt
rezultatul unor activitati repetitive care
utilizeaza excesiv musculatura
supinatorie si pronatorie : golful, tenisul,
sofatul excesiv, utilizarea mouse-ului.
• Clinic: sensibilitate crescuta la palpare la
nivelul epicondilului afectat, durerea
exacerbandu-se la miscarea de extensie si
supinatie a antebratului pentru
epicondilita laterala si la miscarea de
flexie si pronatie pentru epicondilita
mediala
• Paraclinic: ecografia ms:
arii hipoecogene in tendonul comun al
extensorilor/flexorilor, hiperecogenitati,
calcifieri, modificare dimensiuni tend,
rupturi partiala/totale;
 Tratament
Obiective generale

• combaterea durerii
• refacerea mobilităţii
•• reintegrarea cotului în gestualitatea cotidiană
reintegrarea cotului în lanţul kinetic al membrului
superior
 Tratament
• Punerea in repaus a segmentului implicat
si evitarea activitatilor care exacerbeaza
afectiunea;
• Utilizarea benzilor de “contraforta” (benzi
purtate distal de cot, peste portiunea cea
mai voluminoasa a musculaturii
antebratului), preconizate a micsora
fortele transmise cotului in cursul
efortului,
• Tratamentul medicamentos: AINS, infiltrati
cu corticoizi;
• Fizioterapia: crioterapia (masaj cu
gheata), termoterapia, electroterapia,
laserterapia, masaj cu tehnici de MTP,
kinetoterapie;
• ESWT
• Acupunctura
• Tratament chirurgical
 Bursita olecraniana
• Bursita olecraniana apare
secundar traumelor repetate la
nivelul cotului, in artrita
reumatoida, in guta.
• La examinarea clinica se
percepe o colectie fluctuenta la
nivelul olecranului, dureroasa la
palpare.
• Bursita poate avea si cauza
infectioasa, cel mai frecvent
incriminat fiind stafilococul
auriu. In acest caz este indicata
aspiratia si cultura lichidului
aspirat.
Artroza cotului
INFILTRATIA GENUNCHIULUI
INFILTRATIA GENUNCHIULUI
INFILTRATIA GENUNCHIULUI
INFILTRATIA GENUNCHIULUI
INFILTRATIA GLEZNEI
INFILTRATIA GLEZNEI
INFILTRATIA GLEZNEI
INFILTRATIA GLEZNEI
atentionari
• evidenţa componentei flogistice locale (în general certificată de
prezenţa revărsatului articular);
• absenţa semnelor radiologice de interesare marcată a osului
subcondral;
• excluderea proceselor septice locale concomitente;
• dozarea în funcţie de mărimea articulaţiei;
• riguroasă asepsie şi antisepsie la practicarea infiltraţiei;
• bun rezultat al infiltraţiei precedente (remisiunea simptomelor cu o
durată de cel puţin 30 – 40 zile);
• infiltraţiile distanţate în timp (la 2 – 3 luni);
• prescripţia concomitentă a măsurilor de favorizare a compensării
articulare (reducerea solicitărilor, fiziokinetoterapie etc.).
MEZOTERAPIA
• Definitie - tehnica de tratament ce asociaza
stimuloterapia cu ace cu un aport de molecule chimice
alese in functie de patologia de tratat.
• Este o metoda terapeutica alopata, microdozata,
locoregionala.
• Efecte : - fizic prin punctura propriuzisa;
- fizico-chimic prin aportul de substante chimice.
MEZOTERAPIA
• Tehnica : variaza in functie de indicatii si efectul dorit

• Trei tipuri de injectii intradermice :

– injectia continua (cu papula) - in punctele hiperalgice,
– injectia “Coup par coup” - in puncte reflexe
– injectii “Nappage” - in zonele relfexe, pe regiuni mai
intinse.
MEZOTERAPIA
• Material de mezoterapie :
– ace Lebel : 4mm lungime / 0.4mm diametru
– seringi de unica folosinta de 1,2,5,10ml
– injectoare lineare cu 5 ace
– injectoare circulare cu 7-18 ace
– Pistormatic 1 si 2 : injectoare electrice programabile
– injectoare mecanice cu reglajul profunzimii injectiei
– injectoare cu presiune, fara ace
– seringi electronice
– aparat electric cu compresiune ce permite injectii dozate,
precise si indolore.
 MEZOTERAPIA
• Mod de actiune :
• stimulare tegumentara ce antreneaza
– producerea influxului nervos
– producerea de reactii biochimice cutanate ( agresiunea
celulara provoaca eliberarea unor mediatori chimici ce
actioneaza pe anumiti receptori)
– reactii vegetative ( stimularea sistemului vagosimpatic)
– reactii si actiuni ce fac parte din arsenalul de baza al
reflexoterapiei
– efecte psihice.
MEZOTERAPIA
In functie de patologia de tratat:
• in durerile viscerale- substanta medicamentoasa poate fi injectata
la distanta de zona afectata, la nivelul proiectiei cutanate a unui
viscer, tinind cont de punctele si zonele hiperalgice.
• In patologia articulara- se poate efectua la nivelul interliniului
articular si pe punctele si zonele hiperalgice cu un medicament
adecvat.
• In patologia vertebrala- se recomanda ID la niv. punctelor
interspinoase, punctelor pv. La 0,5 cm de linia mediana si
punctelor art. posterioare la 1,5-2,5 cmde linia mediana, punctelor
de emergenta ale radacinii
MEZOTERAPIA
• In patologia periarticulara (tendoane, muschi,
ligamente) medicamentul trebuie ales in functie de
efectul dorit :
- AINS - in inflamatii
- decontracturant - in contracturi
Se injecteaza la punctele de insertie, jonctiune muschi-
tendon, punctele trigger.
• In patologia vasculara , arteriala si venoasa, se folosesc
antiedematoase si vasodilatatoare. Se poate folosi
“napajul” pe zonele afectate.
MEZOTERAPIA
• Schema unui metamer
MEZOTERAPIA-- puncte trigger
MEZOTERAPIA---puncte trigger
MEZOTERAPIA
Concluzii
• este vorba despre asocierea unei forme de reflexoterapie cu un
aport biochimic endogen si exogen;
• in functie de patologie se injecteza: punctele rahidiene, punctele
metamerice, punctele ligamentare, musculo-
tendinoase,capsulare, punctele tigger, zone metamerice intinse;
• actiunea stimuloterapiei acupuncturale este perenizata prin
actiunea proprie a medicametului ales ( analgetic, AINS,
vasodilatator)