Gabor Ana Maria

Grupa 10
An 5

DETARTRAJUL

Detartrajul este tehnica de indepartarea a tartrului si a placii bacteriene de la nivelul

suprafetelor dentare(naturale sau artificiale) supra si subgingival.
Detatrajul poate fi :
-supragingival si are ca scop indepartarea depozitelor de tatru si placa de la nivelul coroanelor dentare
-subgingival -eliminarea tatrului si placii bacteriene de pe suprafatele radiculare
-lustruirea suprafetelor detartrate=root planning
-indepartrarea stratului superficial de cement moale impregnat cu toxine bacteriene
El poate fi realizat cu instrumente manuale, sonice, ultrasonice si laser.
Fiind o manopera sangeranda trebuie precedat de un tratament cu antibiotice la bolnavii cu pusee
recente de reaumatism articular, maladii cardiace congenitale sau alte boli generalece pot produce
insamantari microbiene in urma bacteriemiei.
Intrumente folosite pt detartraj supragingival se face cel mai bine cu seceri, chiurete de detartraj sau
ultrasunete.
Detartrajul subgingival si chiuretajul radicular se realizeaza cel mai bine cu chiurete de detartraj de tip
special, specifice suprafetelor radiculare.
Pozitia pacientului si a medicului depinde de tipul de scaun de obisnuinta medicului de a lucra in picioare
sau pe un scaun si trebuie sa asigure o buna vizibilitate, acces sigur si actionarea eficienta in zona
instrumentala.
Pozitia pacientului va fi una confortabila cu capul bine sprijinit pe tetiera.
Dace se lucreaza cu pacientul in pozitie sezand capul usor in extensie si la inaltimea umarului
operatorului cand se lucreaza la maxilar
Capul in continuarea trunchiului si la nivelul cotului medicului cand se lucreza la mandibula.
Pozitia medicului va fi una comoda in functie de hemiardada la care lucreaza.(8-13 dreptaci si 11-16
pentru stangaci)
Medicul se aseaza in dreapta si in fata in dreapta si in spate cand foloseste vizibilitatea indirecta din
oglinda
Iluminarea cavitatea trebuie sa fie f bine iluminata direct din lampa scialitica sau indirect cu ajutorul
oglindei in zonele greu accesibile
Vizibilitatea vizibilitatea se poate spori cu ajutorul lupelor dentare identificarea si determinartea
dimensiunilor depozitelor se face cu o sonda parodontala. In cazul detatrajului sonic si ultrasonic exista
aparate prezazute cu lampi led sau fibra optica
Accesibilitatea indepartarea si protectia partilor moi se face cu oglinda sau degete;e mainii stangi
Punct de sprijin pe elemenete fixe dinti vecini , menton sau alte zone, si este asigura de ultimele doua
degete ale maini operatatorului
 Abordare pentru evitarea omiterii vreeunui dine sau suprafate. mai intai se elimina tatru supragingival
apoi cel subgingival. se foloseste un anumit instrument pe toate suprafetele pt car are indicatie dupa
care se trece la alt instrument.
Imobilizarea dintilor cu boala parodontala
direct cu policele maini stangi si indirect cu ajutorul unui conformator aplicat la nivelul marginii incizale.
Controlul durerii. Se poate urmarii reactiile pacientului pentru a observa necesitatea unei anestezii in
caz de durere.Daca in cursul detatrajului manevrele sunt dureroase se poate efectua anestezie prin
infiltratie, plexala sau tronculara periferica, pentru asigurarea linistii operatorii si pentru confortul
pacientului.
Instrumente pentru detartraj :
*Instrumente pentru examinare: sonde de parodontometrie si sonde exploratorii
*Instrumente pentru detartraj si chiuretaj radicular :sapaligi, seceri, pile sau razuse, chiurete
*instrumnete de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj perii rottive, benzi
abrazive si de lustruit

a= partea activa, folosita pentru indepartarea depozitelor de tartru si, in general, se poate detasa prin
insurubere
b= partea pasiva si de legatura
c=maner cu suprafata striata ce faciliteaza o priza buna

Secerile pentru detatraj sunt instrumente pentru detartraj subgingival, pot patrunde in santul
gingival si pungi mici
Exista seceri : anterioare folosita pt frontali
posterioare pentru dintii posteriori
Utilizare: Ambele se folosesc prin impingere si tractiune blocului de tatru
Indicatii: indepartarea tatrulul din santul gingival. doar dc gingia permise insinuarea ei fara sa fie
dilacerata, sectinata
Daltile de detartraj: partea activa in continuara manerului usor curbata si terminata cu o
margina ascutina in unghi de 45 grade
Indicatii : detartraj supragingival, din zonele interdentare, portiunea proximala si accesibile (cu
ambrazura gingivala deschisa) ale dintilor frontali
Sapaliga de detartraj :
Instrument cu partea activa in unghi de 99-100 grade fata de partea pasiva
pentru frontali cand partea pasiva este scurta si rectilinie
pentru posteriori cand partea pasiva este mai lunga si angulata
Indicatii: indicata pentru indepartarea tatrului supra- si subgingival si marginea gingivala libera(dacase
poate insera) fetele vestibulare si oarale ale dintilor. instrumentul se aplica pe suprafata dentinara sau
radiculara evitand trauma gingivala.'
PIle sau razuse: partea activ acontine mai multe muchii paralele dispuse in unghi de 90-105
grade fata de baza
baza instrumentului variaza la dimensiune fata de zona unde se utilizeaza
Indicatii :
*langa sau sub marginea gingivala libera
*blocuri mari devtatru situate subgingival
*netezeste zona jonctiunea smalt cement

Seceri sapaligi si daltite sunt indicate pentru dislocarea blocurilor mai mari de tatru
Chiurete parodontale intrumente folosite pentru detartraj subgingival, chiuretajul radacinii si
altesutului de granulatie din pungile parodontale

Priza instrumentului. este importanta datorita faptului ca asupra blocului de tartru se exercita
presiune sau tractiune. Priza corecta ofera stabilitate eficienta control asupra instrumentului de
detartraj.
Exista trei tipuri de prize eficiente: creion, creion modifcat si palmar.
*Priza creion: indicele si policele se afla pe maner, asemanatoare prizei creionului, iar degetul mijlociu
este pe ultima portiune a manerului aproape de umarul instrumentului
*Priza creion modificat : se asemana cu prima tehnica deplasand indexul in sus pe maner la distanta de
partea pasiva a instrumentului. policele se afla la nivelul indicelui si buricului mijlociu se aplica pe gatul
instrumentului
*Priza palmara: este indicata la indeparatrea tartrului dur si aderent cu ajutoru dalti.
Tehnica detartrajului : Se realizaeaza dupa insinuarea a partii active a instrumentului sub blocul de
tartru iar disclocarea se face dintr o singura manevra prin decolare nu raclare, se urmareste
desprinderea dintr o singura data a unor portiuni cat mai mari de tatru. Se prefra miscari de tractiune nu
presiune evatand lezarea partilor moi.
Finisarea si lustruirea : suprafetelor detartrate constituie o etapa importanta care garanteaza in timp
rezultatele detartrajului. La nivelul subgingivalse efectueaza root planning minutios.
Sedinta se incheie prin clatirea cavitatii orale cu solutiii antiseptice, antiinflamatoare si
cicatrizante(clorhexidina triclosan).
Campul operator se mentine curat pe tot parcursul intervetiei.Este obligatoriu folosirea aspiratorului.
La finalul interventiei se face lavajul pungilor parodontale cu apa oxigenata sau clorhxidina in vederea
eliminarii fragmentelor de tatru si cement.
Numarul sedintelor se stabilenste in functie de cantitatea de tatru :in cazul depozitelor mari se
lucreaza pe grupe de cate 4-6 sedinte. Daca pacinetul prezinta tartru putin detartrajul se poate finaliza
intr o singura sedinta.
Instrumentele trebuie sa fie ascutite, ascutirea se impune dupa fiecare sedinta sau uneori in timpoul
sedintei
Angulatia instrumentelor Inserarea instrumentelor in punga parodontale se face cu angulatie minim 0
Urmează apoi localizarea concrementelor de tartru cu ajutorul chiuretei introduse în pungă. Vizibilitatea
este minimă, deci se impune utilizarea senzaţiei tactile.
Chiureta se plasează cu faţa facială în unghi de 45 ° faţă de suprafaţa radiculară şi se deplasează uşor
către incizal/ocluzal. Muchia ei se va propti în marginea inferioară a tartrului, indicând localizarea
acestuia.
 În faza următoare, după localizarea tartrului, se trece la detartraj. În acest scop unghiul format între
faţa facială şi rădăcină se va mări la 45- 85° (ideal 70°).
În cazul unghiurilor mai mici de 45° eficienţa detartrajului se reduce semnificativ, iar dacă unghiul
depăşeşte 90°, detartrajul devine agresiv asupra cementului radicular.

Actionarea instrumentelor: nstrumentele manuale pot fi deplasa te vertical, orizontal şi oblic, în funcţie
de regiunea în care se efectuează detartrajul : ·
* la dinţii frontali şi în regiunile aproximale ale molarilor şi premolarilor se folosesc mişcări verticale; · pe
suprafeţele netede (vestibulare şi orale) ale
*dinţilor laterali se efectuează mişcări oblice; ·
* suprafeţele cervical e se curăţă cu deplasări orizontale; ·
* detartrajul cementului radicular se efectu ează combinând cele trei tipuri de mişcări menţionate.
Indicatii postoperatorii
- se recomanda şi demonstrată pacientului o tehnică de periaj adecvată ;
- în şedinţele următoare se va controla cu tablete revelatoare şi indici de placă dacă s - au respectat
indicaţiile de igienă orală şi de alimentaţie ;
- adesea detartrajul poate fi necesar la intervale de 6 luni, cu ocazia controlului periodic.
Complicaţiile şi accidentele detartrajul:
-luxaţia / avulsia dinţilor cu mobilitate accentuată
-lezarea ţesuturilor moi poate surveni îndeosebi în cazul detartrajului manual, dacă în lipsa sprijinului
adecvat, se exercită presiuni mai mari şi instrumentul derapează de pe suprafeţele dentare -fisurarea
sau îndepărtarea obturaţiilor;leziuni pulpare
-în cazul supraîncălzirii anselor sonice şi ultrasonice;
-leziuni radiculare (când se exercită presiuni exagerate sau instrumentul este ţinut în unghi obtuz faţă
de suprafaţa rădăcinii, detartrajul poate produce eliminarea unui strat gros de cement).
Toxinele bacteriene impregnează doar stratul superficial al cementului radicular şi nu întreaga sa
grosime. Se doreşte aşadar, îndepărtarea doar a unui strat subţire din grosimea cementului, pentru a
reduce riscul hipersensibilităţii şi pentru a facilita vindecarea parodontală, condiţionată de prezenţa
cementocitelor rezid uale.
-instalarea unei hipersensibilităţi dentinare la rece, cald, acru sau dulce.
După detartrajul subgingival sau pe suprafeţele radiculare expuse în urma retracţiei gin givale, apare o
hipersensibilitate indusă de detaşarea depozitului mineralizat care diminua intensitatea stimulilor cu
care venea în contact dintele .
Cauzele hipersensibilităţii:
- Presiune laterală exagerată ;
- Menţinerea îndelungată a ansei sonice s au ultrasonice pe o anumită regiune dentară ;
- Poziţia incorectă a ansei sonice / ultrasonice pe dinte ;
- Angulaţia incorectă a instrumentului manual (unghi > 90° );
- Detartrajul dentinei expuse în prealabil ;
- Supraîncălzirea instrumentelor (rata scăzută a lichidului de răcire );

Tratament: paste de dinţi de tip sensitive (ex. gama Sensodyne, Colgate ProRelief), preparate cu fluor
(geluri cu 1500 ppm F, lacuri cu fluor şi ape de gură fluorurate).
Efectul desensibilizant se instalează în general după utilizarea timp de 2-4 săptămâni a acestor produse -
aerosolii degajaţi în cursul detartrajului pot conţine particule cu dimensiuni de până la 50 microni, care
se menţin în aer timp îndelungat şi pot cauza infecţii respiratorii . Aerosolii degajaţi conţin bacterii,
toxine din pungile parodontale inflamate şi sânge. Cu cât apa de răcire se pulverizează mai abundent, cu
atât volumul aerosolilor va fi mai mare. Tocmai de aceea este imperios necesară o aspiraţie cât mai
eficientă, pe cât posibil cu exhaustorul .
După detartrajul sonic şi ultrasonic se dezinfectează toate suprafeţele zonei de tratament: unitul dentar,
măsuţa de lucru, masuta mobila, piesa de lucru, aparat de detartraj, spray ul de apa si aer.
Pentru prevenirea instrumentării exagerate a pungilor parodontale, se pot utiliza dispozitive moderne
de detectare a tartrului. Acestea emit prin ansa subţire un fascicul de lumină infraroşie, care se
proiectează pe ţesuturile din punga parodontală. Fiecare structură reflectă în mod specific aceste radiaţii
şi astfel aparatul poate detecta prezenţa concrementelor tartrice, prin emiterea unor semnale sonore şi
luminoase. Exemple: Detectar (NEKS), Detectar (Ultradent). După detartraj pacienţii pot avea senzaţia
ciudată de gol , mai ales în regiunea dinţilor frontali inferiori, dar în câteva ore sau 1 - 2 zile această
senzaţie dispare.
In urma detartrajului pot rămâne suprafeţe gingivale ulcerate din cauza tartrului, care necesită
aproximativ 1- 2 săptămâni până la vindecare;
Chiar daca în această perioadă gingia poate sângera la periaj, fenomen normal in contexul mentionat,
nu trebuie oprit periajul.