Tehnica operatiei cu

lambou repozitionat
apical
Operatiile cu lambou sunt proceduri invazive utilizate in tratarea
bolilor parodontale avansate. In timpul acestei interventii se decoleaza
mucoasa gingivala impreuna cu sau fara periost, pentru a avea acces la
radacina dintelui si pentru a curata pungile parodontale, eventual pentru
a corecta defectele sau diformitatile osului alveolar.
Indicatii:
 Boala parodontala cu existenta pungilor parodontale cu o adancime medie de 4 pana la 8
mm (pungi parodontale medii si mari) , care nu pot fi curatate prin proceduri parodontale
non-chirurgicale
 Abces parodontal marginal (pe dintii laterali si uneori pe dintii frontali)
 Recidiva aparuta in urma chiuretajului subgingival
 Resorbtie osoasa de tip vertical
 Alungirea coroanei
 Complementar unor operatii de regenerare tisulara
 Aditii osoase realizate la nivelul pungilor parodontale
Contraindicatii:

 Atrofie osoasa si/sau mucoasa friabila fara urma de inflamatie si fara existenta de pungi
parodontale
 Resorbtie osoasa si retractie gingivala avansata (pana in apropierea apexului – risc de
pierdere a dintilor)
 Dinti cu mobilitate mare
 Resorbtii orizontale (atrofie a osului cauzata de inaintarea in varsta)
 Mucoasa este subtire, slab vascularizata, atrofiata
Aceasta metoda a fost descrisa de C.L. Nabers in anii 50’ ai secolului
XX si consta in inlaturarea pungii parodontale prin aplicarea lamboului
repozitionat apical.Metoda este indicate atunci cind exista pungi
supraoasoase sau alungiri coronare pentru crearea spatiului biologic.

Interventia poate fi aplicata maxim pe 4-6 dinti intr-o sedinta.Tehnica prevede

realizarea unei incizii cu bizou intern,dinspre marginea gingivala spre creasta
alveolara.Daca gingia este groasa,incizia se va efectua la 1mm de marginea gingivala
in jurul dintelui,facind excoizia epiteliului sulcular,epiteliului de jonctiune si a unei
portiuni din tesutului conjuctiv inflamat.Palatinal se poate realiza o gingivectomie cu
bizou intern,astfel incit toata portiunea supraosoasa sa fie eliminate.
Se va decola lamboul muco-periostal vestibular si oral.Uneori decolarea poate fi
usurata de inciziile de descarcare vertical.Inciziile de descarcare nu favorizeaza
cicatrizarea,pe cind un lambou fara incizii de descarcare o favorizeaza.

Daca este prezenta resorbtia osoasa sau exista pungi infraosoase nu prea adinci si largi la care
tehnicile de regenerare nu dau rezultatele scontate,leziuni interradiculare de gradul I si II,ele
trebuie corectate prin osteoplastie.Osteoplastia se efectueaza cu ajutorul frezelor cu sau fara
modelarea osului alveolar,apoi lamboul este repozitionat la nivelul dintilor in pozitia
apicala,acoperind osul alveolar.Lamboul repozitionat apical are urmatoarele avantaje:
 Reducerea pungilor parodontale;
 Pastrarea gingiei aderente;
 Acoperirea suficienta a osului alveolar;
 Liza osoasa secundara minima;
 Rezultate stabile in timp;
Luind in consideratie faptul ca mucoasa palatinala este densa,aderenta si
cheratinizata si nu poate fi repozitionata,recomanda in cazurile unei mucosae
gingivale mai subtiri de efectuat o incizie cu bicou intern si alta intrasulculara.

Materialul alogen este folosit mai restrins din considerente

etice,lamboul va fi subtiat cu ajutorul unui bisturiu,pentru a-I permite o
buna adaptare la suprafata radacinii si apofizei alveolare.
In lamboul Widman modificat se face o incizie festonata,care separa epiteliul pungii
si tesutul conjuctiv inflamat de cel intact si se delimiteaza cu doua incizii vertical pe
mucoasa alveolara.Tehnica Widman clasica este tot o metoda de deplasare apicala a
lamboului dupa un remodelaj osos.Lamboul Widman modificat are ca scop reducerea
pungilor cu sacrificiu minim de tesuturi parodontale si este numit adesea Lambou de
debridare.
Pe parcursul interventiilor chirurgicale,intentia este nu numai de a elimina pungile parodontale si tesuturile
afectate,dar si de a restabili contururile apofizei alveolare si ale gingiei si de a suprima osul lezat.In
interventiile chirurgicale osul apofizei alveolare capata caractere noi,deoarece uzurile si defectele,precum si
pungile osoase se excizeaza.Astfel se creeaza cces direct la radacina dintelui si se poate forma usor un contur
gingival optim.
Toate interventiile la apofiza alveolara pot fi divizate in osteoplastie si osteotomie.
Osteoplastia are ca scop de a-I reda apofizei alveolare contururi corespunzatoare
celor fiziologice,pe cind osteotomia este o inlaturare de os alveolar,pentru a schimba
pozitia osului fata de radacinilel dintelui.Osteotomia se face pentru a inlatura
deformarea osului,provocata de resorbtia lui in consecinta parodontitei.Tratamentul
chirurgical in regiunea dintilor monoradiculari este mai simplu;mult mai complicate
sunt operatiile atunci cind sunt afectate furcatiile dintilor pluriradiculari.Implicarea
evidenta a furcatiei in parodontite poate fi cu success lichidata si prin metode de
rezectie a radacinilor.