APARATUL GENITAL

Conf. Maier Adrian

Testiculul este glanda sexuală masculină cu rol în
producerea spermatozoizilor și a hormonului
masculin-testosteronul
-împreună cu epididimul formează complexul
epididimotesticular
-este un organ pereche, ce prezintă două fețe,
două margini și două extremități
-este plasat în bursa scrotală, localizare obținută
după coborârea completă
-formă și dimensiuni: de formă ovoidală , au
următoarele dimensiuni- L-40-50mm, l-25mm,
G-30mm de 18-20g greutate fiecare
-culoarea este albă sidefie, datorită învelișului
exterior, numit albugineea, este de consistență
fermă
-mijloace de fixare: sunt reprezentate de
funiculul spermatic, tunicile de înveliș și
ligamentul scrotal
-extremitatea superioară vine în raport cu capul
epididimului, marginea posterioară este în
contact cu corpul epididimului iar extremitatea
inferioară se învecinează cu coada epididimului
-fața medială este în raport cu marginea
epididimului și vasele sangvine
-testiculul este un organ parenchimatos de tip
glandular adaptat pentru funcția de secreție
externă și internă
-la exterior este învelit de albuginee iar la
interior se regăsește parenchimul testicular
-albugineea este un înveliș de culoare alb-
sidefie, gros, lucios și puțin elastic
-posterior prezintă o îngroșare de la care
pornesc septurile testiculului care împart
parenchimul în 200-250 de lobuli
-lobul testicular conține 1-3 tubi seminiferi
contorți, canale seminifere și țesut interstițial
-tubul seminifer este componenta exocrină și are
o lungime de 0,9m, și conține celule sexuale
masculine în diferite stadii de dezvoltare
-țesutul interstițial este componenta endocrină
cu rol în secreția testosteronului
-tubii seminiferi se continuă cu tubii seminiferi
drepți, care formează ulterior calea spermatică
cu ductele eferente testiculare
Epididimul este localizat pe partea posterioară a
testiculului, în continuarea ductelor eferente
testiculare
-este o formațiune neregulată ce prezintă un
cap, corp și coadă și este plasat în interiorul
tunicilor ce învelesc testiculul și funiculul
spermatic
-formă și dimensiuni: are o formă de virgulă, de
5cm lungime și o grosime de 10-12mm
-culoarea este alb rozie
-consistența este moale, elastică și depresibilă
-mijloace de fixare: este susținut de funiculul
spermatic, tunicile acestuia, ligamentele
epididimare care îl solidarizează la testicul
-epididimul este înconjurat la exterior de o
capsulă conjunctivă aflată în continuarea
albugineei testiculare, iar la interior se află
canalul epididimar cu numeroase sinuozități
unite între ele prin țesut celular dens
Vascularizația și inervația complexului
epididimotesticular
-arterele:
-artera testiculară sau spermatică provine
din aorta abdominală și emite:
-ram medial ce se anastomozează pe
partea infero-medială testiculară cu artera
epididimară anterioară
 -ram lateral merge pe fața
corespunzătoare a gonadei
-artera deferențială este un ram colateral
al arterei vezicale inferioare, se anastomozează
cu ramuri din artera testiculară
-artera funiculară se desprinde din artera
epigastrică inferioară, se alătură funiculului
spermatic și se anastomozează cu
arcada arterială dintre artera testiculară și
deferențială
-venele au originea în capilarele testiculare prin
vene scurte ce converg către mediastinul testicular
și se numesc vene centrale
-funiculul spermatic dispune de două rețele
venoase
-pachetul posterodeferențial care drenează în
vena epigastrică inferioară profundă
 -pachetul venos anterior sau pachetul
spermatic, ce drenează la dreapta în vena cavă
inferioară și pe stânga în vena renală stângă
-limfaticele iua naștere în lobulii testiculari printr-o
rețea închisă
-sunt centrale și periferice, ambele ajung la
mediastinul testicular de unde converg către
ganglionii lomboaortici
-nervii provin din plexul spermatic de la nivelul
aortei abdominale și din plexul deferențial

Ductul deferent este porțiunea din căile

spermatice care se întinde de la coada
epididimului până la ductul ejaculator
-are o lungime de 40-45cm, iar diametrul
exterior este de 2mm și cel interior de 0,5mm
-prezintă mai multe segmente:
-epididimotesticular
-funicular
-pelvin
-retrovezical
-structural este alcătuit din:
-tunica adventice sau externă de natură conjunctivă
-tunica musculară conține fibre musculare netede
dispuse longitudinal la exterior și circular la interior
 -tunica mucoasă prezintă un epiteliu prismatic ciliat

Vascularizația și inervația:
-arterele provin din surse multiple:
-artera vezicală inferioară
-artera testiculară
-artera deferențială și funiculară
-venele sunt tributare plexului venos prostatic și seminal
-limfaticele drenează în nodulii iliaci externi
-nervii provin din plexul hipogastric inferior
Tunicile funiculului spermatic și ale testiculului
-testiculul, epididimul, ductul deferent și
porțiunea inițială a funiculului spermatic sunt
învelite de mai multe pături suprapuse ce
constituie tunicilie sau bursele
-de la suprafață spre profunzime se descriu
următoarele tunici:
-scrotul sau pielea
 -dartosul este alcătuit din fibre musculare
netede, situate pe fața profundă a pielii
-fascia spermatică externă este o foiță
subțire alcătuită din țesut celular lax
-mușchiul cremaster alcătuit din fibre
striate are două fascicule musculare
-fascia spermatică internă sau tunica
fibroasă este continuarea fasciei transversale
 -tunica vaginală testiculară este învelișul
seros al testiculului și epididimului
Vascularizația și inervația
-arterele sunt ramuri din artera femurală
comună- pudendală externă superioară și
inferioară și ram din artera perineală
superficială- pudendală internă
-venele drenează către vena femurală prin
venele pudendale externe și vena iliacă internă
prin venele pudendale interne
-limfaticele drenează în nodulii inghinali
superointerni
-nervii au ramuri din genitofemural,
iliohipogastric și ilioinghinal
Vezicula seminală reprezintă depozitul
spermatozoizilor expulzați din testicul
-este un organ pereche diverticular, anexat căilor
spermatice
-este localizată între vezica urinară și rect,
deasupra prostatei, lateral de ampulele
ductelor deferente
-formă și dimensiuni: sunt reprezentate de
continuarea canalelor ejaculatorii, alipirea la
rect și sprijinul pe prostată
-structură
-la periferie se găsește adventicea sub care
se află musculara
-la interior este mucoasa prevăzută cu
epiteliu cilindric simplu
Vascularizația și inervația
-arterele provin din artera rectală mijlocie și
vezicală inferioară
-veneledrenează spre plexurile vezicale și
prostatice
-limfaticele drenează în nodulii iliaci interni și
externi
-nervii vin din plexul hipogastric inferior
Ductul ejaculator
-sunt organe canaliculare infundibuliforme care
iau naștere din unirea veziculei seminale cu
ampula ductului deferent
-se varsă în uretra prostatică prin intermediul
veru montanum
Penisul reprezintă organul copulator masculin
-este alcătuit din două părți una posterioară fixă
și alta anterioară mobilă, reprezentată de corpul
și glandul penian
-este localizat pe partea anterioară a perineului
-partea anterioară prezintă câteva caracteristici
în funcție de starea sa fiziologică:
-în stare de flacciditate este moale, și are
o orientare descendentă verticală
-în stare de erecție partea anterioară
devine turgescentă, mai lungă și voluminoasă
-mijloace de fixare: porțiunea posterioară este
fixă și aderă prin inserția corpilor cavernoși la
ramurile ischiopubiene și prin ligamentul
suspensor al penisului inserat pe simfiza pubiană
și linia albă adiacentă
-conformație exterioară
-extremitatea posterioară se continuă cu
rădăcina corpilor cavernoși și este fixată la simfiza
pubiană prin ligamentul suspensor al penisului
-corpul penisului reprezintă cea mai mare parte a
porțiunii libere peniene și are patru fețe:
-fața dorsală corespunde fețelor superioare ale
corpilor cavernoși
 -fețele laterale sunt rotunjite și corespund tot
corpilor cavernoși
-fața uretrală sau ventrală: prezintă un rafeu
median cutanat și o proeminență
corespunzătoare corpului spongios al uretrei
-glandul penian este extremitatea anterioară a
penisului, de formă conică, prevăzut cu un orificiu
medial vertical numit meatul uretral extern
-este delimitat la bază de coroana glandului,
separată de corpul penian de șantul
balanoprepuțial, care se continuă pe fața
ventrală până la meatul uretral sub forma două
șanțuri separate printr-un repliu cutanat numit
frenulum
-dealungul glandului învelișurile formează un
repliu cutanat denumit prepuț ce acoperă
glandul ca un manșon
-structură: penisul este alcătuit din înveliș și organe
erectile
-pielea este fină și mobilă
-dartosul este stratul muscular ce acoperă partea
profundă a pielii și are fibre circulare și
longitudinale
-fascia superficială a penisului sau țesutul celular
subcutanat cu rol de glisaj al pielii și dartosului
pe planurile profunde
 -fascia profundă a penisului este o foiță
fibroasă care învelește organele erectile și este
continuarea fasciei perineale superficiale
-organele erectile
-corpul cavernos al penisului în număr de
2, situați simetric bilateral cu o lungime de 15cm
în stare de flacciditate și 20cm în stare de erecție
 -fiecare corp cavernos prezintă o extremitate
posterioară, o porțiune mijlocie și o extremitate
anterioară care se termină printr-un vârf bont
prelungit cu ligamentul anterior al corpilor
cavernoși
-corpii cavernoși sunt alcătuiți din înveliș
conjunctivo-elastic și un sistem trabecular ce
conține areole sau caverne neregulate și unite
între ele
 -corpul spongios este localizat în jurul uretrei în
șanțul inferior delimitat de corpii cavernoși și are
trei segmente:
-bulbul penisului este extremitatea posterioară
-corpul are forma unui cilindru turtit, străbătut
pe lungime de uretră
-glandul penisului este extremitatea anterioară
a corpului spongios
Vascularizația și inervația este realizată separat
pentru învelișuri și țesuturi erectile
I)-planurile superficiale sunt vascularizate de
ramuri provenind din artera pudendală externă
-venele sunt colectate de vena dorsală
superficială a penisului, care se varsă în crosa
safenei interne
-limfaticele drenează în grupul inghinal
superointern
-nervii superficiali sunt ramuri genitale din
-genitofemural
-ilioinghinal
-iliohipogastric
-nervul perineal și dorsal penian
-nervul pudendal intern
-deasupra fasciei profunde se află vena dorsală
superficială a penisului, iar sub ea se află vena
dorsală profundă împreună cu arterele și nervii
profunzi ai penisului
II)-arterele organelor erectile provin din artera
pudendală internă
-corpii cavernoși sunt irigați de arterele
cavernoase, care emit ramuri anterioare și
posterioare
-corpul spongios este vascularizat de artera
bulbară (vascularizează bulbul, porțiunea
posterioară a corpului spongios și uretra
corespunzătoare) și bulbouretrală
(vascularizează corpul spongios și uretra)
-artera dorsală este un ram terminal al arterei
pudendale interne și se termină la nivelul
șanțului glandului penian
-venele provin din rețeaua nutritivă și
funcțională
-venele anterioare ale corpului cavernos
merg cu venele glandului, iar cele posterioare
drenează în venele pudendale interne
-venele corpului spongios drenează în vena
dorsală profundă a penisului, din acestea o parte
formează rețeaua venoasă retrobalanică
, rețea ce ia parte la formarea venei dorsale
profunde peniene
-limfaticele profunde pleacă de la glandul
penian și drenează în nodulii inghinali profunzi și
iliaci externi retrocrurali sau în nodulii iliaci
externi și prevezicali
 -nervii sunt filete senzitive și motorii
provenite din nervul pudendal intern și plexul
vegetativ hipogastric inferior
-nervul dorsal penian ajunge până la
glandul penian și dă ramuri pentru țesutul
cavernos al organelor erectile
Ovarul este glanda sexuală feminină cu rol în
maturarea ovulelor, secreția hormonilor sexuali- deși
este în cavitatea peritoneală nu este acoperit de foița
seroasă viscerală peritoneală
-este un organ simetric, pereche, ce prezintă:
-extremitatea tubară
-extremitatea uterină
-o față medială
-o față laterală
 -marginea mezovariană
-marginea liberă
-hilul ovarului.
-este un organ mobil cu orientare variabilă,
localizat în cavitatea abdomino-pelvină, fixat la
fața posterioară a ligamentului larg
-formă și dimensiuni are formă variată, de L-
19mm (fetițe), la adult 25-30mm, l-15mm,
G-10mm, greutate 2-3g (fetițe), 4-8g la adult;
volumul crește înainte de ovulație și în timpul
sarcini și diminuă după menopauză
-culoarea este alb rozie
-consistența este fermă la femeia activă sexual,
și crește cu vârsta; la menopauză consistența
este lemnoasă datorită procesului de scleroză
-mijloace de fixare este un organ mobil, dar este
susținut în poziție de patru ligamente:
-ligamentul lomboovarian
-ligamentul tuboovarian
-ligamentul uteroovarian
-mezovarium este un mezou scurt care
unește ovarul cu foița posterioară a ligamentului
larg
-se învecinează cu:
-anterior cu ligamentul larg
-superomedial cu mezosalpinxul prin
intermediul căruia se învecinează cu organele
peritoneale
-structura este un organ parenchimatos cu
structură glandulară polimorfă, cu elemente
endo- și exocrine
-epiteliul ovarian este cubic și se află la suprafața
ovarului; sub epiteliu se află stroma care se
condensează într-o lamă conjunctivă fibroasă –
albuginee, cu rol de protecție
-corticala ovarului este albă, fermă alcătuită din
stromă, unde se găsesc multiple formații
foliculare
-medulara este roșie, spongioasă și bine
vascularizată
Vascularizația și inervația
-arterele provin din două surse:
-a. ovariană ram din aorta abdominală, în
traiectul său spre ovar emite ramuri pentru
capsula adipoasă renală și pentru ureter; la ovar
se bifurcă în artera tubară și ovariană externă
 -artera uterină se termină la nivelul cornului
uterin, unde dă naștere la trei ramuri, dintre care
una are destinație ovariană: artera ovariană
internă, care de regulă se anastomozează cu cea
externă
-venele însoțesc arterele, formează un plex
pampiniform care drenează astfel:
-ascendent vena ovariană drenează în VCI
pe dreapta și vena renală pe stânga
 -descendent care drenează în venele
uterine
-limfaticele formează un plex la nivelul hilului
ovarian și drenează în ggl pre- și lateroaortici pe
stânga și ggl pre- și laterocavi pe dreapta și
direct în cisterna limfatică a lui Pecquet
-nervii sunt vegetativi și provin din plexul
ovarian și plexul hipogastric
Uterul este organul gestației și parturiției
-este un organ musculocavitar, care prezintă
următoarele părți:
-corpul uterin
-istmul uterin
-colul uterin
-este un organ impar, situat median, în centrul
excavației pelvine, între vezică și rect și superior
vaginului
-forma uterului este de trunchi de con, turtit
antero-posterior, cu baza orientată superior și
vârful angajat în domul vaginal
-dimensiuni variază, fiind mai mic la nulipare
comparativ cu multipare
-consistență în afara sarcinii eset fermă, iar pe
timpul sarcinii devine moale, iar colul se
ramolește
-mijloace de fixare sunt clasificate în trei grupe:
I)de suspensie asigură menținerea uterului
în poziția sa fiziologică
-ligamentul rotund
-ligamentul larg
-ligamentul lombo-ooforouterin
-presiunea hidrostatică a viscerelor
 II)-de susținere sunt elementele cele mai
active în menținerea uterului și sunt
reprezentate de:
-suportul visceroperitoneal
-retinaculul uterin
III)-de orientare sau de ancorare
reprezentate de tecile
sacrorectogenitopubiene
-corpul uterin prezintă:
-față vezicală anterioară și convexă
-față intestinală posterioară și convexă
-marginea uterului dreaptă și stângă vine în
raport cu mezometrul
-fundul uterin este marginea superioară, la
nulipare este concavă iar multipare este
convexă, pe părțile laterale se află locul de
implantare al trompelor uterine și al ligamentelor
rotunde
-istmul uterin este joncțiunea dintre corpul și
colul uterin
-colul uterin este segmentul inferior al uterului,
de formă unui cilindru și turtit anteroposterior
-pe colul uterin se inseră vaginul, prezintă de
asemenea două porțiuni: supravaginală și vaginală
-structural este alcătuit din trei tunici:
-tunica seroasă sau perimetrium este
reprezentată de foița peritoneală viscerală care
acoperă corpul uterin pe fața sa vezicală și
intestinală
-tunica musculară sau miometrium
reprezintă aproape în totalitate grosimea
peretelui uterin
 -este compusă din fibre netede
fuziforme, grupate în fascicule și separate de
lame conjunctive și elastice
-tunica mucoasă sau endometrium este
subțire și friabilă cu aspect și structură diferite la
nivelul istmului și colului uterin
Vascularizația și inervația uterului
-arterele provin din artera uterină, ram al arterei
iliace interne
-artera uterină are trei porțiuni:
-parietală situată la nivelul peretelui pelvin lateral
-transversală situată la baza ligamentului larg
-viscerală aflată în grosimea mezometrului
 -la nivelul cornului uterin dă naștere la trei ramuri
terminale:
-a fundului uterin
-a tubară internă
-a ovariană internă
-venele își au originea în tunicile pereților uterini,
formează o rețea plexiformă care drenează
plexurile uterine pentru rețeaua corporeală și în
plexurile cervicovaginale
pentru rețeaua cervicală
-venele ligamentului rotund și ale anexelor
drenează în vena epigastrică și femurală; o parte
a venelor anexiale urcă la venele ovariene
-venele uterine sau uterovaginale
formează două grupe venoase: preureteral și
retroureteral
-limfaticele provin de la tunicile uterului și
formează rețelele mucoasă, musculară, seroasă
-nervii uterului provin din plexul hipogastric
inferior, din a 3-a și a 4-a preche de nervi sacrați,
din simpaticul sacrat și plexul uteroovarian