Pielea - înveliş membranos

epitelio-conjunctivo-vascular
care acoperă corpul în întregime şi se
continuă cu semimucoasele şi mucoasele
cavităţilor naturale
 Suprafaţa pielii (1,5-2 m2) este catifelată,
grasă şi umedă
 Grosimea pielii
› variază în funcţie de regiunea cutanată de la
0,2 mm (pleoape, prepuț) la 4 mm (palme,
plante)
› variază cu sexul şi vârsta, fiind mai subţire la
femei, copii şi bătrâni
 Culoarea pielii este dată de cantitatea de
melanină şi de vascularizaţie, variind după
regiune şi vârstă
 Suprafaţa este brăzdată de depresiuni:
› punctiforme – pori care reprezintă orificiile glandelor
sudoripare şi foliculilor pilo-sebacei
› liniare - denumite pliuri sau cute
 Pliurile pot fi:
› grosolane: pliul submamar, interfesier, inghinal, axilar
› discrete: faţa de flexie ale articulaţiilor de la mână
› şanţuri fine şi scurte, prin intersectarea cărora se
delimitează suprafeţe romboidale, constituind cadrilajul
normal al pielii
 Suprafaţa pielii este acoperită de fire de păr cu
excepţia palmelor şi plantelor
› pielea păroasă – la nivelul scalpului, sprâncenelor,
genelor, regiunilor axilare, genitale şi pe faţă la
bărbaţi.
› pielea glabră – acoperită de peri rari, puţin
dezvoltaţi sau rudimentari,
 Pielea complet glabră (palme, plante) este lipsită şi de
glande sebacee
 Structura histologică a pielii este complexă
fiind compusă din patru regiuni suprapuse
care dinspre suprafaţă spre profunzime sunt:
› epidermul
› joncţiunea dermo-epidermică (JDE)
(membrana bazală)
› dermul
› hipodermul
 Epiteliu pavimentos stratificat constituit din patru
tipuri de celule:
 keratinocite (80%),
 melanocite,
 celule Langerhans,
 celule Merckel.
 Epidermul este o structură nevascularizată
 La MO HE epidermul apare ca o bandă sinuoasă,
neregulată, având la suprafaţă o serie de şanţuri, iar
la partea profundă prelungiri denumite creste
interpapilare care pătrund în derm delimitând
formaţiuni conice denumite papile dermice
 Keratinocitele sunt dispuse în mai
multe straturi:
› Stratul bazal sau germinativ
› Stratul spinos Malpighi
› Stratul granulos Langhans
› Stratul cornos
 Ia naştere în crestele neurale  migrează în tegument
localizându-se în stratul bazal al epidermului.
 Rol în sinteza pigmentului pielii - melanina care va fi
înglobată în nişte granulaţii numite melanozomi care vor
fi transferaţi apoi keratinocitelor din jur
 - piele albă Tipul IV - piele mată
Tipul I - se ard întotdeauna - se ard puţin
celtic - nu se bronzează mediteranean
hispanic
- se bronzează
niciodată întotdeauna

- piele albă Tipul V

Tipul II - piele brună
- se ard uşor
Orientul - se ard rar
scandinav - se bronzeză puţin şi
Mijlociu - se bronzează intens
cu dificultate

- piele brun închisă

- piele albă
Tipul III Tipul VI spre negru
- se ard puţin
- nu se ard niciodată
caucazian - se bronzează african
- se bronzeză intens
progresiv
şi profund
 Reprezintă 3-8% din celulele epidermice.
 Aparţin grupului de celule dendritice -
macrofagul epidermului – celulă prezentatoare
de antigen limfocitelor T .
 Celulele Langerhans sunt produse la nivelul
măduvei osoase de unde migrează apoi spre
piele şi se localizează în epiderm
 Captează antigenele care pătrund în epiderm,
le prelucrează şi le prezintă la suprafaţă cu
moleculele de clasa II a CMH limfocitelor T
 Celule neuroepiteliale situate între
keratinocitele bazale în contact cu o terminaţie
nervoasă
 Uneori celulele Merkel se pot grupa în grămezi
de 10-80 celule formând un disc (discul lui
Pinkus numit şi corpusculul tactil sau
corpusculul Merkel) mai bine reprezentate
îndeosebi la nivelul buzelor şi al pulpei
degetelor
 Este situat sub epiderm
 Grosimea medie a dermului este de 1-2 mm
 Dermul este format din două porţiuni:
› o porţiune superficială situată între crestele interpapilare
denumită dermul papilar,
› o porţiune profundă - dermul reticular, numită şi corion
 Bogată reţea vasculară şi terminaţii nervoase.
 Canalele excretorii ale glandelor sudoripare
precum şi firul de păr la care este anexată glanda
sebacee
 Componente histologice
› Scheletul fibrilar:
 fibre de colagen,
 fibre de elastină,
 fibre de reticulină.
› Elemente celulare:
 fibrocite, histiocite, mastocite, limfocite,
plasmocite
› Substanţa fundamentală
 Hipodermul se găseşte în continuarea dermului de
care nu este net delimitat.
 Se întinde în profunzime până la aponevroze sau
periost,
 Pleoapele, urechile şi organele genitale masculine
nu prezintă hipoderm.
 Hipodermul este constituit din lobuli adipoşi
delimitaţi de tractusuri fibroase care vin din derm.
 Fanerele
› Părul
› Unghiile
 Glandele pielii
› Glandele sebacee
› Glandele sudoripare ecrine
Glandele sudoripare apocrine
 Formaţiune epitelială cornoasă filiformă
care ia naştere în dermul profund (corion)
sau hipoderm
 Firul de păr traversează oblic grosimea pielii
ieşind la suprafaţă două porţiuni:
› rădăcina – porţiunea din grosimea pielii,
› tija sau tulpina – porţiunea aeriană
 Rădăcina firului de păr se găseşte inclusă
într-un sac, numit folicul pilos.
 Partea superioară a foliculului pilos, în formă
de pâlnie, se numeşte ostium sau infundibul
folicular, în el deschizându-se şi glandele
sebacee astfel încât foliculul pilos se
numeşte şi foliculul pilo-sebaceu
 Muşchi neted, oblic, localizat pe faţa externă a
glandei sebacee.
 Contracţia ridicarea firului de păr care se
verticalizează
 Lamă cornoasă dură localizată pe faţa dorsală a
ultimei falange a fiecărui deget de la mâini şi picioare
 Macroscopic unghia prezintă două părţi:
› o parte vizibilă - corpul unghiei sau limbul
› o parte ascunsă sub repliul unghial – rădăcina.
 Lunula este porţiunea albă a corpului situată în
vecinătatea rădăcinii.
 Pielea care acoperă rădăcina constituie repliul unghial
a cărui extremitate liberă, foarte keratinizată, se
numeşte cuticulă, pe când regiunea situată sub
marginea liberă a unghiei se numeşte hiponichium sau
patul unghial
 Creşterea unghiei se face prin proliferarea şi
diferenţierea epiteliului rădăcinii şi lunulei
unghiei, numită matricea unghială.
 Matricea produce platoul unghial cu viteza:
› de 1 mm/săptămână la mâini
› de 0,25 mm/săptămână la picioare.
 Anexe ale firului de păr
 Răspândite pe întreaga suprafaţă tegumentară (cu
excepţia palmelor şi plantelor), fiind mai numeroase pe
pielea pǎroasǎ a capului, faţă, torace (zone seboreice)
 Glande exocrine tubulo-alveolare situate în triunghiul
format de epiderm, firul de păr şi muşchiul erector al
firului de păr
 Produsul de secreţie sebum cu rol în formarea
filmului hidro-lipidic de la suprafaţa pielii
 Activitatea glandelor sebacee se află sub acţiunea
hormonilor sexuali
 Anexe ale firului de păr
 Răspândite pe întreaga suprafaţă tegumentară (cu
excepţia palmelor şi plantelor), fiind mai numeroase pe
pielea pǎroasǎ a capului şi faţă (zone seboreice)
 Glande exocrine tubulo-alveolare situate în triunghiul
format de epiderm, firul de păr şi muşchiul erector al
firului de păr
 Produsul de secreţie al glandelor sebacee se numeşte
sebum cu rol în formarea filmului hidro-lipidic de la
suprafaţa pielii
 Activitatea glandelor sebacee se află sub acţiunea
hormonilor sexuali
 Glande sudoripare ecrine

 Glande sudoripare apocrine

 Glande exocrine tubuloase simple care au o porţiune
secretorie şi un canal excretor
 Repartizate pe toată suprafaţa pielii,
› foarte numeroase la nivelul palmelor şi plantelor
› numeroase la nivelul dosului mâinilor şi pielii capului
 Secreţia lor apoasă, incoloră şi sărată constituie
sudoarea:
› apă şi electroliţi,
› substanţe organice (acid lactic, uree şi amoniac)
 Rolul principal al secreţiei sudorale este în termoreglare
 Prezente
doar în anumite regiuni ale
organismului:
› axile, regiunea inghinală, perianală,
› întotdeauna anexate foliculului pilo-sebaceu
 Produsul de secreţie este opac, gras şi
alcalin, urât mirositor
 Epidermul nu este vascularizat el fiind hrănit
prin osmoză de la nivelul dermului
 Dermul şi hipodermul sunt bogat
vascularizate printr-o reţea sistematizată de
arteriole de calibru mediu apoi mic, capilare
şi venule
 Dermul şi hipodermul sunt puternic inervate
› Terminaţii nervoase libere
› Formaţiuni corpusculare neîncapsulate
 complexele Merkel
 discurile Pinkus
› Formaţiuni corpusculare încapsulate
 corpusculii Meissner
 corpusculii Vater-Pacini
 corpusculii Krause şi Ruffini
 Funcţia de barieră cutanată
 Flora cutanată
 Pigmentarea pielii
 Funcţia sebacee
 Funcţia de termoreglare
 Funcţia sudorală
 Rolul pielii în procesele imunologice şi
hematologice
 Funcţia de cicatrizare a pielii