Capitolul 4 Radiologia dapuluişi gâtului 263

94. Anatomia descriptivă, radioimagisti- şi etmoidale anterioare; cuprinde: infundibulul, procesul

uncinat, bula etmoidală, hiatusul semilunar, meatul mijlociu;
că si
, variantele anatomice ale sinusurilor importantă pentru abordul chirurgical.
paranazale, ale cavităţii bucale, faringe- L sinusurile maxilare;
lui şi laringelui, ale glandelor salivare, - cele mai voluminoase; localizare: corpul maxilarului
-baza: prezintă hiatusul maxilar (drenaj: ----+ infundi-
ale glandei tiroide şi paratiroidelor, ale bulul ---+ hiatusul semilunar----+ meatul mijlociu);
apexului toracic, plexului brahial, orbitei - vârful: are raport cu procesul zigomatic al maxilei;
- peretele superior: raport cu planşeul orbitei şi pache-
şi căilor vizuale, ale dinţilor şi articulaţi ei tul vasculo-nervos infraorbitar;
temporomandibulare - peretele anterior: răspunde fosei canine;
- peretele posterior: are raport cu fosele infratemporală
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
şi pterigopalatină;
- peretele media!: fom1ează porţiunea laterală a pe-
I. Sinusurile paranazale retelui nazal
1/. sinusurile jrontale
II. Cavitatea bucală
localizare: în grosimea solzului frontal, separate prin-
III. Faringele tr-un sept----" inegal, asimetric; se deschid fie direct în meatul
mijlociu, fie prin canalul nazofrontal în infundibulul etmoidal;
IV. Laringele - baza: prezintă un orificiu care se continuă cu canalul
V. Glanda sublinguală nazofrontal;
- vârful: locul de unire a celor două compacte ale
VI. Glanda submandibulară solzului frontalului;
VII. Glanda parotidă -peretele medial: septul osos;
- peretele anterior: lama compactă anterioară;
VIU. Glanda timidă -peretele posterior: lama compactă posterioară;
IIL sinusul etmoidal
IX. Glandele paratiroide
- fommt din celulele etmoidale (3-18); 3 grupmi: ante-
X. Apexul toracic rioare, mijlocii şi posterioare
-- raporturi:
XI. Plexul brahial - media!: cavitatea nazală;
XII. Orbita şi căile vizuale - lateral: lamina papiracea;
- superior: fovea etmoidalis, lama cribriformă, sinusul
XIII. Dinţii frontal;
XIV. Articulaţia temporomandibulară
- inferior: sinusul maxilar;
- posterior: sinusul sfenoidal
IV. sinusul :.fenoidal
~ localizare: corpul osului sfenoid;
94. I. Anatomia descriptivă, radio-ima- ~ sept ---+ două jumătăţi asimetrice;
gistică şi variantele anatomice ale sinu- ~ raporturi:

surilor paranazale - superior: şaua turcică 1 hipofiza, chiasma optică,

cncefalul;
lv1anuela Lenghel - lateral: sinusul cavemos (care conţine artera caro ti dă
internă, nervii oculomotor, trohlear, oftalmie, abdu-
Anatomia descriptivă cens, filete simpatice);
- 4 perechi de compartimente pneumatice, care comunică -anterior: celulele etmoidale posterioare, recesul
cu fosele nazale; sfenoetmoidal al fosei nazale;
~ unitatea ostiomeatală - regiune anatomică situată la - posterior: clivus;
intersecţia căilor de drenaj ale sinusurilor maxilare, frontale - inferior: nazofaringele.
i64
-----------------------------------~-------------:--'""·---------------·--------· -·Radiolagi~:
___ ,_,_~~--
imagistică medicală
-·-·· ......
--'--~"-'-"-:.----:..... ~

Morfopatologie: 94.11. Ana.tomia des.cTiptivă;,. radio:.

- tunica mucoasă - conţine -glande şi vase sanguine.
Simptome 1 semne: imagistică şi v:ariautele anatomice ale
- inflamaţia mucoasei acută/cronică; cavităţii bucale
- tumc;>ri;
- corpi străini; Manuela Lenghel
- hemoragia.
Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM
Anatomia descriptivl
Recomandări de examinare:
- primul segment al tubului digestiv; arcadele a).v~lo­
- US: valoare limitată; utilă în explorarea părţilor moi dentare -+ 2 compartimente: vestibulul bucal, cavitatea orală
superficiale;
propriu-zisă;
- CT: inflamaţiile sinonazale; secţiuni axiale, reconstrucţii
-pereţi:
în plan coronal, fereastră osoasă, secţiuni de 2-3 mm, fără
- ant~rior: buzele (superioară, inferioară)
substanţă de contrast;
- faţa anterioară: cutanată;
- IRM: inflamaţiile complexe, neoplazii.
- faţa posterioară: mut:oasă;
- RX: valoare limitată.
Variante anatomice: - marginea aderentă: superior răspunde nasului şi
şanţului nazolabial, precum şi şanţului vestibular
- deviaţia septului nazal;
- celule cu conţinut aeric situate anterior, în osullacrimal 1inferior răspunde şanţului mentolabial (pe linia
sau maxilar; · mediană) şi regiunii mentoniţ::re;

- concha bullosa; - marginea liberă: culoare roşie; superior prezintă

-prezenţa celulelor etmoidale (Haller) infraorbitare 1 un tubercul, iar inferior: o depresiune în care
supraorbitare; pătrunde tuberculul;
- cornete nazale mijlocii paradoxale; - marginile laterale: comisurile labiale;
- pneumatizarea procesului clinoidian anterior; - lateral: obrajii- faţa externă, cutanată/ internă, mucoasa;
- pneumatizarea procesului uncinat - superior: palatul dur (bolta palatină)
- asimetria fovea etmoidalis; -inferior:
- pneumatizarea crista galli; - planşeu! cavităţii bucale: muşchiul milohioidian,
- dehiscenţa larninei papiracea; muşchiul digastric, muşchiul geniohioid;
-celule sfenoetmoidale (Onodi); - limba: schelet de susţinere: sept lingual +
- artera etmoidală; membrana hioglosiană; musculatura extrin-
- dehiscenţa sfenoidală. secă: muşchii genioglos, hioglos, stiloglos,
palatoglos (+ mucoasa formează arcul pala-
toglos), faringoglos; musculatura intrinsecă:
Bibliografie muşchii longitudinal superior şi inferior,
1. Papi/ian V. Aparatul respirator. in Anatomia omului. Splahnologia transvers, vertical; papilele linguale; glandele
vol.2. Ed. Bie Alt, Bucureşti, 1998: 183-184. linguale; foliculii linguali.
2. HarnsbergerHR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Diag- -posterior: vălul palatin
nostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. - Amirsys Lipincott, Salt - faţa bucal~;
Lake City, 2010 -faţa nazală (faringia~);
- marginea aderentă (aderă de marginea poste-
1 ~
rioară a palatului dur);
- marginile laterale: răspu,nd lamelor interne
ale proceselor pterigoide şi faringelui;
- marginea liberă: prezintă uvula şi arcurile
palatine (palatoglos, palatofaringian);
-structura: aponevroza, muşchii (uvulei, ridi-
cător al vălului palatin, tensor al vălului pa-
latin, palatoglos, palatOfaringian), mucoasa,
stratul glandular; ',

- spaţi~l sublingual: conţine ţesut grăsos, glaqda
sublinguală, porţiunea profundă şi hilul glandei sub-
mandibulare, duetul WhÎirton, fibrele anterioare ale
muşchiului hioglos, nervul, artera şi vena linguală,
segmentele distale ale nervilor cranieni IX şi XII;
- vestibulul bucal: istmul bu.cof!Ui.ngian (antepor,
limita dintre cavitatea bucală şi vestibulul faringian)
şi istmul faringonazal (posterior,. reprezintă deschi-
derea spre orofaringe a vestibulului);
- tonsilele palatine
- anexele cavităţii bucale: gingiile şi dinţii;
- alte elemente anatomice importante: rafeul pterigopa-
·latin, trigonul retromolar.
Simptome 1 semne:
~ vălul palatin: scurt ---+ vocea nazală, lung ---+ sforăitul;
- tonsilele hipertrofice ---+ tulbtrrări de respiraţie, fonaţle,
deglutiţie, infecţii de focar.
lmagbtică - metode: RX, US, CT, IRM
Recomandări de examinare:
- US: utilă în diagnosticul şi monitorizarea modificărilor
de la nivelul cavităţii orale; prin abord extern 1 intraorală;
- CT: evaluarea relaţiei cu structurile osoase, inflamaţii;
extensia formaţiunilor tumomle voluminoase;
- IRM: extensia formaţiunilor tumora,le voluminoase;
evaluarea extensiei perineurale; afectarea măduvei osoase.
- sialografia: modificări discrete, incipiente ale sistemului
ductal; calculi mici, radiotransparenţi.
- RX: evidenţierea calculilor radioopaci 1 calcifierilor
Variante anatomice:
- vălul palatin: scurt 1 lung;
- luete bifide, trifide;
- perforaţiile vălului palatin congenitale;
- hernierea ţesutului sublingual;
- tonsile pal;ltine: atrofice, hipertrofice (incluse- ascunse
între arcuri, pediculate, prolabate - proemină în afara arcurilor
palatine, înapoia bazei limbii).
Bibliografie
1. Papilian V. Aparatul digestiv.!nAnatomta omului. Splanhnologia •
vo/.2. Ed. Bie All; Bucureşti, 1998: 16-60.
2. Baciuţ M, Badea Rl. Glandele salivare.!n: Badea Rl, [)t(dea SM,
Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonogtafie clinică. vol 2.
Capul şi gâtui, toracele şi mediastinul, ecocardiografie şi vaselor
membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006: 45-70
3. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
265
94.111. Anatomia descriptivă; radio-
imagistică şi variantele anatomice ale
faringelui
Manuela Lenghel
Anatomia descriptivă ..
- se extinde de la baza craniului până la marginea inferi-
oară a cartilajului cricoid (sfincterul cricofaringian);
- vascularizaţie: ·
- arterială: arter::t faringiană ascendentă (ramură din
ACE), artera palatină superioară, artem vidiană;
- venoasă: 2 plexuri - superficial şi profund ---+ vena
jtigulară internă
L nazofaringele
- se extinde de la baza craniului până la marginea liberă
a vălului palatin;
- delimitare:
- peretele anterior: lipseşte; reprezintă zona de comu-
nicare cu fosetek nazale;
- peretele posterior: neted
- peretele superior: porţiunea bazilară a occiputului,
corpul sfenoidului, marginea anterioară Cl-C2;
- inferior: palatul dur, muşchiul Passavant;
- pereţii laterali: orificiul faringian al ttibei auditive -
formă tri\mghiulară (baza: plica ridicătorolui vălului
palatin, buza anterioară se continuă inferior prin plica
salpingopalatină, buza posterioară este 'ridicată de
cartilajul tubei auditive - torus tubarius - şi coboară
vertical plica salpingofaringiană), recesul faringian
(foseta Rosenmuler)
IL orofaringele
- se extinde de la marginea liberă. a vălului palatin până
la osul hioid;
- delimitare:
- anterior: vălul palatin, arcul palatoglos;
- conţine,: tonsilele palatine, rădăcina limbii şi ton-
sila linguală, plîcile şi valeculele glosoepiglotice;.
- plica faringoepiglotică: Îiltre marginile epigtotei
şi pereţii laterali ai faringelui;
- lateral - inelul Waldeyer;
III. hipofaringele (laringofaringele)
-cuprins între osul hioid şi marginea inferioară a carti-
lajului cricoid;
- plicile faringoepiglotice -la limita dintre orofaringe şi
hipofaringe;
- peretele anterior răspunde laringelui (epiglota, orificiu
laringian, cartilajul cricoid).
266
Morfopatologie:
- tunica fibroasă;
- adventiţia faringelui;
- stratul submucos; în porţiunea superioară - fascia farin-
gobazilară (se extinde pe o distanţă de aproximativ 3-4 cm
de la baza craniului);
- tunica musculară: muşchii constrictor superior, mij-
iociu şi inferior al faringelui, ridicători (palatofaringian,
stilofaringian);
- mucoasa: conţine tonsila faringiană, bursa faringiană,
hipofiza faringiană, precum şi multiple glande mixte sero-
acmoase.
Simptome 1 semne:
- cea mai frecventă
leziune este carcinomul scuamos.
Imagistică-metode: US, ecoendoscopia, CT, IRM.
Recomandări de examinare: 1 - baza - aditusullaringelui:
--· US: informaţii indirecte; invazia structurilor cervi-
cale; evaluarea adenopatiilor cervicale şi m.etastazelor la
distanţă;
- ecoendoscopia: identificarea recurenţei tumorale şi
evaluarea metastazelor ganglionare;
- CT: evaluarea relaţiei cu structurile osoase, inflamaţii;
extensia formaţiunilor tumorale voluminoase;
- IRM: evidenţiază cel mai bine invazia tumorală şi
extensia perineurală;
Variante anatomice:
- traiect aberant al ACI (contact direct cu peretele fa-
ringian);
- ramura superioară a arterei ascendente palatine (in-
constantă).
Bibliografie
1. Papilian V. Aparatul digestiv. În Anatomia omului. Splanhnologia
vo/.2. Ed. Bie All, Bucureşti, 1998: 60-72.
2. Baciuţ M, Badea RI. Glandele salivare. In: Badea RI, Dudea SM.
Mircea PA, Zdrenghea D. Ti·atat de ultrasonografie clinică. vol 2.
Capul şi gâtui, toracele şi mediastinul, ecocardiografie şi vaselor
membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006: 45-70
3. Harnsberger HR. Glastonbury Cllf. Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head dnd Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott. Salt
Lake City, 2010
Radiologie iniagislică medicală
94.Iv.Anatomia descriptivă, radio-imagis-
tică si variantele anatomice ale laringelui
'
Manuela Lenghel
Anatomia descriptivă
- organ tubular;
- face parte din căile respiratorii;
- 3 funcţii: cale aeriană, protecţie contra aspiraţiei,
fonaţie;
- vascularizaţie: arterială
(din arterele tiroidiană superi-
oară şi infer~oară), venoasă ~
vena jugulară internă;
- 3 regiuni importante radioimagistic: supraglotică,
glotică, subglotică;
-raporturi:
- anterior: epiglota, 3 plici glosoepiglotice (una me-
diană, două laterale) care delimitează valeculele;
-posterior: cartilajele aritenoide (între care există
incizura intera:ritenoidiană), comiculate (proemi-
nă ~ tuberculul comiculat)
-lateral: plicele ariepiglotice (prezintă: tuberculul
cuneiform, muşchiul ariepiglotic, ligamentul
ariepiglotic);
-vârful este format de marginea inferioară a cartiia-
jului cricoid; se continuă cu traheea;
-feţele antero-laterale:
-prezintă: membrana tirohioidiană; lamele car-
tilajului tiroid, ligamentul cricotiroidian, arcul
cartilajului cricoid, ligamentul cricotraheal;
- raporturi: lobii glandei tiroide, muşchii infrahio-
idieni, fascia cervicală, platisma, pielea.
-faţa posterioară: recesul (sinusul) pirifom; în
porţiunea superioară- plica laringelui;
- marginea anterioară: proeminenţa laringelui ("mă­
rul lui Adam" la bărbaţi)
- marginile posterioare: marginile posterioare a celor
două lame, coamele superioare şi inferioare ale
cartilajului tiroid; raport cu pachetul vasculo-nervos
al gâtului.
- cavitatea laringelui: superior - vestibulul laringian
(situat între aditus şi plicile vestibulare), inferior- cavitatea
infraglotică (situată între corzile vocale şi trahee);
- cavitatea intermediară a laringelui conţine glota (etajul
glotic), corzile vocale (formate din ligamentul şi muşchiul
vocal), fanta glotică (porţiunea anterioară - intermembra-
noasă, posterioară - intercartilaginoasă), plicele vestibulare
(conţin ligamentul vestibular), fanta vestibulară, ventriculii
laringieni, apendicele laringian.
 Mnrfopatologie:
~ scheletul ciU"tilaginos: cartilajul tiroid, cartilajul cricoid,
cartilajul epiglotic, cartilajele aritenoide, comiculate, cune-
iforme, sesamoide;
- articulaţiile şi scheletul fibroelastic al laringelui:
articulaţiile cartilajelor laringelui, articulaţiile cricotiroidiene,
cricoaritenoidiene;
- apatatulligamentar: membrana tirohioidianli, ligamen-
tul tiroepiglotic, hioepiglotic, cricofaringian, ligamentele
vestibulare, ligamentele vocale;
~ membrana fibroelastică a laringelui;
- corpul grăsos al laringelui;
- muşchii laringelui:
- extrinseci: constrictorul inferior al laringelui, longi-
tudinal superior al limbii, palatofaringian,stilofarin
gian,tirohioidianul, sternohioidianul;
-intrinseci:
- constrictorii fantei epiglotice (adductori ai plici-
lor vocale): cricoaritenoidian lateral, aritenoidian
transvers, oblic, tiroaritenoidian, tiroepiglotic,
ariepiglotic;
- dilatatorul fantei glotice ( abductorul corzilor
vocale): m. cricoaritenoi<ijan posterior;
- tensori ai corzilor vocale: muşchiul vocal, cri-
cotiroidian.
- tunicile submucoasă şi mucoasă
Simptome l semne:
- dispnee, stridor, răguşeală, paralizie de corzi vocale.
Imagistică - metode' RX, US, CT, IRM.
Recomandări de examinare:
- US: informaţii indirecte; invazia structurilor cervi-
cale; evaluarea adenopatiilor cervicale şi metastazelor la
distanţă;
- CT: mai specific pentru invazia cartilaginoasă;
- IRM: mai sensibil pentru invazia cartilaginoasă;
Variante anatomice:
- nervullaringian non-recurent inferior;
- poziţia epiglotei în raport cu hipofaringele şi larirlgele.
Bibliografie
1. Papilian V. Aparatul respirator. in Anatomia omului. Splanhno-
logia vol.2. Ed. Bie Alt, Bucureşti, 1998: 184-199.
2. Baciuţ M, Badea RJ. Glandele salivare. in: Badea RI, Dudea SM,
Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonogra.fie clinică. val 2.
Capul şi gâtui, toracele şi mediastinul, ecocardiografie şi vaselor
membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006:45-70
3. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Jmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
94.V. Anatomia descriptivă, radio-ima-
gistică şi variantele anatomice ale glandei
sublinguale.
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Anatomia descriptivă
- localizată în loja Sl,Jblinguafă (+ artera şi vena facială,
limfoganglioni, ţesut adipos), la nivelul extremităţii anterioare
a planşeuiui oral;
-o porţiune principală+ 15-20 lobuli accesorii;
-duetul sublingual mare (Bartholin) +duetul Wharton
--+ papila sublinguală
-raporturi:
- inferior: muşchiul milohioidian;
- al1tero-laterah faţa internă a mandibulei
- media!: muşchii genioglos şi hioglos;
- vascularizaţia:
- arterială: artera linguală şi sublinguală.
- venoasă: --+ vena profundă a limbii;
- dr.enajullimfatic: ganglionii submandibulari;
- inervaţie: simpatică, parasimpatică
Morfopatologie:
- glanda tubuloacinoasă compusă.
Simptome 1 semne:
- fistule/extensii tumorale la nivelul spaţiilor cu care
comunică.
Imagistică - metode:
- US: parenchim omogen, discret hipoecogen;
- CT: izodensă cu musculatura; discret mai hiperdensă
comparativ cu glanda parotidă;
- IRM: TI, T2- hipersemnal faţă de musculatura latero-
cervicală; semnal mai redus faţă de grăsirne;Tl+C: captare
moderată, omogenă
- Sialografia-RM, sialografia convenţională- evaluarea
sistemului ductal.
Recomandări de examinare:
- US: metoda de primă intenţie în diagnosticul şi moni-
torizarea modificărilor glandei submatidibulare;
- CT: evaluarea relaţiei cu structurile osoase, inflamaţii;
extensia formaţiunilor tutnorale volurninoase;
- IRM: extensia formaţiunilor tumorale volumihoase;
sialografia RM -utilă în unele patologii (sindrom Sjogren)
- sialografia convenţională: modificări discrete, incipien-
te ale sistemului ductal; calculi mici, radiotransparenţi.
- RX: evidenţierea calculilor radioopaci/ calcifierilor
Variante anatomice:
- glanda accesorie.
268
Bibliografie ·
1. Papilian V. Aparatul digestiv. fnAnatomia omului. Splanhnologia
vo/.2. Ed. Bie Al!, Bucureşti, 1998:16-60
2. Baciuţ M, Badea Rl. Glandele salivare. ln: Badea Rl; Dudea SM,
Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. vol 2.
Capul şi gâtui, toracele şi mediastinul, ecocardiografie şi vaselor
membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006:45-70
94.VI. Anatomia descriptivă, radio-ima-
gistică şi variantele anatomice ale glandei
submandibulare
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Anatomia descriptivă
··· localizată în loja submandibulară (+ artera şi vena
facială, limfoganglioni, ţesut adipos);
-· 2 porţiuni: superficială (caudal de muşchiul milohioidi-
an) şi profundă (cranial de muşchiul milohioidian).
- duetul submadibular (Wharton): faţa medială a glandei
-+ loja sublinguală -+ de-a lungul feţei mediale a glandei
sublinguale -+ papila sublinguală
-- raporturi:
- anterior: muşchiul digastric;
-superior: pianşeul bucal (fom1at din muşchii milo-
hioidian, hioglos, mucoasa cavităţii orale);
- infero-extern: fascia cervicală superficială, muşchiul
platisma, pielea;
- extern: ramura orizontală a mandibulei.
- comunicări:
- antero-superior: loja sublinguală;
- postero-superior: loja parotidiană;
- postcro-inferior: vasele cervicale mari;
- posterior: spaţiullaterofaringian.
- vascularizaţia:
- arterială: artera facială şi submentonieră.
- venoasă: -+ vena facială.
Morfopatologie:
- capsula fibroasă-+ septe-+ lobi-~lobuli;
glanda tubuloacinoasă de tip seros: acini glandulari
secretari + sistem de ducte excretoare.
Simptome 1 semne:
- fistule/extensii tumorale la nivelul spaţiilor cu care
comunică.
Imagistică
- metode:
- US: 2D: parenchim omogen, hipoecogen; delimitare
netă spre mandibulă, mai imprecisă spre cavitatea bucală;
Doppler: artera, vena facială
Radiologie imagistică medit;;al~
- CT: izodensă cu musculatura; discret mai hiperdensă
comparativ cu glanda parotidă;
~ IRM: Tl,"T2- hipersemnal faţă de musculatura latero-
cervicală; semnal mai redus faţă de grăsime;Tl+C: captare
moderată, omogenă
- Sialografia-RM, sialografia - evaluarea sistemului
ductal.
Recomandări de examinare:
- US: metoda de primă intenţie în diagnosticul şi moni-
torizarea modificărilor glandei submandibulare;
- CT: evaluarea relaţiei cu structurile oşoase, inflamaţii;
extensia formaţiunilor tumorale voluminoase;
- IRM: extensia formaţiunilor tumorale voluminoase;
sialografia RM- utilă în unele patologii (sindrom Sjogren)
- sialografia: modificări discrete, incipiente ale sistemului
ductal; calculi mici, radiotransparenţi.
- RX: evidenţierea calculilor radioopaci/ calcifierilor.
Variante anatomice:
- glanda accesorie.
Bibliografie
1. Papilian V. Aparatul digestiv. in Anatomia omului. Splanhnologia
vol.2. Ed. Bie A Il, Bucuresti, I 998:16-60
2. Baciuţ M, Badea Rl Gl~ndele salivare. in: Badea RI, Dudea SM,
Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică" vol 2
Capul şi gâtui, toracele şi m<?diastinul, ecocardiografie şi vaselor
membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006:45-70
94.VII.Anatomia descriptivă, radio-ima- of
gistică şi variantele anatomice ale glandei
parotide
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea \
Anatomia descriptivă
- cea mai importantă glandă salivară;
- localizată în loja parotidiană, pe faţa externă a obrazului
(+ nervul facial -+ 2 porţiuni: superficială şi profundă, vena
retromandibulară, artera carotidă externă cu ramurile ei,
limfoganglionii intraparotidicni);
- prelungiri: anterioară (geniană), medială (faringiană),
posterioară (sternocleido-mastoidial}ă)
- duetul parotidjan (Stenon): canalele interlobulare -•
duetul parotidian (la nivelul prelungirii anterioare a glandei)
-+ peste faţa laterală a muşchiului maseter, subcutanat, la 1
cm sub arcada zigomatică -+ înconjoar~ bula lui Bichat -+
Capitolul 4, Radio/ogia cqpului şi gâtului
------------~----------~----.-.:..--------~---~-~---~-----~---'------~-----~-----~--- -~----""-'--------~------ ---------------~-----
perforează buccinatorul --+ sub mucoasă --+ papila duetului
parotidian (în vestibulul bucal, la nivelul colului molaruluî
II superior)
-raporturi:
- posterior: mastoida, conductul auditiv extern;
- superior: arcada zigomatică;
- anterior: muşchiul maseter.
- vascularizaţia:
- arteriala: ramuri din ACE, auriculară posterioară,
auriculară anterioară, transversă a feţei.
- venoasă: reţelele venoase periacinoase --+ ramuri
venoase din ce în ce mai mari --+ vena retroman-
dibulară;
- drenajullimfatic:
- ganglioni subcapsulari, intraparotidieni;
- ganglioni extraparotidieni, extracapsulari, subte-
gumentar;
-- inervaţie: simpatică, parasimpatică
Morfopatologie:
- fascia parotidiană--+ septe-+ lobi-+lobuli;
- glanda tubuloacinoasă de tip seros: acini glandulari
secretari + sistem de ducte excretoare.
Simptome 1 semne:
-- afectarea nervului faciaL
Imagistică - metode:
-- US: 2D: parenchim omogen, reticular, cu ecogenitate
mai mare comparativ cu structurile adiacente; Doppler: p1exul
venos parotidian - vena retromandibulară
- CT: aspect hipodens nativ
- IRM: Tl, T2 - hipersemnal (datorită conţinutului
grăsos);
- Sialografia- IRM, sialografia convenţională- evaluarea
sistemului ductaL
Recomandări de examinare:
- US: metoda de primă intenţie în diagnosticul şi moni-
torizarea modificărilor glandei parotide; valoare limitată în
evaluarea porţiunii profunde a glandei;
- CT: explorarea lobului profund parotidian, evaluarea
relaţiei cu structurile osoase, inflamaţii; extensia formaţiunilor
tumorale voluminoase;
- IRM: evaluarea porţiunii ·profunde; extensia·
formaţiunilor tumorale voluminoase; sialografia RM - utilă
în unele patologii (sindrom Sjogren)
- sialografia convenţională: modificări discrete, incipien-
te ale sistemului ductal; calculi mici, radiotransparenţi.
- RX: evidenţierea calculilor radioopaci! calcifierilor
Variante anatomice:
- parotida accesorie ± duct accesor;
-rar- duplicarea duetului parotidian.
269
Bibliografie
1. Papilian VAparatul digestiv. În Anatomia omului. Splanhnologia
vol.2. Ed. Bie All, Bucureşti, 1998: 16-60.
2. Baciuţ M, Badea RI. Glandele salivare. În: Badea Rl, Dudea SM,
Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. voi 2.
Capul şi gâtui, toracele şi mediasti;wl, ecocardiografie şi vaselor
membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006: 45-70
3. Fernandes ACS, Lima GR, Rossi AM, Aguiar CM. Parotid gland
with double duct: An anatomic variation description. Int. J. }.1orphol.
2009;27(1): 129-132
94.VIII. Anatomia descriptivă, radio-
imagistică şi variantele anatomice a
glandei tiroide
Manuela Lenghel, Sorin Nf. Dudea
Anatomia descriptivă
- organ impar, median, situat în compartimentul antero-
inferior al gâtului; 2 lobi, uniţi prin istm.
- raporturi:
- istmul:
- faţa anterioară: muşchii subhioidieni, lama pre-
traheală, lama superficială a fasciei cervicale,
venele jugulare anterioare, platisma, piele;
- faţa posterioară: traheea;
-marginea superioară: ramura ce uneşte cele două
artere tiroidiene superioare;
- marginea inferioară: venele tiroidiene inferioare;
- lobii:
- faţa antero-laterală: raporturi similare cu faţa
anterioară a istmului + muşchiul sternocleido-
mastoidian;
- faţa medială: traheea, laringele (cartilajele cri-
coid şi tiroid), faringele (muşchiul constrictor
superior), esofagul (în stânga), nervul iaringeu
recurent, ramura externă a nervului laringeu
superior, vasele tiroidiene i:tiferioare;
- faţa postero-laterală: pachetul vasculo-nervos
al gâtului (artera carotidă comună, nervul vag,
vena jugulară internă), lanţul simpatic cervical,
glandele paratiroide; muşchiul lung al gâtului;
- bază: situată cranial de manubriul stemal; vasele
tiroidiene inferioare şi filete nervoase aderă la
baza lobilor;
- vârful: cartilajul tiroid; vasele tiroidiene superi-
oare şi filetele nervoase aderă la vârful lobi lor.
27îJ
- vascularizaţia:
- iuterială: arterele "tiroidiene superioare (ramuri·
din ACE) şi inferioare (ramuri din artera subcla-
vie) ± artera ima (inconstantă, emerge din trunchiul
brahiocefalic)
- venoasă: reţelele venoase perifoliculare ~ plexuri
venoase situate îni:re capsula tiroidiană proprie şi cea
peritiroidiană) ~ venele tiroidiene superioare ( ~
vena jugulară internă), mijlocii (~ vena jugulară
internă) şi inferioare (~ vena jugulară internă sau
vena brahiocefalică stângă).
Morfopatologie:
-capsulă fibroasă;
-- stromă conjunctivă;
- parenchimul tiroidian: lobulii tiroidei, foliculii tiroidei
(celulele foliculare-. horn10nii tiroidieni, celulele parafoli-
culare ~ calcitonină). 1
Simptome 1 semne:
- afectarea nervului laringeu recurent -. paralizie de
corzi vocale, răguşeală;
- afectarea esofagului ~ disfagie;
- afectarea traheei --. stridor, dispnee.
Imagistică- metode:
-- US: 2D: parenchirn omogen, fin granular, cu ecogenitate
mai mare comparativ cu musculatura laterocervicală; Dop-
pler: existenţa fluxului, viteza, direcţia deplasării;
- CT: hiperdensitate difuză (nativ: 80-lOOUH), captare
intensă a substanţei de contrast;
- lR[\-1: T 1: uşor hipersemnal faţă de musculatura latero-
cervicală; T2: hipersemnal; Tl+C: captare omogenă, difuză,
a substanţei de contrast.
Recomandări de examinare:
- US: metoda de primă intenţie în diagnosticul şi moni-
torizarea modificărilor glandei tiroide;
- CT şi IR1\1: mai ales în stadializarea tumori lor maligne
tiroidiene; protocol de examinare+ evaluarea mediastinului
superior (examinare extinsă până la nivelul carinei).
Variante anatomice:
- hemiagenezie lobară; asimetrie lobară; prezenţa iobului
piramidal (piramida Lalouette), inconstant - baza la istm,
vârful la duetul tireoglos; prezenţa arterei ima; chistul de
duct tireoglos; ectopia ţesutului tiroidian; tiroidă accesorie;
tuberculul Zuckerkandl (proeminenţă a lobilor tiroidieni
înspre posterior sau lateral).
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic 1maging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
Radiologie imagistică medicală
2. Ghervan C Tiroida.ln: Badea RL Dudea SM, Mircea PA, Zdren.-
ghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. val 2. Capul şi gâtui,
toracele şi mediastinul, ecot::ardiografie şi vaselor membrelor. Ed.
Medicală, Bucureşti 2006:105-128
3. Jhaveri K, Shroff MM, Fattetpekar GM, Som PM. CT and MR
Imagingfindings associated with subacute thyroiditis. AJNR, 2003;
24:143-146
94.IX. Anatomia descriptivă, radio-ima-
gistică şi variantele anatomice a glandelor
paratin)ide
Jt1anuela Lenghel, Sorin lvf. Dudea
Anatomia descriptivă
- 4 glande: 2 superioare (poziţie relativ fixă), 2 inferioare
(localizare mai variabilă);
-- forma ovalară, cu capsulă proprie, suprafaţa netedă şi
hil vascular un:ic;
- localizate pe faţa posterioară a lobilor tiroidieni;
-raporturi: esofag, trahee, nervii recurenţi;
- vascularizaţia:
- arterială: ramuri din arterele tiroidiene superioare
( 10% din cazuri) şi inferioare (90% din cazuri) --+
glandele superioare; ramuri din arterele tiroidiene
inferioare .-. glandele i..nferioare.
- venoasă: reţea subcapsulară -. vene unice pentru
fiecare glandă paratiroidă ~ venele tiroidiene
Morfopatologie:
- capsula conjunctivă;
- ţesut adipos;
- parenchimul paratiroidian: celulele principale (secretă
parathormonul), celulele oxifile.
Simptome 1 semne:
- afectarea nervului laringeu recurent --. paralizie de
corzi vocale, răguşeală;
afectarea esofagului ~ disfagie;
- afectarea traheei ~ stridor, dispnee.
Imagistică - metode: US (parenchim omogen, cu eco-
genitate mai redusă comparativ cu parenchimul tiroidian);
CT,IRM.
Recomandări de examinare: US (metoda de primă
intenţie în diagnosticul şi monitorizarea modificărilor glan-
delor paratiroide); CT, IRM.
Variante anatomice:
- glande paratiroide ectopice;
- glande paratiroide accesorii.
 Capitolul 4. Radiologia capului şi gâtului 271
-·· -·-·-··-

Bibliografie Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM

1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia- Recomandări de examinare:
t,rnostic lmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt - CT: evaluarea relaţiei cu structurile osoase, infiamatii·
Lake City, 2010 extensia formaţiunilor tumorale voluminoase; · '
2. Ghervan C. Glandele paratiroide. in: Badea Rl, Dudea SM, - IRM: extensia formaţiunilor tumorale voluminoasc:
Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonograji.e clinică. vol 2. evaluarea extensiei perineurale; ,
Capul şi gâtui, toracele şi mediastinul, ecocardiogra.fie şi vaselor
- angioCT, angio-IRM: evaluarea vaselor sanguine
membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006:129-132
3. Papilian V. Glandele endocrine. in: Anatomia omului. Splanh-
nologia. vol.2. Ed. Bie Ali 1998:392-393
Bibliografie
1. Som PM et al. Brachial plexus. In: Head and Neck lmaging.
94.X. Anatomia descriptivă, radio-ima- Temporal bone. Upper digestive tract. Neck. 4th Edition. vol 2.
gistică şi variantele anatomice ale ape- Mosby Inc.,Philadelphia, 2003.· 2216-2238.
2. Harnsberger HR, Glastonbury Clvf, Michel MA, Koch BL - Dia-
xului toracic gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincotr, Salt
Lake Ci(\', 2010
1"AJanuela Lenghel
., Anatomia descriptivă
planul apexului toracic este inclinat în jos anterior si 94.XI. Anatomia descriptivă, radio-ima-
lateral, fiind mai sus situat media] şi posterior; ' gistică şi variantele anatomice ale plexu-
-· iimite:
- anterior: manubriul stemal
lui brahial
-posterior: corpul vertebral TI Manuela Lenghel
- lateral: cartilajul costal şi coasta I.
-conţine:
Anatomia descriptivă
- structuri parenchimatoase: timus, trahee, esofag,
- responsabil de inervatia senzitivă şi motorie a
apexurile pulmonare
extremităţilor superioare; '
- vase sanguine: arterele caro ti de comune (dreaptă şi
- format din ramurile ventrale ale C5-Tl (± C4, T2);
stângă), zona de confluenţă a venelor jugul are inte~­
·- se formează trunchiuri nervoase, care se divid în cor-
ne cu venele subclavii, arterele si venele subclavii
doane ce formează nervii periferici;
venele şi artera brahiocefalică ' '
- rădăcinile superioare sunt localizate anterior de rădă­
- vase limfatice: duetul toracic, ductullimfatic drept
cinile inferioare;
• structuri nervoase: nervul frenic, nervul vag, nervul
- rădăcinile cervicale sunt localizate postero-medial,
laringeu recurent, plexul simpatic, plexul brahial
adiacent la foramina neurală;
- structuri musculare:
rădăcinile superioare au un traiect spre inferior şi
- muşchiul stemocleidomastoidian, muşchiul sca-
lateral, apoi trec anterior, printre muschii scaleni anterior si
len anterior: împarte artera subclavie în 3 porţiuni:
mijlociu: C5 +C6 se unesc pe margin~a laterală a muşchiul~i
- anterioară: ansa subclavia, nervul frenic şi
scalen anterior-+ trunchiul superior al plexului brahiai (situat
nervul vag traversează apexul toracic anteri~r
deasupra arterei subclavii); C7 formează singur trunchiul
de prima porţiune a arterei subclavii;
mijlociu (situat deasupra arterei subclavii); C8+ Tl se unesc
- posterioară;
pe marginea posterioară a muşchiului scalen posterior -+
-laterală;
trunchiul inferior (situat posterior de artera subclavie);
- plexul brahial este situat postero-supcrior de
- fiecare trunchi are două diviziuni: superioară si infe-
toate cele 3 porţiuni ale arterei subclavii;
rioară: '
- muşchiul scalen mijlociu;
- diviziuni le trunchiului inferior se formează la nive-
- muşchiul stemohioid;
lul 1după intersecţia cu coasta I (în spatele claviculei
- muşchiul sternotiroid.
sau în axilă);
Simptome 1 semne:
- diviziunile trunchiurilor superior şi mijlociu se for-
-· sindromul aperturii toracice
272
.mează la nivelul 1 după ce nervii trec de muşchiul
scalen anterior; ·
- cordonul lateral este format prin diviziunile anterioare
ale nervilor C5, C6, C7;
- cordonul median derivă ·din diviziunea anterioară a
nervilor C8, Tl;
- cordonul posterior este format din diviziunile posteri~
oare ale celor trei trunchiuri în a.xilă;
- cele trei cordoane intră în axilă între claviculă şi coasta
I, fiind localizate în teaca axilară (continuare a fasciei Sibson,
parte a stratului profund al fasciei cervicale profunde, adiacent
arterei şi venei axilare) - nervii periferici:
- cordonul lateral: nervul pectorallateral, musculocu-
tanat, capul lateral al nervului median;
- cordonul median: nervul pectoral median, nervul cu-
tanat medial al braţului şi antebpţului, capul media!
al nervului median, nervul ulnar;
- cordonul posterior: nervul subscapular posterior,
toracodorsal, subscapular inferior, axilar, radial.
Simptome 1 semne:
- relaţia leziunilor cu plexul brahial;
- relaţia nervilor cu artera axilară.
Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM, mielografia
Recomandări de examinare:
·- US: utilizată mai ales pentru montarea cateterelor
pentru anestezia plexului brahial; rădăcinile nervoase sunt
identificate în porţiunea inferioară a gâtului, trunchiurile în
fosa supraclaviculară; cordoanele inferior de claviculă;
- CT: contrastul trebuie administrat pe partea asimpto-
matică; examinare de la nivelul C4 până la carină;
- IR.l\1: metoda de elecţie.
Variante anatomice:
-în formarea, localizarea şi traiectul plexului brahiaL
Bibliografie
1. Som PM et al. Brachial plexus. In: Head and Neck Imaging.
Temporal bone. Upper digestive tract. Neck. 4th Edition. vol 2.
Mosby Jnc. Philadelphia, 2003:2216-2238
2. Pandey SK, Shukla VK. Anatomical variations ofthe cords ofbra-
chial plexus and the median nerve. Clin Anat, 2007; 20(2):150-6
Radiqlogit; imagistică medicală
94.XII. Anatomia descriptivă, radio..ima-
gistică şi variantele anatomice ale orbitei
, căilor vizuale
si
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Anatomia descriptivă
Orbita -porţiunea osoasă:
- peretele superior: procesul orbital al frontalului;
- peretele inferiot: procesul maxilar al osului zigomatic,
lama orbitală a osului maxilar;
-peretele medial: procesul frontal al osului maxilar (an-
terior), osullacrîmal (posterior de procesul frontal), lan:îina
papiracea a etmoidului (central), aripa mică a sfenoidului
(posterior);
- peretele lateral: 1/3 anterioară formată de suprafaţa
orbitară a osului zigomatic, iar cele 2/3 posterioare de aripa
mare a sfenoidului;
Fisurile şi găurile orbitale:
- canalul optic:
- format de aripa mică a sfenoidului;
- conţine nervul optic şi artera oftalmică;
- fisura orbitală superioară:
- medial: aripa mică a sfenoidului, lateral: aripa mare
a sfenoidului;
- conţine: nervul oculomotor, nervul trohlear, ramu-
ra oftalmică a nervului trigemen, vena oftalmică
superioară;
- fisura orbitală inferioară:
- medial: osul maxilar, lateral: aripa mare a sfenoi- ~
dului;
- conţine: ramura maxilară a nervului trigemen, ra-
murile ganglîonului pterigopalatin, vena oftalmică
inferioară, plexul pterigoidian;
Globul ocular: \
-peretele- format din mai multe straturi (tunici):
- externă: anterior- corneea, posterior - sclera;
-mijlocie (uvee): posterior - coroida, corpul ciliar,
anterior - irisul;
-internă: retina (stratul neurosenzorial).
- conţinutul:
-camera anterioară (lLTtoarea apoasă);
-camera posterioară (umoarea vitroasă);
- cristalinul.
- vascularizaţie: arterele ciliare lungi şi scurte.
Nervul optic:
- segmentul orbitar: globul ocular--; canalul optic (porţi­
unea cea mai lungă);
 , ~Pftoly{4. Radi()/t)giq capuli,ti şi gâtului
::-· segmeptul canaliculan segmentul situat în canalul optic
(segmentul cel mai scurt); ·
- segmentul intracranian: canalul optic ---. chiasma optică
-+cortexul vizual (lobul occipital);
- arteta şi vena centrală a retinei intră în nervul optic.
- teaca nervului optic: dura mater, arahnoida, pia mater;
spaţiul subarahnoidian se continuă cu cisterna supraselară.
Regiunea conală/intraconală:
- musculatura extrinsecă: muşchii drepţi (superior, infe-
rior, lateral şi mediat), oblici (superior şi inferior), ridicătorul
pleoapei superioare;
Aparatul nazolacrimal:
- glanda lacrimală -localizată în porţiunea supero-externă
a orbitei; vascularizată de către artera lacrimală (+ pleoapa
superioară);
- căile de drenaj nazolacrimale.
Simptome 1 semne:
,\ - anomalii vizuale: acuitatea, câmpul vizual, percepţia
culorilor;
- prezenţa/absenţa durerii, efectului de masă, in:flamaţiei.
Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM,
Recomandări de examinare:
- US: evaluarea leziunilor intraoculare, intraorbitare sau
adiacente orbitei;
- CT: evaluare optimă a structurilor orbitare (contrast
natural: os-grasime-tesut moale-aer); detectarea calcifierilor,
scanare rapidă (evitarea artefactelor de mişcare, posibilitatea
efectuării fără sedare la pacienţii pediatrici).
- IRM: evaluare optimă a globului ocular, nervului op-
tic, structurilor orbitare, leziunilor intracraniene; folosirea
substanţei de contrast şi secvenţelor cu saturare de grăsime
îmbunătăţesc performanţele examinării.
Variante anatomice:
- ale arterei oftalmice (ramura comunicantă cu artera
meningeală medie; ramuri multiple, variante ale originii) ---.
apariţia de găuri suplimentare/ variante ale traiectului;
- ale fisurilor şi găurilor orbitare.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Mi~hel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Dudea S. Ochiul şi orbita. in: Badea RI, Dudea SM, Mircea PA,
Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. vo/2. Capul şi gâtul,
toracele şi mediastinul, ecocardiografie şi vaselor membrelor. Ed.
Medicală, Bucureşti 2006: 15-44
3. Gallard F. Ophthalmic artery- Radiopaedia 2015- http://radi-
opaedia.org/articleslophthdlmic-artery
Z73
94.XIII. Anatomia descriptivă, radio-
imagistică şi variantele anatomice ale
dinţilor
Manuela Lenghel
Anatomia descriptivă
- organe dure; implantaţi în alveole;
- aparatul dento-maxilar (rol în digestia bucală, fonaţie,
fizionomie, parţial deglutiţie): dinţii, maxilarul; mandibula,
articulaţia temporomandibulară, ~uşchii masticatori, orofa-
ciali, limba, glandele salivare, obrajii, buzele;
- dentiţia temporară (20 de dinţi) 1definitivă (32 de dinţi);
- carac;tere generale:
- rădăcina: vasele şi nervii pătrund în dinte prin ori-
ficiul de la nivelul apexului; unică la dinţii frontali,
anteriori (monoradiculari), multiplă la dinţii poste-
riori, laterali (pluriradiculari); rădăcina anatomică
(acoperită de cement) /clinică (intraalveolară);
-coroana: anatomică (acoperită de smalţ) 1 clinică
(extralaveolară); 6 feţe: mezială, distală, vestibulară,
linguală, ocluzală (masticatorie);
- colul: situat între rădăcină şi coroană; anatomic
(joncţiunea smalţului cu cementul) 1clinic (situat în
afara marginii alveolare, acoperit de gingie);
- caractere diferenţiale ale dinţilor:
- incisivii: opt (4 superiori, 4 inferiori 1 4 mediali, 4
laterali); două proeminenţe: cingulum şi tuberculul
dintelui;
- caninii: patru (2 superiori, 2 inferiori); localizaţi
lateral de incisivi; cei mai lungi, coroana are formă
conoidă, au o singură rădăcină, lungă şi voluminoasă;
- premolarii: opt, pe părţile laterale ale arcadelor, între
canini şi molari; doi cuspizi: lingual, vestibular;
rădăcina de obic~i unică;
- molarii: şase, multicupsizi, pe părţile laterale ale
arcadelor~ s'unt cei mai voluminoşi, 2-3, chiar 4
rădăcini,
Morfopatologie:
- structura:
-partea dură: dentina, acoperită de smalţ/cement;
- partea moale: pulpa dintelui (în cavitatea dintelui);
- aparatul de susţinere şi fixare a dintelui (parodonţiul):
- dur: cementul, procesul alveolar (conţine şi susţine
alveola dentară);
- moale: periodontul (ligamentul alveolodentar), gingia;
- arcadele dentare: superioară şi inferioară
- diasteme: spaţiile dintre incis.ivii centrali;
274
-'trenie: spaţiile. dintre ceilalţi dinţi.
- vascu]arizaţif}:
- arterială: din artera maxilară;
- venoasă: pulpa dentară ~ plexul pterigo1dian şi
vena facială (de la aw1da superioară) 1vena alveo-
lară inferioară -4 plexul pterigoidian (de la arcada
inferioară).
Simptome 1 semne:
- trauma; infecţia;
tumori.
Imagistică- metode: RX, CT, I~Vf.
Recomandări de examinare:
- CT: evaluare optimă în caz de traumă şi infecţii; eva-
luare optimă a extensiei tumorale peri- sau intramaxilare/
mandibulare;
- IRM: evaluare optimă a invaziei tisulare tumorale;
- lucrările dentare, materialele de \osteosinteză produc
artefacte ale examinărilor CT, IR1.1.
Variante anatomice:
- formă: numărul rădăcinilor, implantare convergentăl
divergentă;
-volumul dinţilor: macrodontie, microdontie;
- de direcţie: secundare deformării maxilarelor, implan-
tarea defectuoasă în alveole, dinţi ectopici (orbită, nas, boltă
palatină, proces coronoid);
- de număr: crescut 1 redus.
Bibliogru,fie
1. Hamsberger HR, Glastonbury CA1, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Papilian V: Aparatul digestiv. In: Anatomia omului. Splanhnolo-
gia.vo/.2. Ed Bie Al! 1998:16-60
94.XIV.. Anatomia descriptivă, radio-
imagistică şi variantele anatomice ale
articulaţiei temporomandibulare
Manuela Lenghel
Anatomia descriptivă
- articulaţie condiliană, care uneşte mandibula de baza
craniului;
- suprafeţele articulare:
- fosa mandibulară: 2 porţiuni (separate de fisura
Glaser): anterioară, articulară (dependentă de scuama
temporalului) 1 posterioară, extraarticulară (depen-
dentă de porţiunea tirr1panică a osului temporal);
- tuberculul articular: localizat anterior de fosa man-
dibulară;
- condilul mandibular, situat în regiunea posterosupe-
rioară ramurii mandibulei cu care este unit printr-un
col;
- discul articular: structură fibrocartilagino~ă, între
suprafeţele articulare;
- mijloacele de unire:
- capsula: două circumferinţe de inserţie (superioară
şi inferioară) şi două suprafeţe;
- ligamentul lateral: cel mai important mijloc de întăd­
re a capsulei articulare; superior se inseră pe rădăcina
longitudinală a procesului zigomatic şi pe tuberculul
de la originea sa, inferior pe partea postero-externă
a colului mandibulei;
- ligamentul media!; se inseră superior lângă spina
sfenoidului, inferior în porţiunea postero-medială a
colului mandibulei;
- alte ligamente: sfenomandibular, stilomandibular
(Iară rol în mecanica articulată);
- sinoviala: suprameniscală şi submensicala.
-- mişcările articulaţiei temporomandibulare:
- de coborâre şi ridicare ~ închiderea şi deschiderea
cavităţii bucale;
- de proiecţie înainte şi înapoi (propulsia şi retropulsia};
- de lateralitate ( diducţie) -4 faza de măcinare a
alimentelor.
Morfopatologie:
- tuberculul articular: tapetat de fibrocartilaj;
- fosa mandibulară: tapetată de periost.
Simptome 1 semne:
- trauma; infecţia; tumori; modificări degenerative.
Imagistică - metode: RX, CT, IRM, artrografie (mono-
contrast, dublu contrast)
Recomandări de examinare:
- CT: evaluare optimă în caz de traumă şi modificări
postoperatodi la nivelul componentei osoase;
- IRM: evaluare optimă a părţilor moi.
Variante anatomice: de dimensiuni şi de configuraţie a
compartimentelor articulaţiei.
Bibliografie
1. Papilian F: Artrologia.Jn: Anatomia omului, Aparatullocomotor.
vol.2. Ed. Bie All1998: 103-106
2. Westesso11 PL, Eriksson L, Kurita K. Temporomandibular joint:
variation of normal arthrographic anatomy. Oral Surg Oral Med
OralPathol.l990;69(4):514-9
 4. Rqdiologiq capului şi gâtului
95. Anatomia descriptivă, radio-imagisti-
.
că si variantele anatomice ale scheletului
facial, bazei craniului, nervilor cranieni;
delimitarea segmentelor traiectului ner-
vului facial
lvfanuela Lenghel
95.1. Anatomia descriptivă, radio-ima-
gistică şi variantele anatomice ale sche-
letului facial
Manuela Lenghel
- 14 oase: cometele inferioare, lacrimale, nazale, ma.xila,
palatine, zigomaticc, vomerul, mandibula ± hioidul;
- feţele: anterioară: delimitată inferior de marginea
inferioară a mandibulei, superior de o linie orizontală care
trece prin sutura fronto-zigomatică; pe linia mediană: suturile
frontonazală, intemazală, apertura piriformă, spina nazală
anterioară, sutura intem1axilară, protuberanţa mentală; pa-
ramedian: deschiderea orbitei, corpul maxilamlui şi gaura
infraorbitală, procesul frontal al maxilei, iosa canină. faţa
anterioară a corpului mandibulei; posterioară: choanele sepa-
rate prin vomer; palatul osos format de procesele palatine ale
maxilarelor şi lamele orizontale ale oaselor palatine; prezintă:
sutura cruciformă; gaura incisivă + canalul incisiv; orificiile
palatine mici şi mari; spina nazală posterioară; superioară:
aderă de suprafaţa exterioară a bazei craniului; laterale: oasele
zigomatice +ramurile mandibulei; suturi: fronto-zigomatică,
temporo-zigomatică, zigomatico-maxilară; arcada zigoma-
tică: procesul zigomatic al temporalului + zigomaticul; faţa
laterală a ramurii mandibulare, procesul coronoidian, scobi-
tura mandibulei, procesul condilian al mandibulei;
- cavităţile viscerocraniului: orbitele; cavităţile nazale:
planşeu!: delimitat de procesul palatin al maxilei şi lama
orizontală a osului palatin; prezintă orificiul superior al ca-
naiului incisiv; bolta: formată din osul nazal, spina nazală a
osului frontal, lama ciuruită a etmoidului, feţele anterioară
şi inferioară a sfenoidului; septul osos: format din iarna
perpcndiculară a etmoidului, vomer; peretele lateral: fmmat
din maxilar, lacrimal, etmoid, sfenoid, lama perpendiculară
a palatinului şi comctul inferior; cornete le +peretele lateral
delimitează 3 meaturi: superior, mijlociu şi inferior; orificiul
anterior (apertura piriformă); orificiile posterioare (choanele);
comunică cu: craniul (prin orificiile lamei ciuruite a etmo-
275
idului), orbita (canalul nazolacrimal), fosa pterigopalatină
(gaura sfenopalatină); cavitatea bucală (-canalul incisiv); cu
sinusurile paranazale (orificiile peretelui lateral), faringcle
(cboane), exteriorul (apertura piriformă);fosa pterigopala-
tină: conţine nervul maxilar, ganglionul pterigopalatin, lama
perpendiculară a palatinului; baza: prezintă gaură rotundă
(intră nervul maxilar), fisura orbitală inferioară (ies nervul
maxilar şi atiera infraorbitală); vâiful: se continuă cu canalul
palatin mare (iese nervul palatin mare) şi canalele palatine
mici (ies nervii palatini mici); peretele anterior: găurile şi
canalele alveolare (trec nervii şi arterele alveolare postero-
superioare); peretele posterior: canalul pteriogoidian (trece
nervul omonim); peretele mediat: gaura sfenopalatină (trece
artera sfenopalatină), ramurile nervoase pentru cavitatea na-
zală; comunică cu: craniul prin gaură rotundă; orbita- fisura
orbitală inferioară; cavitatea nazală - gaura sfenopalatină;
suprafaţa exterioară a bazei craniului - canalul pterigoidi-
an; palatul osos - canalele palatine mare şi mici; alveolele
dentare - orificiile şi canalele alveolare; fosa infratemporală
- peretele lateral (absent); fosa infratemporală: prezintă:
muşchii pterigoidieni, nervul mandibular şi artera maxilară;
peretele lateral: format de feţele mediale ale zigomaticului
şi ramurii mandibulei;peretele anterior: format de faţa pos-
terioară a corpului maxilarului; peretele media!: format de
către lama laterală a procesului pterigoidian şi tuberozitatea
maxilei;peretele superior: faţa infratemporală a aripii mari a
sfenoidului; comunică cu: craniul (prin gaura ovală şi gaura
spinoasă), fosa temporală (spaţiul delimitat de arcadă zigo-
matică), fosa pterigopalatină (fisura de pe peretele medial),
orbita (fisura orbitală inferioară), canalul mandibulei (gaura
mandibulei).
Simptome 1 semne: trauma; infecţia; tumori.
Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM
Recomandări de examinare: US: examinarea părţilor moi
superficiale; CT: evaluare optimă în caz de traumă, modificări
postoperatmii la nivelul componentei osoase, invazie osoasă
tumorală, infecţii( osteomielită); IRM: evaluare optimă a
părţilor moi, precun1 şi a ramurilor nervoase.
Variante anatomice: de dimensiuni, de conformaţie şi
de configuraţie ale elementelor constitutive.
Bibliografie
1. Papilian V. Artrologia. În: Anatomia omului. Aparatullocomotor.
vol.2. Ed. BicAlll998: 26-55.
2. Harnsberger HR, Glastonbwy CAf, Micheli\1.4, Koch BL - Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
276
95.11. Anatomia de~criptivă, radio-ima-
gistică şi variantele anatomice ale bazei
craniului
Manuela Lenghel
Anatomia descriptivă
Exobaza: 3 compartimente separate prin 2 linii: prima
uneşte tuberculii articulari ai temporalelor, cea de-a doua
vârful mastoidelor:
-anterior: viscerocraniul (sinusuri, nas, orbită);
-central:
-pe linia mediană: porţiunea bazilară a occipitaiu-
lui (formează bolta faringelui, conţine tuberculul
faringian şi bursa faringiaJtă);
- paramedian: delimitată de: tuberculul articular
al temporalului, vârful procesului mastoidian,
procesul pterigoidian, condilul occipital; conţine
orificiul auditiv extern, fosa mandibulară, gaura
spinoasă, gaura ovală, ruptă, jugulară cu fosa
jugul ară, elemente de pe faţa anterioară a stâncii
temporalului, canalul hlpoglosului.
-posterior:
- pe linia mediană: gaura occipitală, creasta occipi-
tală externă, protuberanţa occipitală externă;
- paramedian: condilii occipitali, liniile nuchalc,
mastoida.
Endobaza:
- fosa anterioară:
- pe linia mediană: gaura oarbă, crista galii;
~ paramedian: lama ciuruită a etmoidului (prin care
trec filete nervului facial), găurile etrnoidale (an-
terioare, posterioare), suturile sfenofrontale, feţele
cerebrale ale porţiunii orbitale a frontalului, feţele
superioare ale aripii mici a sfenoidului (canalul optic
cu nervul optic şi artera oftalmică);
- fosa mijlocie:
- pe linia mediană: şanţul chiasmatic (chiasma optică),
loja hlpofizară (glanda hipofiză), lama patrulateră a
sfenoidului;
- paramedian: şanţurile carotidiene, fisurile orbitale
superioare ( vena oftalmică, nervii oculomotor, troh-
lear, abducens), găurile rotunde (nervul maxilar),
găurile ovale (nervul mat1dibular), găurile spinoase
(artera meningee mijlocie), găurile rupte (nervul
pte1igoidian), hiatusul canalului facial ului, orificiile
interne ale canalelor carotidiene, suturi le sfenoscua-
moase, fisurile sfenopietroase;
Radiologie inzagistică tnlirlicală
- fosa posterioară,·
- pe linia mediană: clivusul, gaura occipitală (prin
'care trec: trunchiul cerebral, nervii accesori, artere le
vertebrale), cteasta occipitală internă, protuberanţa
occipitală internă; 1
- paramedian: şanţuri le sinusurilor pietrdase supe-
rioare, structurile de pe faţa posterioară' a stâncii,
şanţurile sinusurilor pietroase inferioare, găurile
jugulare (prin porţiunea anterioară trece nervul glo-
sofaringian, posterior - nervul accesor, vag, sinusul
sigmoidian), canalele hipoglosului, şanţurile sinusu-
riţor sigmoidiene, fisurile pietrooccipitale.
Simptome 1 semne:
- în funcţie de structura şi regiunea afectată.
Imagistică- metode: RX, CT, IRM
Recomandări de (!.:mminare:
- CT: evaluarea relaţiei cu structurile osoase, infiamaţii;
extensia formaţiunilor tumorale ve luminoase;
·- IRM: extensia formaţiunilor tumorale voluminoase;
evaluarea extensiei perineurale;
- angioCT, angio-IRM: evaluarea vaselor sanguine.
Variante anatomice:
- de canale: asimetria găuriijugulare, persistenţa canalu-
lui glosofaringian, persistenţa canalul petromastoidian, cana-
lul bazal medial, persistenţa canalului craniofaringian, hipo-
plazia conductului auditiv intern, persistenţa foramen cecurn;
lărgirea canaliculului timpanic inferior, foramen ovale acce-
sor, absenţa găurii spinoase, persistenţa canalului nenumit.
- venoase: pseudoleziunea bulbului jugular, asimetria
de plex venos pterigoidian, bulb jugular cu poziţie înaltă,
diverticulul bulbului jugular, dehiscenţa bulbului jugular, <$
persistenţa venei ernisare petroscuamoase, asimetria venei
emisare sfenoidale (Vesalius), lărgirea venei emisare trans-
mastoidiene.
Bibliografie
1. Papilian V. Osteologia. fn: Anatomia omului. Aparatullocomotor.
vol.2. Ed. Bie Alll998:26-55
2. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt .
Lake City, 2010
3. Harnsberger HR, Koch BL, Douglas Phillips C et al-Expertddx:
Head and Neck- Amirsys Lipincott, Salt Lake City, 2009
.Capitolul 4. Rqdi(Jlogiq capului şi gâtului
95.111. Anatomia descriptivă, radio-ima-
gistică şi variantele anatomice ale ner-
vilor cranieni; delimitarea segmentelor
traiectului nervului facial
Manuela Lenghel
Anatomia descriptivă
Nevu/1 (olfactiv): senzitiv
- origine: axonii celulelor olfactive din mucoasa olfactivă
-+ filete olfactive --+ lama ciuruită a etmoidului --> Iobul
olfactiv;
- face parte din calea sensibilităţii olfaciive.
Nervulli (optic): senzitiv
- origine: celulele multipolare din retină __" nervul optic
_". chiasma optică (axonii 1/2 medială, nazală, se încrucişează,
cei din 1/2laterală, temporală, direct)--> tracturile optice -->
corpul geniculat lateral/coliculii cvadrigemînali superiori ai
mezencefal ului;
- face parte din calea optică.
Nervul III (oculomotor): motor
- origine reală: nucleul oculomotor din pedunculii ce-
rebrali;
originea aparentă: fosa interpedunculară;
- inervaţie: muşchiul ridicător al pleoapei, muşchiul drept
superior, drept medial, drept inferior şi oblic inferior;
- există şi câteva fibre visceromotorii cu origine reală în
nucleul accesor al oculomotomlui (Edinger - Westpbal) din
pedunculii cerebrali, care inervează muşchii intrinseci ai
corpului ciliar şi muşchiul sfincter al pleoapei.
Nervul IV (trohlear): motor
- origine reală: nucleul motor al nervului trohlear din
pedunculii cerebrali;
- origine aparentă: faţa posterioară a trunchiului cerebral,
sub coliculii cvadrigeminali;
- inervaţie: muşchiul oblic superior al globului ocular.
Nervul V (trigemen): mixt
- fibrele senzitive: origine reală: ganglionul Gasser situat
pe faţa anterioară a stâncii temporalului;
·-- fibrele motorii: origine reală: nuCleul masticator din
punte;
·- origine aparentă: punte;
- trei ramuri:
- oflalmică (senzitivă) ~inervează globul ocular, mu-
coasa nazală, olfactivă, pielea frunţii;
- ma:xilară - inervează maxilarul, palatul moale, mu-
coasa nazală şi respiratorie, pielea regiunii tempo-
rale, malare, buzelor, pleoapei inferioare;
277
- mandibulară: fibre senzitive- inervează mandibula,
glandele salivare submandibulară şi sublinguala,
porţiunea anterioară a limbii, pielea tâmplelor, pavi-
lionului urechii, frunţii, obrajilor, buzei inferioare+
fibre motorii- inervează muşchii masticatori, supra-
hioidieni, muşchiul tensor al timpanului, mnşchiul
tcnsor al vălului palatin.
Nervul VI (abducens): motor
- origine reală: nucleul motor al nervului abducens din
puncte;
- origine aparentă: şanţul bulbopontin;
·- inervaţie: muşchiul drept extern al globului ocular.
Nervul VII (facial): mixt
- fibreie senzitive (nervul intermediar Wrisberg): origine
reală- ganglionul geniculat din stânca temporalului; inervează
2/3 anterioare ale mucoasei linguale;
- fibrele motorii (nervul facial propriu-zis): originea rea-
lă - nucleul motor al facialului din punte; inervează muşchii
mimicii, muşchii stilohioidienî, digastrici, ai scăriţ.ei;
- origine aparentă: şanţul bulbopontin, deasupra olivei;
-·· -1- fibre vegetative parasimpatice preganglionare, cu
origine reală la nivelul nucleului salivar superior din punte,
inervează glandele submandibulară şi sublinguală;
- segmentele nervului facial:
- intracranian (lungime: 23-24 mm): străbate pia mater
-+ fosa posterioară _". canalul auditiv intern,
-din canalul auditiv intern (lungime: 7-8 mm): supe-
rior de nervul cohlear, deasupra crista falciformis,
în porţiunea superioară a canalului nervul facial
propriu-zis se uneşte cu nervul Wrisberg _". trunchi
comun;
-labirintic (lungime: 3-4 mm): ---+ canalul fallopian
---+ ganglionul geniculat_". posterior (genunchiul
anterior al nervului VII);
- timpanic _". sinus tympani (al doilea genunchi al
nervului facial);
- mastoidian-+ mastoida-+ gaura stilomastoidiană;
- segmentul retromandibular
- segmentul parotidian: _". ramuri terminale
- ramuri colaterale: intrapietroase (nervul pietros mare
superficial, nervul pentru muşchiul scăriţei, coarda timpa-
nului), extrapietroase (ramura anastomotică cu nervul IX,
ramura senzitivă a meatului auditiv extern, ra1nura auriculară
posterioară, ramura digastricului şi stilobioidianului);
Nervul VIII (acusticovestibular): senzitiv
- nervul cohlear: origine - ganglionul spiralat Corti situat
în cohleea osoasă din urechea internă-"' meatul auditiv intern
-"' nucleii cohleari dorsali şi ventrali din trunchiul cerebral;
inervează organul Corti;
278
- nenrul vestibular: origine- ganglionul Scarpa--> meatul
auditiv, intern --> nucleii vestibularii din trunchiul cerebral;
inervează utricula:, sacula, crestele ampulare ale canalelor
semicirculare.
Nervul IX (glosofaringian): mixt
- fibre le senzitive: origine reală - ganglionii superiori şi
inferiori din vecinătatea găurii jugulare; inervează 113 pos-
terioară a mucoasei linguale, mucoasa regiunii amigdaliene,
urechii medii, tubei auditive;
-- fibrele motorii: origine reală: nucleul ambiguu din bulb;
inervează muşchii regiunii superioare a faringelui;
- origine aparentă: şanţul retroolivar;
- + fibrele vegetative parasimpatice: origine reală- nucle-
ul salivator inferior din bulb; inervează glanda parotidă;
Nervul X (vag): mixt
- fibre le senzitive: origine reală - 1ganglionul nodos şi
jugular al vagului;
-- fibrele motorii: origine reală - nucleul ambiguu din
bulb;
- + fibrele vegetative parasirnpatice: nucleul dorsal al
vagului din bulb; inervaţie pentru bronşii, plămân, inimă,
esofag, stomac, ficat, pancreas, splină, suprarenale, rinichi,
intestin subţire, o parte din colon;
origine aparentă: şanţul retroolivar;
- ramuri cervicale: ramură meningeană pentru dura
mater, auriculară pentru tegumentul pavilionului
urechii, ramuri fatingiene (+ nervul IX + simpaticul
--> plexul faringian), nervullaringeusuperior şi recu-
rent pentru laringe, nervii cardiaci (+ nervii toracali
+simpaticul-> plexul cardiac);
- ramuri toracale: bronşice (--> plexul pulmonar pos-
terior), esofagiene ( ~ plexurile esofagiene anterior
şi posterior), pericardice;
- ramuri abdominale: plexurile gastrice anterior şi
posterior, hepatice, pancreatice, splenice, jejunoi-
Ieale, colice.
Nervul XI (accesor, spinal): motor
- rădacina bulbară: origine reală - nucleul ambiguu din
bulb, origine aparentă- şanţul retroolivar; inervează muşchii
faringelui, laringelui, palatul moale;
- rădacina spinală: origine reală - substanţa cenuşie a
coarnelor anterioare ale măduvei spinării (regiunea cervicală);
origine aparentă - şanţullateral anterior; inervează muşchii
stemocleidomastoidian, trapez.
Nervul XII (hipoglos): motor
~ origine reală: nucleul hipoglosului din bulb;
- origine aparentă: şanţul preolivar;
- inervaţie: muşchii limbii (excepţie muşchiul palatoglos
care este inervat de vag).
Radiologie imagistică medicală
Simptome 1 semne:.
- în funcţie de nervul afectat
Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM
Recomandări de examînare:
- CT: evaluarea relaţiei cu structurile osoase;
- JRM: evaluare optimă a nervilor cranieni;
- US: poate fi utilă în evaluarea segmentelor SUperficiale
ale nervilor cranieni.
Variante anatomice:ramuri nervoase inconstante; vari-
ante anatomice ale găurilor craniene.
Bibliografie
1. Baciuţ M, Badea R1. Glandele salivare. !n: Badea Rl, Dudea SM,
Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. voi 2.
Capul şi gâtui, toracele şi mediastinul, ecocardiografie şi vaselor
membrelor. Ed. MedicaJă, Bucureşti2006:45-70
2_ Wilson-Pauwels, L et al. Craniul Nerves: Anatomy and Clinica[
Comments. B.C.Decket; !ne. 1988:1-153
3. Sheth Sujay BA, Branstetter BF IV, Escott EJ Appearance of
Normal Cranial Nerves on Steady-State Free Precession MRimages.
Radiographics 2009;29:1045-1055
96. Anatomia descriptivă, radio-imagisti-
că şi delimitările anatomice ale spaţiilor
cervicale. profunde
Mihaela Hedeşiu
Fascia cervicală superficială: situată imediat profund \ft
faţă de derm; se extinde de la epicraniu la axilă. Conţinut:
grăsime, pachet neurovascular, limfatice.
Fascia cervicală profundă: are 3 straturi:
- Stratul superficial al fasciei cervicale profunde: în-
conjoară muşchiul trapez, stemocleidomastoidian, muşchii
"'~~
masticatori, glanda submandibulară, glanda parotidă;
- Inserţii: - superior: mandibulă, osul zigomatic,
mastoidă, pântecul anterior al digastricului, osul
hioid; - inferior: claviculă, stemul, acromionul;
-profund: pântecul anterior al digastricului, spaţiul
carotidian.
- Stratul mijlociu al fasciei cervicale profunde: 2 sub-
diviziuni: musculară şi viscerală.
- Musculară: înconjoară muşchiul sternohioidian, ster-
notiroidian, tirohioidian şi omohioidian şi adventiţia
marilor vase
- Viscerală: fascia bucofaringiană- înconjoară muşchii
constrictori ai faringelui şi esofagului şi peretele
"'-(j{ţjJtlolul 4~ R~diologi« capului şi gâtului
,:,...;-~__.......__--.....--~·-·~-~------------~·"'----·--------'----·----·-··--------------·----·---------------·-·-----·-------------------·--·-------------
anterior al spaţiului retr.ofaringian. Musculara şi vis-
cerala formează teaca pachetului jugulo-carotidian,
înconjoară laringele, traheea şi tiroida; Limite: baza
craniului, teaca carotidiană - pericard,
- Stratul profund alfasciei cervicale profunde are două
componente:
- Fascia prevertebrală- aderă de marginea anterioară
· a corpilor vertebrali şi de procesele transverse;
- Fascia alară - situată între fascia prevertebrală şi
diviziunea viscerală a stratului mijlociu al fasciei
cervicale profunde; defineşte marginea posterioară a
spaţiului retrofaringian; fuzionează posterior cu divi-
ziunea musculară a stratului mijlociu la nivelul Tl-T2.
Spaţiile cervicale profunde:
1. Spaţiul mucos faringian
Delitnitări anatomice: de la baza craniului până la hioid;
delimitează peretele rinofaringelui, orofaringelui, hipofa-
ringelui.
Conţinut: mucoasă, ţesut limfoid, glande salivare mi-
nore.
Patologie: carcinoame cu celule scuamoase cu originea
în mucoasa faringiană, hiperplazie lîmfoidă, limfoame non-
Hodgkin, carcinoame cu originea în glandele salivare minore,
tonsilită, abces tonsilar, chist Tornwaldt, chist de retenţie,
cordom extraosos nazofaringian.
2. Spaţiul parafaringian (SP)
Delimitări anatomice: se extinde între baza craniului şi
hioid; este delimitat de stratul mijlociu şi superficial al fasciei
cervicale profunde.
2.1. Spaţiul anterior (pre-stiloidian)
Delimitări anatomice:
- medial: m. tensor al vălului palatin inserat la nivelul
apofizelor pterigoide, spaţiul paratonsilar, muşchii constric-
tori ai faringelui;
- lateral: m. pterigoidian medial, lobul profund al glandei
parotide;
- posterior: procesul stiloid, diafraginul stilo-faringian;
- inferior: spaţiul submandibular, glanda submandibulară;
- superior: baza craniului
Conexiuni: cu lobul profund al glandei parotide (cap-
sulă incompletă); spaţiul submandibular (fără limită de
demarcaţie); spaţiul masticator (n. lingual, m. tensor al vălului
palatin, a. maxilară)
Imagistic: formaţiunile localizate în spaţiul anterior
vor împinge medial m. ridicător al vălului palatin, lateral
muşchiul pterigoidian extern, deplasează mediat grăsimea
din spaţiul prestiloidian anterior, deplasează posterior artera
carotidă şi vena jugulară, îndepărtează procesul stiloid faţă
de mandibulă;
279
Conţinut: ramuri n. mandibular (V3), artera maxilară,
plexul venos faringian; glande salivare minore; ganglioni
limfatici, grăsime.
Patologie:
- tumori glande salivare minore,
- chist branhial, lipom,
- tumori extinse din spaţiile învecinate: tumori parotidie-
ne, carcinoame ale spaţiului visceral (rinofaringe, orofaringe),
sarcoame de spaţiu masticator/ba.Zâ craniului,
- abcese
2.2. Spaţiul posterior (post-stiloidian)
Delimitări anatomice:
- posterior: fascia prevertebrală;
- anterior: procesul stiloid şi diafragmul stilofaringian;
- superior; baza craniului, gaurajugulară, canal carotidian;
~ inferior: comunicare cu mediastinul;
- medial: fascie inconstantă: fascia alară; spaţiul retro-
faringian.
Conexiuni: gaura jugulară, canalul carotidian, canalul
hipoglos, spaţiul retrofaringian.
Imagistic: formaţiunile localizate în SP posterior vor
împinge medial muşchiul ridicător al vălului palatin, de-
plasează lateral muşchiul pterigoidian lateral, medial gră­
simea din spaţiul prestiloidian anterior, deplasează anterior
pachetuf vascular jugulo-carotidian şi împing stiloida spre
mandibulă.
Conţinut: artera carotidă internă, vena jugulară internă,
nervii cranieni IX-XII, lanţul simpatico- cervical, ganglioni
limfatici.
Patologie:
- Artera carotidă - pseudoanevrism, ectazie, disecţie,
invazie tumorală;
- Vena jugulară- tromboză, meningiom în gaura jugulară,
lărgire asimetrică;
- Neurogenă: n. cranieni IX-XII- schwannom, paragan-
gliom, neuroblastom
- Patologie ganglionară - adenopatii, limfom.
3. Spaţiul retro-faringian
Delimitări anatomice: între baza craniului şi C3
Conţinut: grăsime, ganglioni limfatici
Patologie: adenopatii
3.1. Danger space: DS
Delimitări anatomice: între baza craniului, C3 şi mediastin
Conţinut: grăsime, ganglioni limfatici
Patologie: abcese cu posibilă extindere intra-mediastinală
4. Spaţiul pre-vertebral
Delimitări anatomice: intre clivus şi claviculă.
Conţinut: musculatura pre-vertebrală, corpi vertebrali,
ramuri nervoase.
280 Radiologie imagistică medicală

PatQlogie: ~ infiamaţii: parotidită, sdr. Sjogren, leziuni limfoepite-

- patologie a coloanei vertebrale: infecţii, discite, hema- liale (HIV)
tom (traumatisme); metastaze; - tumori benigne: Warthin, schwannom 1 neurofibrom,
- tumori neurogene: schwannom. lipom, adenom pleomorf;
5. Spaţiul masticator - tumori maligne: carcinom muco-epidermoid, <;arcinom
Delimitări anatomice: adenoid chistic, tumori mixte maligne, LNH
- lateral: m. pterigoidian medial; - determinări secundare: carcinom tegumentar, melanom,
- media!: m. maseter,; LNH, carcinom cu celule renale.
- superior: os sfenoid; 7. Spaţiul submandibular:
- posterior: marginea posterioară a mandibulei, arcada Delimitări anatomice:
zigomatică. - între hioid şi mandîbular;
Comunicări: spaţiul infratemporal (superior); spaţiul - mărginit inferior de stratul superficial al fasciei cervi-
parafaringian (medial); cale profuride;
Imagistic: formaţiunile localizate în spaţiul masticatorvor - lateral - corpul mandibulei;
împinge medial spaţiul grăsos parafaringian. - superior - mucoasa planşeului bucal;
Conţinut: mandibula, articulaţia t~mporo-mandibu!ară - spatiul sublingual - deasupra m. milohioidian;
(ATM), plexul venos pterigoidian, muşchii masticatori - spaţiul submandibular - sub.m. milohioidian.
(m.maseter, m. pterigoidian lateral şi medial; m. temporal), Comunicări: cu spaţiul parafru--ingian şi cu spaţiul parotidian;
ramuri din n. mandibular (V3) Conţinut: glanda submandibulară, ganglioni limfatici.
Patologie: Patologie:
-· hipertrofia muşchilor masticatori, atrofie de denervare - tumori de glande salivare;
a muşchilor masticatori; - infecţii - se pot extinde în spaţiul parafaringian şi re-
- abcese odontogcne; trofaringian;
- sarcoame (condrosarcom, osteosarcom, fibrosarcom, - litiază submandibulară.
rabdomiosarcom, sarcom sinovial, sarcom Ewing); 8. Spaţiul bucal
-tumori cu origine în V3, Conţinut: grăsime, vase sanguine, nervi, fibromucoasă
- limfom non-hodgkin (LNH), gingivală.
- invazii perineurale ale carcinoameior cu celule scua- Patologie:
moase cu originea la nivelul buzei, fibromucoasei mand.i- - carcinoame scuamoase cu originea în cavitatea orală;
bulare, - infecţii odontogene.
- extindere directă a carcinomului cu celule scuamoase Spaţii infra-hioidiene: ~
a amigdaiei paiatine. Spaţiul carotidian.:
6. Spaţiul parotidian Spaţiul prevertebral
Delimitâri anatomice: delimitat de stratul superficial al Spaţiul retrofaringian
fasciei cervicale profunde. Danger space
Comunicări: Spaţiul visceral anterior (pre-traheal) \
-- comunică superior şi media! cu spaţiul parafaringian; Spaţiul cervical posterior
- conexiuni cu baza craniului prin n.VII, conductul au- Spaţiul cervical anterior
ditiv extern, mastoida, gaura stilo-mastoidiană.
Conţinut: Jobulsuperficial şi profund al glandei parotide,
n. facial, limfoganglioni parotidieni, vena retromandibulară, Bibliografie
artera carotidă externă. 1. Warshaftky D, Goldenberg D, Kanekar S. lmaging Anatomy of
Imagistic: Tumorile lobului profund nu au limită de Deep Neck Spaces. In: Kanekar S. Marion K.editors. lmaging of
demarcaţie grăsoasă între parotidă şi tumoră (diferenţiere Head and Neck Spaces for Diagnosis and Treatment. Clinics Review
de tumorile spaţiului prestiloidian care păstrează grăsimea); article. Otolaryngo[ Clin North Am. 2012 Dec;45(6): 1203-21
artera carotidă şi vena jugulară sunt deplasate posterior. 2. Mafee Af, Becker M lmaging of the Head and Neck. 3rd ed.
Patologie: Thieme;2012.: 7-48
- arc I chist congenital branhial 3. Som PM, Curtin HD- Head and neck imaging, Elsevier Mosby,
-hemangiom Saint Louis, 2003:1805-1824

97. Anatomia descriptivă, radio-imagisti-
că şi clasificarea staţiilor limfogangliona-
re din regiunea capului şi a gâtului
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Anatomie:
- sistemul limfatic: limfa, limfocite, vasele şi organe limfa-.
ti ce (reprezentate de noduli şi ganglioni limfatici, timus, splină)
- structură: cortex, medulară, paracortex; hilul ganglionar
conţine vasele ganglionare
Morfopatologie:
- reactivă 1 inflamatorie-infecţioasă (acută, supurativă) 1
afecţiuni autoimune 1 tumorală (primară sau metastatică).
Simptome 1 semne:
- ganglionii sau grupele ganglionare afectate; volumul
ganglionar; consistenţa ganglionilor; raporturile ganglionilor
modificaţi, atât între ei cât şi faţă de ţesuturile învecinate;
mobilitatea; aspectul tegumentelor şi al ţesuturilor moi pe-
riganglionare; sensibilitatea ganglionilor; participarea altor
organe parenchimatoase, limfatice, a măduvei hematopoeti-
ce; starea generală a bolnavului; prezenţa sau absenţa altor
simptome generale.
Clasificarea staţiilor Hmfoganglionare din regiunea
capului şi a gâtului
- clasificarea chirurgicală (cea mai utilizată)- criteriul
nivelurilor:
Nivelul I: delimitat superior de către corpul mandibulei,
posterior de muşchiul stilohoidian şi anterior de pântecul
anterior al muşchiului digastric; nivelul Ia (submentonier)-
metastazează tumorile planşeului bucal, regiunii anterioare
a limbii, marginii alveolare anterioare a mandibulei şi buzei
inferioare şi nivelul Ib (submandibular) - metastazează tu-
morile cavităţii orale, nazale anterioare, structurilor moi ale
feţei şi glanda submandibulară.
Nivelul II: delimitat anterior de muşchiul stilohiod şi
posterior de marginea posterioară a muşchiului sternocleido-
mastoidian (SCM). Metastaze: tumorile de la nivelul cavităţii
orale, nazale, nazofaringelui, orofaringelui, hipofaringelui,
laringelui şi glandei parotide. Acest nivel este divizat de
nervul spinal accesor în: nivelul /Ia situat antero-inferior
şi mai aproape de vena jugulară internă; nivelul Ilb situat
deasupra şi în spatele nerv~ului.
Nivelul III: delimitat superior de osul hioid, inferior de
marginea inferioară a cartilajului cricoid, anterior de muşchiul
sternohioid, posterior de marginea posterioară a SCM. Me-
tastaze: tumorile de la nivelul cavităţii orale, nazofaringelui,
orofaringelui, hipofaringelui, laringelui.
281
Nivelul IV: situat între marginea inferioară a cartilajului
cricoid (superior), claviculă (inferior), muşchiul sternohioid
(anterior) şi marginea posterioară a SCM (posterior). Metasta-
ze: laringe, hipofaringe, glanda tiroidă şi esofagul cervical.
Nivelul V (triunghiul posterior al gâtului): delimitat
anterior de marginea posterioară a SCM, posterior de mar-
ginea anterioară a muşchiului trapez, superior de vârful
convergenţei SCM şi trapez, iar inferior de claviculă. Acest
nivel este divizat de către un plan reprezentat de marginea in-
ferioară a cartilajului cricoid în: nivelul Va (superior): grupul
spinal accesor; nivelul Vb (inferior): grupul cervical transvers
şi supraclavicular. Metastaze: nazofaringele, orofaringele,
pielea regiunii posterioare a scalpului şi gâtului.
Nivelul Vl: localizat între artere le carotide (lateral), osul
hioid (superior) şi furculiţa stemală (inferior). Limfonodulii
sunt situaţi paratraheal, pretraheal, paratiroidian şi precri-
coidian (Delphian). Metastazează tumorile de la nivelul
tiroidei, laringelui subglotic, traheei (porţiunea cervicală),
hipofaringelui, esofagului cervical.
Alte grupe ganglionare: perifacial şi buccinator, occipital,
retrofaringian.
- clasificarea topografică - criteriul triunghiurilor:
cervical anterior, carotidian inferior, supe1ior, submaxilar,
suprahioid, posterior, occipital, subclavicular
Imagistică- metode: US, CT, IRM
Recomandări de examinare:
-- Ecografia: sensibilitate şi specificitate mare pentru
evaluarea adenopatiilor capului şi gâtuiui.
- CT şi Ifu\1: sensibilitate şi specificitate mai redusă;
valoare diagnostică crescută în evaluarea adenopatiilor lo-
calizate profund în regiunea cervicală
Bibliografie
]_ Ruggiero FP Neck dissection classification. www.emedicine.
medscape.com
2. Badea Rl, Baciuţ M Limjonodulii cervicali.ln: Badea Rl, Dudea
SM, Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. vol
2. Capul şi gâtul, toracele şi mediastinul, ecocardiografie şi vaselor
membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006:133-147
3. J1acLennan K.A. Lymph nodes, thymus and spleen- în: Under\'vo-
od JCE, Cross SS (ed5). General and Systematic Pathology. 5th ed.
Philadelphia: Churchill Uvingstone Elsevier; 2009:496-562
 Partea a 2-a

\
Anomalii congenitale

1 •

98. Diagnosticul radioimagistic al anoma-
liilor congenitale ale orbitei, sinusurilor
paranazale, malformaţiilor vasculare şi
al altor malformaţii ale capului şi gâtu-
lui; anomaliile congenitale care duc la
surditate
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
1. Anomaliile congenitale ale orbitei
1. Colobomul
' 2. Persistenţa şi hiperplazia de vitros primitiv
3. Chistuldermoid şi epidermoid
II. Anomaliile congenit~e ale sinusurilor paranazale
1. Cefalocelul
2. Dacriocistocelul duetului nazolacrimal
3. Atrezia coanală
4. Gliomul nazal
m. MaHormaţiile vasculare şi alte malformaţii ale
capului şi gâtului
1. Malformaţiile vasculare venoase
2. Malformaţiile limfatice (limfangioamele)
3. Alte malformatii
IV. Anomaliile congenitale care duc la surditate
98.1. Anomaliile congenitale ale orbitei
Manue,Za Lenghel, Sorin M Dudea
98.1.1. Colobomul
Definiţie: defect al ţesutului ocular
Epidemiologie: clasificare
. - Izolat: la discul optic
- Coroido~retinian: separat/extins dincolo de disc
-frecvenţă: 1:12.000; de obicei bilateral, mai rar unila-
teral; dimensiuni mici; asociat cu atrofie de tract şi chiasmă
optică; localizat la nivelul polului posterior al globului ocular,
în zona de inserţie a nervului optic.
Morfopatologie: zonă de depresiune la uivelul fundusului
ocular ce încorporează capul nervului optic.
Simptome 1semne: scaderea acuităţii vizuale; strabism;
nistagmus
285
Imagistică - metode: US, CT~ IRM
US: hernierea globului posterior la nivelul capului ner-
vului optic; masă retrobulbară hipoecogenă
CT: conţînut lichidii!n vitros la nivelul detectului ocular/
chist retrobulbar; calci:fieri distro:fice; hiperdensitate su:breti-
niană în caz de hemoragie; fără iodofilie patologică
IRM: TI, T2 senmal similar cu vitrosul
Recomandări de examinare: CT
Diagnostic diferenţiat:
- "moming glory' disc anomaly"
- sta:filomui peripapilar, posterior
- buftalmie ("ochi de bou")
- chist microftalmic
Lista de verificare:
· - se diagnostichează la examenul oftalmoscopic
- iniagistica evaluează afectarea nervului optic şi ano-
maliile asociate.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
grţostic Imaging:
Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010 . ·
98.1.2. Persistenţa şi hiperplazia de vitrQs
primitiv
Definitie: leziune oculară congenitală datorată regresiei
incomplete a vaselor embrionare oculare.
Epidemiologie: de obicei unilateral, mai rar bilateral;
localizată: anterior, posterior, anterior şi posterior
Morfopatologie: masă tisulară vasculară retrolenticulară
Simptome 1 semne: leucocorie; strabism; nistagmus
Imagistică - metode: US, CT, IRM
US: masă retrolenticulară ~ dislocare anterioară a cris-
talinului; aspect de linie dublă la nivelul pars plana
CT: glob ocular mic, vitros hiperdens ± hemoragie,
, detritusuri; postcontrast se constată iodo:filie (în funcţie de
gradul de vascularizaţie); aspect de "pahar de martini"; fără
calci:fieri
IRM: TI, T2: hipersemnal, glob ocular mic, în caz de
hemoragie semnalul variază în funcţie de stadiu; aspect de
"pahar de martini"
Recomandări de examinare: CT
Diagnostic diferenţiat: retinoblastom, boala Coat, reti-
nopatia prematurului, microftalmia, toxocarioza ·
Lista de verificare: evitarea confuziei cu retirioblastomul
286 _ Radiologie i"!_agistică!!!_edicală
9s.I~3.~Chlsb;i-der..;oidşi eplde~m~id~-"-----;porţi~ea ~teî'ioată a baz~i de craniu, v~ibHă ca o m~ă
Definiţi~: dennoid = celule epiteliale + elemente derma-
le (glande sebacee, foliculi piloşi, vase, grăsime~ colagen);
epidennoid = celule epitţliale
Epidemiologie: prezente de la naştere; frecvenţă: 10%
din totalul chistelor dennoide şi epidermoide din regiunea
capului şi gâtului, 5% din masele orbitale; M > F
Morfopatologie: masăchistică, ovalară, t-2 cm, superficială
1profundă, ce conţine grăsime si lichid (chistele dermoide conţin
grăsime şi sunt mai inomogene, cele epidermoide au conţinut
lichidian şi sunt omogene), cu capsulă fibroasă la periferie
Simptome 1 semne: masă subcutanată, asimptomatică;
ruptură spontană 1 posttraumatică; dimensiuni mari -+ efect
de masă (diplopie), afectarea globului pcular, afectarea ner-
vilor cranieni.
Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM
RX: eroziuni osoase adiacente, cu margini scleroase
US: hipoecogene 1 ecogene 1 pseudosolide; masă retro-
bulbară hipoecogenă
CT: conţinut hipodens, grăsos (- 30 -+ -80 UH); calcifieri
(15%); modificări osoase; iodofilie fină, periferică, moderată;
in caz de ruptură -+ captare neregulată
IRM: T1: izo- sau uşor hipersemnal 1 conţinut grăsos
- hipersemnal marcat comparativ cu vitrosul; T2: izo- sau
uşor hiposemnal comparativ cu vitrosul; TI +C: fină gado-
linofilie periferică; DWJ şi FLAIR: Hipersemnal al chistelor
epidermoide. . anterioară;
Recomandări de examinare: CT nativ; in caz de dubiu
administrare de contrast± IRM
Diagnostic diferenţia!:
..:.: mucocel frontal; pseudotumora idiopatică orbitară;
neoplasmele glandei lacrimale; leziuni limfoproliferative;
leziuni vasculare; rabdorniosarcom; chist sebaceu
Lista de verificare: patognomonic: prezenţa grăsimii;
imagistica evaluează extensia leziunii, mai ales posterior.
98.11. Anomaliile congenitale ale
sinusurilor paranazale
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
98.11.1. Cefalocelul
Definiţie: herniere congenitală a meningelui, lichidului
cefalorahidian ±ţesut cerebral, printr-un defect mezodermal
intra,. sau extranaială
Jl:pid~miologie: clasificare:
- frontoetmoida:l (i 5%) ~ frecVent în sud.,estul Asiei
- fronto~l (Ş0-61%) - la mvelul gl@obelei f
- nazoetmoidal (~0-33%)- intran~l
- nasootbital (6· 1O%). ·
- leziuni congenitale detectate antenatal sau la naştere;
frecvenţă: lla 4000 de naşteri; anomalii asociate: hipoplazia
corpului calos, lipom interemisferic, anomalii de migraţie
neuronală, chist coloid, disrafisrn craniofacial, hipertelorism,
microcefalie, microftaltnie, hidro~falie
Morfopatologie: meningoencefalocel: lichid cefalorahi-
dian + ţesut cerebral + menit;tge; meningocel: lichid cefalo-
rahidian +meninge; cefalocehll atrezic: dura+ ţesut fibros +
ţesut cerebral degenerat; gliocel: chist cu conţinut lichidian
cefalorahidian delimitat de ţesut gliat
Simptome 1 semne: masă externă nazală sau orbitală
medială, care îşi modifică dimem;iWJ.ea Jn timpul plânsului,
la manevra Valsalva, la compresiunea jugulară; rinoree;
convulsii; retard mental.
Imagistică - metode: US, CT, IRM
US: leziune frontală sau nazală; creşterea distanţei inter-
orbitare.
CT:
- nativ: dislocarea cran,ială a oaselor frontale şi caudală
a procesului frontal al maxilarului si a cartilajului nazal;
dislocarea oaselor nazale cu un traiect prin aria etmoidală
- postcontrast: structură heterogenă, cu densitate mixtă
care se extinde printr-un defect osos, având continuitate cu
parenchimul cerebral intracranian; cu contrast intratecal: um-
ple spaţiul subarahnoidian şi se extinde prin defectul osos.
IRM:
- TI: semnal izointens cu substanţa ~enuşie, ~emo~strând \
continuitatea cu parenchimul cerebral mtracraman pnntr-un
defect osos;
- T2: hipersemnal allichidului cefalorahidian care încon-
joară ţesutul cerebral hemiat;
- TI +C: fără gadolinofilie anormală; dacă există infla-
maţie 1infecţie asociată la nivelul menÎţlgelui poate fi evidentă .
o captare la acest nivel.
Recomandări de examinare: IRM este superior CT; CT
in fereastră osoasă, CT cu contrast intratecal (în cazurile în
care IRM şi CT nu aduc informaţii complete)
Diagnostic diferenţial: gliomul nazal, chistele dermoi-
de 1 epidermoide, sinus nazal dermal, dacriocistocel
Lista de verificare: a~hiziţiile in plan sagital T1 şi T2
demonstrează cel mai bine continuitatd\ cu parenchimul cere-
(}apitolul 4. Ra,diologia capului şi gâtului 287

bral; CT in fereastră osoasă util pentru evaluarea dimenisunii 98.11.3. Atrezia coanală
şi localizării defectului osos; evaluarea întregului parenchim
cerebral pentru identificarea anomaliilor asociate; indiciu
Definiţie: obstrucţia coanelor posterioare
pentru diagnosticul pozitiv: masă tisulară frontală, nazală
sau în porţiunea medială a orbitei. Epidemiologie: cea mai frecventă anomalie congeni-
tală a cavităţii nazale; frecvenţă: 1: 5.000-8.QOO de naşteri;
F :B = 3: 1; bilaterală este frecvent asociată cu alte anomalii;
poate aparea în cadrul unor sindroame (acrocefalosindactilia,
98.II.2. Dacriocistocelul duetului nazo- sindromulApert, craniosinostoza, poala Crouzon, sindromul
lacrimal CHARGE, De Lange, Di George, Treacher-Collins) sau aso-
ciată cu anomalii cromosomiale (18, 12, 22, XO).
Morfopatologie: tipuri: osoasă, membranoasă, mixtă;
Definiţie: dilataţie chistică a aparatului nazolacrimal
membrana poate fi subţire sau groasă.
secundară obstrucţiei proximale ± distale a duetului nazo-
Simptome 1 semne: bilatera1ă -+ detresă respiratorie;
lacrimal
unilaterală -+ rinoree unilaterală purulentă.
Epidemiologie: cea mai frecventă anomalie a aparatului
Imagistică - metode: CT- de elecţie
lacrima! la nou-născut, tipic între 4 zile şi 1Osăptămâni; F:B
CT: nativ: ingustarea coanelor posterioare < 0,34 cm la
= 3:1 ; apare mai ales unilateral.
copiii < 2 ani; deplasare medială a maxilarului posterior;
Morfopatologie: masă rotund-ovoidă, localizată la ni-
îngroşarea vomerului; cavitatea nazală poate conţine aer,
velul canthusului media! şi meatului inferior, conectată prin
ţesut, lichid, hipertrofia cornete lor inferioare.
intermediul unui istm tubular de-a lungul traiectului duetului
Recomandări de examinare: HR-CT nativ în fereastră
nazolacrimal; celule epiteliale scuamoase şi respiratorii, cu
osoasă, cu secţiuni fine
glande sero-mucoase; variabil: celule infiamatorii.
Diagnostic diferenţiat:
Simptome 1 semne: nou-născut cu masă media! de canthus
-- stenoza coanală;
± modificări inflamatorii; rinoree; convulsii; retard mental.
--- stenoza aperturii piriforme;
Imagistică - metode: US, CT, IRM
- dacriocistocelul bilateral;
US: icziune rotundă, hipoecogenă, cu perek subţire.
- corpi străini intranazali.
CT:
Usta de verificare:
-- nativ: structură hipodensă, cu perete subţire la nivelul
- unilateralăJbilaterală;
canthusului media! şi meatului inferior
- osoasă/membranoasă/mixtă
- postcontrast: fără 1 minimă captare; în caz de supra-
- evaluarea grosimii osoase
infecţie - iodofilie periferică ± nivellichidian.
- excluderea altor anomalii asociate din regiunea capului
IRM:
şi gâtului
- Tl: hiposemnal; intensitatea semnalului variază în
funcţie de conţinutul proteinaceu sau de asocierea infecţiei;
- T2: hipersemnal;
- STIR: semnal intennediar/hipersemnal; 98.11.4. Gliomul nazal
- FLAIR: hiposemnal; intensitatea'semnalului variază în
funcţie de conţinutul proteinaceu , Definitie: leziune congenitală care conţine sechestru cu
- Tl +C: fără/minimă captare; în caz de suprainfecţie - ţesutneuronal displazic izolat de spaţiul subarahnoidian,
gadolinofilie periferică, inclusiv a ţesuturilor adiacente intra-/extranazală.
Recomandări de examinare: CT (cu secţiuni fine, axial Epidemiologie: foarte rară; se poate asocia cu anomalii
si coronal pentm confirmarea diagnosticului şi evaluarea cerebrale sau sistemice (rar)
extensiei leziunii) Morfopatologie: masă rotundă 1 ovoidă 1polipoidă; 1-3
Diagnostic diferenţial: chistul dennoid; cefalocelul cm; 10-30% prezintă un pedicul fibros care trece printr-un 1in
nazoorbitar; dacriocistocelul dobândit. vecinătatea unui defect osos la lamei ciuruite si se îndreaptă
Lista de verificare: imagistica exclude alte cauze sinona- spre baza craniului dar nu ajunge intracranian.
zale ale detresei respiratorii la nou-născut; evaluarea întregii. Simptome 1 semne: nou-născut cu masă intranazală pe
extensii; evaluarea extensiei în cazul apariţiei complicaţiilor; linia mediană /la nivelul dorsumului nazal.
excluderea leziunii contralaterale. Imagistică - metode: CT, IRM
288
CT: nati-v: masă cu densitate· similară cu ţesu,turile n:ioi
(izodensă cu parenchimul cerebral) localizată deasupra oase-
lor nazale (extranazal) - asociată cu îngroşarea osului nazalrm
cavitatea nazală (întranazal), rar- calcrneti;postc6ntrast: rară
captare semnificativă; contrastul intractecal nu demonstrează
conexiun:eli cu spaţiul suharabnoidian
IRM:
- Tl: hiposemnal/ semnal mixt;
- T2: hipersemnal datorat gliozei; nu este identificată o
comunicate a leziu:nii cu spaţiul subarahnoidian;
- TI +C: fără captare; poate exista o captare la nivelul
mucoasei nazale adiacente.
Recomandări de examinare: IRM este metoda de elecţie;
CT poate fi util pentru evaluarea preoperatorie osbasă;
Diagnostic diferenţiat: cefalocelul frontoetmoidal, chis-
tul dermoidlepidermoid, sinusul dermal1nazal, polipul nazal.
Lista de verificare: documentarea lipsei identificării
unei comu:nicări a leziu:nii cu spaţiul subarahnoidian; este
importantă diferenţierea faţă de cefalocel; utilizarea combi-
nată a IRM şi CT.
98.111. Malformaţiile
vasculare şi alte
malformaţii ale capului şi gâtului
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
98.ill.l. Malformaţiile vasculare venoase
Epidemiologie: cele mai comune malformaţii vasculare
din regiunea capului şi gâtului; anomalii asociate: drenajul
venos intracranian anormal (DVA ± sinus pericranii); sunt
prezente la naştere.
Morfopatologie: masa multilobulată, u:nică 1 multiple,
circumscrisă 1extinsă transspaţial; canale vasculare venoase
tapetate de endoteliu si ţesut muscular neted, cu absenţa la-
minei interne elastice; trombi intralumenali, fleboliţi.
Simptome 1 semne: leziune spongiformă, care creşte
proporţional cu dezvoltarea pacientului, creşte in dimensiu:ni
la· manevra Valsalva, aplecare, plâns, traumă, infecţii, sub
influenţă hormonală (pubertate, sarcină).
Imagistică- metode: RX, US, CT, IRM
RX: vizualizarea flebollţilor şi a modificărilor osoase
adiacente
US: masă spongiformă care conţine canale vasculare dila-
tate; fleboliţiî apar ca focare hiperecogene cu umbră acustică;
Doppler: nu este identificat flux arterial, doar venos, care
poate fi augmentat de compresiunea cu transductorul
CT: nativ: maslllobulată.;, U;odensă cu mu,sculatura. î:ilve-
cinată; calcifieti; modificări osoase adiacente, cu remodelate;
hipertrofie a ţesutului adîp()s ad.i:acettt; postcontras:t~ iodofilie
evidentă, cu aspect ,,pătat'' şi întârziată sau omogenă şi in-
tensă; angioCT: fără evidenţietea de attere aferente; Jeziunea
drenează prin vene. Qilatate.. '
IRM:
- T1: izo S!lu bipos®ul,a.l co;rnparativ cu musculatura;
- T2: î:il funcţie de dimensiunea structurilor vascuJare - cu
aspect chistic, septat, în hipersernnal (cele mari)/cu semnat
intermediar şi aspect solid (cele mici);
- STIR - similar cu T2
- TJ +C: gadalino:filie evidentă, heterogenă şi întârziată
sau omogenă şi intensă;
- angiQRM arterial - p,orm.al.
- angioRM venos- vene largi de dre.t1aj; identificarea altor
anomalii venoase asociate, intracraniene
Angiografta:
- s1nlcturile vasculare cu calibrt1 mare au aspect de "cior-
chine", cele xnici de "şomoiog de vată''.
Recomandări de examinare:
CT mai specific (identificarea fleboliţilor), IRM determi-
nă extensia leziunii (protocol cu includere!! secv(lnţelor cu
contrast şi cu saturate de grăsime - postcontrast, T2 şi STIR
pentru stabilirea exactă a extensiei lezionale).
Diagnostic diferenţiat: hemangiomul infantil, malforma-
ţiile limfatice, malformaţiile arteriovenoase, ranula, chistul
dermoid.
Lista de verificare.: creşterea. în dimensiu:ni a leziunii la
manevra Valsalva, în timpul plânsului, aplecare·= malformaţie
vasculară venoasă; cel mai specific sertm - demonstrarea f'
prezenţei fleboliţilor.
98.111.2. Malformaţiile limfatice ,
(Jimfangioamele)
Clasificare: malformaţii limfatice, higroma chistică,
malformaţiile vasculo-limfatice
Epidemiologie: 80% apar la naştere sau în primii 2 ani
de viaţă; apariţia la vârsta adultă sugerează o etiologie do-
bândită, mai probabil pbsttraumatică; pot fi întâlnite în cadrul
sindromul Tu:rner.
Morfopatologie:
- higroma chistică (vaSe limfatice foarte dilatate; locali-
zate în spaţiUl cervical posterior sau submandibular)
~ limfangiomul cavemos (vase limfatice cu calibru mai
redus comparatîv cu higroma) ''j
'-
CapY.olul 4, Rmitoiogia_ ca.pului şi gâtului
_. l:imfaugiomul ~pilar {v;iSe limfatice de calibru. foarte
redus, cea mai rară formă)
- malfottnilţie vasculolimfatică (are şi structuri vasculare
venoase),·
Sbnptome 1semne: masă cervicală moale, compresibilă;
nedureroasă; poate afecta mucoasa cavităţii orale, limbii sau
căilor respiratorii; aceasta din urmă poate produce tulburări
respiratorii.
Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM
RX:. incidenţa laterală: evidenţierea efectului de masă
asupra căilor respiratorii în cazul leziunior localizate retro-
faringian.
US: masă hipoecogenă 1transsonică, transspaţială, unilo-
culară 1 multiloeulară, septată; evidenţierea unui nivel fluid-
fluid sugerează hemoragie; pot fi detectate la ex;aminările
ultrasonografice efectuate antenatal
CT:
- nativ: masă hipodensă, slab delimitată; pot fi evidente
nivele fluid-fluid;
- postcontrast: fără captare 1 iodofilie focală dacă este
asociată si prezenţa de structuri vasculare venoase.
IRM:
-TI: hiposemnal/ hipersemnal dacă au conţinut prote-
inaceu sau hemoragie;
- T2: hipersemnal;
- TI +C: fără captare 1 gadolinofilie focală dacă este
asociată si prezenţa de structuri vasculare venoase,
Recomandări de examinare: IRM, secvenţa T2 apreciază
optim extensia leziunii
Diagnostic diferenţiat: chistul de arc branhial 2, chis-
tu! de canal tireoglos, chistul timic, adenopaţiile abcedate,
abcesul cervicaL
Lista de verificare: masă multichistică transspaţială,
cu nivele fluid-fluid= limfangiom; dacă nu există semne de
infecţie, pereţii leziunii sunt impreceptibilL
98.111.3. Alte malformaţii
. - chisturile branhiale de arc 1, 2,), 4, de ducttireoglos.
şi timice - a se vedea subiectul 99.
Bibliografie (98.1, 98.11, 98./Il)
1./farnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia:
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
289
98.IV. Anomaliile congenitale care duc
la surditate
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
1. Anomalii congenitale ale urechii eXterne: includ:
- anotia, microotia;
- malformaţii ale CAB: fibroase, osoase, mixte:
- atrezialstenoza CAE ~ l incidenţa apariţiei coleste-
atortmlui (primar- congenital, secundar- dobândit);
- se pot asoda cu anomalii ale urechii medii si ale lanţului
osicular; anomalii de traiect ale nervului facial; alte anomalii
asociate: aplazia/hipoplazia porţiunii timpanice sau proce-
sului mastoidian al osului temporal, defortnarea articulaţiei
temporo-maqdihulare, defecte ale arcului zigomatic; foarte
rar se asociază cu anomalii ale urechii interne.
1. AnlJitt.alii congen{ttile ale urechii medii:
- anomalii izolate ale lanţului osicular; rar - transmitere
autosomal dominantă; izolate/în cadrul unor sindroame
(Goldenhar, Treacher-Collins); cel mai frecvent sunt afectate
scăriţa şi nicovala; includ:
- la nivelul nicovalei: aplazia, fuziunea procesului
scurt cu canalul semicitcu:Iar lateral, scurtarea şi
malformaţia procesului lung, absenţa/anchiloza fi-
broasă a articulaţiei dintre nicovală şi scăriţă, fixarea
izolată a 1licovalei de scutum (foarte rară)
- la nivelul scăriţei: aplazia, absenţa capului, hipopla-
zia, deformări, fuziunea capului cu promontoriu!,
fixarea picioruşului;
- la nivelul ciocăttelului: aplazia, deformarea capului,
fuziune triplă osoasă între manubriul ciocanelului -
procesul lung al nicovalei - capul scăriţei, fixarea
capului de peretele lateral al epitimpanului (,,malleus
bar",± fixarea corpului riicovalei)
- în cazul malforinaţiilot congenitale ale urechii medii
fără atrezie 1 stenoză de CAE se pot asocia anomalii de tra-
iect ale nerVului facial: dislocare,.debiscenţă osoasă largă a
segmentului timpanic; anomalii ale ramurilor nervului facial
(creşterea calibrului nervuiui coarda timpanului, anomalii ale
nervului pietros superficial mare); ·
- dehiscenţa nervului facial se poate asocia cu absenţa
congenitală a ferestrei ovale (aceasta din urmă poate aparea
şi izolat);
- absenţa muşcbiului ± tendonului scăriţei;
- absenţa 1 elongarea eminenţei piramidale;
- hipoplazia cavităţii timpanice;
- colesteatomul congenital
3. Anomalii congenitale ale urecht'i interne: în funcţie
de localizare:
290
- cohleare
- vestibulare
- ale canalelor ·semicirculare
- malformaţii ale apeductului cohlear şi vestibular
- malformaţii ale modiolusului
- clasificarea propusă de Sennaroglu şi Saatci este frec-
vent utilizată în practica medicală
- cele mai importante anomalii care se asociază cu sur-
ditate sunt: displazia Michel (absenţa completă a cohleei şi a
structurilor vestibulare); aplazia cohleară; cavitate comună
(nu există separare între cohlee şi vestibul); partiţia incomple~
tă tipI: cohleea are aspect chistic, cu absenţa modiolus-ului
şi prezenţa unui vestibul larg, chistic; partiţia incompletă
tip II (displazia Mondini): defect al septului interscalar,
dilatarea vestibului şi lărgirea duetului vestibular; lărgirea
apeductului vestibular (sindromul de dqct vestibular dilatat):
izolată/asociată cu alte anomalii (defect al modiolos-ului);
deficienţă a nervului cohlear; absenţa aperturii cohleare
(cohleea izolată); atenuarea modiolus-ului
Anomalii vasculare congenitale
- traiect aberant al aretrei carotide interne
- persistenţa arterei scăriţei
- dehiscenţa bulbului jugular
Simptome 1 semne:
-- afectarea sistemului CAE - membrană timpanică - lanţ
osicular- fereastră ovală ~ surditate de transmisie
- afectarea sistemului cohlee-modiolus-nerv cohlear --->
surditate neuro-senzorială
Imagistică - metode: CT, IRM
CT: protocol: secţiuni fine (0.5-1 mm), fereastră osoa-
să· reconstructii în plan coronal (utile pentru determinarea
e;istentei dehiscentelor canalului semicircular superior);
detecte~ză anomaliile osoase (labirint, cohlee, ureche externă
şi medie).
, IRM: T1 (nativ şi postcontrast), T2 (GE sau SE - sen-
sibilitate crescută în detectarea anomaliilor congenitale ale
urechii interne), secţiuni fine (1-2-3 mm), FOV mic, matrice
256x512 sau 512x512, achiziţii în mai multe planuri.
Recomandări de examinare: CT, IRM, angioCT, angio-
IRM (pentru anomaliile vasculare).
Bibliografie
1. Rom o LV: Casellman JW; Robson CD. Congenital anomalies ofthe
temporal bone- in: Som PM, Curtin HD- Head and Neck Imaging.
Val 1. Afidface and sinonasal cavities, orbit and visual paţhways,
central skull base, temporal bone, jaws and temporomandibular
joints. Mosbyl Elsevier, St. Louis, 2011
99. Diagnosticul radioimagistic al chistu-
rilor canalului tireoglos, chisturilor bran-
hiale si
, al chisturilor timusului, al neuro-
fibromatozei tip 1 şi al fibromatozei colii
Vasile Popiţa
99.1. Chistul canalului tireoglos (CCT)
Vasile Popiţa
Etiologie:
- formatiune chistică cervicală de linie mediană dezvoi-
tată pe rămăşiţele canalului tireoglos care face legătura între
baza limbii şi loja tiroidiană;.
- mai frecvent la femei- 90% din cazuri sub vârsta de 1O
ani; 10% între 20-35 ani
- aproximativ 50% din ele se dezvoltă la nivelul hioi-
dului, restul (în procente aproximativ egale) supra şi infra-
hioidian.
Morfopatologie: lipsa involuţiei canalului tireoglos şi
persistenţa secreţiei celulelor epiteliale care tapetează peretele
intern este cauza dezvoltării CCT.
Simptome 1 semne:
- constatarea cea mai frecventă - prezenţa unei mase
cervicale, compresibile, pe linia mediană, nedureroasă, la o
persoană tânără;
- suprainfecţiile sau abcesele post incizii sau drenaje pot
completa tabloul clinic.
Imagistică - metode: CT, RM, US. ~
CT:
- nativ - masă cervicală de linie mediană, hipodensă
( chistică).
- postcontrast - masă chistică, captantă periferic, inelar, \
eventual perete captant dacă este suprainfectat.
RM:
- Ti: nodul chistic hipointens;
- T2: nodul hiperintens;
- TI +C: captare inelară, periferic.
US: masă hipoecogenă în strânsă asociaţie cu osul hioid.
Recomandări de examinare:
- CT şi RM cu substanţă de contrast
Diagnostic diferenţiat:
- Tiroidă ectopică - captează post contrast;
- Chistele dermoide sau epidermoide au conţinut lipo-
matos;
- Abces submandibukLr sau sublingual - perete gros,
captant post contrast.

- Laringocelul - originea la nivelul laringelui.
Lista de verificare:
- Relaţia cu hioidul este importantă pentru localizare;
- Asocierea cu microcalcifierile poate sugera asocierea
cu un carcinom tiroidian;
~ Loja tiroidiană trebuie scanată pentru a certifica
prezenţa tiroidei.
Bibliografie
1. Hudgins PA - Thyroglossal Duct Cyst, Nasopharynx- in: Harns-
berger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Diagnostic Ima-
ging Head and Neck, Amirsys, Salt Lake City, 2004;(IV/I):22-25
2. Popiţa V. Roşu V Şanta A- Rinofaringele- În: Investigaţia Compu-
tertomografică în Oncologie ViJU Tumorile Exocraniului şi Gâtului
- Ed. Med. Univ. "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca, 2005;115-i27
3. Vogl TJ- Differential Diagnosis in Head and Neck lmaging,
Thieme, Stuttgart, 1999
99.11. Chisturile branhiale
Vasile Popiţa
Morfopatologie: chiste având conţinut fluid, cu perete
fin, bine definit, dezvoltate în urma obliterării incomplete a
aparatului brahial.
Definiţie 1 epidemiologie 1 simptome, semne
·- Chistele arcului branhial 1 - sunt rare (mai puţin de
8% din chisturile branhiale), de regulă în prima decadă de
viaţă. Se dezvoltă pe traiectul primului arc branhial, în lungul
joncţiunii osteocartilaginoase a CAE.
Clinic - mai frecvent o masă compresibilă periauricular,
nedureroasă (dacă nu este suprainfectată)
- Chistele arcului branhial 2 - sunt cel mai frecvent în-
tâlnite, se extind de la CAE la unghiul mandibulei, în stTânsă
relaţie cu nervul facial şi glanda parotidă.
Clinic- masă compresibilă laterocervicală, 1-lOcm dia-
metru la persoane tinere, dacă se suprainfectcază pot deveni
dureroase.
- Chis tele arcului branhial 3 - sunt extrem de rare (3% ·
din anomaliile arcurilor brahiale Dl), localizate în spaţiul
cervical posterior (triunghiul posterior), posterior de caroti-
dă, anteromedial de muşchiul stemocleidomastoidian. Mai
frecvent întâlnite la vârsta adultă ca şi o masă fiuctuentă în
spaţiul cervical, 2-5 cm diametru.
- Chistele arcului branhial 4 - survin în relaţie cu apexul
sinusului piriform şi glanda tiroidă şi se pot extinde inferior,
în stânga, până la nivelu1 arcului aortei; în dr până la nivelul
291
arterei subclavii. Suprainfecţia şi relaţia cu glanda tiroidă
poate conduce la tiroidite.
Imagistică - metode: CT, RM, US
CT:
- nativ - leziuni rotund 1 ovalare bine delimitate, cu
densitate fluidă, tără calcificări. Componenta intratiroidiană
poate apărea multiloculată iar suprainfecţia scade densitatea
în parenchimul tiroidian adiacent
- postcontrast -perete subţire, minim captant.
RM:
·- T1: hipointens, omogen cuperete imperceptibil.
- T2: hipersemnal, omogen
- TI +C: captare minimă la nivelul peretelui.
US:
- masă chistică, cu ecouri interne în cazurile infectate.
Recomandări de examinare:
- examinarea recomandată CT + contrast, eventual con-
trast oral în chistele de arc IV mi fistulizate
Diagnostic diferenţial:
·- Chistele de canal tireoglos au locaîizare pe linia medi-
ană, anterior lojei tiroidiene, în relaţie cu cartilajul tiroid.
- Chis tele timice au frecvent conţinut în hipersemnal pe
secvenţele TI datorită sângelui sau conţinutului proteic ridi-
cat. 50% din chistele timice se extind în mediastinulsuperior,
greu de diferenţiat de anomaliile de arc IV branhiaL
- Limfangiomul este mai frecvent multiloculat, este mai
puţin bine deiimitat şi este întâlnit în primii ani de viaţă.
Uniloculat este greu de diferenţiat de chistele de arc II
branhial.
- Laringocelul este în relaţie cu apexul sinusului piriform
-· Adenopatiile necrozate au perete gros, captant post
contrast.
Lista de verificare
- prezenţa peretelui captant, poate sugera adenopatie
metastatică necrozată sau suprainfectată.
- examenul clinic ORL pentru excluderea unui carcinom
ocult al mucoasei faringelui.
Bibliografie
1. Hudgins PA- Branchial Cleft Cyst, Nasopharynx In: Harnsberger
HR. Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Diagnostic Imaging
Head and Neck, Amirsys, Salt Lake City, 2004;(/V/1):1-21
2. Popi,ta V, Roşu V. Şanta A - Rinofaringele - în: Popita V, Roşu V,
Şanta A -Investigaţia Computertomografică fn Oncologie Vol.I Tu-
morile Exocraniului şi Gâtului- Ed. Med. Univ. ",uliu Haţieganu ",
Cluj-Napoca, 2005;115-127
3. Vogl TJ- Dif.ferential Diagnosis in Head and Neck lmaging,
Thieme, Stuttgart, 1999

99.lll. Cbisturile tţmusului
Vasile Popya
EtiOlogie:
~ masă chistică cervica:lă pe traiectul tractului embriolo-
gie al timusului, de ia sinusul piriform la mediastin, secundar
obliterării incomplete a canalului timofaringeal.
- rare, mai frecvent în prima decadă de viaţă (33% după
vârsta de 10 ani).
Morfopatologie:
- microscopic prezenţa corpusculilor Hassall confirmă
diagnosticul.
Simptome 1 semne:
- frecvent sunt asimptomatice dar pe măsura evoluţiei se
pot prezenta ca şi o masă cervicală comptesibilă cu disfagie,
paralizie de corzi vocale sau tulburări respiratorii (dacă au
dimensiuni mari).
Imagistică - metode: CT, RM, US
CT:
- nativ - masă chistică uni sau multiloculată;
- postcontrast- masă chistică necaptantă, laterocervicală
stângă în spaţiul carotidian sau spaţiul visceral, de la unghiul
mandibulei la peretele toracic. Peretele poate avea aspect
nodulai" datorat ţesutului timic, limfoid sau parotidian.
RM:
- TI: conţinut chistic hipo, izo sau hiperintens în funcţie
de componenta hemoragică, proteică sau colesterol.
- T2: hiperintens, omogen!inomogen
- TI +C: conţinutul necaptant, dar micronodulii din perete
uşor captanţi.
US:
~. chist cu perete fin, cervical stânga.
Recomandări de examinare:
- CT şi RM sunt preferate US, mai ales pentru compo-
nenta intratoracică.
Diagnostic diferenţiat:
- Limfangiomul afectează toate spaţiile cervicale. Unilo-
culat sau voluminos, nu poate fi diferenţiat decât histologic.
- Chistele branhiale de arc II şi arc IV pot fi confUn-
date cu cele timice dacă au localizare cervicală inferioară
stângă.
- Chistele tiroidiene au localizare intratiroidiană, de re-
gulă poziţie centrală şi conţinuthemoragie sau coloidal.
- Chistele de paratiroidă mici au localizare retrotiroidi-
ană, cele mari sunt greu de diferenţiat.
Lista de verificare:
- masă chistică în lungul axului carotidian uneori cu
micronoduli în perete.
Rl:idiolqgţ~ imagistică medicală
- continuitatea Cll loja timică ttiedillSti'ilală certifică di-
agnosticul.
Bibliografie
. . . ' /
1. Hudgins PA- Thymic Cyst, Nasopharjmx- în: Harnsb~er HR,
GlastQnbury CM, Michel MA, Koch BL- Diagnostic imag{,ng Head
and Neck, Amirsys, Salt Lake City, 2004;(IV/1):26-29
2. Merine DS, Fishman EK, Zerhouni EA. - Computed Tom'Qgraphy
and Magnetic Resonance Imaging Diagnosis of Thymic Cyst - J
Comput Tomogr 1988;220-222
3. Vogl TJ- Differential Diagnosfs in Head and Neck Imaging,
Thieme, Stuttgart, 1999
99.Iv. Neur&fi.bromatoza Tip 1
Vasile Popiţa
Etiologie:
- boală neurocutanată multisistemică cunoscută ca şi
boala "von Recklinghausen";
- este cea mai comună boală autozomal dominantă,
1/4.000 de locuitori;
- mai frecvent afectează adolescenţii şi adulţii tineri şi
este în majoritatea cazurilor: asimptomatică.
Morfopatologie:
- există. 3 forme·: localizată, difuză şi plexiformă.
-forma localizată, în majoritate solitară, nu este asociată
cu neurofibromatoza.tip I; forma multiplă ( 10%), mai frecvent
la originea plexului brahial; f
-forma difuză afectând ţesutul subcutanat similar unor
plăci, slab definite.
-forma plexiformă, caracteristică neurofibromatozei tip I,
se prezintă sub forma unor leziuni lobulate în zona cervicală
interesând mai frecvent plexul brahial. \
- aproximativ 5% din pacienţii cu neurofibromatoza tip I
prezintă malignităţi în cursul evoluţiei, sub forma tumorilor
maligne de nervi periferici.
Simptome 1 semne:
- în regiunea cervicală mai frecvent interesează plexul
bralllal, pe nivele multiple, de regulă la persoane adulte. Dure-
rea şi creşterea în volum pot sugera transformarea malignă.
Imagistică - metode: CT, RM
CT: postcontrast- masă ovalară 1 fusiformă sau lobulată
pe traiectul nervos, bine contwată, hipodensă (5-25UH),
eventual captantă central (semnul ţintei). Leziunile paraspi-
nale au aspect de halteră;: b;~terogenitatea structurală, durerea
şi creşterea în volum sunt semne de malignizare.
 Radiologia capului şi gâtului 293

RM: Imagistică - metode: CT, RM, US

- T2: masă tumorală afectând teaca nervoasă, hiperintensă
(forma difuză adesea hipointensă datorită conţinutului ridicat
în colagen).
- TJ+C: masă fusiformă, bine circumscrisă, inomogen
captantă; marginile indistincte pot sugera malignizarea.
Recomandări de examinare:
- RM este examinarea de elecţie, mai ales pentru locali-
zările paraspinale.
- CT poate vizualiza mai bine modificările osoase.
Diagnostic diferenţial:
- alte tipuri de neurofibromatoză şi alte peteşii cutanate
care pot fi confundate cu "cafe au lait". Prezenţa a 1-2 Iezi-
uni cutanate survine în aproximativ 10% din populaţie, dar
în prezenţa a peste 5 leziuni cutanatc, chiar în absenţa altor
semne de neurofibromatoză tipI, este necesară monitorizare
clinică şi imagistică.
Lista de verificare:
- multiple mase tumorale cu aspect fusiform, bine delimi-
tate, variabil captante post contrast, localizate pe traiect nervos.
- majoritatea sunt asimptomatice, apariţia simptomatolo-
giei şi creşterea în volum sugerează malignitatea.
Bibliografie
1. Hudgins PA- Neurojibromatosis, Nasopharynx in: Harnsberger
HR. Glastonbury Clvf, Michel MA, Koch BL- Diagnostic Imaging
Head and Neck, Amirsys, Salt Lake City, 2004;(IV/1):38-41
2. Ferner RE, Huson SAf, Thomas N, Moss C, Will~haw H, Evans
DG, Upadhyaya Af, Towers R, Gleeson M, Steiger C, Kirby A -
Guidelines for the diagnosis and management of individuals with
neurofibromatosis 1- J Med Genet. 2007;44(2):81-88
3. Vogl TJ- Differential Diagnosis in Head and Neck Jmaging,
Thieme, Stuttgart, 1999
99.V. Fibromatoza colii
Vasile Popiţa
, J. Hudgins PA -FibromatosisColii, Nasopharynx in: Harnsberger
Etiologie:
- frecvent post traumatic (hemoragie intramusculară cu
fibroză ulterioară).
Morfopatologie:
- creştere în volum a muşchiului sternocleidomastoidian
la nou născut. Afecţiunea survine rar (0,4% din nou născuţi),
în 70% din cazuri în primele 2 luni de viaţă.
Simptome 1 semne: masă cervicală unilaterală, dispusă
longitudinal, nedureroasă.
CT:
- nativ - creşterea în volum a rnuşchiului stemocleido-
mastoidian, fără mase tumorale.
- postcontrast - captare difuză.
RM:
- TI: creşterea în volum a muşchiului, cu semnal de
intensitate variabilă.
- T2: senmale de intensitate variabilă (hipo/izo/hiper) în
muşchiul afectat.
- Tl+C: captare difuză.
US:
- muşchiul sternocleidomastoidian crescut în volum cu
ecogenitate variabilă dar fără mase tl.JJ.uorale.
Recomandări de examÎI~are:
- US este examinarea recomandată, confim1ă suspiciunea
clinică.
Diagnostic diferenţia!:
- pseudomase secundare denervaţiei SCM, muşchiul
afectat atrofiat, cel normal, mărit în volum;
- teratomul- structură complexă cu grăsime şi calcifieri;
- torticolis- fără mase palpabile, majoritatea după vârsta
de lan.
-- rabdomiosarcomul - rar la nou născut, masă tumoraiă
cu margini agresive.
- miozita, secundară infecţiilor; clinic, adenopatiile
inflamatorii.
- adenopatiile metastatice (limfoa:ne, nemoblastoame) -
ganglioni măriţi în volum, situaţi în afara muşchiului.
Lista de verificare:
- antecedente traumatice la naştere, creşterea fusifonnă
în volum a muşchiului SCM = fibromatoza colii;
- masă dureroasă şi semne clinice de inflamaţie =
infecţie;
- masă infiltrativă, în afara muşchiului SCM = rabdo-
miosarcom.
Bibliogt:afie
HR, Glastonbwy CM, Michel MA, Koch BL - Diagnostic Imaging
Head and Neck, Amirsys, Salt Lake City, 2004;(IV/1):42-45
2.Ablin DS, ]ain K, llovvell L, PVest DC- Ultrasound and 1\:!R irna-
ging offibromatosis colii (sternomastoid tumor ofinfancy)- Pediatr
Radioll998;28(4):230-233
3. Vogl TJ- Differential Diagnosis in Head and Neck Jmaging,
Thieme, Stuttgart, 1999
294 Radiologie imagistică medicală

100. Dia.gnosticul radio-imagistic al ano- Recomandări de examinare:

- CTsau IRM, secţiuni axiale şi coronale.
maliilor con genitale ale cavităţii orale şi Diagnostic diferenţia!:
orofaringelui (chist dermoid şi epider- - chistul epidermoid, ranulă, alte leziuni nodulare ale
bazei cavităţii orale.
moid, limfangiomul şi glanda th·oidă Lista de verificare:
linguală) - localizarea în raport cu muşchiul milohioidian pentru
Raluca Roman plam1ingul chirurgical;
- sunt esenţiale secţiuni coronale pentru acest raport;
- se pot asocia cu alte anomalii.

Bibliografie
1. Mukherji SI( Chong V -AtlasoftheHeadandNecklmaging.The 100.11. Chistul epidermoid
extracranial head and neck. Thieme, Stuttgart, 2004
2.Mafee MF, Valvassori GE, Becker M- Valvassori's Imaging ofthe
Raluca Roman
head and neck, 2nd. Ed, Thieme, Stuttgart,\ 2005
3. Dahnert W- Radiology review manual, 7th Ed, Lippincott Wil- Epidemiologie:
liams & Willdns, Philadelphia, 2011 - foarte rar, poate fi depistat din copiiărie.
Morfopatologie:
- chist de dezvoltare din ectoderm, de incluzie, delimitat
100.1. Chistul dermoid de epiteliu scuamos stratificat± calcificări, intern cu debriuri
de keratină şi colesterol
Raluca Roman - localizare: baza cavităţii orale pe linia mediană sau
paramediană: sublingual, submandibular, lingual.
Epidemiologie: foarte rar, decada 3-4 Simptome 1 semne:
Morfopatologie: - masă nodulară cu creştere lentă, mobilă, câţiva mm ·--+
- chist de dezvoltare din resturile epiteliale, cu conţinut peste 10 cm
de tegument matur cu ţesut adipos, glande sebacee şi foliculi Imagistică - metode: US, CT, IRM
piloşi; US: leziune transsonică uniloculară, sublinguală, fin
-- localizare: baza cavităţii orale pe linia mediană sau conturată, omogenă.
pararnediană: sublingual, submandibular, lingual; CT:
- posibilă transformare carcinomatoasă. - imagine net delimitată, chistică, uniloculară, hipoden-
Simptome 1 semne: masă nodulară cu creştere lentă, să, omogenă 1 heterogenă, pe linia mediană sublingual, cu
mobilă, dimensiuni mm --+ peste 1Ocm. deplasarea structurilor musculare;
Imagistică- metode: US, CT, RM - captare periferică parietală.
US: RM:
- leziune chistică uniloculară, sublinguală, fin conturată, -imagine chistică uniloculară, hiposemnal TI şi hiper-
frecvent cu conţinut iipidic. semnal T2 omogen 1 uşor inomogen
CT: imagine net delimitată, chistică, uniloculară, hi- - încărcare periferică a substanţei de contrast la nivelul
podensă, relativ omogenă, pe linia mediană sublingual, cu peretelui fin.
deplasarea structurilor musculare; captare periferică parietală; Recomandări de examinare:
aspect patognomonic: "sac de marmură" prin coalescenţa - CT sau IRM, secţiuni axiale şi coronale.
grăsimii. Diagnostic diferenţia):
R1~1: imagine chistică uniloculară, hiposemnal Tl şi hi- - chistul dermoid, ranula, alte leziuni nodulare sublin-
persemnal T2 omogen/uşor inomogen (±semnal de grăsime guale.
intern); pot fi hiperintense T 1; încărcare periferică a substanţei Lista de verificare:
de contrast la nivelul peretelui fin; conţinutul de grăsime în - localizarea în raport cu muşchiul milohioidian pentm
TI permite diferenţierea faţă de chistul epidermoid, în absenţa planningul chirurgical; ,
ei cele două entităţi nu pot fi diferenţiate - sunt esenţiale secţiuni coronale'pentru acest raport.
 Radiologia capului şi gâtului
100.111. Limfangiomul
Raluca Roman
Epidemiologie:
- rare, 4% din tumorile vasculare ale copiilor, majoritatea
detectate la naştere sau în primii 2 ani, rar la adult.
Morfopatologie
- malformaţie limfatică congenitală, benignă, fără cap-
sulă; apare prin sechestrarea sacilor limfatici primitivi, fără
a mai comunica cu canalele majore limfatice;
- localizare: limbă (cel mai frecvent), baza cavităţii orale,
glande salivare, obraz, buze, trigonul cervical posterior.
Clasificare în funcţie de dimensiunile spaţiilor limfatice
în 3 tipuri:
- capilar - rar, mic dimensional, fonnat din canale lim-
fatice de tip capilar, mai ales în epidenn, derm;
- cavernos - cel mai frecvent, leziune relativ delimitată
formată din spaţii ehi sti ce medii, în grosimea limbii sau baza
cavităţii orale, glande salivare;
- chistic (higromă chistică) - leziune cu spaţii multiple
enorm dilatate putând atinge lOcm diametru, cu conţinut
chilos, cu minimă stromă; poate in vada structurile musculare,
vasele şi ţesuturile moi adiacente; localizat mai frecvent în
spaţiul cervical posterior.
Simptome i semne:
-- asimptomatică 1simptome locale: disfagie, dispnee când
e mare; masă moale i semifennă; poate creşte dimensional-
infecţii sau hemoragie intralezională.
Imagistică - metode: US, CT, RM
US: leziune multichistică septată, poate fi prezent aspectul
de nivel fluid 1 fluid.
CT: leziune septată multichistică, cu pereţi subţiri, ce se
insinuează în şi printre structurile normale, necaptantă.
RM:
- hiposemnal T 1 şi hipersemnal T2, cu componentă
stromală hipointensă T1, hipointensă T2;
- poate fi hiperintens T 1 (cheaguri hemoragîce intrachis-
tice, conţinut lipidic sau intens proteic)
- poate prezenta nivel fluid-fluid.
Recomandări de examinare:
- Rrv1, evidenţiază mai bine septele
Diagnostic diferenţiai:
- hemangiom, meningocel cervical, chist branhial,
malformaţii vasculare, abceS<\ teratom chistic, lipom, tumori
solide cervicale.
Lista de verificare:
- dete1minarea extinderii loca-regionale
- excluderea altor patologii.
295
100. IV. Glanda tiroidă linguală
Raluca Roman
Epidemiologie:
-Rară, cu o incidenţă de 1:100.000; mai des întâlnită la
femei, 4x; resturi sub 3mm de ţesut tiroidian lingual prezent
la autopsie la 10% din populaţie; localizarea linguală este cea
mai comună - 90% din tiroidele ectopice.
Morfopatologie:
- ţesut tiroidian ectopie, histologic şi funcţional normal,
situat la baza limbii între epiglotă şi foramen cecum, dimen-
siuni de cea 1-4cm;
- datorat absenţei descinderii caudale nonnale a ţesutului
tiroidian în cursul dezvoltării;
-· oriunde pe traiectul duetului tireoglos, dar mai frecvent
Ia baza limbii;
- absenţa glandei tiroide în lojă (70-80% cazuri);
-- prezenţa de carcinom al tiroidei linguale - rar.
Simptome 1 semne:
- Asimptomatică 1rar simptome locale: disfagie, disfonie,
obstrucţie de căi respiratorii superioare când e mare;
- Testarea funcţiei tiroidiene - normală sau elemente de
hipotiroidism (113 din cazuri).
Imagistică - metode: CT, Rl\1, scintigrafia, US.
CT:
-- masă de ţesut hiperdens similară cu aspectul ţesutului
tiroidian, situată la baza limbii sau în podeaua cavităţii orale;
captare omogenă proeminentă postcontrast a întregului ţesut
(similar tiroidei); rar captare inomogenă.
RM:
- masă bine conturată fără elemente invazive;
- aspect izo/hipersemnal TI faţă de muşchi, hipo/izo/
hipersernnai T2;
- omogen gadolinofilă.
Scintigrafia tiroidiană:
- metodă excelentă pentru confirmarea diagnosticului şi
pentm detectarea unor alte insule de ţesut tiroîdian ectopie,
uneori multiple.
US:
- doar pentru a demonstra absenţa tiroidei din loja tiroi-
diană; (ocazional prezenţa concomitentă şi a tiroidei în loja
normală).
Recomandări de examinare:
- Scintigrafia - metoda de elecţie
- CT sau lfuvi pentru evaluarea preoperatorie loco-re-
gională.
Diagnostic diferenţia}:
- metastaze în cancerul tiroidian;
296 Radiologie imagistică medicală

- leziuni ale regiunii m~diane cervicale: chist de tireo-

glos, adenom, hemangiom, limfangiom, dermoid, lezilUli ale
glandelor salivare sublinguale.
Lista de verificare:
- când se detectează la baza: limbii o masă cu hipercap-
tare de contrast trebuie examinată poziţia normală a glandei
tiroide;
- excluderea patologiilOî tiroidiene;
- scintigrafie pentru eventuale alte focare de ţesut ectopie.

Bibliografie
1. Mukherji SK, Chong V- Atlas ofthe Head and Neck lmaging. The
extracranial head and neck. Thieme, Stuttgart, 2004
2.Mafee MF, Valvassori GE, Becker M- Valvassori's lmaging ofthe
head and neck, 2nd. Ed, Thieme, Stuttgart, 2(]05
3. Dahnert W- Radiology review manual, 7th Ed., Lippincott Wil-
liams & Wilkins, Philadelphia, 2011
 Partea a 3-a

\
Osul tentporal

f •
 Capitolrd 4. Riidiologia capului şi gâtului
----:-------~----~--------~-~------···-·--------,..-·-···---··-----'------------------------------------------------···----··--·
101. Diagnosticul radioimagistic al pato-
logiei cauzatoare de surditate secundară
(otoscleroză, boala Meniere, boala infla-
matorie a osului temporal, tumori ale
unghiului cerebelopontin)
Danisia Haba
1. Otoscleroza
Jl, Boala Meniere
Ill. Boala inflamatorie a osului temporal
N. Tumori ale unghiului cerebelopontin
1. Anevrismul unghiului pontocerebelo&
2. Alte tumori
\
101.1. Otoscleroza (maladia Beethoven)
Danisia Haba
Epidemiologie:
- reprezintă o patologie osteolitică primară, dominant au-
tozomală, ce afectează stratul endocondral al labirintului osos.
- este prezentă la 1% din populaţie, cu o predominanţă
la sexul feminin de 3:2.
- în 80~85% din cazuri afectarea este bilaterală.
Morfopatologie:
- substratul patologic este constituit de înlocuirea osului
endocondral cu un ţesut spongios, ce se calcifică progresiv şi
formează lame osoase.
Prezintă 3 faze:
- faza acută: depunere insulară de ţesut osteoid.
- faza subacută: remodelare spongioasă prin intermediul
osteoclasteior, ce determină resorbţie osoasă şi crearea unor
lacune de mari dimensiuni.
- faza cronică: osteoblastele creează material osos de
novO", cu aspect neregulat ce se aseamănă cu: un mozaic.
- poate coexista cu osteoscleroza fenestrală.
Simptome 1 semne:
- comune: hipoacuzie mixtă progresivă (de transmisie
împreună cu afectare neurosenzorială);
- altele: tinitus.
Imagistică - metode: CBCT, CT, RM
CaracteristiCi general~: cel mai bun indiciu diagnostic:
porţiuni de osteoliză la nivelul labirintului osos.
299
CTsauCBCT:
- în plină activitate, aspectul este de focare hipodense la
nivelul labirintului osos, însoţite de un halou ai labirintului
pericohlear;
- poate fi clasificată în 2 mari tipuri: fenestral şi retro-
fenestral;
- tipul fenestral, cu leziuni hipodense Ia nivelul marginii
ferestrei ovale, a platinei şi a picioruşelor scăriţei
- tipul retrofenestral are leziuniie in jurul marginii bazale
a cohleei, afectând mai apoi pereţii laterali şi promontoriu!;
- în cazurile severe de boală, se evidenţiază un aspect de
"inel dublu", datorită hipodensităţii ce înconjoară cohleea.
RM: Tl +C: evidenţiază prize. Iiniare de contrast peri-
cohlear, la nivelul stratului endocoridrah T2: imagini uşor
hiperintense focale, ce captează gadoliniu.
Recomandări de examinare: Indicat: CBCT sau CT cu
rezoluţie înaltă şi cu injectare de substanţă de contraSt. Foarte
utilă în diagnostic este folosirea ferestrei de os.
Diagnostic diferenţial:
- Osteogeneza imperfectă: poate mima o formă severă
de ostoscleroză; clinic se decelează copii cu oase fragile şi
sclere de culoare albastră;
- Boala Paget: interesare difuză a oaselor craniene, a
labirintului osos; imagine tipică de os temporal cu aspect de
"lână de bumbac".
- Displaziafibroasă: implică afectarea tuturor structurilor
osului temporal; aspect de sleroză în geam mat; se întâlneşte
Ia persoane sub 30 de ani.
- Sifilis osos: leziuni osteolitice la nivelul capsulei otice,
întâlnite la persoane cu infecţie sistemică sifilitică.
Lista de verificare:
- Verificarea dezvoltării normale a urechii interne şi a
structurilor neurale;
- CBCT sau CT: verificarea modificărilor de la nivelul
picioruşelor scăriţei, a platinei cât şi prezenţa osteolizei de
Ia nivelul labirintului osos.
Bibliografie
, 1. Vei/lan F, Riehm S, Emachescu B, Haba D, Roedlich MN, Greget
M, Tongio J- lmaging ofthe windows ofthe temporal bone - Semin
Ultrasound CT MR. 2001;22(3):271-280
2. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnosticlmaging: Head and Neck, 2nd Ed. A.mirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
3. Casselman .JW; Gieraerts K, Volders D, Delanote J, Mermuys K,
De Foer B, Swennen G -Cone Beam CT: non-dental applications-
JBR-BTR, 2013;96(6): 333-353
4. Lemmerllng M, De Foer B- Temporal Bone lmaging, Springer,
Berlin, 2014
 300
101.11. Boala Meniere
Danisia Haba .
Epidemiologie: apare la orice vârstă dar mai frecvent la
categoria de vârstă 40-60. de ani.
Morfopatologie:
-este o leziune a urechii interne care determină vertij,
tinitus, scăderea auzului, congestia unilaterală a urechii. Eti-
ologia exactă a afecţiunii este necunoscută fiind suspectate
diverse cauze: genetice, anatomice (cum sunt apeduct vesti-
bular îngust, cu modificări cohleare sau vestibulare asociate),
traumatisme, infecţii virale sau leziuni autoimune;
Simptome 1 semne: 2 episoade de vertij care durează
cel puţin 20 de minute fiecare, asociate cu tinitus, scăderea
temporară a auzului şi senzaţia de "ureyhe plină".
Imagistică - metode: CT, IRM
-- dupa testele auditive se analizează prin examen CT sau
IRM modificări craniocerebrale congenitale sau câştigate.
- CT: nativ şi cu contrast pentru a evidenţia o priză
patologică de contrast datorată unui proces expansiv în
unghiurile pontocerebeloase şi/sau conductul auditiv intern.
Examenul CT centrat la nivelul urechii poate să evidenţieze
diverse anomalii anatomice cum ar fi leziuni endocohleare,
apeduct vestibular îngustat, însoţit de malformaţii ale cana-
lului semicircular.
-- IRM: este esenţial pentrn bilanţul unei prize de contrast
datorate unei labirintite, a unui proces expansiv sau unei
lărgiri a spaţiului endolimfatic. Deşi hidropsullabirintic sau
boala Meniere este o suferinţă cu apariţie frecventă, ea se
. constituie într-un diagnostic imagistic de excludere atunci
când bilanţul imagistic a fost normal.
Recomandări de examinare:
- CT craniocerebral cu contrast şi analiză în fereastra de
os cu rezoluţie crescută a osului temporal.
- IRM nativ şi cu contrast pentru a elimina o leziune
tumorală, ischemică, virală, autoimună, sechelară post trau-
matică, metabolică sau toxică.
Diagnostic diferenţiat:
- Labirintita virală acută sau subacută: po<tte fi labirintită
timpanogenă prin contaminarea labirintului membranos por-
nind de la o otită acută sau cronică a cavităţii timpanice prin
turul bazal cohlear depăşind urechea rotundă. Poate apărea
post traumatic sau post chirurgical;
- Labirintita meningee: extensia unei meningite prin
conductul auditiv intern;
- Labirintita hematogenă: datorată rnjeolei, oreionului,
rubeolei şi granulomatozei Wegener. IRM confumă labirintita
şi caută cauza complicaţiilor locoregionale;
Radiologie imagistică medicală
- Labirintita osifiantă: este o cicatrice a labirintitei
membranoase datorată labirintitei supurate, hemoragieî
postoperatorii sau leziunilor inflamatotiî postoperatorii. CT
este foarte util pentru evaluarea calcificării parţiale sau totale
a labirintului membranos. IRM analizează şi posibilitatea
realizării unui implant cohlear;
- Accidentul ischemie recent: cu secvenţele cilasice şi
secvenţa de difuzie DWI;
- Fistula labirintică traumatică: vizibilă în CT de ureche,
analizează rapid un pneumolabirint în canalul semicircular
sau o hemoragie labirintică punctiformă vizibilă la. IRM;
- Cauze metabolice: insuficienţă renală, diabet, hipotiroidie;
- Cauze toxice: tratament cu aminoglicozide, diuretice de
ansă, salicilaţi, antiinflamatorii, eritromicină, vancomicină,
contraceptive orale, cisplatină şi altele.
Lista de verificare: CT pentru analiza labirintului osos
şi a eapsulei labirintice (pentru eliminarea otospongiozei, a
mal formaţiei labirintice, sau a suspiciunii de osificare labirin-
tică); IRM secvenţe TI, T2, DWI, TI +C pentru evidenţierea
anomaliilor intralabirintice. Secvenţa T2 cu grosime inframi-
limetrică, de înaltă rezoluţie, centrată pe CAI pentru analiza
lichidului intralabirintic.
Bibliografie
1" Veiilon F, Riehm S, Emachescu B, Haba D, Roedlich A-11V, Greget
M. Tongio J- Imaging ofthe windows ofthe temporal bone- Sem in
Ultrasound CT MR. 2001;22(3):271-280
2. Harnsberger HR, Glastonbury CM. Michel MA, Koch BL - Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
3. Lemmerling M, De Foer B. - Temporal Bone Imaging, Springer,
Berlin, 2014
4. Dubrulle F, Martin-Duverneuil N, Moulin U, Varoquaux A.,
!magerie en ORL, Elsevier Masson, Paris, 2010
101.lll. Infecţia apexului osului temporal
Danisia Haba
Epidemiologie, morfopatologie:
- reprezintă un focar infecţios situat la nivelul celulelor
aerice ale osului temporal, care determină dezintegrare tra-
beculară şi extindere meningeală;
- pneumatizarea apexului temporal se întâlneşte în 35%
din cazuri
Simptome 1 semne:
- se însoţeşte clinic de triada simptomatică ce alcătuieşte
sindromul Gradenigo:
 Capitu4/l4. Ri:ldiologia eap,ului şi gâtulut
- otomastoidită
~ paralizia nervului abducens (VI)
- durere profundă la nivel facial, determinată de pa-
ralizia nervului trigemen (V).
- simptome comune: otalgie şi durere retroobitară.
Imagistică - metode: CT, RM
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: prezenţa pneumatizării
la nivel apical temporal, unde se evidenţiază dezintegrare
trabeculară, cu sau fără prezenţa unui flegmon sau abces la
acest nivel; masă polipoidă prezentă parasinonazal.
CT:
- evidenţiază distrucţie osoas~ întinsă la nivelul celulelor
pneumatice ale apexului temporal;
- dezintegrare trabeculară determinată de confiuarea
focarelor infecţioase;
- se poate observa şi opacifierea urechii medii şi a mas-
toidei.
\ RM:
- TI +C: decelează zona lichidiană cu captare marginală
de contrast la nivel apical temporal;
- meningele adiacent apare îngroşat şi cu priză evidentă
de contrast;
- cavitatea Meckel ipsilaterală şi sinusul cavemos devin
mai proeminente şi au captare de contrast neomogenă.
Recomandări de examinare:
- examinare CT cu secţiuni fine la nivelul osului tem-
poral, iar pentru evaluarea complicaţiilor intracraniene se
foloseşte explorare RM cu contrast.
Diagnostic diferenţia!:
..,. Colesteatom congenital apical: CT evidenţiază o masă
de ţesut moale, expansivă, la nivelul apexului temporal;
IRM decelează în T1 o masă hipointensă, fără implicare
meningeală.
- lnchistare lichidiană apicală: trabeculele osoase sunt
integre şi nu exis~ expansiune corticală;
- Granulom colesterolotic: formaţiune cu hipersemnal
T1 şi T2, ce asociază dezintegrare trabeculară şî expansiune
corticală;
- Tumori maligne ale apexului (condrosarcom, condrom):
CT decelează masă tumorală distructivă, la nivelul clivusu-
lui, fisurii temporo-occipitale sau apexului; tabloul clinic nu
include simtomatologie specifică infecţiei;
-Boala metastatică: CT evidenţiază o masă permeativ-
distructivă la nivel apical; se cunosc date clinice despre o
tumoră primară la nivel sistemic sau alte leziuni asociate.
Lista de verifi(!are:
- CT: eroziunea septurilor mastoidiene cu sau fără opa-
cifierea urechii medii şi a mastoidei;
301
- IRM: captare marginală de contrast la nivel apical
temporal, cu meningele adiacent îngroşat, cu priză evidentă
de contrast şi cu proeminenţa cavităţii Meckel ipsilaterale şi
a sinusului, cu priză de contrast neomogenă.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2iul Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Lemmerling M, De Foer B., -Temporal Bone lmaging, Springer,
Berlin, 2014
3. Dubrulle F, Martin-Duvemeuil N, Moulin G., Varoquaux A.,
Imagerie en ORL, Elsevier Masson, Paris, 2010
lOl.IV. Tumori ale unghiului
cerebelopontin
lOl.IV.l. Anevrismul unghiului
pontocerebelos
Danisia Haba
Epidemiologie:
- anevrismul reprezintă 1% din totalul tumorilor intra-
craniene, iar 10% din totalul anevrismelor sunt în circulaţia
vertebrobazilară.
- din punct de vedere al etiologiei a fost incriminată
asocierea unor factori predispozanţi ereditari cu modificări
degenerative ale peretelui vascular determinate de factori
hemodinamici.
Morfopatologie:
- anevrismul unghiului pontocerebelos este o balonizare
a peretelui arterei cerebrale posteroinferioare, arterei verte-
brale sau arterei cerebeloase anteroinferioare.
- dilataţiile anevrismale pot fi saculare (ovalare, cu aspect
de coacăză, ce proemină de la nivelul peretelui vascular) şi
fusiforme (cu aspect de vas lărgit, ectaziat, cu importante
' modificări de ateroscleroză).
Simptome 1 semne:
-comune: surditate neurosenzorială (70%)
-altele: paralizii de nerv facial (60%), hemoragie suba-
rahnoidiană (50%), spasm hemifacial.
Imagistică - metode: CT, RM, angiografia
Caract.eristici generale: cel mai bun indiciu diagnostic:
masă ovoidală la nivelul unghiului pontocerebelos, ce se află
în imediata proximitate a unei artere.
302

CT: Bibliografie
- CT + contrast: anevrismullatent apare ca o masă bine 1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
delimitată izo/hipodensă extraaxială, cu captare importantă, gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
omogenă a contrastului Lake City, 2010
- anevrismulparţial trombozat: formaţiune complexă, cu 2. Moedder U, Cohnen M, Andersen K, Engelbrecht V, Fritz B- Head
lumen central sau excentric, cu priză de contrast, adesea cu and Neck Imaging (Direct Diagnosis în Radiology: D~-Direct!),
Thieme, Stuttgart, 2007 ·
calci:ficări marginale, ce conţine la interior un tromb mural
3. Dubrulle F, Martin-Duverneuil N, Moulin G, Varoquatlx A - Ima-
necaptant.
gerie en ORL, Elsevier Masson, Paris, 2010
- anevrismul complet trombozat: aspect cvasiidentic cu
precedentul, exceptând prezenţa lumenului.
RM:
- semnalul formaţiunii variază de lahiperintens, datorat flu- 101.IV.2. Alte tumori
xului sanguin rapid, până la un semnal mixt, complex, ce depin- (a se vedea subiectu/102)
de de velocitatea fluxului, prezenţa şi vârsta trombului mural;
~- cheagul lumina! subacut are aspect hiperintens pe
secvente Tl datorită prezentei de methemoglobină;
102. Diagno.sticul radio-imagistic pozitiv
-~ d~că velocitatea fluxului este redrisă, lumenul anevris-
mal poate prezenta priză de contrast; şi diferenţia! al tumorilor de os temporal
- RM este cea care defineşte relaţia dintre dilataţia ane- şi al tumorilor unghiului pontocerebelos
vrismală şi vasul parentaL
Angiografia: Danisia Raba
- lumenul anevrismelor ovalare apare de dimensiuni ce
le subestimează pe cele ale fonnaţiunii, datorită prezenţei I. Chistul arahnoidian
trombului la interior.
-- arată cu exactitate delimitarea şi interrelaţia vasculară ll. Chistul epidermoid
dintre anevrism şi vasul de origine.
Recomandări de examinare:
III. Meningiomul
-- după identificarea, cu ajutorul explorării CT sau RM, a IV. Tumora glomică
unei formaţiuni ce ridică suspiciunea unui anewism la nivelul
unghiului pontocerebelos, se folosesc pentru confirmarea V. Schwannomul acust:ic
diagnosticului angioRM şi angiogra:fia. VI. Schwannomul urechii interne ~
Diagnostic diferenţiat:
~ dolicoectazia vertebrobazilară: se întâlneşte precoce în VII. Anevrismul unghiului pontocerebelos
vasculopatii; reconstrucţiilc angioRM nu semnalează prezenţa
unei formaţiuni sugestive pentru anevrism;
- dilataţii varicoase venoase cerebrale: se decelează 102.1. Chistul arahnoidian
prezenţa unei fistule arteriovenoase durale; aspectul este de
mase ovalare cu importantă captare a substanţei de contrast,
Danisia Raba
evident mai ales în secvenţa TI; pentru orientarea corectă a
diagnosticului se foloseşte venografia RM. Epidemiologie:
Lista de verificare: - reprezintă 1% din totalul maselor intracraniene;
- CT: masă ovoidală la nivelul unghiului pontocerebelos, - localizare: 50% fosa cerebrală mijlocie, 10% supraselar,
cu sau rară tromboză; leziunile mai mici de 1 cm au tendinţa 5-l 0% unghi ponto-cerebelos, 30"35% alte localizări;
să se rupă mult mai rar decât anvrismele ce depăşesc această - 75% din cazuri apar la copii, msă poate fi întâlnit la
mărime; orice vârstă;
- standardul în tratarea anevrismelor îl reprezintă clipa- Morfopatologie:
jul chirurgical, iar postoperator se verifică eventuale zone - chist bine delimitat, cu pereţi colagenici, cu LCR la
ischemice sechelare. interior, ce nu comunică direct cu sistemul ventricular sau
spaţiul subarahnoidian;
 ~·apftolul 4. Radio]ogia capului şi gâtului
. . . . '
, ___._,
~ poate fi primar sau congenital
- rezultă în urma unui defect de fuziune a meningelui.
Sin:tptome 1 semne:
- comune: frecvent asitnptomatic, descoperit întâmplător;
-alte semne: cefalee, surditate neurosenzorială, vertij,
spasm hemifacial sau nevralgie de trigemen.
Imagistică - metode: CT, RM
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: compartiment lichi-
diim chistic, cu pereţi aproape itnperceptibili, înconjurat de
artthnoidă, cu atenuare lichidiană completă (hipointensă) pe
secvenţa FLAIR, fără restricţie a difuziei.
CT:
- formaţiune bine delimitată izointensă cu LCR;
- rar se pot întâlni hiperdensităţi, datorate hemoragiei
lntrachistice sau conţinutului proteic ridicat.
~ CT cu contrast evidenţiază o leziune fără priză de
contrast marginală.
\
IRM:
- izosemnal cu LCR pe toate secvenţele;
- supresie completă a semnalului pe secţiunea FLAIR.
- fără restricţie de difuzie.
Recomandări de examinare: de elecţie este RM, cu
folosirea secvenţelor FLAIR şi DWI.
Diagnostic diferenţiat:
- chist epidermoid: prezintă restricţie (hipersemnal) pe
DWI; imită, ca formă, spaţiile LCR şi structurile adiacente.
- tumori chistice: meningiom, schwannom, eperidimom,
astrocitom chistic - pot prezenta focare de captare a contras-
tului în TI.
- chist congenital: chist neurenteric: leziune foarte rară,
conţinut lichidian bogat în proteine, cu aspect hiperintens
în Tl+C
- chist inftamator: cisticercoza - cu multiple chisturi cu
scolex intrachistic, care pot conglomera.
Lista de verificare:
- nu cresc în dimensiuni de-a lungul timpului;
~ nu prind contrast.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. AmirsysLipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Brooks BS, Duvall ER, Gammal T, Garcia JH, Gupta KL, Kapila
A - Neuroimaging features of neurenteric cysts: analysis of nine
cases and review ofthe literature -AJNR 1993;14:735-746
3. Dutt SN, Marza S, Chavda SV. 1rving RM - Radiologic diffe-
rentiation of intracranial epidermoids from arachnoid cysts. Otol
Neuroto/2002;-23(1):84-92
303
________ ,_~--------"·----------'--·•·-.".,-'-··-·---~-----....·--·----·-··~--~·
102.11. Chistul epidermoid
Danisia Haba
Epidemiologie:
- reprezintă 1% din. totalui tumorilor intracraniene;
-localizare: 75% unghiul ponto-cerebelos, 20% în V4;
5% alte localizări;
- vârsta: 20-70 de ani, cu un vâ:rful incidenţei la vârsta
de 40 de ani;
Morfopatologie:
- leziune congenitală benignă ce ia naştere din incluzia
ectodermală epitelială, la.momentul închiderii tubului neu-
ral, în săptăinânile 3 - 5 de dezvoltare embrionară, rezultând
migrări anormale de celule epiblastice;
- are un aspect conopidiform şi conţine la interior cristale
solide de colesterol şi debriuri keratinice;
Simptome 1 semne:
- comune: vertij;
- altele: cefalee, nevralgie de trigemen, nevralgie de nerv
facial, cu spasm hemifacial şi surditate neurosenzorială.
Imagistică - metode: CT, RM
Caracteristici generale: cel mai bun indiciu diagnostic:
formaţiune tumorală, cu margini neregulate, ce interesează
cistemele şi înglobează vase şi nervi;
CT:
~ nativ evidenţiază o formaţiune izodensă faţă de LCR;
poate prezenta calci:ficări în 20% din cazuri;
- cu contrast relevă o formaţiune neiodofilă sau care
poate avea o minimă priză de contrast marginală.
RM:
- semnal asemănător LCR pe toate secvenţele;
- Tl nativ: masă cu hiposenmal; descrierea clasică fiind
de "LCR murdar";
_:_ T1 +C: fără priză de contrast;
- T2: formaţiune cu hipersemnal.
-fără supresia semnalului în FLAIR sau CISS;
- cu restricţia difuziei (hipersenmal în DWI).
Recomandări de examinare:
~· de elecţie IRM, cu folosirea secvenţelor FLAIR şi DWI
Diagnostic diferenţial:
- chist arahnoidian: are efect de masă asupra structurilor
adiacente şi nu mimează forma cavităţii în care se situează;
semnal lichidian complet atenuat pe secvenţa FLAIR; nu
prezintă restricţie a difuziei.
- tumori chistice: meningiom sau schwannom chistic -
arii de captare a contrastului pe secvenţa T1;
~ neoplasm chistic malign: ependimoame şi astrocitoa-
me pedunculate cu punct de plecare la nivelul trunchiului
304
cerebraJ sau a ventriculului 4 - prezintă fb~are de captare a
contrastulu:i pe Tl.
Lista de verifi:care:
- turnorile se dezvoltă la nivelul cisternelor, înglobând
vasele de sânge şi nervii din jur;
- recurenţele sunt rar.e şi dezvoltarea durează ani de zile.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Chen S, Ikawa F, Kurisu ](. Arita K, Takaba J, Kanou Y- Quan-
titative .MR Evaluation of Intracranial Epidermoid Tumors by
Fast Fluid-attenuated Inversion Recovery Imaging and Echo-
p/anar Diffusion-weighted Imaging. AJNR Am J Neuroradiol
2001:22(6):1089-1096 1
102.111. Meningiomul
Danisia Haba
Epidemiologie:
- 15-25% din totalul tumorilor cerebmle primare;
- F:B = 3:1, cu vârful vârstei de prezentare în decada a 6-a;.
Morfopatologie:
- tutnoră benignă neîncapsulată, ce ia naştere din celulele
arahnoidiene, asociată durei mater de la nivelul unghiului
pontocerebelos.
Clasificarea OMS a meningioamelor:
"'- meningioame benigne - 90%;
-: meningioame atipice - 9%;
· ~· meningioame anaplastice (maligne)- 1%.
Simptome 1 semne:
- frecvent asimptomatic, uneori otită cronică seroasă
rebelă la tratament, cu/rară hipoacuzie.
Imagistică - metode: CBCT sau CT, IRM, angiografia
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă extm-axială cu
bază largă de implantare durală, asimetrică în conductul
auditiv intern.
CBCT/CT:
- formaţiune hiperdensă în 75% din cazuri, evidentă pe
examinarea nativă;
- 25% din formaţiuni apar calcificate cu/fără hiperostoza
marginilor osului temporal;
- 90% captează intens substanţa de contrast;
- canalul auditiv intern nu este lărgit de regulă, dar pot fi
întâlnite modificări de hiperostoză sau osteoscleroză.
R:tzdiologie îtnagistică medicala
~-~--·
- CT: 90% captează intens şi omogen substanţa de con-
trast, 10% au contrast ne.emogen datorită structurii lor
RM:·
- 7 5% din turnori apar izointense cu materia cenuşie pe
toate secvenţele; ,
- 25% au aspect atipic (necroză, hemoragie. c~ist);
- TJ+C:95%auprizădecontrastimportantă;as~hete-
rogen este specific leziunilor de dimensiuni mari cu calcificări;
- prezenţa unei îngroşări la nivel dural, cu a,spect de
"coadă de cometă" în 60% din cazuri;
- T2: separarea, prin LCR, a formaţiunii de substanţa
cerebrală;
-prezenţa edemului periturnoral e determinată de ali-
mentarea formaţiunii prin vasele-sanguine piale, îngreunând
rezecţia completă a leziunii;
- meningioamele anaplastice au aspect de "pălărie de ciu-
percă" ce invadează substanţa cer~bmlă; iar pentru diagnostic !L
diferenţia! este utilă spectroscopia (colina t, creatina .J..,
lipide t în meningiomullipomatos).
Angiografia:
- vase dumle dilatate, cu aspect ·rad:iar, având un aport
sanguin către centru şi irigarea periferică de către vasele de
la nivelul piei mater.
- aspect mdiar al vaselor durale, cu calibru lărgit.
- "pata" vasculară persistentă în timpul venos, poate
asocia prezenţa unui şunt arteriovenos.
Recomandări de examinare: CBCT, CT şi IRM cu
substanţă de contmst; rar explorare angiografică.
Diagnostic diferenţial:
- sarcoidoza: adesea implicarea multifocală a durei; poate
exista un pedicul infundibular; f
- schwannomul de acustie: prezenţa turnorii primare la
nivelul canalului auditiv intern trebuie să fie diferenţiată de
meningiomul intracanalicular~
- metastaze şi limfom: afectare multifocală a meningelui
prin leziuni uni- sau bilaterale; . \
- pahimeningita hipertrofică idiopatică: prezintă o
îngroşare difuză la nivel meningeal cu o priză evidentă de
contrast.
Lista de verificare:
- extinderea formaţiunii la nivel cortical, în canalele şi
foramenele de la baza cmniului şi ocuparea completă/parţială ·
a fundusului conductului auditiv intern .
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010 '
Capitolul4. c,apului şi gâtului
2: Yue Q, Jsobe T;. Shibata y et al- New observations conceming the
interpn:tation ofmagnetic, res.ona.nce spectroscopy ofmeningiqmcz.
E11r Ra(lio/2008:18(12):2901-2911
3, Nir:.olay S, De Foer B, Bemaerts_A, Van Dinther J, Parize/ PA{- A
case of a temporal bone meningioma presenting as a serous otttis
media,ActaRadiol ShortRep. 2014;3(10):2047981614555048. doi:
10.117712047981614555048. eCo/lection 2014
102.Iv. Tţtmora glomică (Paragangliomul
timpanic)
Danisia Haba
Epidemiologie,
- F:B = 5: 1, cu vârful vârstei de prezentare la 40-50 de ani.
Morfopatologie:
- reprezintă o tumoră benignă cu originea în corpurile
glomusului, situate pe promontoriu! cohlear, de la nivelul
peretelui medial al urechii medii;
- există mai multe tipuri: paragangliom carotidian,jugu-
lar, timpanic şi vagal.
- tumora timpanică se dezvoltă la nivelul nervului tim-
panic, ram al glosofaringianului.
Simptome 1 semne:
- comune: tinitus pulsatii, hipoacuzie;
- altele: paralizii de netv facial, prezenţa unei mase vas-
cutare retrotimpanice.
Imagistică - metode: CBCT sau CT, RM, angiografie
Caracteristici generale: cel mai bun indiciu diagnostic:
masă tumorală cu priză intensă de contrast, situată la nivelul
promontoriului cohlear;
CBCT/CT:
- mică leziune în promontoriu! cohlear sau leziune mare
care ocupă cavitatea urechii medii cu bloc atical şi colecţie
lichidiană intrarnastoidiană, asociat uneori cu eroziuni osoase.
RM:
-Ti, T2: focare punctiforme cu hiposenmal, datorită
multiplelor goluri ale fluxului vascular, dând naştere unui
aspect tipic de "sare şi piper";
_:.: T1 +C: evidenţiază o masă focală cu priză precoce şi in-
tensă a contrastului post injectare, urmată imediat de un efect
de "spălare" (specific); formaţiunile de dimensiuni mici, din
CAI, pot fi omise dacă secţiunile sunt mai groase de 3 mm.
Angiografie:
. - nu e utilă când diagnosticul de glomus timpanic e sta-
bilit la examinarea CT;
- evidenţiază reţeaua arterială bogată ce asigură vas-
cularizaţia tumorală; opacifierea precoce a patului venos.
305
Recomandări de examinare:
- CT nativ pentru caracterizarea prezenţei leziunii în
cavitatea timpanică şi a extinderii în urechea medie cu/î'ară
liză osiculară; ·
- IRM cu substanţă <le contrast în cazul detectării tumorii
la examenul CT nativ;
- angiografia utilă în caz de ambiguitate clinică şi pentru
embolizarea preoperatorie a glomusuluijugular.
Diagnostic diferenţial:
- artera. carotidă internă aberantă: CBCT sau CT arată
o masă tubulară ce traversează cavitatea urechii medii, iar
ulterior se reuneşte cu porţiunea orizontală temporală a ACI;
canal timpanic inferior lărgit;
- dehiscenţa bulbului jugular: CBCT sau CT relevă
dehiscenţa lam.ei sigmoidiene; protruzie venoasă în cavitatea
urechii medii prin bulbul jugular superolateral; descoperire·
întâmplătoare la examen otoscopic.
- colesteatom congenital al urechii medii: RM Tl +con-
trast ara~ o masă tumorală fătă priză de contrast; otoscopic:
masă "albă" retrotimpanică.
- paragangliom jugular: CBCT sau CT decelează
modificări osteolitice la nivelul planşeului urechii medii;
simptomatologie identică cu formă timpanică.
Lista de verificare: diagnosticarea şi diferenţierea corectă
a tipurilor de tumoră glomică unică sau multiplă; gliomul
timpanic nu se asociază cu paraganglioame multicentrice;
prezenţa distrucţiei lanţului osicular în tumorile mari; veno-
grafie IRM pentru evidenţierea infiltrării bulbului jugular.
Bibliografie
1. Moedder U. Cohnen M, Andersen K, Engelbrecht V, Fritz B- Head
and Neck lmaging (Direct Diagnosis in Radiology: DX-Direct!),
Thieme, Stuttgatt, 2007
2. Mafoe MF, Rao.fi B, Kumar A, Muscato C- Glomusfaciale, glomus
jugulare, glomus tympanicum, glomus vagale, carotid body tumors,
and simulating lesions: Role ofMRJ. Radio! Clin North Am 2000,
38(5):1059-1076
, 102.V. Schwannomul acustic
Danisia Haba
Epidemiologie: 80-90% din tumorile unghiului ponto-
cerebelos; vârful de incidenţă: 40-50 de ani;
Morfopatologie:
- tumoră benignă încapsulată, care se dezvoltă din celule-
le Schwann, ce învelesc nervul vestibulocohlear, din dreptul
unghiului pontocerebelos
306
- ~ate apărea unilateral în cadrul neurofibromatozei de
tipul 1 ~au bilateral la pacienţii cu neurofibromatoză tipul 2
în 96% din .cazuri:
Simptome 1 semne:
- comune: hipoacuzie neurosenzorială unilaterală;
- altele; tinitus, neurţ)patie facială şi 1sau trigeminală.
Imagistică - metode: CT, RM
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă bine circumscrisă
prezentă în cistema unghiului pontocerebelos şi în canalul
auditiv intern, cu bază mică de implantare.
CT: masă bine delimitată, cu priză importantă de contrast,
la nivelul unghiului pontocerebelos.
RM:
- TI +C: evidenţiază o formaţiune tumorală cu priză
intensă de contrast; doar în 15% din 1cazuri prezintă chist
intralezional cu priză neomogenă de contrast
- T2 formaţiunile mici (câţiva mm) realizează un aspect
de imagine lacunară ovoidală în unghiul ponto-cerebe-
los; formaţiunile mari tumorale (câţiva cm) au aspect de
"îngheţată în cornet".
Recomandări de examinare:
- IRM craniocerebral, cu T1 +substanţă de contrast centrat
pe unghiul ponto-cerebelos;
-·pentru screening-ul schwannomului acustic e util HR
FSE-T2 centrat pe unghiul ponto-cerebelos
Diagnostic diferenţiat:
- chistul epidermoid: poate mima schwannomul acus-
tic chistic; nu prezintă atenuare FLAIR şi prezintă di:fuzie
restricţionată.
- chistul arahnoidian: izosemnal faţă de LCR în toate
secvenţele; supresie completă a semnalului în secvenţa
F:LAIR; fără restricţie a di:fuzieî (hiposemnal) în DWI şi cu
hipersemnal în ADC; fără priză de contrast şi fără extensie
în canalul auditiv.
- neurosarcoidoza: multipli noduli cu priză importantă
de contrast la nivel meningeal.
- meningiom: masă calcificată, excentrică la nivelul po-
rului acustic, cu bază largă de implantare durală.
- schwannomul nervului facial: poate 111ima schwan-
nomul acustic atunci când este întâlnit în dreptul unghiului
pontocerebelos; de obicei prezintă implicare a segmentului
labirintic.
- metastaze şi limfom: pot fi bilaterale, cu multiple focare
de interesare a meningelui
Lista de verificare:
-În T2 FSE (fast spin echo): uneori se întâlneşte sem-
nal de intensitate mixtă, datorat sensibilităţii mari a FSE la
variaţiile celulare din componenţa tumorii (AntoniA sau B);
R(J(jialo[Jte ima'gistică medicală
- dimertsiunile tumorii se apreciază în funcţie de dimen-
siunea extensiei la nivelul unghiului pontoc.cerebelos;
- prezervarea auzului se poate realiza în cazul tumorilor
mai mici de 2ctn, eate nu interesează canalul auditiv intern
sau apertura cohleară.
Bibliografie
1. Moedder U. ColmenM Andersen K, Engelbrecht V, Fri4, B- Head
and Neck Imaging (Dîrect Diagriosis in Radiology: DX~Direct!),
Thieme, Stuttgart, 2007
2. Harnsberger HR, Glastonbury CM. Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imdging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Sali
Lake City, 2010
3. Dubrulle F, Ernst O, Vicent C et al - Cochlear fossa enhance-
ment at MRI evaluation of vestibular schwanrwma: correlation
with succes of hearing-preservation surgery. Radiology 2000,
215(2):458-462
102.VI. Schwannomul urecbii interne
Danisia Haba
Epidemiologie: sunt foarte rare; au o incidenţă de 1: 100
raportat la schwannoamele acustice.
Morfopaţologie: tumoră benignă în~apsulată, care se
dezvoltă din celulele Schwann, ce învelesc axonii distali
ai nervului vestibular sau cohlear, de la nivelullabumtului
membranos.
Clasificarea histologică cuprinde:
- tipul Antoni A: tumoră cu zone de celule compacte,
elongate;
- tipul Antoni B: turnoră cu zone de celularitate mai puţin
dense şi plaje de celule. încărcate lipidic.
Simpto.me 1 semne:
- comune: hipoacuzie neurosenzorială.
- altele: tinitus; vertij însoţit de greaţă şi vărsături, hipo-
'
acuzie mixtă.
Imagistică - metode: CT, RM.
CaraCteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă focală prezentă în
labirintul membranos;
- localizare: intravestibular, cohlear, vestibulocohlear şi
translabirintal.
CT:
- nu aduce informaţii relevante diagnosticului decât în
situaţia în care formaţi~,ţa se proiectează la nivelul urechii
medii prin fereastra rotundă.
Capitolul4. Radiologia capului şi gâtului
RM:
- TI +C: evidenţiază o formaţiune tumorală hiperintensă,
cu importantă priză de contrast la nivelul conductului auditiv
sau în labirintul membranos;
- T2-FSE (fast spin echo): evidenţiază o masă focală
hipointensă ce se găseşte la nivelul labirintului membranos,
înconjurată de lichid ce prezintă hipersemnal.
Recomandări de examinare:
- IRM cu substanţă de contrast şi folosirea secvenţelor
Tl, HR FSE-T2 centrate pe unghiul ponto-cerebelos.
Diagnostic diferenţia}:
- labirintita: captare de contrast pe întreaga zonă mem-
branoasă a labirintului; FSE-T2 evidenţiază existenţa lichi-
dului şi nu a unei mase hipointense;
os~ficarea labirintului: invazie osoasă a labirintului
membranos, vizibilă direct atât pe CT, cât şi pe fu\1.
- schwannom acustic al unghiului pontocerebelos ce
invadează urechea internă: masă tumorală prezentă la nive-
lul conductului auditiv intern şi care se extinde în urechea
internă;
- ·schwannom al nervului facial cu eroziune secundară la
nivelul mechii interne: masă tubuiară ce lărgeşte intratempo-
ral canalul nervului facial.
Lista de verificare:
-- tumoră cu ritm de dezvoltare lent, care detennină hi-
poacuzie progresivă ce poate debuta chiar şi cu 20 de ani în
urmă; cu hiposemnal în secvenţa T2 - FSE; este un diagnostic
de excludere obligatoriu la toţi pacienţii cu suspiciune de
boală Meniere.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbwy CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
102.VII. Anevrismul unghiului
pontocerebelos
(ase vedea subiectullOJ.IVI)
307
103. Diagnosticul radioimagistic al pato-
logiei canalului auditiv extern (atrezie,
Iezi uni turn orale) şi al urechii medii;
diagnosticul radioimagistic al colesteato-
mului si al cauzelor de tinitus vascular
'
Danisia Haba
I. Patologia canalului auditiv extern
1. Atrezia canalului auditiv extern
II. Patologia urechii medii
1. Otita medie
2. Rabdomiosarcomul
III. CoJesteatomul
1. Colesteatomul congenital
2. Colesteatomul dobândit
3. Granulomul colesterolotic
IV. Cauze de tinitus vascular
1. Artera carotidă internă aberantă
103.1. Patologia canalului auditiv extern
103.1.1. Atrezia canalului auditiv extern
Danisia Haba
Epidemiologie:
- incidenţa este de 1: 10.000 de nou născuţi, iar în 14%
din cazuri este prezentă anamneza familială pozitivă.
Morfopatologie:
- reprezintă stenoza sau atrezia canalului auditiv extern,
asociată cu difonnităţi la nivel auricular;
- atrezia poate fi membranoasă, osoasă sau mixtă;
- localizare: cel mai adesea unilateral, dar pot exista şi
cazuri cu afectare bilaterală;
poate exista în cadrul unor sindroame genetice precum
sindromul Crouzon, Goldenhar sau Pierre Robin.
Simptome 1 semne: pierderea auzului.
Imagistică- metode: CBCT sau CT, RM.
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: atrezie osoasă şi/sau
membranoasă; asociată cu celule aerice mastoîdiene subdez-
voltate şi o cavitate timpanică de dimensiuni mici.
308
CT:
- evidenţiază atre:tia meinbranoasă, osoasă sau mixtă;
- cavitatea tirechiî mediî de dimensiuni teduse, cu filzi-
unea nicovalei şi a ciocanului la peretele lateral. ·
- fuziun,ea articulaţiei mal~lo.-incudale;
- traiect aberant al segmentului mastoidian al nervului
facial.
- masă de ţesut moale la nivelul urechii medii,, reprezen-
tând un colesteatom congenital.
RM:
- se foloseşte rareori, doar pentru a confirma normalitatea
labirintului membranos şi a urechii interne;
Recomandări de examinare:
- CBCT 1 CT axial cu reconstrucţii coronale şi cu
rezoluţie mare.
Diagnostic diferenţial: 1 intactă.
- stenoza dobândită a canalului auditiv: de obicei apare
la vârsta adultă, la persoanele cu un istoric pozitiv pentru
traumatisme ale canalului auditiv extern sau practicanţi ai
înotului în apă rece; fără modificări auriculare.
Lista de verificare:
- identificarea tipurilor de atrezie:
Tip A - atrezia membranoasă cu stenoza părţii laterale
fibrocartilaginoase a canalului;
Tip B - atrezia parţială cu aspect tortuos al membranei şi
porţiunii osoase a canalului. Membrana timpanică este mică
iar ciocanul este fixat la epitimpan;
Tip C- atrezia totală cu absenţa conductului auditiv extern,
cu aspect normal al cavităţiî urechii medii dar cu deformarea
ciocanului şi nicovalei, cu fuziunea lor; · Caracteristici generale:
Tip D - atrezia totală hipopneumatică cu absenţa conductu-
lui auditiv extern, cu aspect nepneumatizat al cavităţii urechii
medii, cu deformarea ciocanului şi nicovalei, cu fuziunea lor
şi cu plasare aberantă a nervului facial;
- în c~le de afectare unilaterală, auzul este păstrat la
cealaltă ureche care nu prezintă leziuni ale lanţului osicular.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Lemmerling M, De Foer B. - Temporal Bone Imaging, Springer,
Berlin, 2014
3. Hode C, Griffaton-Tail/andier C, Bensimon I- Cone-beam ima-
ging: Applications în ENT- Eur Ann Otorhinolaryngol Head Neck
Dis, 2011;128(2):65-78
103.11 Patologia urechii medii
103.11.1. Otita medie
Danisia Haba
Epidemiologie:
- agentul etiologie este în: 50% din cazuri Strepto.coccus
pneumoniae.
- otita medie acută reprezintă a doUâ cea mai comună
boală întâlnită la copii.
Morfopatologie:
~ otita media acută reprezintă o infecţie a urechii medii,
asociată cu efuziune retrotimpanică, cu membrană timpanică
- otita medie cronică este o supuraţie cronică a mucoasei
mezotimpanice; este detenninată <k o disfuncţie a trompei
lui Eustachio~
- complicaţiile pot fi de tipul mastoidjtei, abces al ape-
xului osului temporal, abces cerebral şi tromboza venoasă
cerebrală în cazul otitei acute şi colesteatoame şi acutizări
pentru otitele cronice.
Simptome 1 semne:
- comune: hipoacuzie;
- altele: în cea acută apare febră, cu simptomatologie
instalată în decursul unor ore, iar in cea cronică apare durerea
re curentă.
Imagistică - metode: CBCT 1 CT, RM.
- cel mai bun indiciu diagnostic: opacifiere a spaţiului f
urechii medii, însoţită de manifestări clinice.
CBCT/CT:
- opacifierea spaţiului urechii medii şi posibil şi a mas-
toidelor;
-'se recomandă administrarea de contrast pentru exclude- \
rea unor complicaţii precum tromboza venoasă sau abcesul
cerebral.
RM: T1: fluid hiperintens ce ocupă cavitatea urechii
medii şi mastoida.
Recomandări de examinare: - CBCT 1 CT
Diagnostic diferenţial:
- opacifierea mastoidelor determinată de tromboza ve-
noasă cerebrală: tromboza sinusului transvers determină
obstrucţia fluxului sanguin de la nivelul mastoidei; nu există
opacifiere a timpanului.
- otita malignă a canalului auditiv extern: proces infiama-
tor al canalului auditiv exterq ce se întâlneşte la pacienţii cu dia-
bet, imunocompromişi; posibilă asocierea 9e distrucţie osoasă.
Capitolul 4. Radiologia capului şi gâtului
- colesteatomul: masă de densitate asemănătoarea cu cea
a ţesutuluimoale, ce proemină din plafonul urechii medii;
asociată cu eroziuni ale peretelui lateral al canalului semi-
circular al tegmenului timpanic, la nivelul lanţului osicular
şi uneori cu fistula canalelor semicirculare şi!sau denudare a
canalului nervului facial.
Lista de verificare:
- opacifierea spaţiului urechii medii, a canalului trompei
lui Eustache şi a mastoidelor;
- prezenţa unei eventuale tromboze venoase cerebrale
bilaterale;
- prezenţa unui eventual meningiom de os temporal.
Bibliografie
1. Moedder U, Cohnen lvf, Andersen K. Engelbrecht V, Fritz B- Head
and Neck Imaging (Direct Diagnosis în Radiology: DX-Direct!),
Thieme, Stuttgart, 2007
2. Nicolay S, De Foer B, Bernaerts A, J!(zn Dinther J, Parizel PM- A
case of a temporal bone meningioma presenting as a serous otitis
media, Acta RadiolShortRep. 2014;3(10):204798!614555048. doi:
10.1177/2047981614555048. eCollection 2014
3. Hode C., Grif.faton-Taillandier C., Bensimon 1- Cone-beam
imaging: Applications fn ENT - Eur Ann Otorhinolaryngol Head
Neck Dis, 2011, 128(2):65-78
4. Lemmerling JV!, De F aer B, -Temporal Bone 1maging, Springer,
Berlin, 2014
103.11.2. Rabdomiosarcomul
Danisia Haba
Epidemiologie:
- este cea mai comună tumoră a urechii medii la copil;
- vârful de incidenţă este unul bimodal, cuprinzând gru-
pele de vârstă între 2-5 ani şi 15-17 ani.
- se poate asocia cu neurofibromatoza tip 1.
Morfopatologie:
- tumoră mezenchimală malignă foarte agresivă.
Tipurile histologice cuprind:
'- forma embrionară- 75%
- forma alveolară- 20%, cu prognostic sumbru.
- pleomorfice - 5%.
- există determinism genetic, prin prezenţa unei mutaţii
la nivelul genei p53.
Simptome 1 semne:
- comune: simptome ce mimează otita medie cronică.
- altele: otoree hemoragică, paralizie facială.
Imagistică - metode: CT, RM
309
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă tumorală cu efect
distructiv, ce captează contrast, iar diagnosticul de certitudine
se realizează cu ajutorul examenului histopatologic;
-- localizare: în cavitatea urechii medii.
CT: evidenţiază o masă cu densitate neomogenă, care
asociază distrucţie osoasă; după administrarea contrastului
se observă priză neregulată; poate conţine zone hemoragice
sau necrotice la interior.
RM:
- T2: masă tumorală cu hipersemnal, situată la nivelul
osului temporal.
- captează contrast;
- procesele de regresie tumorală determină aspectul
neomogen al intensităţii.
- poate exista extensie perineurală şi intracraniană a
tumorii.
Recomandări de examinare:
- Rlvf cu contrast.
Diagnostic diferenţia!:
- colesteatomul: masă de densitate asemănătoare cu cea
a ţesutului moale, ce proemină din plafonui urechii medii;
asociată cu eroziuni ale peretelui lateral al canalului semi-
circular, al tegmenului timpanic, la nivelul lanţului osicular
şi uneori cu :fistula canalelor semicirculare şi/sau denudare a
canalului nervului facial
-- metastaze sau alte tumori: diferă vârsta, simptoma-
tologia clinică şi antecedentele pacientului; au un aspect
asemănător imagistic iar diagnosticul de certitudine este pus
de examenul histologic;
- carcinomul scuamocelular: masă tumorală cu inten-
sitate intermediară, cu priză de contrast şi zone de necroză
centrală, frecventă la vârsta adultă.
Lista de verificare:
- rata de supravieţuire la 5 ani este de 5% in cazul înde-
părtării chirurgicale şi a tratamentului maximal.
- există posibilitatea recurenţei tardive.
Bibliografie
!. Moedder U, Cohnen lvf, Andersen K. Engelbrecht V, Fritz B- Head
and Neck Jmaging (Direct Diagnosis în Radiology: DX-Direct!),
Thieme, Shlttgart, 2007
2. Hamsberger HR, Glastonbury C'vl; Michel MA, Koch BL -Dia-
gnostic 1maging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010

31()
103.111. Colesteatm;nul·
103.Ill.l. Colesteatomul congenital
Danisia Haba
Epidemiologie:
- reprezintă 5% din totalul colesteâtoamelor;
- mai frecvent întâlnit la băieţi, vârsta de prezentare fiind
de 4 ani pentru cele cu localizare anterioară, 12 ani pentru cele
posterioare sau mezotimpanice iar pentru cele cu interesare
antrală 20 de ani.
Morfopatologie:
- rest epitelial aberant, rezultat în urma exfolierii stratului
keratifiîc al epiteliului scuamos de la ni~lul urechii medii;
- membrana tiinpanică este intactă;
- se poate întâlni în apexul osului temporal, mastoidă,
urechea medie şi canalul auditiv extern;
- pacienţii cu atrezie de canal auditiv extern pot dezvolta
astfel de formaţiUhi în spatele obstrucţiei.
Simptome 1 semne:
- comune: masă de culoare albă, situată retrotimpanic,
cu integritatea acestuia.
- altele: hipoacuzie de transmisie unilaterală.
Imagistică - metode: CBCT /CT, RM
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: formaţiune tuniorală cu
margini ascuţite, prezentă la nivelul urechii medii, asociată
cu eroziuni osiculare şi posibil deshiscenţe osoase.
CBCT!CT:
- decelează o masă la nivelul ur:eehii medii cu următoarele
localizări: anterosuperioară, adiacentă trompei lui Eustachio;
inferioară, adiacentă muşchiului tensor al timpanului; situată
în vecinătatea scăriţei; retrotimpanic;
- eroziuni osiculare mai rar întâlnite decât la colestea-
tomul dobândit.
- dehiscenţă osiculară cu implicarea procesului lung al
ciocănelului şi a scăriţei.
RM:
- Tl+C: evidenţiază o masă hipointensă cu contrast
marginal slab.
- T2: intensitate intermediară comparativ cu cea a
ţesutului infiamator.
Recomandări de examinare:
- CBCT 1 CT axial, în fereastra de os
- RM este folosit pentru diferenţierea unui glomus tim-
panic sau a schwannomului de nerv facial.
. ·""*'
Diagllostîc difereQ.(ial:
~-. efoziunea urechii mediî:. opacifiere;:t completă a mas.,
toidei fără'eroziuni osiculare prezente; clinic este prezent
Hchid retr<>timpanic.;
- schwannomul de nervfacial; masă tubu1ară ce prpemină
din canalul nervului facial, captează. contrast în TI; poate fi
indistinctibilă de colesteato:n:i, deşi rareori se asoOiază cu
distrucţia labirintică sau la nivelul plafonl.llui osos.
- granulomul colesterolic al urechii medii: pot exi$ta ero-
ziuni osiculare asemănătoare, dar clinic se decelează o nuanţă
albăstruie a membranei timpanice, fără urme de perforaţie,
- glomusul timpanic: masă focală la nivelul promonto-
riului; fără eÎ'oziuni osoase semnificative.
Lista de verificare:
- se analize~ la CBCT 1 CT masa tisulară de la nivelul
urechii medii având local~le menţionate;
- se diferenţiază la examtmullRM cu substanţă -de con-
trast colesteatomul congenital de ţesut granular.
Bibliografie
1. Moedder U, Cohnen M, Andersen K. Engelbrecht V, Fritz B- Head
and Neck Imaging (Direct Diagnosis în Radiology: DX-Direct!),
Thieme, Stuttgart, 2007
2. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
3. Casselman JW, Gieraerts K, Volders D, Delqnote J, Mermuys K,
De Foer B, Swennen G -Cpne Beam CT.: non-dental applications -
JBR-BTR, 2013;96(6):333-3}3
4. Lemmerling M, De Foer B. - Temporal Bone Imaging, Springer,
Berlin, 2014
103.III.2. Colesteatomul dobândit
Danisia Haba \
Epidemiologie:
- este cea mai frecventă leziune la nivelul urechii medii.
Morfopatologie:
- masă de epiteliu scuamos ce apare în urma unei otite
medii cronice sau a procesului de vindecare survenit în urma
unei perforări timpanice;
- formaţiunea este circumscrisă, cu o capsulă lucioasă,
supranumită şi "tunioră perlată", ce conţine la interior un
material ceros de culoare alb lucios;
~ există 2 tipuri de colesteatoame;
- foriiîa pars fiaccida; se formează în spaţiul Prussack,
lateral de capul ciocanului; po~te ocupa antrul şi
Capitolul4. Radiologia capului şi gâtului
celulele mastodiene; poate determină eroziuni la
nivelul capului şi corpului ciocănelului;
- fonna pars tensa: rezultă în unna procesului de vin-
decare sau retracţie a membranei timpanice; poate
afecta sinusul timpanic şi recesul facial.
Simptome 1 semne:
- comune: hipoacuzie de transmisie.
-altele: otoree nedureroasă, vertij.
Imagistică- metode: CBCT/CT, RM
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: formaţiune tumorală
prezentă la nivelul recesului timpanic lateral, asociată cu
eroziunea scutum-ului şi a oscioarelor urechii, precedată de
perforaţia sau retracţia timpanică.
CBCTICT:
- decelează o masă de ţesut moale epi- sau mezotimpani-
că asociată cu erozilmi osoase şi ale lanţului osicular;
·- pot fi prezente dehiscenţe la nivelul canalului nervului
facial, canalului semicircular sau arii din peretele lateral al
urechii medii;
-- posibilă extensie la nivelul antrului;
- rar prezintă priză de contrast, mai ales în cazul recurenţei.
RM:
- TI +C: evidenţiază o masă hipointensă cu contrast
marginal slab.
-- mai pot fi întâlnite aspecte RM de labirintită, fistulă
labirintică sau nevrită facială.
Recomandări de examinare:
- CT coronal sau axial, în fereastră de os; RM este folosit
ca şi metodă adjuvantă, atunci când este există suspiciunea
unui encefalocel, infecţie la nivelul fosei mediale craniene
sau există extindere extratemporală a colesteatomului.
Diagnostic diferenţiat:
- colesteatom congenital: masă de ţesut moale prezentă
retrotimpanic, cu membrana timpanică intactă, ce poate asocia
eroziuni osiculare;
- o tita medie cronică cu eroziuni osiculare postinflama-
torii: poate fi indistinctibilă de colesteatom, deşi rareori se
asociază cu distrucţie labirintică sau la nivelul plafonului
osos.
_:_"granulom colesterolic al urechii medii: pot exista ero-
ziuni osiculare asemănătoare dar clinic se decelează o nuanţă
albăstruie a membranei timpanice, fără um1e de perforaţie.
~ glomus timpanic: masă focală la nivelul promontoriului,
fără eroziuni osoase semnificative.
Lista de verificare:
- se analizează Ia CBCT/CT masa tisulară de la nivelul
urechii medii iar la controlul postoperator statusul post mas-
toidectomie şi eventualele recidive post reconstrucţie osoasă;
311
- se diferenţiază prin examenul IRM cu substanţă de
contrast colesteatomul dobândit de ţesutul granular.
Bibliografie
1. Moedder U, Cohnen M, Andersen K, Engelbrecht V, Fritz B- Head
and Neck lmaging (Direct Diagnosis în Radiology: DX-Direct!),
Thieme, Stuttgart, 2007
2. Casselman Jw, Gieraerts K, Volders D, Delanote .!, Mermuys K,
De Foer B, Swennen G -Cone Beam CT: non-dental applications-
JBR-BTR, 2013;96(6):333-353
3. Lemmerling M, De Foer B.- Temporal Bone Imaging, Springer,
Berlin, 2014
103.111.3. Granulomul colesterolotic
Danisia Haba
Epidemiologie:
-- este mai frecvent întâlnit decât cel de la nivelul apexului
temporal.
Morfopatologie:
- reprezintă o masă de ţesut granular ce se formează dato-
rită hemoragii lor repetate la nivclui cavităţii urechii medii.
- apare ca o formaţiune chistică, cu capsula fibroasă, ce
conţine la interior un lichid maroniu alcăhrit din hematii şi
c1istale de colesterol.
Simptome 1 semne:
-- comune: hipoacuzie instalată progresiv;
- altele: tinitus pulsatii, senzaţie de presiune.
Imagistică - metode: CBCT 1 CT, RM
Caracteristici generale:
~ cel mai bun indiciu diagnostic: formaţiune tumorală
prezentă în cavitatea timpanică, ce asociază otoscopîc un
aspect albăstrui, retractil al membranei tîmpanice.
CBCT 1 CT: opacifierea urechii medii şi a mastoidei, ce
poate asocia modificări osoase sau eroziuni osiculare.
RM:
~ TI, T2: masă pseudotumorală cu hipersemnal, datorită
efectului paramagnetic al produşilor de descompunere a
hemoglobinei şi a cristalelor de colesterol;
- pot exista zone marginale cu hiposenmal, datorită de-
punerii de hemosiderină.
Recomandări de examinare:
- RM indicat de primă intenţie şi 1 sau CBCT 1 CT.
Diagnostic diferenţia!:
- dehiscenţa bulbului jugular: masă contingentă cu
porţiunea superolaterală a bulbului jugular;
}12
-------~--------
- art_eta carotidă internă aberantă: masă tubulară ce
pătrunde in cavitatea urechii -medii prin canaliculul tim-
panic inferior, la nivelul căruia există o lărgire; trece peste
promontoriu! cohlear şi .se reuneşte cu porţiunea orizontală
a ACI temporală;
- hemotimpan posttraumatic: antecedenţe de traumatisme
la nivelul urechii, acompaniate de fracturi osoase;
- otita medie cronică hemoragică: prezenţa de ţeştJt
şi sânge la nivelul cavităţii timpanice şi a mastoidei, fără
modificări osoase;
- encefalocel posttraumatic: dehiscenţă tegumentară,
cu hernierea substanţei cerebrale la nivelul urechii medii şi
a mastoidei.
- paragangliomul: gangliomul timpanic ia naştere de pe
promontoriu! cohlear iar gangliomul jugular este insoţit de
modificări permeative osoase la nivelul {oramenului jugular,
ce se extind până la nivelul urechii medii.
Lista de verificare: CBCT sau CT: opacifierea urechii
medii şi a mastoidei, asociată cu modificări osoase sau
eroziuni osiculare; IRM: TI, T2: masă pseudotumorală cu
hipersemnal, datorită efectului pararnagnetic al produşilor de
descompunere a hemoglobinei şi a cristalelor de colesterol.
103. IV. Cauze de tinitus vascular
103.IY.1. Artera carotidă internă aberantă
Danisia Haba
Epidemiologie: este o patologie rară şi asociază in 30%
din caZuri existenţa unei artere aberante a scăriţei.
Morfopatologie:
- reprezintă o anomalie vasculară congenitală, ce rezultă
din regresia ACI cervicale in cursul embriogenezei.
- substratul etiologie este reprezentat de realizarea unei
anastomoze a arterei timpanice inferioare cu artera caroti-
cotimpanică.
Simptome 1semne: comune: masă vasculară retrotimpa-
nică; altele: tinitus pulsatii, hipoacuzie de transmisie.
Imagistică - metode: CBCT / CT, RM
Caracteristici generale: cel mai bun indiciu diagnostic:
leziune tubulară ce traversează urechea medie, dinspre pos-
terior spre anterior; absenţa segmentului normal vertical al
ACI temporale.
CBCT 1 CT: decelează o masă de ţesut moale localizată
la nivelul promontoriului cohlear, masă care, pe o singură
secţiune, poate fi uşor confundată cu paragangliomul; artera
aberantă. pătrunde î~ cavitatea urechii medii prin lărgirea
canalului timpanic inferior;
RM:.
~·examinarea convenţională nu reUŞeşte să pună diagnos-
ticul in acest caz, deoarece. nu se poate distinge hipospmnalUl
osului spongios de la acest nivel de hiposemnah~l fluxul
sanguin;
- reconstrucţiile ~ogrăfice comparative arată originea
aberantă arterială, care pătrunde in baza craniului pO,sterola-
teral (opusul normalului).
- reconstrucţiile in plan frontal evidenţiază un aspect al
arterei ce seamănă cu cifra 7 sau 7 întors.
--. angiograna nu mai este necesară pentru diagnostic.
Recomandări de examinare:
- CBCT 1CT nativ şi cu substanţa de contrast, in fereastră
de os; angioRM cu reconstrueţii in plan frontal.
Diagnostic diferen:ţial:
- dehiscenţa bulbului jugular: aspectul CBCT sau CT
evidenţiază absenţa focală a lamei sigmoidiene; pătrunderea
unei formaţiuni din porţiunea superolaterală a bulbului in
cavitatea urechii medii;
- granulomul colesterolotic: aspectul cBCT sau CT poate
fi identic iar pe explorarea IRM apare ca o masă hiperintensă,
fără captare de contrast;
- paragangliomul timpanic: masă focală ce ia naştere
de la nivelul promontoriului cohlear, nu are formă tubulară;
- paragangliomul jugulotimpanic: masă ce pătrunde
in urechea medie prin peretele inferior, iar CBCT sau CT
decelează modificări osoase permeative intre urechea. medie
şi foramenul jugular;
- anevrism al ACI temporale: CBCT.sau CT in fereastră f
de os evidenţiază o expansiune focală netedă a canalului
ACI temporale.
Lista de verificare:
~ CT: masă de ţesut moale localizată la nivelul promon-
toriului cohlear, ce trebuie analizată în toate planurile pentru \
a o diferenţia de paragangliom şi lărgirea canalului timpanic
inferior;
· - IRM cu secvenţa angioiRM: originea aberantă arteri-
ală, care pătrunde in baza craniului posterolateral (opusul
normalului),
Bibliografie (103.III.3, 104.ffil)
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Lemmerling M;'De Foer B, - Temporal Bone Imaging, Springer,
Berlin, 20!4 .,
 Partea a 4-a

Baza craniului., sch_eletul facial si

/ '
nervii cranieni
(:apitolul4, R!lf/.iol'OWP. canului şi gâtului
' . . .. --,-------. --"---.,..---------:-----~---------------------
104. Diagnosticul radioimagistic al tumo-
rilor din regiun~a clivusultd: meningiom,
macroadenom,craniofaringiomşicordom
Vasîle Popiţa
I. Meningiomul
Il. Macroadenomul hipofizar
Ill. Craniofaringiomul
IV. Cordomul
104.1. Meningiomul
Vasile Popiţa
Epidemiologie: este a 2-a tumoră intracraniană ca şi
frecvenţă (15-25%); 10% au localizare în fosa posterioară.
Morfopatologie:
- masă tumorală neîncapsulată cu origine pe învelişul
dural al clivusului
Simptome 1 semne: simptomatologia nespecifică, în
funcţie de volumul leziunilor, majoritatea sunt descoperite
incidental.
Imagistică - metode: CT, RM.
CT: nativ- masă hiperdensă, frecvent (25%) cu microcal-
cifieri. Modificări osoase de vecinătate cu hiperostoze, leziuni
rezorbtive sau de tip mixt; postcontrast - captare intensă, în
majoritatea cazurilor (90%), omogenă.
RM:
- T2: masă extraaxială, compresivă pe trunchiul cerebral
(dacă este voluminoasă); structură omogenă în majoritatea
cazurilor, rar (25%) necroze, chiste, hemoragii.
- TI +C: masă intens captantă (95%), cu aspect seruilu-
nar sau "en plaque" şi cu extinderea captării dmale, "coadă
durală" extinsă în lungul cortexului clival.
Recomandări de examinare: RM Tl + contrast
Diagnostic diferenţiat:
- neurosarcoidoza: multiple focare nodulare meningeale
captante;
- plasmocitomul: leziune osteolitică de clivus, hiposem-
nal TI;
- cordomul - leziune distructivă de clivus cu fragmente
oS<lase înglobate, hipersemnal TI;
- metastaze 1 limfom: leziuni distructive clivale cu focare
nodulare meningeale captante la RM.
315
Lista de verificare:
-evaluare atentă pentru alte leziuni concomitente (10%
din cazuri au meningioame multiple).
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM. Michel MA, Koch BL -Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2.Donovan JL, Nesbit CM - Distinction of Masses Involving the
Sella and Supraselar Space: Specificity ofImaging F eatures - AJR,
1996;167:597-603
3. Sekhar LN, Jannetta PJ, Burkhart LE; Janosky JE..- Meningiomas
involving the clivus: a six~year experi~nce with 41 patiens- Neuro-
surgery, 1990;27:764-781
104.11. Macroadenomul hipofizar
Vasile Popiţa
Epidemiologie:
- adenoamele hipofizare constituie aproximativ 15% din
tumorile intracraniene, dar macroadenoamele cu extensie
bazioccipitală sunt relativ rare.
Morfopatologie:
- macroadenom hipofizar cu extensie posteroinferioară,
bazisfenoidală şi bazioccipitală.
Simptome 1 semne: - simptomatologia clinică este co-
mună proceselor expansive inttacraniene, mai frecvent dată
de interesarea nervilor cranieni.
Imagistică - metode: CT, RM.
CT:
- masă multilobulată (peste Sem) cu ataşament în loja
hipofizară;
-nativ - hemoragie 10%; calcifieri 2%; şaua turcică
mărită în volum, cu margini osoase având caracter benign.
Distrucţiile osoase pot sugera malignitatea;
- postcontrast - captare moderată, inomogenă.
RM:
- Tl: masă selară izointensă cu substanţă cenuşie cu po-
sibilă extensie laterală în sinusurile cavemoase şi înglobarea
arterelor carotide, supra- sau retroselară.
~ TI +C: captare precoce, intensă şi heterogenă, ataşamentul
meningeal şi ,,coada" durală pot simula meningiomul.
Recomandări de examinare:
- RM cerebrală + contrast, centrată pe regiunea selară
este examinarea de elecţie;
- CT secţiuni axiale şi coronale: permite o mai bună
definire a bazei craniului.
316
DiagJ]ostic diferenţial:
- Cordomul clival deplasează loja pituitară, prezintă rni-
crocalcifieri condroide şi hipersernnal pe secvenţele T2;
- Condrosarcomul petrooccipital se dezvoltă în lungul
marginii laterale a clivusului, în fisura petrooccipitală; mi-
crocalcifieri prezente în peste 50%;
- Plasmocitomul este centrat în zonele bazei craniului
unde există măduvă osoasă; peste 50% au localizare multiplă
(mielom multiplu); hipo- sau izosernnal pe secvenţele T2;
- Metastazele- mase turnorale distructive care pot apărea
în oricare zonă a bazei craniului, frecvent multiple, la pacienţi
cu tumoră primară cunoscută.
Lista de verificare: Dozările hormonale anterior inter-
venţiei chirurgicale pentru o masă turnorală originară în etajul
mijlociu al bazei craniului pot confinna macroadenornul.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury Clvf, Michel MA~ Koch BL - Dia-
gnostic lrnaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 20 lO
2.Baleriaux D, Jacquemin C, Lemort Af - Magnetic resonance
imaging ofthe pituitary gland and sella turcică region. Normal and
pathological aspect- Ann. Endocrinol (Paris) 1990;51: 173-180
3. Donovan JL, Nesbit Cl"f- Distinction of lvfasses lnvolving the
Sella and Supraselar Space: Spec~ficity ofimaging Features- A.JR,
1996; 167:597-603
l 04.III. Craniofaringiomul
Vasile Popiţa
Epidemiologie: este cea mai frecventă tmnoră pediatri că
neglială, 1 -4% din tumorile intracraniene; 6- 9% din tumori le
intracraniene la copii şi aproximativ 54% din tumorile selare/
chiasmatice la copii.
Morfopatologie: tumoră benignă derivată din epiteliu!
pungii Rathke (duetul craniofaringian) având două tipuri,
adamantinos şi papilar.
Simptome 1semne: simptomatologia este dependentă de
localizare, mărimea leziunii şi vârstă. Tulburările de vedere
(hemianopsie bitemporală), cefaleea, hidrocefaiia şi tulbură­
rile hormonale sunt principalele semne clinice.
Imagistică - metode: CT, RM.
CT: nativ: masă izo 1 hipodensă (solidă şi chi.stică) în
tipul adamantinos cu depozite calcare şi solidă, izodensă fără
calcifieri în tipul papilar; postcontrast: componenta tisulară
captantă, componenta chistică are capsulă periferică.
Radiologie imagz:stică medicală
RM:
- Ti: semnal variabil în funcţie de conţinut;
- T2: componenta chistică hiperintensă, componenta
solidă izointensă, edem peri lezional~
- PD: semnal intermediar 1 hiperintens (comJ?onenta
crustică}, aspect heterogen;
- FLAIR: componenta chistică hiperintensă;
- TJ +C: componenta solidă captantă; componenta chis-
tică captează periferic;
- RMAngio: structurile vasculare înglobate sau deplasate.
Recomandări de examinare:
RM secţiuni sagitale şi coronale cu şi fără contrast,
secvenţe Tl; T2, FLAIR şi eventual GRE.
Diagnostic diferenţiat:
- chistul Rathke, fără calcifieri, fără componentă solidă,
uneori indistinctibil de craniofaringiom;
- chistul arahnoidian supraselar, fără calcifieri, fără
captare a contrastului;
- astrocitomul chiasmatic 1 hipotalamic, solid (compo-
nentă chistică rară, eventual arii necrotice), intens captant,
fără calcifieri;
- adenomul pituitar, rar la tineri, intens captant;
-- chis tu! epidermoid, rar, captare minimă.
Lista de verificare: consult clinic oftalmologie şi endo-
crin preoperator obligatoriu; CT nativ în cazurile unde dia-
gnosticul diferenţia! este dificil;prognosticul este dependent
de volumultumorii ptimare, peste Sem - 83% recidivă; sub
Sem rata de recidivă 20%; evoluţia este lentă, tumora are
caracter benign.
Bibliografie
!. Osborn AG, Salzman KL, Barkovich A.J- Diagnostic Imaging,
Brain, 2nd.Ed, Amirsys, Salt Lake City, 2009
2. Jane JA Jr, Laws ER - Craniopharyngioma, Pituitary,
2006;9(4):323-326
104.IV. Cordomul
Vasile Popiţa
Epidemioiogie: afectează mai fi"ecvent sexul masculin,
între 30-50 de ani.
Morfopatologie: tumoră malignă rară, dezvoltată din
rămăşiţele embrionare ale coardei dorsale, la extremitatea
cranială a neuraxisului; microscopic prezenţa celulelor
fisalifore cu arii de necroză, hemoragii şi structuri osoase,
confirmă diagnosticul.
 317

Simptome 1semne: clinic, oftalmoplegia prin interesarea 105. Diagnosticul radioimagistic al: leziu-
nervilor cranieni III, IV, VI şi eventual IX- XII prin extensie
în foramenul jugular precum şi cefaleea frontoorbitară sunt nilor de gaură jugul ară (turnoră glomică/
constatările cele mai frecvente. paragangliom, pseudoleziunile de bulb
Imagistică - metode: CT, R.l\1.
CT: nativ: masă tumorală clivală asociată cu distrucţie
jugular, diverticulul de bulb jugular,
osoasă şi prezentând fragmente osoase în matricea tumorală; bulbul jugular dehiscent, schwannomul
postcontrast: masă tumorală cu arii chistice, necrotice şi arii şi meningiomuJ); patologiei sinusului
tisulare intens captante.
RM: cavernos; patologiei fisui·ii orbitare supe-
- T1: semnal intermediar sau hiposemnal, eventual cu rioare; patologiei fosei pterigopalatine
mici focare în hipersemnal reprezentând hemoragii;
Danisia Haba, Adina Mănilă
- T2: clasic, hipersemnal datorat conţinutului fluid din
componentele vacuolelor celulare. Componentele hemoragi-
ce, calcifierile şi ariile mucoide dau componenta heterogenă I. Leziunile de gaură jugulară
a conţinutului; 1. Paragangliomul jugular
T2*(GRE): focarele hemoragice în hiposemnal;
2. Pseudoleziunile de bulb jugular
- T1+C: captare moderată ori aspect în fagure, reflectând
3. Diverticulul de bulb jugular
ariile de necroză şi material mucoid;
- RMAngio: tumora înglobează sau deplasează structurile 4. Bulbul jugular dehiscent
vasculare. 5. Schwannomul de bulb jugular
Recomandări de examinare: RM TI +contrast- demon- 6. Meningiomul
strează cel mai bine caracteristicile leziunii Şi extinderea;
II. Patologia sinusului cavernos
CT - poate evalua mai bine distrucţiile osoase.
Diagnostic diferenţia!: IU. Patologia fisurii orbitare superioare
- macroadenoamele hipofizare au origine selară;
IV. Patologia fosei pterigopalatine
-- condrosarcoamele se dezvoltă lateral de clivus, în fisura
petrooccipitală prezentând calcifieri condroide în peste 50%
din cazuri;
- plasmocitoamele pot avea dezvoltare mediană dar 105.1. Leziunile de gaură jugulară
prezintă izo- sau hiposemnal pe secvenţele T2;
-- metastazele clivale determină leziuni distructive eli vale
105.1.1. Paragangliomuljugular
extinse, cu interesarea părţilor moi, iar tumora primară este
cunoscută. Danisia Haba
Lista de verificare:. prezenţa unei mase distructive eli vale
cu hipersemnal pe secvenţele T2, fără interesare vasculară (sis- Epidemiologie:
tem bazilar sau carotidă) este constatarea cea mai frecventă. - pot exista forme multicentrice, în proporţie de 5%, iar
atunci când există afectarc familială procentul creşte la 25%
din cazuri;
Bibliografie -raportul pe sexe este de 3:1 pentru sexul masculin;
1. Earnsberger HR, Glastonbury CA1, Michel MA, Koch BL- Dia- - vârsta de prezentare a pacienţilor variază între 40 şi
gnostic lmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott. Salt 60 de anî.
Lake City, 2010 Morfopatologie: tumoră glomică ce se dezvoltă la ni~
2.Popiţa V: Roşu V, ŞantaA. Tumorile etajului mijlociu- Cordoamele
velul foramenului jugular; ia naştere din corpul glomusului,
clivale- în: investigaţia Computer Tomografică în Oncologie- Ed.
Med. Univer. .,Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca, 2005
ce conţii1e celule chemoreceptoare, care derivă din creasta
3.Doucet V: Peretti- Vlton P, Figarella-Branger D, lvfanera L, Sa- neurală primitivă.

taman G- MRI ofintracranial chordomas. Extent oftumour and Simptome 1 semne: comune: tinitus pulsatii obiectiv;
contrast enhancement: criteriafor dijferential diagnosis, Neurora- altele: neuropatii ale nervilor cranieni IX, X, XI, XII şi mai
diology, 1997, 39: 571-576 rar ale nenrilor VII, VIII.
318
Imagistică - metode: C~CT l CT, RM, angiografie.
Caracteristici generale: ·
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă la nivelul forame-
nului jugular, rară extensie în cavitatea urechii medii.
CBCT/CT:
- evidenţiază margini erozive, permeative ale foramenu-
lui, însoţite de distrucţie osoasă la nivelul coloanei cervicale
în proximitatea găurii jugulare; cu ajutorul ferestrei de os se
decelează modificări şi dehiscenţe osoase ce nu sunt vizibile
pelRM.
- în cazul glomusului jugu.lotimpanic, pe secţiunile co-
ronale se observă cum formaţiunea tumorală are un traiect
curbat, ce porneşte din foramenuljugular, trece prin peretele
cavităţii urechii medii, şi sfârşeşte printr-o "pană" situată între
promontoriu! cohlear şi membrana timpanică. ·
RM: \
- TI: aspectul tipic este de "sare şi piper" a formaţiunii;
,,sarea" este aspectul dat de zone de hipersemnal întâlnite la
nivelul parenchimului, secundare hemoragiilor subacute, iar
aspectul de "piper" caracterizează lacunele din fluxul sanguin.
Angiografia:
- obiectivează vase largi tributare tumorii, cu o intensă
persistenţă a substanţei de contrast în patul vascular, care
drenează rapid în sistemul venos, datorită prezenţei şunturilor
arteriovenoase; cel mai important vas aferent al formaţiunii
tumorale este reprezentat de artera faringiană, care ascensi-
onează la nivel jugular.
Recomandări de examinare:
- CT ajută la delimitarea formaţiunii de repere osoase
şi evidenţierea unor eventuale modificări foraminale. Rlvi
decelează prezenţa masei tumorale şi gradul de extensie.
Angiografia estimează circulaţia colaterală arteriovenoasă la
nivel cerebral, poate evidenţia multicentricitatea glioamelor
şi permite realizarea unei embolizări preoperatorii.
Diagnostic diferenţial:
- bulb jugular dehiscent: lama sigmoidiană este deshis-
centă; se decelează o masă ce pătnmde în cavitatea urechii
medii, fiind în continuarea bulbului;
- meningiom al foramenului jugular: se evidenţiază mo-
dificări osoase permeative sau hiperostotice cu ajutorul CT;
pediculul tumoral se observă pe secţiunile RM; formaţiunea
are o întindere centrifugă de-a lungul suprafeţei durale;
- sclnvannomul găurii jugulare: se evidenţiază o margine
netedă a foramenului, pe seama unei formaţiuni fusiforme,
ce captează contrast gadolinic.
Lista de verificare:
- CBCT sau CT: marginile erozive, pern1eative ale fo-
ramenului, însoţite de distrucţîe osoasă la nivelul coloanei
cervicale în proximitatea găuriijugulare;
- IRM: decelează aspectul tipic de ".sare şi piper" al
formaţiunii şi extensia periferică, iar în angioiRM se anali-
zează vasele largi tributare tumorii, cu o intensă persistenţă
a substanţei de contrast în patul vascular, care drenează rapid
în sistemul venos.
Bibliografie
1. Hamsberger HR, Hudgins P, Wiggins R, Davidson C c Pocket
Radiologist. Tap 100 Diagnoses Head and Neck, Amirsys, Salt
Lake City, 2001
2. Harnsberger HR; Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imagîng: Head and Neck, 2nd Ed. Aminys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
3. Lemmerling M, De Foer B- Temporal Bone Imaging, Springer,
Berlin, 2014
105.1.2. Pseudoleziunile de btdb jugular
Adina l1Iănilă, Danisia Haba
Morfopatologie:
- pseudoleziunile foramenului jugular apar când feno-
mene mari, asimetrice de curgere ale fluxului prin forame-
nul jugular simulează, la examenullR.\1, schwannom sau
tromboza;
- aspectul este de masă rotundă, asimetrică, ce măsoară de
regulă 1-1,5 cm, cu semnal heterogen, la nivelul bulbului jugular.
Simptome 1 semne:
- pacient asimptomatic care la examenul IRM prezintă
la nivelul bulbului jugular o masă interpretată drept posibilă ~
tromboză de bulb jugular sau schwannom de foramen jugular
Imagistică- metode:CT, IRM
Caracteristici generale: cel mai bun indiciu diagnostic:
arie rotundă cu semnal complex IRM în bulbul foramenului
jugular care are margini normale. \
CT:
-- bulb jugular asimetric cu margini corticale intacte la
examenul CT analizat în fereastra de os;
- la examenul CT cu contrast se evidenţiază contrast
normal în bulbul jugular şi sinusul sigmoid, fără defect su-
gestiv de tromboză;
- examenul angioCT evidenţiază asimetria bulbului jugu-
lar care prezintă priză de contrast identică cu sinusul sign1oid
sau vena jugulară internă
IRM:
- Tl,T2, FLAIR cu semnal variabil şi neomogen care
în secvenţa TI +C este identic cu sinusul sigmoid şi vena
jugulară internă;
 CapitoM 4. &idtolog(a: cq.pului şi gâtului
-. .... ·-·-·__.,. . . . . ._ '. .. ' - ------<--"--------~.-----·-----.--·--~-_....
- venografia MR (MRV) evidenţiază bulbul jugular asi-
metric Iară tromboză şi MRV în contrast de fază demonstrează
fluxul venos norm~;tl în sinusul sigmoid şi bulbul jugular;
Recomandijri de examinare:
- CT analizat în fereastra de. os pentru a evidenţia margi-
nile fornmenului jugular şi ale foramenului spinos;
- Tl +C, MRV şi MRV în contrast de fază.
Diagnostic diferenţial:
-flux crescut în bulbul jugular: în porţiunea care se ex-
tinde superior de podeaua conductului auditiv intern şi până
la turul bazal al cohleei. Bulbul jugular are margini corticale
intacte şi semnal vascular crescut în unele secvenţe IRM;
- bulb jugular dehiscent: lama sigmoidiană este deshis-
centă; se decelează o. masă ce pătrunde în cavitatea urechii
medii, fiind în continuarea bulbului;
- divertiţu/ de bulb jugular: apare ca o masă polipoidă
extinsă din porţiunea superioat:ă a bulbului jugular în urechea
medie având platoul sigmoidian intact şi margini osoase fine
la examenele CT analizate în fereastra de os;
- tromboza de sinus sigmoid şi bulb jugular: cu tromb
intraluminal evidenţiat la CT cu contrast şi margini osoase
normale ale foramenului jugular. Examenul IRM prezintă
semnal neomogen dependent de vârsta trombului;
- paragangliomul jugular: masă la nivelul foramenului
jugular, fără extensie în cavitatea urechii medii, cu margini
erozive în CT analizat în fereastra de os şi aspect de sare şi
piper la examenul TI IRM cu contrast;
- meningiom al foramenului jugular: se evidenţiază mo-
dificări osoase pemieative sau hiperostotice cu ajutorul CT;
pediculul tumoral se observă pe secţiunile IRM; formaţiunea
are o întindere centrifugă de-a lungul suprafeţei durale;
- schwannomul găurii jugulare: se evidenţiază o lărgire
netedă a foramenului, datorată unei formaţiuni fusiforme,
gadofile.
Lista de verificare:
- CT: marginile corticale ale foramenului jugular şi ale
foramenului spinos;
- IRM: cu secvenţele TI +contrast, MRV şi MRV cu con-
trast de fază pentru a vedea fluxul normal venos în sinusul
sigmoid şi bulbul jugular.
Bibliografie
1. Vogl T.J., Bisda:s S., Differential Diagrtosis ofJugular Foramen
Lesions, Sk:ull Rase. 2009;19(1):3-16
2. Şom PM, Curtin HD- Head and Neck Imaging. 4th ed. Mosby;
St. Louis; 2003.
3. flarrtsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
gnostic Imaging: Hea:d and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
319
____.,_____;.,____,____..:_. _. _~__,_ . .__
105.1.3. Diverticulul de bulb jugular
Adina Mănilă, Danisia Haba
Morfopatologie:
- denumit şi diverticuiul jugular sau malpoziţie a jugula-
rei pietroase, este o anomalie vasculară congenitală a bulbului
jugular care proemină în baza de craniu;
- apare ca o proeminenţă în degţt de mănuşa a bulbului
jugular la nivelul bazei craniului.
Simptome 1semne:
- pacientul prezintă scădere neurosenzorială a auzului,
tinitus, vertij, simptome care mimează boala Meniere
Imagistică - metode: CT, IRM
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: proiecţie focală polipo-
idă a bulbului jugular în osul temporal
CT:
- la examenul CT analizat în fereastră de os bulbul jugu-
.Iar apare ca o masă polipoidă extinsă în spatele condu&tului
auditiv intern;
- la examenul CT cu contrast se evidenţiază contrast
normal, uniform în bulbul jugular şi diverticul;
- examenul angioCT evidenţiază priză de contrast iden-
ti că în bulbul jugular şi diverticul
IRM:
- TI +C: priză de contrast cu semnal identic în diverticul,
bulbul jugular şi vena jugulară internă;
- venografia MR (MR V) evidenţiază proiecţia digitiformă
a bulbului jugular.
Recomandări de examinare:
- CT analizat în fereastră de os în plan axial şi coronal
pentru a evidenţia marginile foramenului jugular şi ale fo-
ramenului sp~os; '-
- RM: TI +C, MRV.
Diagnostic diferenţial: Pseudo leziunile de bulbjugular:
arie rotundă cu semnal complex IRM în bulbul foramenului
jugular eate are margini normale; FlU?C crescut în bulbul
jugular; Bulb jugular dehiscent; paraganglionul jugular;
meningiom al foramenului jugular; schwannomul găurii
'jugulare (a se vedea subiectull05.L2)
Lista de verificare:
- analiza remodelării osoase la examenul CT realizat în
fereastră de os şi a continuităţii cu bulbul jugular
Bibliografie
1. Vag! T.J., Bisdas S., Differential Diagnosis ofJugular Foramen
Lesions, Sk:ull Rase. 2009;19(1):3-16
2. ŞomPJJ~ C.urtin HD - Head and lfeck Imaging. 4th ed. Mosby;
St. Louis;· 2003 . 1. Vogl'J.'..J;, Bisdas S., Di.fferrnuial.Di.agnasi.& o/Jugular Poramen
3. Harnsberger HR, Qfastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
105.1.4. Bulbul jugular dehiscent
Adina Mănilă, Danisia Haba
Morfopatologie: numită şi bulb jugular expus sau mega-
bulb jugular deformat, este o variantă de normal a bulbului
jugular care prezintă o extensie superioară şi laterală în cavi-
tatea urechii medii printr-o dehiscenţă a platoului sigmoid;
Simptome 1 semne:
- pacientul nu prezintă de obicei nipio simptomatologie
Imagistică - metode:CT, IRM
CT: nativ: masă tisulară continuă cu bulbul jugular care
proemină în cavitatea urechii medii detenninând dehiscenţa
platoului sigmoid; CT c;u contrast: masă continuă cu forame-
nul jugular care are acelaşi contrast ca bulbul jugular;
IRM:
- riativ TI, T2 cu semnal heterogen sau fără flux;
- T2 * diferenţiază faţă de o tromboză de bulb jugular;
- TI +C: semnal identic în bulbul jugular şi masa care
proemină în cavitatea urechii medii;
- MRV evidenţiază extensia bulbului jugular supero
lateral în cavitatea urechii medii.
Recomandări de examinare:
- CT de os temporal analizat în plan axial şi coronal
pentru diferenţierea dehiscenţei platoului sigmoid.
- IRM T1 cu contrast şi MRV în cazurile dificile.
Diagnostic diferenţiat:
- bulb jugular asimetric lărgit: variantă de normal, fără
dehiscenţa lamei sigmoide şi a marginilor corticale ale bul-
bului jugular.
- diverticulul de bulbjugular: proiecţie focală polipoidă a
bulbului jugular în osul temporal cu platoul sigmoid intact;
- paragangliomul timpanic: la examenul CT analizat în
fereastră de os se evidenţiază o masă focală în promontoriu!
cohlear cu podeaua urechii medii intactă.
-flux crescut în bulbuljugular: paraganglionul jugular;
rneningiom al }orarnenului jugular; schwannornul găurii
jugulare (a se vedea subiectul\05.1.2)
Lista de verificare: Examenul CT analizat în fereastră
de os evidenţiază extensia superioară şi laterală a bulbului
jugular în cavitatea urechii medii, printr-o dehiscenţă a pla-
toului sigmoid.
Bibliogrqfie
Lesions, S/cullBase; 2009:1[),(1):3",.}6
2. Şom PM, Curtin HD - Head an4 Neck Jmaging. 4th ed. Mosby;
St. Louis; 2003
3. Harnsberger /fR, Glastonbrgy CM, kfi(Jhel MA. K9c.h '!JL- Di4-
gnostic Imaging: Hea4 ant! Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipi~cott, Salt
Lake City, 2010
105.1.5. Schwannomul foramenului
jugular (neurinom)
Adina Mănilă, Danisia Raba
Epidemiologie:
- reprezintă 5-8% din totalul tumorilor intracraniene şi a
2-a cea mai comună fumoră extraaxială la adult.
Morfopatologie:
- reprezintă o tumotă benignă dezvQltată din teaca ner-
vilor cranielii IX, X sau XI, ce conţine celulele diferenţiate
Schwann; nervul IX este cel mai des afectat; existenţa mai
multor schwannoame sugerează prezenţa neurofibromatozei
de tipul II.
Simptome 1 semlie:
- comune: surditate neurosenzorială în 90% din cazuri;
-altele: neuropatii ale nervilor IX, X, XI, instalate
tardiv.
Imagistică - metode: CT, RM, angi<?gra:fie.
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă fusiformă sau
cu aspect de ganteră, ce se dezvoltă la nivelul foramenului
jugular, pe care îl lărgeşte;
- localizare: traiectul de dezvoltare a formaţiunii este de-a
lungul liniei sulcusului retro-olivar medular, până la liivelul
spaţiului carotidian faringian.
CT:
- CT decelează o lărgire netedă, regulată a foramenului,
cu margini subţiri, sclerotice.
..:. CT coronal: evidenţiază amputaţia tuberculului jugular
lateral, cu aspect de "cioc de pasăre".
RM:
- TI+C: se observă o masă tubulară sau cu aspect de
ganteră, ce captează uniform contrast, uneori cu zone chistice
la interior;
- T2: masă cu hipersemnal.
Angiografia: tumoră moderat vascularizată, vasele afe-
rente au aspect sinuos dar nu sunt lărgite; specifice sunt dis-
persia unor zone captante de contrast la interior; nu se decelea-
ză prezenţa şunturilor arteriovenoase saţ1 captare de contrast
Cupdoful 4. Radiologia câpului şi gâtului
la nivelul patului venos; ACI este deplasată peste marginea
antero-medială a tumorii, până la nivelul urechii medii.
Recomandări de examinare: CT, IRM şi/sau angiogra-
fie pentrU stabilirea cu exactitate a diagnosticului şi pentrU
pregătirea protocolului operator.
Diagnostic diferenţial:
- paragangliomul foraminal jugular: evidenţierea modi-
ficărilor osoase de tip permeativ pe CT; RM decelează lacune
ale fluxului cu velocitate mare; formaţiunea se dezvoltă fora-
mina! supero-extem şi pătrUnde în cavitatea urechii medii;
- meningiomulforaminaljugular: modificări permeative
hiperostozice evidenţiate pe CT; masă cu bază de implanta re
durală decelată RM; angiografia arată o prelungită captare
a contrastului în patul capilar, formaţiunea se dezvoltă de-a
lungul suprafeţei durale;
- schwannomul acustic: modificări osoase asociate cu
opacifierea canalului auditiv intern; RM cu contrast arată o
masă cu priză de contrast la nivelul unghiului pontocerebelos,
ce se proiectează spre trunchiul cerebral;
- tumori metastatice sau LNH: marginile foraminale sunt
distmse; RM evidenţiază formaţiuni cu captare de contrast
mixtă, invazive, cu dezvoltare centrifugă faţă de foramen.
Lista de verificare: scopul chirurgical este rezecţia com-
pletă a tumorii, în cadrul unei singure intervenţii; pot persista
simptome neuropatice şi postoperator.
105.1.6. Meningiomul foramenului jugular
Adina Mănilă, Danisia Baba
Epidemiologie: este cea mai frecvent întâlnită tumoră
extra-axială; vârsta de prezentare este cuprinsă între 40-60 de
ani; raportul pe sexe este de 2:1 pentrU sexul feminin.
Morfopatologie: tumoră benignă neîncapsulată, ce se
dezvoltă din celulele arahnoidiene, ce se găsesc de-a lungul
nervilor cranieni, la nivelul foramenului jugular.
-· Clasificarea O.MS a meningioamelor:
vezi subiectul] 02.lfl.
Simptome 1 semne: comune: neuropatia nervilor crani-
eni IX, X, XI; altele: tinitus pulsatii şi/sau vascular; masă
retrotimpanică.
Imagistică - metode: CT, RM, angiografia
Caracteristici generale: cel mai bun indiciu diagnostic:
masă cu punct de plecare dural, cu pedicul dural cu aspect
"în coadă de cometă".
CT:
- formaţiune hiperdensă, parţial calcificată ce se dezvoltă
de pe suprafaţa durală.
321
- CT cu contrast decelează o masă intens captantă, cu
aspect neomogen.
- pereţii osoşi ai foramenului prezintă modificări penne-
ativ-sclerotice.
RM: TI +C: evidenţiază o formaţiune tumorală cu pedicul
de implantare dural, cu aspect "în coadă de cometă", ce se
găseşte de-a lungul marginilor foraminale.
Angiografie:
-- tumora este vascularizată de famuri durale ce provin
dinA CE, iar periferic primeşte aport vascular de la ACI, prin
intermediul vaselor piale.
- formaţiunea prezintă "pată" de contrast şi în timpul
venos al angiografiei.
Recomandări de examinare:
- CT arată delimitarea la nivel osos; RM evidenţiază
extensia tumorii în ţesuturile moi şi infiltrarea de-a lungul
meningelui în cavităţile preexistente de la baza craniului;
angiografia aduce informaţii despre circulaţia colaterală
arteriovenoasă cerebrală şi oferă posibilitatea de embolizare
preoperatorie.
Diagnostic diferenţia!:
- dehiscenţa bulbului jugular: lama sigmoidiană prezintă
dehiscenţe focale; aspectul este de formaţiune polipoidă ce
pătrunde în urechea medie din continuarea foramenului;
- paragangliomul jugular: masă cu margini pcnneati~
ve osoase; laeunc ale fluxului cu velocitate mare in Tl şi
persîstenţa scurtă a substanţei de contrast la nivelul vaselor
tributare twnorii;
- schwannoame ale nervilor IX-XI: mase circumscrise,
cu margini osoase fără modificări hiperostotice sau permea-
tive; RM cu contrast în TJ evidenţiază o masă tubulară de-a
lungul traiectului nervilor IX-XI, cu posibil chist la interior;
fără prezenţa captării contrastului la nivelul patului tumoral
sau a arterelor tributare.
Lista de verificare: foramenul jugular lărgit poate mima
un paragangliomjugular; prezenţa modificărilor de hiperos-
toză sau osteoscleroză ale foramenului jugular asociate cu
meningiomul jugular şi cu pedicul de implantare dural cu
aspect "în coadă de cometă".
Bibliografie (105.L5, 105.1.6)
1. Harnsberger HR. Glastonbury CM. lviichel MA, Koch BL -Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Lemmerling M, De Foer B.- Temporal Bone Imaging, Springe1~
Berlin, 2014
3. Vogl TJ, Bisdas S- Differential Diagnosis of Jugular Foramen
Lesions, Skull Base. 2009; 19(1). 3-16
322
105.11. Patologia sin~sului cavernos
Danisia Haba ·
Morfopatologie: leziunile sinusului cavernos sunt variate:
a) Congenitale sau de·dezvoltare: chist arahnoidian, chist
derrnoidlepidermoid (a se vedea subiectele 102. I şi II)
b) Vasculare: anevrism, fistulă carotido~cavcrnoasă,
tromboza sinusului cavernos, MAV
c) Tumori: carcinom nazofaringian uni/bilateral, adenom
pituitanmi/bilateral, meningiom uni/bilateral (vezi 105.!.6),
schwannom uni/bilateral (vezi 105.1.5), cordom, angiofibrom
juvenil nazofaringian, tumoră osteocartilagionoasă, limfom
-unitbilateral, metastaze-uni/bilaterale;
d) Infecţii sau inflamaţii.: sinuzită sfenoidală, mucocel;
infecţii fungice: aspergilom, mucor mycosis.
Simptome J semne: sindrom de sinus cavernos.
Imagistică- metode:CT, !RJ.\1
Trmnboza sinusului cavernos: septică prin extensia pe
cale venoasă a inflamaţiei din sinusul sfenoidal în sinusul
cavemos.
CT: sinusul cavernos lărgit, heterogen opacifiat, cu de-
fect de umplere, proeminenţa venei oftalmice superioare şi
exoftalmie.
IRM: T2 nativ- sinuzită sfenoidală cu nivellichidian, aso-
ciată cu absenţa parţială de flow void, TI -+Gd ajută insuficient
în evaluarea extensiei şi realizarea diagnosticului diferenţiat
Fistula carotido-cavernoasă: comunicare post-trau-
matică anormală între artera carotidă internă sau extemă
şi sinusul cavemos. AngioCT relevă fistula; angiografia
dirijează embolizarea.
Sindromul Tolosa Hunt: inflamaţie idiopatică cu ţesut de
granulaţie în regiunea fisurii orbitare superioare şi în sinusul
cavemos; CT şi IRM - masă cu priză intensă de contrast,
care lărgeşte sinusul cavemos, se extinde în fisura orbitară
superioară şi de-a lungul planşeului fosei cerebrale mijlocii,
cu hiposemnal Tl, cu T2 intermediar sau cu izosemnal.
Anevrism cavernos carotidian: 3-11% din anevrismele
cerebrale. Congenital sau aterosclerotic cu aspect lărgit
rotund/fusiforn1. Oftalmoplegie, scăderea acuităţii vizuale
şi HSA. CT - anevrism hiperdens şi intens iodofil, dacă nu
este parţial trombozat, cu calcificări periferice şi erodarea
procesului clinoidian. JMf diferenţiază anevrismul trom-
bozat. Angiografia convenţională, angio CT, ARM pentru
lumen/evaluare.
Carcinom nazofaringian: masă tisulară cu extensie osoa-
să, cu invazie directă - intracraniană sau extensie perineurală
prin foramenele osoase (carcinomul scuamos), adesea asociat
cu otită seroasă prin obstrucţia trompei lui Eustachio;
Adenom bipofizar invaziv: extins în sinusul cavemos
uni/bilateral şi în osul sfenoidaL
Meniilgiom: poate invada sfenoidul şi sinusul cavemos;
Tl +contrast: evidenţiază existenţa unei formaţiuni tumorale,
cu pedicul de implantare dural cu aspect "în coadă (;le come-
tă", ce se găseşte de-a. lungul marginilor forami11alt:;
Schwannom: cu origine in ncrvul trigemen, la nivelul
ganglionului Meckel şi a. nervilor periferici, cu extensie
centrală; TI +C: se observă masa tubulară sau cu aspect de
ganteră, ce captează uniform contrast;
Angiofibromul juvenil: leziune benignă dar intens
vascularizată, originară în foramenul sfenopalatin, de obicei
extinsă prin foramenele şi fisurile preexistente în fosa pteri-
go-palatină şi infratemporală, orbită, fosă cerebrală mijlocie,
sinusul sfenoidal şi sinusul cavemos cu gadofilie;
Cordom: masă tisulară din resturi de notochord, local in-
vazivă, localizată în regiunea sfeno~occipitală a clivusului;
Tumori osteocartilaginoase:
- Condrosarcom (vezi 106.IV);
-Osteosarcom: de novo sau în asociere cu boala Paget
sau antecedente de radioterapie; masă tisulară cu matrice
mineralizată şi importantă distrucţie osoasă;
- Encondrom: CT: masă tisulară cu resorbţie osoasă
dantelată şi matrice mineralizată; IRM: Tl hiposemnal, T2hi-
persemnal faţă de muşchii vecini;
-· Limfom: manifestări intracraniene asociate cu infiltraţie
osoasă locală sau difuză, cu hipersemnal grăsos medular în
secvenţa Tl. TIFS+Gd util pentru delimitarea tumorii.
-- Plasmocitom: originar în clivus/ sinusul sfenoid/ cal-
varium; mielom multiplu: distrucţii difuze a bazei de craniu
şi a calotei;
- Metastaze: leziuni osteolitice, frecvent având drept
surse neoplasm de prostată, plămân, sân; uneori cele de la
prostată pot mima, datorită osteosclerozei peretelui orbitar,
un meningiom;
Recomandări de examinare:
- CT, IRM nativ şi cu contrast, cu angio CT sau IRM
pentru leziunile intens vascularizate
Bibliografie
1. ** - Imaging în Ophthalmology II, Radio! Clin North Am
1999,37(1):1-132
2. Osborn AG, Salzman KL, Barkovich AJ- Diagnostic Imaging,
Brain, 2nd Ed, Amirsys, Salt Lake City; 2009
Carmelul 4. Radiologia capului şi gâtului
105.111. Patologia fisurii orbitare
superioare
Danisia Haba
Morfopatologie:
- este delimitată între marea şi mică aripă a sfenoidului;
conţine nervii II, IV, Vl(oftalmic), VI şi vena oftalmică
superioară; se conectează la orbită prin fosa cerebrală mijlo-
cie. Leziunile fisurii orbitare superioare sunt similare cu ale
sinusului cavemos:
a. Vasculare: anevrism, fistula carotido-cavemoasă, trom-
boza sinusului cavemos, MAV;
b. Tumori: carcinom parasinusal unitoilateral, macroa-
denom uni/bilateral, meningiom uni/bilateral (vezi 105.1.6),
schwannom uni/bilateral (vezi 105.1.5), angiofibromjuvenil
nazofaringian (vezi 105JI.), displazie fibroasă (vezi 106.1),
limfom -uni/bilateral (vezi 105.II), metastaze(vezi 105.II)-
uni/bilaterale.
c. Infecţii sau infiamaţii: sinuzita sfenoidală, mucocel;
Infecţie fungică: aspergilom, mucormicoză.
Simptome 1semne: sindrom de fisură orbitară superioară
complet când sunt invadaţi nervii III, IV, VI, Vl şi vena of-
ta!mică superioară (cu oftalmoplegie, parestezii, chemozis,
edem plapebral şi cu pupile fixe şi midriatice).
Imagistică - metode: CT, Iru\1:
Sinuzita sfenoidală infecţioasă: CBCT/CT pem1it ana-
liza colecţiei intrasinusale şi a modificărilor osoase. IRM
cu contrast şi saturarea grăsimii diferenţiază sinuzita de
o posibilă tumoră şi evidenţiază extensia inftamaţiei până
la sinusul cavernos şi fisură. Ele permit diferenţierea unor
variante anatomice şi stabilirea tratamentului.
Sinuzitele fungice sunt rare şi agresive:
- mucormicoza: la imunodeprimaţi sau diabetici, cu
afectare multisinusală, cu îngroşări muco-periostale şi zone
de demineralizare osoasă; la 50% din cazuri este !etală
datorită extensiei vasculare cu tromboze precoce, necroză
tisulară şi emboli septici intracerebrali cu risc de abces şi
infarct septic.
- aspergiloza sinusală: la imunodeprimaţi. CT-opacitate
intrasinusală cu calcificări asociată cu liză osoasă, condensare
periostală şi zone de demineralizare osoasă. IRM: colecţie
sinusală cu hiposemnal Tl şi hiposemnal franc T2, datorat
depozitelor aspergilare; permite evaluarea extensiei infecţiei
în orbită prin fosa orbitară superioară sau intracerebral prin
sinusul cavemos.
Carcinomul epidermoid al sinusului maxilar şi ade-
nocarcinomul etmoidian: CBCT/ CT permit analiza unei
mase tisulare osteolitice, aprecierea extensiei directe cu !iza
323
pereţilor şi extensie în fisura pterigo-palatină, fisurile orbitare
şi baza craniului. CT + C şi IRM +C sunt examene esentiale
pentru analiza extensiei locale şi chiar extensiei perine~rale
prin secvenţa TIFS+C.
Recomandări de examinare:
- CBCT sau CT şi IRM nativ şi cu substanţă de contrast.
Lista de verificare: CT , IRM: leziune osteolitică sau
inflamatorie sinusală cu extensie în fisura orbitară superioară;
leziunea etajului anterior sau mijlociu al bazei craniului cu ex-
tensie în fisura orbitară; leziune în mucoasa nazofaringelui cu
evoluţie agresivă şi invazia bazei craniului; anevrism gigant
intra şi extra sinus cavemos, trombozat sau cu HSA.
Diagnostic diferenţia!:
nevrita optică asociată cu scleroză multiplă: priză de
contrast a nervului optic uşor lărgit;
- meningiom de nerv optic: priză de contrast a meningelui
adiacent nervului optic, cu calcificări cu aspect de "şină de
cale ferată",
- gliom de nerv optic: copil/adult tânăr cu gliom al ner-
vului, fără calcîficări, asociat uneori cu NFl/NF2.
-- pseudotumora orbitară: exoftalmie dureroasă, unilate-
rală, neizolată de nervul optic.
- sarcoidoza orbitară: afectare sistemică, greu de
diferenţiat de nevrita optică cu SM.
- limfomul sau metastază: afecţiune sistemică, cu Ieziuni
multiple orbitare şi extraorbitare.
Bibliografie
1. ** - 1maging în Ophthalmology Il, Radio[ Clin North Am
1999;37(1):1-132
2. Osborn AG, Salzman KL, Barkovich AJ- Diagnostic 1maging,
Brain, 2nd Ed, Amirsys, Salt Lake City, 2009
3. Harnsberger HR. Glastonbury C'\1, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck. 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
4. Mafee MF, Valvassiori GE, Becker M- Valvassori'sfmaging of
the Head and Neck, 2nd. Ed, Thieme, Stuttgart, 2005
105.IV. Patologia fosei pterigopalatine
Danisia Haba
Morfopatologie: fosa pterigopalatină este un mic spaţiu
piramidal sub apexul orbitar, care comunică cu fosa infratem-
porală prin fisura pterigo-maxilară; în ea se deschid: foramen
rotundum, canalul vidian (pterigoidian), canalul faringeal
(palato-vaginal), canalul sfeno-palatin şi canalul pterigo-
palatin; conţine: nervul maxilar, ganglionul pterigopalatin
324

(sfenop~latin), porţiunea terminată a arterei maxilare, este 106. Diagnosticul radioimagistic al bo-
loc de pasaj pentru nervul ·maxilar (V2); cale de extensie a
leziunilor inflamatorii şi tumorale între baza craniului, orbită
lilor difuze ale bazei craniului (displa-
şi regiunile profunde ale feţei; Leziunile fosei perigo-palatine zie fibroasă, plasmocitom, histiocitoza
sunt:
Langerhans, condosarcom şi metastaze,
a. Infecţii sau injlamajii: sinuzita max:ilară, infecţia fun-
gică: aspergilom, mucormicoza, abcesul dentar. neurofibtomatoze tip I şi II)
b. Tumori: carcinom parasinusal uni/bilateral, meningiom Danisia Haba
uni/bilateral (vezi 105.1.6), SGhwannom uni/bilateral (vezi
105.!.5), angiofibrom juvenil nazofaringian (vezi 105.1l.),
displazie fibroasă (vezi 106.I), limfom -uni/bilateral (vezi 1. Displazia fibroasă
105.II), metastaze(vezi 105.Il) -uni/bilaterale.
Simptome 1 semne: sindrom de fosă pterigo-palatină. II. Plasmocitomul
Imagistică- metode:CT~ IRM
III. Histiocitoza Langerhans
Sinuzita maxilară infecţioasă: CBCT/CT pentru anali-
za colecţiei intrasinusale, odontogene fau neodontogene şi IV. Condrosarcomul
modificările osoase. IRM +C şi FS diferenţiază sinuzita de
V. Neurofibromatoza tip I (von Recklinghau.sen)
o posibilă tumoră şi evidenţiază extensia inflamaţiei până
la apexul orbitar şi fisura orbitară inferioară. Ele permit VI. Neurofibromatoza tip II
diferenţierea unor variante anatomice ale sinusurilor feţei şi
stabilirea tratamentului.
Sinuzitele fungice (a se vedea 105 .III) - în aspergiloza 106.1. Displazia fibroasă (DF)
sinusală, depozitele se localizează pe resturile de material
de obturaţie. Adina Mănilă. Danisia Haba
Carcinomul epidermoid al sinusului maxilar şi ade-
nocarcinomul etmoidian (a se vedea 105.III) Epidemiologie:
Diagnostic diferenţial: - vârsta de prezentare a pacienţilor este în general sub
~·· Osteomielita ma...,;ilară/mandibulară: distrucţii osoa- 30 de ani.
se rară formare de os, cu sechestre, frecvent întâlnită şi la - afectarea este la nivelul scheletului osos al capului şi
pacienţii trataţi cu bifosfonaţi sau cu antecedente de radi- gâtului în 25% din cazuri.
oterapie; Morfopatologie: ~
- Metastaze maxilare/mandibulare: distrucţii osoase - patologie cu determinism genetic, în care măduva osoa-
agresive, fără reacţie periostală sau calcificări tumorale. să este înlocuită progresiv cu celule ale ţesutului conjunctiv,
Lista de verificare: cu remodelare osoasă.
- evaluarea extensiei infecţiei 1tumorii prin fosa orbitară Boala cuprinde 3 tipuri: \
inferioară, superioară sau intracerebral via forarnen rotundum, - formă cu interesare osoasă unică în proporţie de 75%;
canalul vidian sau canalul sfeno-palatin. - forma poliostală în 25% din cazuri;
- sindromul McCune- Albright (hiperpigmentare, puber-
tate precoce şi DF poliostală).
Bibliografie Simptome 1 semne:
l. Osbom AG, Salzman KL, Barkovich AJ- Diagnostic Imaging, - comune: dismorfii faciale, durere, edeme circumfe- .
Brain. 2nd Ed, Amirsys, Salt Lake City; 2009 renţiale;
2. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia- - altele: sindrom de compresie nervoasă, fracturi spontane
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
sau, mai rar, cherubism.
Lake City, 2010
Imagistică - metode: CT, Ri\1.
3. Mafee MF, Valvassiori GE, Becker M- Valvassori~~Imaging of
the Head and Neck, 2nd. Ed, Thieme, Stuttgart, 2005. Caracteristici generale:
4. Rusu MC, Didilesc AC, .Jianu AM, Paduraru D- 3D CBCT - cel mai bun indiciu diagnostic: formaţiune intraosoasă
anatomy of the pterygopalatine fossa - Surg Radio! Anat, cu aspect de sticlă mată;
2013;35(2): 143-159 - localizare: poate fi afectat orice os din corp.
('apitolul 4. Radioloţ,;r/a capului şi gâtului
CT:
- decelează o masă expansivă intraosoasă înconjurată de
ţesut osos sclerotic;
~ se întâlnesc 3 aspecte:
- DF pagetoidă cu aspect de sticlă mată;
- DF sclerotică ce prezintă o densitate asemănătoare
corticalei oasoase şi
- DF chistică cu aspect hipodens, exceptând marginile
leziunii.
- evoluţia bolii coincide cel mai adesea cu aspectele CT;
aspect normal al tăbliilor osoase.
RM: TI: formaţiune intraosoasă în hiposemnal; T2: sem-
nal heterogen al masei, cu porţiuni hiperintense prezente în
cadrul zonelor cu densitate osoasă scăzută.
Scintigrama osoasă:
- acumulări radionuclidice crescute, cu perfuzie şi fază
osoasă întârziată.
Recomandări de examinare: CBCT sau CT, IRM pentrtl
caracterizarea completă a diverselor forme.
Diagnostic diferenţiat:
- boala Paget: interesează osul temporal şi neurocraniul,
exceptând zonele craniene faciale; pe examinarea CT are un
aspect tipic de "lână de bumbac".
~ osteomielita bazei craniului: aspect asemănător cu DF
chistică; diferă simptomatologia clinică;
- fibromul osifiant: twnoră benignă cu osificări periferice
şi centru fibros;
-- meningiomul intraosos: masă de ţesut moale prezentă
la nivelul tăbliei osoase;
-- tumora cu celule gigante: greu de diferenţiat de DF cu
interesare osoasă unică;
- histocitozaX: determină leziuni distructive senmificative
Lista de verificare:
- Ieziunile regresează sau se opresc în evoluţie după vârs-
ta pubertară, mai ales în cazul afectării unui singur os;
- atenţie deosebită diagnosticelor diferenţiale deoarece
toate cele 3 forme ale bolii pot mima imagistic alte patologii;
- nu se recomandă tratament chirugical agresiv sau radi-
oterapie, datorită riscului de transformare malignă.
Bibliografie
v:
1. Moedder U, Cohnen M, Andersen !( Engelbrecht Fritz B- Head
and Neck Jmaging (Direct Diagnosis în Radiology: DX-Direct!),
Thieme, Stuttgart, 2007
2. Hamsberger HR, Glastonbury CA{ Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
3. Vogl TJ, Bisdas S- Differential Diagnosis of Jugular Foramen
Lesions- Skull Base. 2009;19(1):3-16
325
106.11. Plasmocitomul
Danisia Haba
Epidemiologie: apare în decada a 5-a şi a 9-a de viaţă;
predomină la bărbaţi.
Morfopatologie:
- numit şi plasmocitom benign sau mielom solitar, este
o leziune tumorală intra- sau extramedulară cu o evoluţie
solitară îndelungată până la malignizare;
- localizare: în regiunea sinonazală, median la baza cra-
niului (os sfenoid, stânca temporalului, calotă); dimensiuni:
variabile şi expansiune biconvexă.
Simptome 1 semne:
- este caracterizată prin episoade de vertij, tinitus, pierde-
rea auzului, pasageră iniţial, altemând între urechi, care apoi
devine permanentă fără reluarea funcţiei normale.
Imagistică - metode: Rgr, CT, IR.~.\1
Caracteristici generale:
cel mai bun indiciu diagnostic: masă tisulară osteolitică,
intraosoasă, solitară, fără margine osteosclerotică vizibilă la CT
Rgr: radiotransparenţă cu margini dantelate, dar fără
osteoscleroză periferică;
CT: nativ: leziune osteolitică cu margini dantelate, fără
calcificăriintratumorale, de regulă omogenă; postcontrast:
priză moderată tumorală de contrast cu invazia frecventă a
spaţiului epidural.
IRM:
- T1: omogen, izo- hiposemnal faţă de substanţa cenuşie;
- T2: omogen, izosemnal faţă de substanţa cenuşie sau
hiperintens, uneori cu proeminenţa fluxului vasculaT intra-
lezional;
- STIR. FLAIR: omogen, izo sau hipersemnal faţă de
substanţă cenuşie;
- TI +C: uneori contrast heterogen, cel mai adesea con-
trast moderat şi omogen.
Angiografie: masă hipervascularizată, legată prin
ramificaţii de ACE.
Medicina nucleară: absorţie variabilă la scintigrafia cu galiu.
Recomandări de examinare:
- IRM pentru caracterizarea masei tisulare: T2, Tl,
Tl+C + FS;
- CT nativ în fereastra de os pentru evaluarea invaziei
bazei craniului, a maginilor dantelate şi a distructiei bazei
craniului.
Diagnostic diferenţia!:
- Meningiom intraosos: masă de ţesut moale prezentă la
nivelul tăbliei osoase care este sclerozată, având priză intensă
de contrast la CT sau Uu\1;
326
··-·-·-M·----'<--·-·--·-----------------·--.-----------._____. _________ _
- Metastaze osteolitice:. distrucţii osoase agresive, multi-
ple, de la diferite tumori primâre, rară reacţie periostală sau
calcificări tumorale;
- Mielom multiplu: multiple leziuni osteolitice, cu osteo-
penie difuză pe Rgr şi CT, cu semnal osos modificat la IRM.
- Carcinom nazofaringian: masă tisulară cu extensie
osoasă, cu invazie directă- intracraniană sau extensie perineu-
rată prin foramenele osoase (carcinomul scuamos), ades aso-
ciat cu otită seroasă prin obstrucţia trompei lui Eustachio;
- Cordom: masă tisulară din resturi de notochord, local
invazivă, localizată in regiunea sfeno-occipitală a clivusului;
tipic are hipersemnal T2.
Lista de verificare:
- evaluarea CT a extensiei tumorale la baza craniului;
- IRM pentru caracterizarea masei tisulare: TI, Tl, Tl +C
+ FS şi evoluţia spre mielom multiplu; \
- dacă sunt leziuni multiple, leziunea este considerată
plasmocitom malign.
Bibliografie
1. Harnsberger ilR, Glastonbury CM. Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Vogl TJ, Bisdas S- Dijferential Diagnosis of Jugular Foramen
Lesions- Skull Base. 2009;19(1):3-16
3.0sborn AG, Salzman KL, Barkovich AJ- Diagnostic Jmaging,
Brain,. 2nd Ed, Amirsys, Salt Lake City, 2009
4. Mafee MF, Valvassiori GE, Becker M- Valvassori's Jmaging of
the Head and Neck, 2nd. Ed, Thieme, Stuttgart, 2005
106.lll. Histocitoza Langerhans
Danisia Haba
Epidemiologie:
- este o boală rară, cu o incidenţă in populaţia generală
de 1: 1.000.000;
-vârful vârstei de prezentare este in jurul a 2-5 ani;
- in 50% din cazuri afectarea este monostică;
- există un risc crescut de dezvoltare a histocitozei în
familiile cu antecedente de boala tiroidiană, imunizarea de-
ficitară, utilizarea excesivă a penicilinei şi expunerea repetată
la diverşi solvenţi.
Modopatologie:
- reprezintă proliferarea histocitelor Langerhans, cu
formarea unor granuloanie, ce pot fi întâlnite la nivelul
oricărui organ;
- a fost identificatăo componentă genetică; constând in
prezenţa translocaţiei (7112), 2:% din totalul cazurilor fiind
familiale.'
Simptome 1semne:
- comune: durer~ la nivelul c~lotei craniene, Q1asă sub
scalp, defotmităţi osoase; 1
- altele: otita medie cronică, masă retroauticulară,
exoftalmie, oftalmoplegie, tulburări vizuale şi disfuncţii
hipotalamice.
Imagistică - metode: Rgt, CT, RM.
Caracteristici generale:
- cel m~i bun indiciu diagnostice când este afectat craniul
se evidenţiază zone osteolitice cu margini bine delimitate,
rotunjite; fu afectarea inastoidiană se decelează o masă de
ţesut moale cu distrucţie osoasă geogr.a.fică; implicatea cere-
brală evidenţiază un in:fundibul îngroşat cu priză de contrast
şi absenţa imaginii pituitare posterioate;
- localizare: leziuilile pot fi localizate la nivelul neuro-
craniului, mastoidei şi intracerebtal.
Rgr:
- poate evidenţia zone osteolitice cu margini regulate sau
de aspect geografic, fără scleroză marginală.
CT:
- nativ;- decelează masă de ţesut moale care determină
liza tăbliei interne a craniului;
- mastoidian se decelează o masă de ţesut moale cu liză
osoasă, bilateral;
- cerebral se observă îngroşarea pediculului pituitar.
- cu contrast: arată o leziune de ţesut moale cu priză de
contrast, ce determină distrucţii osoase.
RM:·
~ TI nativ: masă de ţesut moale la locul de origine a
leziunilor litice osoase, cu intensitate variabilă, datorită carac-
terului proliferativ; intracerebral, formaţiune izo/hipointensă
şi absenţa imaginii pituitare; \
·. - Tl+C: captare intensă, unifollllă şi difuză a formaţiunilor,
indiferent de localizare;
- T2: are aspect uşor hipointens;
- FLAIRo hiperinten:sitatea substanţei albe cerebeloase,
cu aspect demielinizat;
- Difuzie: demielinizare cerebeloasă cu difuzie res-
tricţionată. ·
Recomandări de examinare:
- CT nativ şi cu contrast, cu folosirea ferestrei de os şi
RM craniocerebral cu gadoliniu, folo_sind protocoale specifice
fiecărei localizări şi cu secţiuni fine.
Diagn~snc diferenţiat:
- Leziuni liiitce la nivel cranian: chirurgicale - găuri de
trepanaţie, şunturi, volet chirurgical; TBC, s\filis, sarcoido-
( aptrolu/4. Radiologia capului şi gâtului
ză; chist epidennoid, Ieptomeningian, dermoid; metastaze
osoase, mielom multiplu;
- Procese distructive ale osului temporal: mastoidita
severă; infecţie la nivelul labirintului membranos, cu afectare
osoasă; displazia fibroasă- afectează în general baza craniului,
sunt prezente leziuni liti ce; rabdomiosarcomul - acompaniat
de obicei de limfadenopatii cervicale bilateral;
- Mase la nivelul pituitar: mase la nivel infundibular
pituitar (germinom, gliom, limfom şi metastaze);
-Mase hipotalamice: hipoplazia limfocitară, meningite
şi sarcoidoza.
Lista de verificare:
- diagnostic de luat în considerare la pacienţii ataxici,
cu o masă prezentă la nivelul plexului choroid şi la cei cu
leziuni demielinizante.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbwy C\1, Michel MA, Koch EL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsy~· Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2.0sborn AG, Salzman KL, Barkovich Al- Diagnostic Imaging,
Brain, 2nd Ed, Amirsys, Salt Lake City, 2009
3. Mafee MF, Valvassiori GE, Becker M- Valvassori~~ Imaging of
the Head and Neck, 2nd. Ed, Thieme, Stuttgart, 2005
106.IV. Condrosarcomul
Danisia Haba
Epidemiologie:
- reprezintă 6% din totalul tumori lor bazei craniului;
-- vârsta de prezentare este cuprinsă între 10-79 de ani,
cu un vârfla 39 de ani.
Morfopatologie:
- reprezintă o tumoră cartilaginoasă, malignă, cu ritm lent
de creştere, ce se dezvoltă la baza craillului;
- se Iocalizează în partea anterioară bazi-sfenoidală (1/3)
şi la nivelul fisurii temporo-occipitale (2/3).
_._ ia naştere de la nivelul cartilajului, osului endocrondral
sau celulelor mezenchimale primitive ale meningelui.
Simptome 1 semne:
- comune: paralizie de nerv abducens;
- altele: neuropatie trigeminală instalată insidios.
Imagistică - metode: CT, R..c\1.
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă tumorală centrală
la nivelul fisurii temporo-occipitale, cu matrice condroidă.
327
CT: masă tumorală centrală la nivelul fisurii temporo-
occipitale, cu matrice condroidă care trebuie diferenţiată de
condrom, plasmocitom, limfom non-Hodgkin sau metastaze
focale.
RM:
- TI: formaţiune hipointensă ce poate prezenta Ia interior
arii focale cu hiposemnal, ce reprezintă predispoziţia spre
mineralizare a matricei sau elemente fibrocartilagioase;
- TI +C: evidenţiază o masă cu captare de contrast he-
terogenă, iar la interior poate fi întâlnită o priză de contrast
spiralată sau liniară.
- T2: formaţiune cu hipersemnal.
Angiografie: relevă o masă avasculară, cu priză de con-
trast, ce deplasează ACI.
Recomandări de examinare: CT coronal şi axial, cu
folosirea ferestrei de os, efectuat la baza craniului; RM cu
substanţa de contrast, focalizat la nivelul bazei craniului şi
angiografie preoperatorie.
Diagnostic diferenţial:
- cordomul: tumoră mediană, fără calcificări condroide;
- plasmocitomul: poziţie mediană la nivelul clivusului;
în T2 apare izo- sau hipointens; peste 50% se transformă în
mielom multiplu.
- tumora metastatică: masă distructivă cu localizări
variate, de obicei multiple, la nivelul craniului.
Lista de verificare:
- tumorile cu un grad înalt de diferenţiere metastazează
la nivel osos şi pulmonar mult mai frecvent decât cele slab
diferenţiate;
-- tratamentul constă în rezecţie radicală şi radioterapie
post operatorie cu doze mari;
- prognosticul depinde de extensia la momentul diagnos-
ticării, tipul histologic şi posibilitatea rezecţiei complete.
Bibliografie
1. Harn.sberger HR, Glastonbury C'vf, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
106.V. Neurofibromatoza (NF) tipul I
(boala von Recklinghausen)
Danisia Haba
Epidemiologie:
- incidenţa este de 1 :2.500 de nou născuţi, cu raport de
1: 1 în ceea ce priveşte sexul;
328
- este cea mai comună boală genetică tumorală de tip
autosomal. · - RM craniocerebral, orbitar şi 1 sau spinal.
Morfopatologie:
- reprezintă o boală tumorală dobândită genetic, caracte-
rizată prin neurofi.broame difuze; hamartoame intracraniene şi
prezenţa mai multor tipuri de tumori benigne şi maligne;
- substratul etiologie este reprezentat de inactivarea genei
1\Tf'l, cu rol supresor tumoral;
- asociază prezenţa de feocromocitoame, neurofi.brosar-
coame şi tumori maligne dezvoltate din teaca nervoasă;
- la nivel tegumentar sunt prezente pete "cafe au Iait", ce
apar în primii ani de viaţă la nivel axilar sau inghinal, iar la
vârsta adultă apar nerurofibroame subcutanate.
Simptome 1semne:
- comune: prezenţa la nivel tegumentar a mai mult de 3
pete "cafe au lait"; 1
- altele: hipostatura, instalarea tardivă sau precoce a
modificăriîor fiziologice pubertare, dizabilităţi de învăţare
sau chiar ADHD.
Imagistică - metode: Rgr, CT, RM.
Caracteristici generale:
·- cel mai bun indiciu diagnostic: focare hiperintense la
nivelul substanţei albe şi materiei cenuşii; neurofibroame
plexiforme şi/sau glioame optice;
- localizare: pot fi întâlnite modificări Ia nivelul globului
paiid, talamusului, substanţei albe, hipocampului şi multiple
alte localizări.
Rgr:
- poate evidenţia scolioză cu unghi ascuţit, cu prognostic
sever dacă apare la vârste tinere;
- ·hipoplazia proceselor posterioare şi vertebre cu contur
dante lat;
~c displazia aripii sfenoidale, a arcurilor costale şi nume-
roase pseudoartroze.
CT:
- nativ: decelază lărgirea foramenului optic, a fisurii
orbitare sau foramen ovale;
- displazia progresivă a aripii sfenoidale.
RM:
- Ti: arii focale de intensitate crescută; macrocefalie da-
torită creşterii în volum a substanţei albe şi displazie corticală.
- Ti +C: arii intens captante;
- T2: mase focale cu margini hiperintense regulate sau
neregulate, fără tumefacţie perifocală;
- FLAIR: reprezintă cea mai bună secvenţă de analiză a
zonelor afectate, pune diagnosticul în 60% din cazurile de
NF tipul 1.
Angiografia:
- proliferări ale intimei vasculare ce determină stenoze.
Recomandări de examinare:
Diagnostic diferenţia!:
- alte boli din familia neurofibromatozei: NF de tip II,
sindromul schwannomatozei multiple, NF spinal rreditar,
boala autosomal dominată a petelor "cafe au lait";
- boala demielinizantă: predomină afectarea substanţei
albe.
- gliomatoza cerebrală: arii focale extinse.
Lista de verificare:
- NF tip I asociază dizabilităţi şi retard mintal;
- speranţa de viaţă este scurtată datorită riscului dezvol-
tării tumorale la nivel cerebral, leziunilor cordonului medular
şi prezenţei hipertensiunii.
Bibliografie
1. Oshorn AG, Salzman KL, Barkovich AJ- Diagnostic lmaging,
Brain, 2nd Ed, Amirsys, Salt Lake City, 2009
106.VI. Neurofibromatoza tipul II
Danisia Haba
Epidemiologie:
- este o boală rară, cu o incidenţă de 1:40.000-100.000
de nou născuţi.
- simptomatologia devine manifestă în a 3-a decadă de
viaţă şi nu există nicio predispoziţie pentru un anumit sex.
Morfopatologie: i'
- reprezintă un sindrom genetic ereditar, ce determină
apariţia a multiple schwannoame nervoase, meningioame şi
tumori spinale;
- transmiterea este autosomal dominantă, cu evidenţierea \
unei mutaţii la nivelul genei supresoare de tumori NF2;
Simptome 1 semne:
-comune: hipoacuzie, vertij, multiple neuropatii;
- altele: scolioză, cataractă, paraplegie, slăbiciune mus-
culară periferică.
Imagistică - metode: Rgr, CT, RM,
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: prezenţa bilaterală a
schwannoamelor vestibulare;
- localizare: pot fi întâlnite tu..mori extra- şi intraaxiale,
formaţiuni durale, intracanaliculare sau la nivelul unghiului
pontocerebelos.
Rgr: poate evidenţia scolioza, lărgirea foramenului neural
şi canalului auditiv intern.
 •Capftalul 4. l(q.dlologia capului şi gâtului 329

CT: nativ decelază masă izo- 1 hiperdensă la nivelul

unghiului pontocerebelos şi/sau canalul auditiv intern
107. Diagnosticul radioimagistic cla-
sificarea leziunilor trauntatice ale sche-
'i
(schwannom);' masă cu bază <ţurală hiperintensă focal sau
difuz (meningiom). letului facial; complicaţii şi consecinţe
RM:
- T1 nativ: masă izo/hipointensă, rareori cu modificări
terapeutice
chistice, sau hiposemnal datorită calcificării, în cazul me- Mihaela Hedeşiu
ningioamelor; ·
- Ti +C: schwannoamele apar ca mase ce captează omo- ..
gen şi difuz ~ontrastul, cele vestibulare pătrund in cisterna 1. Traumatismele mandibulare
unghiului pontocerebelos prin canalul auditiv intern; me- II. Traumatismele medio-faciale
ningioamele au priză difuză de contrast, aspect asemănător 1. Traumatismele medio-faciale centrale
unei plăci; a. Fracturile nazale
- T2: cu ajutorul secţiunilor fine se pot diagnostica Iezi-
b. Fracturile etmoido-riazale
unile intracanaliculare de mici dimensiuni; în jurul menin-
gioamelor se poate evidenţia edem important.
c. Fracturile Le Fort
- Difuzie: meningioamele prezintă difuzie restricţionată, d. Fractura izolată a peretelui anterior al
cu coeficient aparent de difuzie cuprins între 0.5-1.1. sinusului maxilar
' Angiografia: decelază, în cazul meningioamelor, vascu-
larizaţie bogată, cu posibile shunturi arterio-venoase, iar în
2. Traumatismele medio-faciale laterale
a. Fracturile complexului zigomatic
cazul schwannoameior este prezentă hipovascularizaţie. b. Fracturi izolate ale arcadei temporo-
Recomandări de examinare: zigomatice
- RM craniocerebral şi spinal, cu substanţă de contrast c. Fracturile orbitare
pentru screening; CT eu rezoluţie înaltă şi contrast la nivelul
cisternelor bazale, pentru evaluarea nervilor cranieni.
Diagnostic diferenţial:
Bibliografie
- schwannomatoza: multiple schwannoame fără asocierea
1. Som PM, Curtin HD- Head and neck imaging, Elsevier Mosby,
tumorilor vestibulare; fără afectare cutanată sau dezvoltarea
Saint Louis, 2003 ·
meningioamelor;
2. Stewart MG- Head, Face, and Neck Trauma: Comprehensive
- chistul arahnoidian: aspect identic cu LCR pe toate Management- Thieme,New York, 2005
secvenţele;
- chis tu/ epidermoid: aspect asemănător chistului arahno-
id, dar poate fi diferenţiat de acesta cu ajutorul difuziei; 107.1. Traumatismele mandibulare
- anevrismul: o formaţiune anevrismală din canalul au-
ditiv intern sau la nivelul osului temporal se poate proiecta Mihaela Hede~iu
la nivelul unghiului pontocerebelos, sunt prezente artefacte
de pulsaţie; Clasificare:
- ependimomul: se extinde de la V4 la nivelul unghiului - fracturi mediane; paramediane; laterale; de gonion; de
pontocerebelos; ram vertical; condiliene.
- meningiomatoza: poate fi recurentă, metasţatică sau Clasificarea fracturilor condiliene şi consecinţe terape-
posfradioterapie. ' utice (Spiessl and Schroll - 1972)
Lista de verificare: la identificarea unui schwannom Fracturi subcondiliene joase:
vestibular, se recomandă investigarea tuturor nervilor cranieni - Spiessl I (fractură subcondiliană joasă fără deplasare -
şi a întregului sistem neuroaxial. nu necesită intervenţie chirurgicală);
- Spiessl II (fractură subcondiliană joasă cu deplasare
- abord chirurgical posibil intraoral 1periangular 1retroman-
Bibliografie dibular);
l. Osborn AG, Salzman KL, Barkovich AJ- Diagnostic Imaging, - Spiessl IV (fractură subcondiliană joasă cu dislocare -
Brain, 2nd Ed, Amirsys, Salt Lake City, 2009 abord chirurgical periangular sau retromandibular);
---------
Fracturi ale colului 'ciirtdilian:
- Spiessl I (fractUră coi condilian fără deplasare - nu
necesită intrevenţie chirurgicală)~
- Spiessl III (fractură col condilian cu deplasare-- abotd
periangular 1retromandibular 1pre-, intraauricul3f); .
- Spiessl V (fractură col condilian cu dislocare- abord
periangular 1retromandibular 1pte-, intraauricular);
Fracturi ale capului condilian:
- Spiessl VI (fracturi intra-capsulare- abord pre-, intra-,
retroauricular).
Metode de examinat"e:
- radiografia panoramică este de obicei suficientă pentru
a evidenţia fracturile mandibulare;
- în cazul în care suntn~sare douăincidenţe se recomandă
şi radio grafia de craniu incidenta Caldwell (occipito- frontală);
- cone- beam CT (CBCT) este recorp.andată pentru dia-
gnosticul fracturilor condiliene.
Complicaţii:
- anchiloza temporo-mandibulară: calus vicios, exube-
rant care uneşte condilul mandibular de apofizele ptengoide,
baza craniului şi de arcada temporo-zigomatică
- pseudartroza: linie de fractură persistentă la 6 luni
post-traumatic; extremităţile osoase fracturate apar rotunjite,
condensate; clinic- mobilitatea fragmentelor; cauze: pierdere
de substanţă osoasă, fracturi mari, cominutive, imobilizare de-
fectuoasă cu interpunere de părţi moi, deplasări importante
- întârzierea consolidării osoase: persistenta liniei de
fractură după 2 luni, osteoporoza extremităţilor osoase
fracturate; clinic: mobilitatea fragmentelor; cauze: generale
- vârsta, avitaminoze, tulburări de metabolism fosfo-calcic,
insuficienţă hipofizară, cauze locale: - imobilizare incorectă
sau tardivă, interpunere de părţi moi
- osteomielita: Rgr: imagine mixtă, neomogenă, cu
radiotransparenţe şi radioopacităţi, sechestre osoase; vinde-
care cu scleroza osoasă, aspect de os îngroşat, deformat.
107.11. Traulnatismele medio-faciale
107.11.1. Traumatismele medio-faciale
centrale
Mihaela Hedeşiu
a. Fracturile nazale: cele mai frecvente fracturi maxilo-
faciale. Interesează doar oasele nazale.
Imagistică - metode: radiografie de oase nazale şi radi-
ografie laterală de craniu
b. Fracturile etmoid~natale.: fractură cu înfundare
posterioară a piramidei naZale,
Siln.pt6me 1semne: hipeţtetorism, leziuni ale aparatului
lacrimal, la nivelul fosei cerebta.le anterioare, dura mater
este aderentă de periost ceea ce va conduce la rup~a me-
ningelui; ae,umular.e aerică i.n:tt'actaniană şi posil;>ilei infecţii
intracraniene. '
Imagistică - metode: radiografie laterală a craniului,
CBCT, CT, MRI pentru complicaţiile infl.amatorii, hempsinus,
leziunile meningelui.
Rgr~ fracturâ oaselor nazale; a procesului frontal al osului
maxilar, osului lacrunal, etmoidului, septului nazal, peretelui
anterior al siÎlusului frontal. Este îns"Oţită de fractura peretelui
mediat al orbitei şi posibile leziuni ale canalului opţic.
c. Fracturile Le Fort
Le Fort I: mecanism: impact la nivelul buzei superioare;
fractură bilaterală care detaşează procesul alveolar superior
de restul masivului faciaL
Simptome /;·semne: malocluzie,-hemosinus maxilar,
fracturi dento-alveolare;
Imagistică- metode: radiografia de profil a craniului, radio-
grafia de craniu incidenta Caldwell (PCCipito-frontală), CBCT.
Rgr: linia de fractură trece bilateral prin planşeu} foselor
nazale, planşeu! sinusului maxilar1 1/3 inferioară a crestei
alveolo-zigomatice, peretele posterior al sinusului maxilar
şi marginea inferioară a apofizelor pterigoide.
Le. Fort II: fractură bilaterală care detaşează masivul
medio-facial central de restul viscero-craniului.
Simptome 1 semne: deformarea facială; malocluzie ,
anestezie 1parestezii în teritoriul n. infraorbitar.
Imagistică - metode: Rgr- craniu incidenta Waters (oc-
cipitomeatală); CBCT; CT.
Rgr: linia de fractură interesează bilateral oasele nazale,
piramida nazală a osului maxilar, peretele medial al orbitei,
113 mediată a marginii infra-orbitare, peretele anterior al
sinusului maxilar în vecinătatea suturii zigomatico-maxila- \
re, creasta alveolo-zigomatică, peretele lateral al sinusului
maxilar; peterele posterior al sinusului maxilar; apofizele
pterigoide. Osul zigomatic rămâne ataşat de craniu.
Le Fort III: fractură bilaterală care detaşează viscerocra-
niul de baza craniului.
Simptome 1semne: deformitate facială; hemoragie; fistu-
la LCR; leziuni ale aparatului lacrimat; malocluzie; leziunea
n. infraorbitar în 69% din cazuri.
Imagistică -metode: radiografie c;raniu incidenta Waters
(occipitomeatală); CBCT, CT.
Rgr: linia de fractură interesează bilateral oasele nazale,
piramida nazală a osului tn,axilar, osul lacrimal, peretele
medial al orbitei, planşeu! orbitar fără interesarea marginii
Cap1tolul 4; Radiologt{i capului şi gâtului 331

infraorbitare, peterele latefill al orbitei şi aracada temporo-
zigomatică.
d. Fractură izolată a peretelui anterior al sfuusului
maxilar: este rară, apare în urma unei lovituri cu un corp
contondent, având o suprafaţă mică.
Im-gistică - metode: radiografie laterală de craniu,
CBCT.
Rgr: linia de fractură interesează doar peretele anterior
al sinusului maxilar şi marginea infraorbitară.
107.11.2. Traumatismele medio-faciale
laterale
Mihaela Hedeşiu
-fractură blow out: mecanism - tra'Uttlatisme provocate
de un obiect cu dimensiuni mari, forţa fiind absorbită de
pereţii orbitari şi transmisă planşeului otbitar; globul ocular
este împins posterior; marginea infraorbitară nu e fracturată.
Simptome 1 semne:
- diplopie 41 %; diplopia tranzitorie determinată de ede-
mul intra-orbitar; enoftalmie 12%; cecitate 2%.
Imagistică - metode: CBCT, CT, RM.
Lista de verificare:
- prezenţa fracturii;
- localizarea;
- traiectul liniei de fractură;
- deplasările;
- prezenţa şi mărimea fragmentelor osoase;
- complicaţiile ftacturii: identificarea prolapsului
conţinutului orbitar, emfizemul intraorbitar;

~. Fracturile complexului zigomatic:

- evaluar.ea zonei de tranziţie dintre peretele medial al
- fractură unilaterală care desprinde osul zigomatic de orbitei şi planşeu} orbitar.
restul scheletului facial.
Simptome 1 semne:
- leziuni ale nervului infraorbitar în 94,2% din cazuri; 108. Diagnosticul radioimagistic al ne-
leziuni oculare 16% cazuri. oplasmelor mandibulei şi maxilarului;
Imagistică - metode: radiografie craniu incidenţa Waters
(occipitomeatală); examinare CBCT după reducerea frag" aspecte radioimagistice ale chisturilor
mentului zigomatic (malar) pentru evaluarea fracturii şi a dentigere şi keratochistelor odontogene
deplasărilor la nivelul planşeului orbitar.
Rgr: linia de fractura trece la nivelul suturii fronto- Mihaela Hedeşiu
zigomatice, peretele lateral al orbitei, porţiunea externă
a planşeului orbitar, 1/3 laterală a marginii infra-orbitare, 1. Caracteristici generale
peretele anterior al sinusului maxilar în vecinătatea suturii
zigomatico-maxilare, creasta zigomatico-alveolară, peretele II. Chistele osoase
lateral al sinusului maxilar şi arcada temporo-zigomatică.
III. Tumorile benigne odontogene
b. Fracturi izolate ale arcadei temporo-zigomatice:
- interesează doar arcada temporo-zigomatică. IV. Tumori benigne non-odontogene
Imagistică- metode: radiografie craniu incidenţa Waters
(occipitomeatală); CBCT. V. Tumori cu celule gigante
Rgr: fracturi unice, duble, triple, cominutive. VI. Tumori osoase maligne
c. Fracturile orbitare:
- orbita poate fi interesată în cadrul fracturilor medio-
facia,le centrale şi laterale descrise mai sus. Fracturikmedio-
' Bibliografie
faciale în care este afectat şi planşeul orbitar sunt: fractura
1. Whaites E- Essential of Dental radiography and radiology,
Le Fort III, Le Fort II şi fractura zigomatică.
Elsevier, New York, 2003
- în plus faţă de aceste fracturi complexe, există şi frac- 2.. Som PM, Curtin HD - Head and neck imaging, Elsevier, New
turi pure ale planşeului orbitar: fractură Blow in şi fractură York, 2011
Blow out.
-fractura blow-in: mecanism- agentul traumatic acţio­
nează asupra marginii infra-otbitare care este fracturată şi
deplasată posterior, cu fractura planşeului orbitar. Fragmentul
osos de la nivelul planşeului orbitar herniază în orbită.
332
108.1. Caracteristid generale
Mihaela Hedeşz:u
Caractere de benignitate: conturul net, margini scleroa-
se, expansiunea corticalei osoase, lipsa reacţiei periostale,
amprentarea şi deplasarea părţilor moi adiacente sau a ca-
nalului mandibular;
Caractere de malignitate: contururi osoase imprecise,
dinţii "parcă plutesc", înglobează canalul mandibular.
Imagistică - metode.
- pentrn tumori mandibulare: radiografie panoramică şi
CBCT. Dacă formaţiunea prezintă semne de malignitate se
recomandă CT;
- pentru tumori maxilare: CBCT sau CT în funcţie de
caracterul şi extinderea Iezi unii. Examinqrea RM este comple-
mentară pentru evaluarea extinderii la nivelul bazei craniului.
Diagnostic diferenţiat:
- Tumori radiotrasparente uniloculare: chist radicular,
chist rezidual; chist dentiger; chist periodontal lateral; chist
nazo-palatin, chist globulomaxilar, chist osos simplu; leziuni
fibro-cemento-osoase - faza iniţială; metastaze radiotranspa-
rente, mielom multiplu, granulom eozinofil.
- Tumori radiotransparente multiloculare: keratochist
odontogen; chist osos anevrismal; ameloblastom; mixom;
leziuni cu celule gigante.
- Tumori radioopace: odontom; displazie cemento-osoa-
să; cementom - faza tardivă de evoluţie; cementoblastom;
exostoze (toms mandibular, palatin); osteom; metastaze
radioopace: sân, prostată; tumora odontogenă epitelială
calcificată;
~
Tumori cu structura mixtă: tumora odontogenă ade-
nomatoidă; condromul, osteocondromul; leziuni ale cemen-
tului - faza intermediară; displazia fibro-osoasă, fibromul
osifiant.
Lista de verificare: localizare, structură (radiotransparenţă
uniloculară sau multiloculară, radioopacitate, leziune mixtă),
formă, dimensiuni, contur, raportul cu elementele învecinate
(corticala osoasă: - integră sau expansionată şi întreruptă,
cu un aspect distructiv difuz; extinderea in ţesuturile moi
învecinate - invadate sau împinse de formaţiune; raportul cu
sinusul maxilar; raportul cu formaţiunile de Ia nivelul bazei
craniului, raportul cu canalul mandibular).
108.11. Chistele osoase
Mihaela Hedeşiu
1. Cbistele odontogene
a. Chistul injlamatorperiapical
- cel mai frecvent - 70 % din chistele osoase;
- origine epitelială din resturile celulare Malassez;
- vârsta: 20-50 ani;
-- localizat la apexul unui dinte devital;
-dimensiuni: 1,5-3 cm;
- Rx: radiotransparenţă omogenă, rotundă, uniloculară,
contur net,· uneori contur fin, scleros care se continuă cu
lamina dură;
- raporturi: deplasarea dinţilor adiacenţi, expansiunea
corticalei, amprentarea planşeului antral maxilar.
b. Chistul osos re::idual
·- mai frecvent la vârstnici;
- este localizat în regiunea apicală a U..11Ui dinte extras;
- dimensiuni de 2-3 cm;
- Rx: radiotransparenţă omogenă rotundă, monoloculară,
bine conturată, uneori cu fin contur scleros;
- prodl.lce deplasarea dinţilor adiacenţi, expansiunea
corticalei, amprcntarea planşeului antral maxilar.
c. Chistul periodontallateral
·-· chist odontogen de dezvoltare, neinfiamator;
- se întâlneşte mai frecvent la vârsta de 30 ani;
- localizat la supmfaţa latemlă a rădăcinii umil dinte vital;
dimensiuni sub 1 cm;
-- Rx: radiotransparenţă omogenă, rotundă, monoloculară,
foarte rar multiloculară, bine conturată sau contur fin scleros; .t
- produce deplasarea dinţilor adiacenţi, expansiunea
corticalei.
d. Chistul dentiger
- chist odontogen de dezvoltare, apare mai frecvent la '\
tineri, 20-40 ani;
- frecvenţa: 20% din chiste, apare la nivelul coroanei
unui dinte inclus;
- dimensiuni: variabile, dar poate atinge mari dimensiuni;
- Rx: radiotransparenţă omogenă rotundă, monolocula-
ră, înconjoară coroana dintelui inclus care poate fi localizat
central, lateral sau circumferenţial, pre,zintă un contur net,
sau fin contur scîeros;
- raporturi: deplasarea dinţilor adiacenţi, expansiunea
corticalei vestibular sau mezial, asimetric facială, ampren-
tarea peretelui sinusal.
e. Keratochistul odontogen (KCO)
- chist odontogen de dezvoltare cu origine în epiteliu!
lamei dentare, apare la vârstă variabilă,20-40 ani;
 Cap_#o_lu} 4, jtadiologia cawlui şi g4tu_~lu~i-"'-~~~-__·---~- _
- frecvenţa: 5% din cbistele osoase;
-localizare: gonion, cu extensie pe ramul vertical man-
dibular sau la maxilar în regiunea caninilor;
~- dimensiuni: mari;
- Rx: radiotransparenţă omogenă ovală, pseudoloculară
sau multilocuhiră; Contur: net, bine conturat, fin contur
scleros; raporturi: deplasarea dinţilor adiacenţi, expansiunea
corticalei cu întreruperea continuităţii acesteia;
- sindromul GORLIN: KCO multiple, carcinoame bazale
multiple, anomalii ale scheletului (calcifieri în coasa creie-
rului, coaste bificle).,
2. Cbiste non-odontogene:
a. Chistul osos simplu.
- chist neodontogen, origine controversată, probabil
traumatică, apare rnai frecvent la tineri < 20 ani;
- localizare: D;l3lldibula în regiunea molarilor şi premolari-
lor, iar la maxilar este rar şi apare în regiunea dinţilor :frontali;
- Rx: radiotransparenţă omogenă monoloculară, neregula-
\
tă, cu dimensiuni: variabile, contur: bine conturat, net, ondulat;
- raporturi: nu deplasează dinţii adiacenţi şi nu determină
expansiunea corticalei-osoase.
b. Chistul osos anevrismal ·
- aparţine clasei de tumori cu celule gigante; vârsta< 20 ani;
- frecvenţă: rară;
- localizare: mandibula posterior şi foarte rar la maxilar;
- Rx: radiotransparenţă omogenă, cu. septe în interior
monoloculară, multiloculară Qmle de săpun), are dimensiuni
variabile;
- raporturi: deplasarea dinţilor adiacenţi, expansiunea
corticalei (aspect de os balonizat).
c. Chistul naz(J-pa/atin
- chist neodontogen, dezvoltat din resturile epiteliale ale
duetului nazo-palatin sau canalului incisiv, apare mai frecvent
la vârsta 40-60 ani;
- frecvenţă: cel mai frecvent chist neodontogen; locali-
zare: linia mediană, maxilar, în spatele incisivilor centrali;
- Rx: radiotransparenţă omogenă cu formă: rotundă sau
de "inimă", contur: net, bine conturat, fin confur scleros;'
-raporturi: deplasarea dinţilor adiacenţi, expansiunea
corticalei palatinale.
Chistul globulo-maxilar
- chist neodontogen;
--:- localizare: maxilar, între incisivi şi canini;
- Rx: radiotransparenţă omogenă cu formă: rotundă, con-
tur: net, bine conturat, fin contur scleros; raporturi: deplasarea
dinţilor adiacenţi, expansiunea corticalei palatinale.
Chistul median mandibular
- chist neodontogen, origine controversată, probabil
traumatică, frecvenţă: rară;
333
- Rx: radiotransparenţă uniloculară; localizată pe linia
mediană, mandibulară, cu dimensiuni variabile.
108.111. Tumorile benigne Qdontogene
Mihaela Hedeşiu
1. Ameloblastomul
- origine odontogenă din organul smalţului şi laina den-
tară, prezintă o agresivitate locală, nu metastazează;
- vârsta z 40 ani,
- frecvenţa: rară;
- localizare: mai frecvent la nivelul mandibular posterior
şi a gonionuluţ; localizarea maxilară este rară;
- dimensiuni: poate atinge dimensiuni foarte mari:
- Rx: radiotransparenţă omogenă monoloculară la înce-
put, apoi prezintă aspect multilocular, multichistic - bule de
săpun sau fagure de miere; contur: bine conturat, fin contur
scleros; raporturi: deplasarea dinţilor adiacenţi, expansiunea
corticalei (os balonizat), extindere spre sinusurile paranaza-
le, orbite, baza craniului; întreruperea corticalei ososase şi
extindere în părţile moi;
~ RMN- Tl-proiecţiisolideîninterior-diferenţieredechist.
2. Tumora Pindborg - tumora odontogenă epitelială
calcificată
- frecvenţa: rară; vârsta 30-50 ani;
- localizare: mandibulă, regiunea premolarilor şi a mo-
larilor, dimensiuni: l-3cm;
- Rx: radiotransparenţă omogenă la început, monolocula-
ră, apoi structură mixtă, inomogenă 1multiloculară rotundă,
asociată uneori cu un dinte inclus; contur: net/imprecis de-
limitat; raporturi: deplasarea dinţilor adiacenţi, expansiunea
corticalei;
3. Odontoamele
- tumori odontogene care conţin structuri dentare dispuse
anarhic;
- Rx: odontom compus: radioopacităţi mici care sunt
înconjurate de un halou radiotransparent; odontom complex:
radioopacitate inomogenă cu halou radiotransparent.
4. Tumora odontogenă adenomatoidă
- Vârsta: adult tânăr, frecvenţa: rară; localizare: maxilar
anterior;
-Dimensiuni: 1-3cm;
- Rx: radiotransparenţă omogenă, la început monolocu-
lară, rotundă, ovalară, asociată uneori cu un dinte inclus, în
evoluţie apar mici opacităţi periferice, structura devine mixtă;
contur: bine delimitat; raporturi: deplasarea dinţilor adiacenţi,
expansiunea corticalei.
334
5. Mixomul (Odontogenic 1 neodontogenic)
- vârsta: adult tânăr; frecv€!nţa: rar;
- localizare: mandibular posterior, maxilar;
- Rx: radiotransparenţă monoloculară în stadii incipiente,
apoi multiloculară, contur.: bine delimitat; raporturi: deplasa-
rea dinţilor adiacenţi, expansiunea corticalei.
6. Cementomul
- tumoră odontogenă benignă, localizare apicală, are
legătură cu spaţiul dento-parodontal, nu determină expan-
siune osoasă;
- Rx: are trei faze de evoluţie:
- faza incipientă: radiotransparenţă apicală omogenă, net
delimitată, cu contur scleros, aspectul radiologic în această
etapă nu poate fi diferenţiat de un granulom apical;
- faza intermediară: structura mixtă, radiotransparentă
cu opacităţi punctiforme în interior, 1 - Rx: radiotransparente, rotunde, multifocale, monolocu-
-în faza finală aspectul este de radiopacitate apicală cu
contur net; dinţii sunt vitali, integritatea spaţiului periodontal,
fără expansiunea oaselor maxilare;
- diagnosticul diferenţia[ trebuie să se facă cuhipercemen-
toza care este o producţie excesivă de cement cauzată de un
proces inflamator cronic apical şi în care dintele este devita!.
7. Cementoblastomul
~- tumoră benignă odontogenă,este întâlnită des< 25 ani;
localizare apicală mai frecvent la nivelul premolarilor
şi molarilor infcriori;
- Rx: radioopacitate apicală, bine conturată "rădăcini
butonate", înconjurate de o fină linie radiotransparentă, ex-
pansiunea corticalei (uneori).
108.N. Tumorile benigne non-odontogene
Mihaela Hedeşiu
l.Exostozele (torusul palatin şi torusul mandibular);
2. Osteomul (Os compact sau trabecular)
- Rx: Tumoră radioopacă, net conturată,
- sindrom Gardner: osteoame multiple, polipi colici,
chiste sţbacee;
- localizare: Os frontal, maxilar, mandibular.
3. Fibromul,fibromul osifiant
- vârsta: 20-40 ani,
- Rx: radiotransparenţă cu contur sclerotic sau imagine
mixtă.
4. Condromul
- provine din cartilajul hialin, localizare: condil mandibular;
- forma cenh·ală (encondrom); aspect chistic, 1-2 cm,
expansiunea corticalei, calcifieri punctiforme in interior;
Radiologţe itrw~=,>tstică medicală
- forma periferică: pedîcu lată, conopidiformă, calcifieri,
creştere lentă, este o tumoră benignă, dar cu potenţial de
malignizare, necesită îndepărtarea chirurgicală.
5. Osteocondromul: localizare: proces coronoid, condil
mandibular, proiecţie osoasă radioopacă.
6. Hemangiomul
- apare mai ales l:a copii,
- Rx: radiotransparenţă slab delimitată, unilmultiloculară,
aspect lobulat, înglobează canalul mandibular,
- metode diagnostice: angioCT, angioMRI, angiografia.
7. Tumori neurogene: schwannom, neurofibrom, neu-
rinom traumatic: Rx: radiotransparentă, asociată canalului
mandibular; perforează corticala osoasă.
8. Tumori lîmforeticulare:
- sunt rare, localizare.: mandibulă posterior, bolta craniană;
lare, bine delimitate, dar rară contur scleros, fără expansiune
osoasă.
108.V. Tumori cu celule gigante
Mihaela Hedeşiu
1. Granulomul central cu celule gigame
-- fumora benignă, apre mai frecvent < 30 ani;
- localizare mandibulară pe linia mediană anterioară;
poate atinge dimensiuni mari, 1Ocm;
- Rx: leziune uniloculară în fazele incipiente; radio~
transparenţă multiloculară, cu septe în interior (fagure de mie-
re), contur policiclic, relativ bine conturat, uneori chiar contur
scleros, fin; expansiune osoasă, deplasarea dinţilor adiacenţi;
- evoluţie ne-agresivă: creştere lentă; evoluţie agresivă:
creştere rapidă şi distrucţie osoasă.
2. Tumora brună:
- radio logic şi histopatologic se aseamănă cu granulomul
central cu celule gigante;
- Teste de laborator: hiperparatiroidism.
3. Cherubismul
-- leziune autosomal dominantă, vârsta 2-6 ani;
- localizare: bilateral simetric la nivelul gonionului şi
foarte rar la maxilarul superior;
- Rx: radiotransparenţă multiloculară.
Capirulul 4. Raâiologia capului şi gâtului
108.VI. Tumori osoase maligne
Mihaela Hedeşiu
1. Tumori maligne primare:
a. Carcinomul reprezintă 80% din tumorile maligne ale
oaselor maxilare, au originea din epiteliu! mucoasei bucale;
- localizarea este periferică;
- Rx: radiotransparenţe imprecis conturate, tendinţa de
extindere în profunzime; în evoluţie distrucţia corticalei,
aspect de dinţi "care plutesc". Localizat la maxilarul superior
(tumori de mezostructură), evoluează ca o sinuzită odontoge-
nă la debut, cu evoluţie ulterioară spre baza craniului.
b. Sarcoamele: reprezintă sub 20% din tumorile maligne
ale oaselor maxilare;
- forme histopatologice: osteosarcom, condrosarcom.
fibrosarcom, reticulosarcom, limfoosteosarcomul.
- osteosarcomul Rx: stadiul incipient- radiotransparenţă
slab conturată ce înconjoară unul sau mai ·multi dinti cu
lărgirea spaţiului periodontal; In fazele avansa;e - l;ziuni
osteolitice - radiotransparenţă monoloculară, slab conturată,
pierderea dinţilor adiacenţi.
- se poate prezenta şi ca leziuni osteosclerotice sau mixte
-radiotransparenţă imprecis conturată cu radioopacităţi în
interior, cu distrucţia corticalei şi reacţie periostală spiculi-
formă sau triunghiulară.
c. Tumori maligne de vecinătate cu invazie a oselor
maxilare:
- tumori din spaţiul parotidian, tumori ale sinusului ma-
xilar, tumori ale spaţiului masticator.
2. Determinări secnndare:
- originea: carcinom bronhopulmonar, sân, prostată,
rinichi, tiroidă;
- localizarea la nivelul oaselor maxilare este rară; - Rx:
radiotransparenţe slab conturate, fără distracţia corticalei,
unice sau multiple, dimensiuni variabile;
- metastaze radiotransparente: majo'ritatea carcinoame-
lor; metastaze radioopace: sân, prostată.
335
109. Diagnosticul radioimagistic al
leziunilor infectioase si inflamatorii
' '
ale mandibulei, osului maxilar si bazei
'
craniului. Modificări asociate osteo-
mielitei şi patologiei dentare
lvfihaela Hedeşiu
Osteomielita
Epidemiologie: rară, copil, adolescent şi adult tânăr;
persoanele imunocompromise sunt predispuse (HIV, steroizi,
diabet, TBC, leucemie); al doilea vârf> 50 de ani; mult mai
frecvent mandibular decât maxilar.
Morfopatologie:
, - infecţie polimicrobiană cu inflamaţie progresivă a
osului până la distrucţie; cauză: dentară post-extracţional
sau posttraumatic, infecţii periapicale dentare, inflamaţii
ale foiiculilor dentari, leziuni perîodontale acute; dezvoltă
sechestre de os necrozat şi răspuns periostal.
- fonne: acută (< 2 săptămâni) şi cronică (> 2 săptă­
mâni);
~ fonnă particulară - osteomielita sclerozantă Garre, la
fete tinere; cauza- infecţie pericoronariană a primului molar
inferior;
- afectarea maxilară- propagare subperiostală spre sinu-
sul maxilar, spaţiul infraorbitar, infratemporal, baza craniului,
cu tromboză de sinus cavernos.
Simptome 1 semne:
~ stare generală alterată, febră; tumefiere locală, induraţie
facială, durere; trismus, congestie, apariţia de fistule, hipo-
estezie.
Imagistică - metode: radiografie, CBCT, CT, IRM,
R:x:
- OPT, radiografii dentare, radiografii ale scheletului fa-
cial: radiotransparenţe prin edem şi osteoliză, slab conturate,
aspect de "os pătat" sau "os muşcat";
- Sechestre radioopace în evoluţia cronică;
~ Când e focală peridentar, dispare lamina dură, alveola
dentară cu contur anfractuos;
- În stadiul cronic apare scleroza perilezională.
CT:
- acută- demineralizare şi focare de osteoliză; subţierea
corticalei şi apariţia de fistule; tumefierea ţesuturilor moi
adiacente;
- cronică - infiltrare subperiostală; reacţie pedostală în
special vestibular; apariţia de sechestre; propagare în spaţiile
adiacente.
336 Radiologii imagistică medicală

IRM: 110. Diagnosticul radioilllagistic al

-examinare de elecţie, TI;T2, STIR;
-edem al medularei hiper T2, hipoTl; gadolinofilie a patologiei nervilor cranieni (NC)
medularei în T1 Fatsat; 30-70% prezintă infiltrare a masete- Vasile Popiţa, Danisia Haba, Oana Murariu
rnlui sau a muşchiului pterigoidian;
- faza cronică- semnal scăzut datorită sclerozei, scăderea
edemului şi a încărcării cu contrast. 1. Consideraţii generale
Recomandări de examinare:
II. Nervii olfactivi (NC 1)
- Rx- exclude alte patologii sau trauma, şi în urmărire;
- IRM- ca examinare de elecţie în infecţii, detectează III. Nervul optic (NC Il)
modificările incipiente;
IV. Nervul oculomotor (NC III)
- CT - evaluarea corticalei, a reacţiei periostale, a
distrucţiei osoase; V. Nervul trohleat (NC IV)
Diagnostic diferenţia!:
- displazia fibroasă; VI. Nervultrigemen (NC V)
- neoplasme: sarcom, osteosarcom, condrosarcom, fibra- VII. Nervul abducens (NC VI)
sarcom, metastaze, osteoradionecroza.
Lista de verificare: Vll. Nervul facial (NF, NC VII)
- diferenţierea de alte leziuni cu semne şi simptome 1. Semnalul nervului facial,. inţratemporal
similare - factori locali cauzatori, istoric; 2. Prolapsul NF la nivelul urechii medii
- faza acută - abces periapical concomitent; 3. Paralizia Bell
- faza cronică: scleroza crescută a medularei; evaluarea 4. Schwannomul NF
complicaţiilor la distanţă mai ales în afectarea maxilară.
5. Hemangiomul NF
IX. Nervul acusticovestibular (NC VIII)
Bibliografie 1. Schwannom de nerv acustic
1. Moedder U, Cohnen M. Andersen K, Engelbrecht V, Fritz B- 2. Neurofibromatoza tip II (NF2), localizată
Head and Neck lmaging -Direct Diagnosis în Radiology Thieme, UPC- CAI
Stuttgart, 2008 3. Sindromul Ramsay Hunt
2. Pasler F- Color Atlas ofDental Medicine Radiology. Thieme. 4. Schwannomul urechii medii
Stuttgart, 2006
3. Hupp J, Ellis E, Tucker M- Contemporary Oral and Maxillofacial X. Nervii glosofaringian (NC IX), vag (NC X) şi
Surgery, Elsevier, Philadelphia, 2014 accesor, spinal (NC XI)
1. Schwannomul foramenului jugular
2. Schwannomul spaţiului carotidian
3. Neurofibromul spaţiului carotidian
4. Schwannomul spaţiului cervical posterior
XI. Nervul hipoglos (NC XII)
1. Schwannomul de nerv hipoglos

11 O.I. Consideraţii generale

Vasile Popiţa

Cele 12 perechi de nervi cranieni controlează funcţia

motorie şi senzorială a capului şi gâtului. Nucleii somato-
motori sunt localizaţi în trunchiul cerebral, iar pasajul prin
 fapirâl!ll4. Radiololţi4 caw,:tlui şi gâtului
~ ~-~ .............
--..........~ .. · "-···"_,_~~~ ......
foramenurile bazei craniului necesită o bună cunoaştere a
anato~ei regiunii. Raportat la funcţie, NC pot fi grupaţi în
nervi care:
~ itlervează muşchii care se dezvoltă din somite (ill, IV,
VI şi XII)
- inervează muşchii care se dezvoltă din arcurile brahiale
(Y, VI!, IX, X, XI)
..:.. inervează viscere, glande sau musculatura netedă (III,
VII, IX, X)
- transmit senzaţii somatice de la cap, gât, sinusuri, me-
ninge (V, VII, IX, X)
- transmit informaţii viscerale şi nu impulsuri dureroase
(IX, X)
~ transmit informaţii (miros, vedere, gust, echilibru, auz).
Foramenurile bazei craniului şi NC
- I - olfactorii - lama cribriformă a etmoidului
- II - optic - canalul optic
- III - oculomotor - fisura orbitară superioară
\
- IV - trochlear - fisura orbitară superioară
- V-Vl - trigemen (oftalmie) fisura orbitară superioară
- V-V2- trigemen (maxilar) gaura rotundă
- V-V3- trigemen (mandibular) gaura ovală
- VI - abducens - fisura orbitară superioară
- VII - facial - conductul auditiv intern
- VIII - vestibulocohlear - conduct auditiv intern
- IX • glosofaringian - foramenul jugular
- X - vagul- foramenul jugular
- XI - spinal accesoriu - foramenul jugular
- XII - hipoglosul - canalul hipoglosului
Imagistică NC
Abilitatea IRM moderne în a vizualiza structuri submi-
limetrice, anatomia trunchiului cerebral, cisternelor bazate
Şi bazei craniului a permis investigarea imagistică a neuro-
patiilor NC.
Secvenţele moderne permit vizualizarea nucleilor NC,
demielinizări, inflrunaţii, patologie vasculară sau tumorală.
Este esenţial ca întreg traiectul nervilor (trunchi cerebral,
cisterne, segmentul subarahnoidian, segmentul caverrlos
sau foraminal şi porţiunea extracraniană) să fie cuprinse în
câmpul examinat.
Dacă simptomatologia clinică sugerează o leziime su-
pranucleară (ex.paralizie facială centrală vs.periferică) este
necesară investigarea cerebrală în totalitate. Un exemplu
similar este deficitul vizual (hemianopsia homonimă) unde
examinarea va cuprinde întreg creierul şi nu se va limita la
chiasma sau nervul optic.
Proximitatea unora din NC poate conduce la neuropatii
multiple determinate de un singur proces (ex: patologia si-
nusului cavernos - NC III, IV, VI, Vl şi V2) iar examinarea
33.7
va fi focalizată pe zona respectivă. Leziuni de vecinătate pot
determina neuropatii:
- NC III - artevrism de ACoP
- NC V - extensie perineurală
- NC VII - malignităţi parotidiene
Secvenţe IRM utiliz~te:
- TI (ax., cor., sag.) - sensibilă la infiltrarea planurilor
lipomatoase şi scăderea. semnalului medular; detalii anato-
mice; leziuni ale glandei parotide .. ··
- T2 (ax. şi/sau coronal FSE cu FS) -caracterizarea: lezi-
unilor; aspectul spaţiilor LCR; denervaţie.
- TI +C (ax., cor cu FS)- gradul de captare a leziunilor;
sensibilă la extensia perineurală, iOrutrare meningeală sau
focare metastatice.
- MR angiografie - malformaţii vas<;:ulare; tinitus;
- MPGR (multiplanar gradient~recalled) -hemosiderina
meningeală (sideroza superficială); hemoragii parenchimale.
- 3D FIESTA -parcursul cisternal al NC; compresiuni
neurovasculare.
- 3D FSE T2 orbite - patologie oculară (retinoblas-
tom); permite vizualizare NC V; NC VII; NC VIII (care au
grosime mai mare) dar nu permite diferenţierea ramurilor
trigemenului.
Secvenţele 3D FIESTA sunt considerate superioare altor
secvenţe în evaluarea porţiunii cistemale a NC din fosa pos-
terioară (rezoluţie superioară, calitate ridicată a imaginilor,
timp scurt - reduce artefactele pulsaţiilor LCR şi susceptibi-
litate magnetică).
Bibliografie
1. Binder DK, Sonne DC, Fischbein NJ- Introduction to the Cranial
Nerves- fn: CranialNerves: Anatomy, Pathology, Imaging, Thieme
Medical Publishers !ne, New York, 2010
110.11. Nervii olfactivi.(NC 1)
Vasile Popiţa
Funcţie: sunt nervi senzoriali, asigură simţul mirosului şi
sunt excitaţi numai de substanţe în stare volatilă.
Anatomie
Sistemul olfactiv constă din: epiteliul olfactiv, fibrele ner-
vului olfactiv, bulbul şi tractul olfactiv şi striaţiile olfactive.
Epiteliu! olfactiv are culoare galbenă, acoperă cornetul
nazal superior şi porţiunea corespunzătoare a septului nazal
şi se extinde până la nivelul lamei ciuruite a etmoidului.
Cilindraxonii celulelor olfactive se unesc la nivelul lamei
338
---~-~---------· ---------------·--·--------:--·--"-~·~·---~~~-~~-~~~-~-__..;--""----"--...:..,...,.
ciuruite _în fascicule nervoase amielinice care străbat apoi
orificiile lamei ciuruite şi nierg spre bulbul olfactiv.
Bulbul şi.tractul olfactiv suht aşezate pe lama cribriformă
şi se orientează posterior.
Striaţiile olfactive mediată, laterală şiintermediară trans-
mit informaţiile spre ariilţ} olfilctive corticale (orbitofrontal
posterior, subcalosal, temporal anterior sau cortexul insular)
şi trigonul olfactiv. Fibrele eferente transmit apoi informaţia
spre ariile olfactorii din hipotalamus, substanţa reticula-
tă, talamus (nucleul habenular - epitalamus), spre nucleii
salivaţiei şi cei motori care determină peristaltica intestinală
şi secreţia gastrică.
Leziunlle sistemului olfactiv
- Anosmia (absenţa simţului mirosului) poate fi produsă
în oricare punct de pe traseul căilor olfactive.
Leziunile care determină anosmie ppt fi:
- inflamatorii·(sinonazale, meningeale, sarcoidoza);
-toxice (fumatul cronic};
- traumatice;
- neurodegenerative (Alzheimer; Parkinson, Korsakoffetc.)
- neoplazice (estezioneuroblastoame, meningioame);
- iatrogene (post chirurgie sau radioterapie);
- congenitale (absenţa receptorilor sau agenezia de bulb
olfactiv).
- Hiperosmia (percepţie exagerată) poate surveni în mi-
grene sau insuficienţă de corticosuprarenale (Addison).
- Hiposmia (percepţie slabă) în deficienţe de zinc sau
vitaminaA.
- Parosmia sau cacosmia (percepţie deformată)-post
traumatic sau afecţiuni psihice.
Estezioneuroblastomul - este o tumoră rară, face parte
din familia tumorilor neuroectoc\ermale (PNET).
Clinic - obstrucţie nazală, anosmie, epistaxis, cefalee.
Imagistic - masă tumorală etmoidonazală cu semnal
intermediar pe secvenţele T 1 şi TI, cu încărcare intensă şi
omogenă postcontrast.
Tratamentul este chirurgical şi RT, cu prognostic favorabil
în ablaţiile chirurgicale totale.
Sindromul Kallamann - este rar;
Clinic - hipogonadism, pubertate tardivă, infertilitate,
criptorhidism, hiposomie/anosmie.
Afecţiunea este cauzată de dezvoltarea şi migrarea anor-
mală a celulelor şi nervilor olfactivi.
Imagistic- secţiunile coronale arată aplazia sau hipoplazia
bulbului olfactiv.
Sindromul Foster-Kennedy este cauzat de mase tu-
morale ale şanţului olfactiv sau aripii sfenoidale (în special
meningioame) sau leziuni traumatice cerebrale cu afectarea
lobului frontal inferior şi temporal anterior.
··. /J:âţifq{()$1(! imalţjstică m~icală
Clinic anosmia; atrofie optieăipsilatetală şi e<iempapilar
contralateral (datorat hipertensiunii intracraniene) sunt con-
statările cele mai frecvente,
Imagistic aspectele sunt dependente de tipul leziunii.
Explorarea IRM cu secţiuni multiplanare este recmp.andată.
1
Bibliografie
1. Binder DK, Sonne DC, Fischbein NJ- Introduction to the, Crania/
Nerves- în: Crania/ Nerves: Anatomy, Pathology, Imaging, Thieme
Medical Pub/ishers !ne, New York, 2010
2. Seth S, lJranstetter BF 4th, Escott EJ -Apperance ofnormal eran i-
a/ nerves on steady state free precesion MR images, Radiographics,
2009;29(4);1045-1055
f·:r
110.111. Nervul optic (NC li)
Vasile Popiţa
Funcţie - asigură vederea
Anatomie
Retina - bastonaşele şi conurile constituie fotorecepto-
rii care se articulează cu prelungirile protoplasmatice ale
celulelor bipolare. Prelungirile cilindraxonice ale celulelor
bipolare fac sinapsă cu dendritele celulelor ganglionare care
reprezintă adevărata origine a nervului optic iar prelungirile
cilindraxonice ale celulelor ganglionare coverg spre papila
optică (discul optic) formând nervul optic. Fibre le optice trec
prin lamina cribrosa a coroidei şi scleroticei şi apar pe partea
posterioară a globului ocular. f
Nervul optic se extinde de Ia polul posterior al globu-
lui ocular, are aproximativ 50 mm şi este subdivizat în 4 .
segmente: porţiunea intraoculară de aproximativ 1 mm
cu grosime de 3 mm la nivelul scleroticii (apariţia tecii de
mielină); porţiunea intraorbitară de aproximativ 25 mm cu \
traiect ondulat "în S", situat în interiorul piramidei musculare
şi aponevrotice ale muşchilor drepţi, grăsimea retrobulbară,
artera şi vena oftalmieă; porţiunea inwacanalară de aproxi-
mativ 9 mm (în canalul optic), însoţită de artera oftalmică
şi plexul simpatic şi porţiunea intracraniană de 4~16 mm
~de are raporturi cu ACI (inferior- sinus cavemos), sinusul
sfenoidal (inferior şi media!) şi tractul olfactiv şi ACA ~Al,
superior şi media!.
Chiasma reprezintă locul de convergenţă a celor 2 nervi
optici, axonii nazali decusează, iar cei temporali rămân ipsi-
lateral. Şaua turcică este inferior, recesul suprachiasmatic al
ventricululbi m inferior iar tija hipofizară posterior.
Tracturile optice se eX:tind posterol~teral de la chiastnă,
Capitotul4j, Radiologiâ capului şi gâtului 3:39
' - ·- · - - ' ' - - - - - · - - " - - ·------'-----~----·-------.....----'--·-----:..------·----·------'-----··-;....----"---·-·-::.....-.-------·'------
•.. ~~,;.·~'-"~-·-'~-· '--·

m jurul hipota:himusului, pedunculilor cerebrali şi lateral llO.IV. Nervul ocnlomotor (NC III)
de nucleul geniculat Artera comunicantă posterioară este
inferioară tractului optic " Vasile Popiţa
Radiiiţiile optice, Nucleul geniculat lateral, inferolateral
talamusului conţine neuroni care formează radiaţiile optice, Funcţie
proiectate în: cortexullobului occipital, lateral şi posterior de - motorie pentru muşchii globului ocular (dreptul inferior,
ventriculiî lateralî. dreptul superior, dreptul media!, oblicul inferior, ridicătorul
- Radiaţiile optice parietale se orientează lateral de pleoapei superioare).
nucleul geniculat spre substanţa albă parietală, superior - viscerală, inervaţie parasinipâtică ( sfincterul pupilei,
cortexultti calcarin. muşchii ciliari).
- Radiaţiile temporale se orientează anterior spre polul Anatomie
temporal, lateral de cornul inferior al ventriculilor laterali. - complexul nuclear este la nivelul coliculului superior,
Leziunile căilor optice - identificabile imagistic: pentru activitatea motorie, iar anteriot lui este nucleul Edinger
a. Prechiasmlltice - Wesphal responsabil pentru inervaţia parasirnpatică.
- retinoblastomul - porţiunea, fasciculară decusează fibrelele în pedunculul
- dezlipirea de retină cerebehtr superior şi nucleul roşu şi părăsesc trunchiul la
- tumorile de nerv optic 1teci (gliom, meningiom) joncţiunea bulbopontină, intrând m cisterna interpedunculară.
- leziuni inflamatorii (nevrita optică) -în cisternă (subarahnoidian) nervii trec mtre ACP şi
- pseudotumori 1 sarcoidoza artera cerebelară superioară, inferolateral de AcoP, medial de
- mase extrinseci (hemangioame 1 lirnfangioame) uncus şi posterior de procesul clinoidian şi intră în sinusul
- boala Graves (exoftalmie tiroidiană - musculară) cavemos, superior de NC IV.
- tumori maligne (lirnfoame, rabdomiosarcoame, me- - după tra:versarea sinusului cavemos, NC TII intră în
tastaze) fisura orbitară superioară, unde se divizează într-o ramură
b. Chiasmatice superioară şi una inferioară şi intrăm orbită la nivelul inelului
- adenom pituitar Zinn. Porţiunea superioară este situată lateral de nervul optic
- chist Rathke şi este destinată dreptului superior şi ridicătorului pleoapei
- gliom optic superioare, iar porţiunea inferioară dreptului inferior, drep-
- craniofaringiom tului media! şi oblicului inferior şi are fibre parasimpatice
- meningiom paraselar destinate nervului ciliar, care controlează sfincterul pupilei
- anevrisme (ACI, ACA, A oftalmică, A.com.A). şi muşchiul ciliar.
c. Retrochiasmatice Leziuni ale NC III - cu imagistică normală
- infarcte (ACP, A. coroidală anterioară) La nivelul trunchiului
- neoplazii (primare - glioame, metastaze) - congenitale
- boli demielinizante (SM, ADEM) - ischemia
-malformaţii vasculare (AVM) - neoplazii
- lobectomie temporală. - infecţios 1 inflamator
- demielinizante
Cisternal (subarahnoidian)
Bibliografie - ischemia
1. Binder DK, Sonne DC, FiSchbein NJ- Introduction to the!Cranial - compresiuni anevrismale (AcoP)
Nerves- în: Cranial Nerves: Anatomy, Pathology, Imaging, Thieme - hemii ale uncusului
Medical Publishers !ne, New York, 2010 - compresiuni tumorale (meningioame 1 schwannoame)
2. Seth S, Branstetter BF 4th, Escott EJ- Apperance ofnormal crani- - metastaze leptomeningeale
al nerves on steady state free precesion MR images, Radiographics, - boli demielinizante
2009;29(4):1045-1055 - inflamatorii (meningite)
-post radioterapie (1 -2 ani)
in sinusul cavernos - de regulă asociate determinând
sindromul de sinus cavernos.
- neoplazii (meningiom, limfom)
340 Radiologif! imagistică med{câlli

~
vasculare (fistule caroţido 1cavernoase, anevrismeACI) FaSciculele NC IV se orienteazăposteroinferior, în jurul
~
inflamatorii (ex.sarcoidoza) apeductului şi decusează contralateral corespunzător coli-
- infecţioase (sinuzite 1 tromboze de sinus cavernos) culului inferior.
- apoplexie pituitară Segmentul cisternal se orientează anterior, traversează
- post radioterapie cisternele cvadrigeminală, ambientă (perimezencpfalică),
Leziuni la nivelul fis urii orbitare crurală şi pontomezencefalică. Este situat apoi întrp ACP şi
- sindromul de fisură orbitară cu interesarea întregului artera cerebelară superioară, lateral de NCIII şi intră îp. sinusul
conţinut (NC II, IV, VI, Vl, fibre parasimpatice şi vena cavemos la nivelulligamentului petroclinoid.
oftalmică). Porţiunea intracavernoasă este situată. în peretele lateral al
- similară sinusului cavernos sinusului, inferior de NC III şi superior de NC V-Vl, apoi intră
Leziuni în orbită în orbită la nivelul fisurii orbitare superioare. Încrucişează
- miastenia gravis medial ridicătorul pleoapei superioare şi dreptul superior
- invazie tumorală a orbitei pentru a inerva oblicul superior.
Leziuni ale NC III- cu imagistică anormală NC IV are câteva particularităţi, este cel mai mic (apro-
- metastaze la nivelul trunchiului cerebral (sân, melanom, ximativ 2400 de axoni); are orientare posterioară la nivelul
plămân, rinichi, colon, etc). De regulă ţeziunile metastatice trunchiului cerebral (singurul); decusează în afara SNC şi
sunt multiple, tipic dezvoltate la joncţiunea substanţă albă 1 are parcursul intracranian cel mai lung (aproximativ 7,5 cm).
substanţă cenuşie. Datorită dimensiunilor mici, el nu este vizibil pe secvenţele

- ischemii de trunchi cerebral IRM de rutină, ci doar în cazuri patologice sau pe secvenţele
- schwannoame ale NC III, de obicei în cadrul neurofibro- IRM cu rezoluţie ridicată.
matozei tip 2, de obicei asociat cu afectare de alţi NC (VIII Leziunile NC IV
la nivelul CAI sau NC5) sau alte localizări (spinal). - rareori este afectat izolat
--infecţioase (nevrita), secundar meningitei bacteriene.
- este cauza mai frecventă a strabismului vertical
- HSA- secundar rupturii anevrismului de AcoP (30% din - leziunile unilaterale de nucleu sau fasciculare conduc la
anevrismele cerebrale au localizare la nivelul AcoP). paralizia oblicului superior contralateral sau ipsilateral- dacă
- hernia uncală unilaterală secundar efectului de masă leziunea survine după decusaţie.
determinat de edemul peritumoral ( ex: meningiom extraaxi- Leziuni la nivelul trunchiului cerebral
- contuzii
al) poate fi extrem de gravă şi conduce la deces dacă nu se
- ischemii
reuşeşte decompresiunea.
- tumori (glioame)
- leziuni demielinizante (ex: SM)
- infecţii 1 inflamaţiî
Bibliografie Leziuni la nivelul segmetttului cisternal
1. Binder DK, Sonne DC, Fischbein NJ -1ntroduction to the Cranial - traumatisme
Nerves- în: Cranial Nerves: Anatomy, Pathology, Imaging, Thieme - ischemii
;Medical Publishers Inc, New York, 2010 - compresiuni vasculare (anevrisme)
2. Nam KH, Choi (Jf, Lee .!1 et.al- Unruptured intracranial Ane-
- hidrocefalie
Ul}'Sms with Oculomotor Nerve Palsy: Clinica[ Outcome between
- neoplazii (meningioame, schwannoame)
Surgical Clipping and Coil Embolization - Journal of Korean
Neurosurgical Society, 2010;48(2):109-1!4 - inflamaţii (meningite cu neurite secundare)
- leziuni demielinizante
Leziuni îtt sinusul cavernos 1fisura orbitară
- neoplazii (meningioame, limfoame; etc.)
llO.V. Nervul trohlear (NC IV) - vasculare (anevrisme, fistule carotido 1 cavernoase)
Vasile Popiţa
- inflamatorii 1 infecţioase
- apoplexie pituitară
- post radioterapie.
Funcţie: somatică, inervaţie motorie a muşchiului oblic Leziuni la nivelul orbitei
superior. - nu induc obligatoriu leziuni ale NC IV
Anatomie: nucleul este situat la nivelul trunchiului, - sindromul Brown (tendosinovita a oblicului superior în
inferior de nucleii NC III. asociere cu afecţiuni reumatice)
Cap1iolul 4. Radiologia cap!ţlui şi gâtului
Leziuni ale NC IV- cu imagistică anormală
- contuzii - hemoragii post traumatice
- neoplazii (schwannoame- neurofibromatoza)
-- sinuzite paranazale fungice
- mucocel de clinoide anterioare.
Bibliografie
1. Binder DK, Sonne DC, Fischbein NJ- Introduction to the Cranial
Nerves- în: Cranial Nerves: Anatomy, Pathology, Imaging, Thieme
Medical Publishers !ne, New York, 2010
2. Yousry !, Moriggl B, Dieterich M et.al- MR anatomy of the
proxima! cisterna segment of the trochlear nerve: neurovascular
relationships and landmarks, Radiology, 2002;223(1)'31-33
110.VI. Nervul trigemen (NC V)
Vasile Popiţa
Funcţie
-- senzorială
de la faţă, scalpul anterior, cavitate nazală şi
orală, conjunctivă, sinusuri paranazale, dinţi, 2/3 antetioare
ale limbii, membrana timpanică şi dura din fosa cerebrală
anterioară şi medie.
-- motor - muşchii masticaţiei.
Anatomie
Părăseşte medio lateral puntea având o porţiune mai largă,
senzorială şi una mică, motorie, anteromedial.
Intră în spaţiul subarahnoidian la nivelul cistemei cerebe-
lopontine. Traversează anteromedial dura la nivelul apexului
petros şi intră în cavumul Meckel; acesta este un spaţiu cu
LCR între 2 straturi ale durei, suprajacent vârfului stâncii şi
conţine ganglionul trigeminal şi cele 3 rădăcini ale nervului
(oftalmică, maxilară şi mandibulară) şi este situat posterior
şi inferolateral de sinusul cavemos.
Ramură ofta/mică VI - este pur senzorială, pleacă de la
ganglionul trigeminal şi intră în peretele lateral al sinusului
cavemos, inferior de NC IV şi apoi în orbită prin fisura orbi-
tară superioară. Înainte de a părăsi sinusul cavemos, nervul
se divide: ramuri tentoriale, nervul frontal, nenrullacrimal,
nervul naziciliar
Ramură ma.;'(i[ară V2 - este pur senzorială; de la gan-
glionul trigeminal intră în sinusul cavemos în porţiunea lui
inferolaterală, apoi trece prin gaura rotundă în fosa pterigo-
palatină, unde se divide în ramurile:
- infraorbitale, zigomatice şi alte fibre senzoriale direct
din ganglionul sfenopalatin;
- orbitale (pentru periostul orbitar);
341
- palatine, marele şi micul nerv palatin şi nervii nazali
posteroinferiori;
- nervul nazal postero superior pentru porţiunea posteri-
oară a septului nazal şi cometul mijlociu;
- ramuri faringiene pentru mucoasa nazofaringelui.
Ramură mandibulară V3 - este senzorială şi motorie, de
la ganglionul trigeminal, ramura senzorială a NC V- V3 este
situată inferior de V2 şi VI, nu intră în sinusul cavemos şi se
orientează spre gaura ovală, iar după ce părăseşte gaura ovală
se uneşte cu ramura motorie şi formează nervul mandibular.
În fosa zigomatică (infratemporală) se divide:
·-ramuri meningeale (recurente) pentru meningele din
fosa cerebrală medie şi celulele mastoidiene;
- ramura pterigoidiană medie, maseterică, temporală
profundă, bucală şi pterigoidiană laterală pentru muşchii
corespunzători.
- ramură auriculotemporală cu subramuri: auriculară,
meat acustic, articulară (TM) şi ramuri superficiale.
- nervullingual pentru mucoasa linguală (2/3 anterioare)
- nervul alveolar inferior, care străbate canalul mandibu-
lar dând ramurile dentare.
Ramurii motorie a NC V- părăseşte puntea, traversează
cistema cerebelopontină. Traversează ganglionul, foramen
ovale şi inenrează muşchii masticaţiei (maseter, temporal,
pterigoidienii, tensorul valului palatin, milohioidianul şi
digastricul).
Leziuni ale NC-V
- la nivelul trunchiului: tumori, cavernoame, boli demie-
linizante, iscbemii 1 infarct, boli inflamatorii, siringobulbie.
- la nivelul spaţiului subarahnoidian: tumori ale un-
ghiului pontocerebelos, infecţii, traumatisme, compresiuni
extrinseci (tumorale 1 vasculare 1 neurofibromatoza).
--- la nivelul apexului stâncii şi ganglion ului trigeminal:
infecţii (sindromul Gradenigo- infecţii ale vârfului stâncii),
neoplazii, traumatisme.
- la nivelul sinusului cavernos 1fisurii orbitare: neopla-
zii, sindrom de sinus cavemos (fistule, anevrisme, infecţii)
apoplexie pituitară, post radioterapie.
- leziuni trigeminale distale: traumatisme, tumori
(limfoame, tumori ale rinofaringelui, carcinoame adenoid
' chistice, melanoame) amorţeli 1parestezii cauzate de leziuni
infl.amatorii sau tumorale superficiale.
Bibliografie
1. Binder D K, Sonne DC, Fischbein NJ- In troduction to the Cranial
Nerves- în: Cranial Nerves: Anatomy, Pathology, Imaging, Thieme
Medical Publishers !ne, New York, 2010
2. Lang E, Naraghi R, Tanrikulu L et.al- Neurovascular relationship
 '.·~

at the trigeminal root entry zone în persistent idtopathic facial pain: Leziuni ale NC VI - cu imagistică anormală
findings from MR 3D visualizdtion - J Neural Neurosurg Psychiat, - scleroza multiplă
2005;76(11): 1505-1509 - ~cesele de trunchi cerebral
- cordoame clivale
- granuloame colesterolotice
11 O. Vll. Nervul abducens (NC VI) - anevrisme gigante de carotidă în porţiunea cayemoasă
- sindrom Gradenigo (mai adesea secundar ,otitei medii
Vasile Popiţa sau mastoiditei).

Funcţie
- somatică motorle, muşchiul drept lateral. '
Bibliografie !
Anatomie 1. Binder DK" SonneDC, FischbeinNJ -Introduction to the Cranial
- nucleul este situat pontin inferior, anterior ventriculului Nerves- în: Cranial Ner'iles: Anatomy, Pathology, Imagi'ng, Thieme
IV. Părăseşte trunchiul la nivelul joncţiunii pontomedulare; Medical Publishers !ne, New York, 2010
segmentul cistemal este situat în cistema prepontină; trece 2. Ono K, Arai H, Endo T et.al- Detailed MR imaging anatomy of
peste vârful stâncii, ligamentul petrocliVoidian (canalul Do- the abducent nerve: envagination ofCSF into Dorello canal- AJNR
reUo) şi intră în sinusul cavemos unde este situat lateral de Amer J Neuroradiol, ·2004;25(4):623T626
carotidă şi inferomedial de NC IV. Intră apoi în fisura orbitară,
traversează inelul Zinn şi inervează muşchiul drept lateral.
Leziuni ale NC VI 110.Vlll. Nervul facial (NF,. NC VII)
- la nivelul trunchiului afectează mişcările ambilor
globi oculari şj sunt de regulă asociate cu semne neurologice Oana Murariu, Danisia Haba
determinate de afectarea altor NC.
- leziuni fasciculare conduc la deficit unilateral iar le-
ziunile pontine, unilaterale pot fi cauzate de: ischemii, boli Bibliografie
dernielinizante (SM), inflamaţii, mase compresive (tumori, 1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
abcese, cavemoame, compresiuni vasculare). gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
- leziuni în segmentul cisternal (cistema prepontină), Lake City, 2010
cauze mai frecvente: ischemie (ischemia diabetică a ab-
ducensului); neoplazii (tumori de unghi pontocerebelos,
meningioame, cordoame clivale, condrosarcoame, tumori 110.VIII.l. Semnalul nervului facial,
ale rinofaringelui); vasculare (anţVrisme de a. bazilară); boli intratemporal
demielinizante, traumatisme, post radioterapie;
- leziuni la nivelul apexului petros şi canalului Dorello, Oana Murariu, Danisia Haba
cel mai frecvent cu afectarea concomitentă a NC V. Cauze:
infecţioase (osteornielita bazei craniului, sindromul Gradeni-
go - inflamaţia apexului stâncii); traumatice (clivus sau baza
craniului); neoplazice (meningioame, cordoame, condrosar-
Prezentare clinică:
- semnal normal IRM Tl + C,
asimptomatic.
fără modificări osoase; '
coame, tumori de rinofaringe), inflamatorii (colesteatoame), Imagistică:
vasculare (anevrisme ale carotidei în segmentul petros). Caracteristici generale:
- leziuni la nivelul sinusului cavernos 1fisura (Jrbitară: - Cel mai bun indiciu diagnostic: semnal IRM T1 +C
sindrom Homer - sugerează leziuni ale sinusului cavemos; de-a lungul ganglionului geniculat al NF şi segmentului
neoplazii (meningioame, limfoame, metastaze); vasculare timpanic anterior, doar în: absenţa modificărilor osoase la
(anevrisme, fistule carotido-cavemoase); apoplexie pituitară; nivelul canalului NF.
post radioterapie; infecţioase 1 inflamatorii. CT: nativ ~ canal osos al NF intratemporal normal.
~ leziuni la nivelul orbitei - nu conduc în mod obliga- IRM: TI: hipersemnal; TI +C comparativ cu structurile
toriu la paralizii ale NC VI. Afecţiuni care pot conduce la osoase vecine; semnal normal, inegal, la .nivelul segmente-
deficit izolat de abducens: oftalmopatie tiroidiană, rniastenia lor NF (cel mai adesea hipersemnalla nivelul ganglionului
gravis. geniculat şi segmentului titnpanic).
Capitolul 4. Radiologia cap_,ului şi gâtului 343
--·- 1,. ' ' " ~-'~ -~--- ••• --- ·----~----····--- - - - - - - - '-·- - - - - · · · - · - - - - · - --------- - - - · - --- - - - - - - · · · ·

Recomandări de examinare: Recomandări de examinare: CT osos- secţiuni fine axiale

- Semnal nonnal cel mai bine observat pe secţiuni axiale şi coronale, nativ; TI + C pentru diagnostic diferenţia! cu
şi coronale fine IRM Tl +C; este necesară achiziţia de imagini schwannomul.
native pentru a evita semnale fals-pozitive; CT folosit în caz Diagnostic diferenţiat:
de dubii asupra normalităţii NF. - Atrezia ferestrei ovale: cu/rară atrezia CAE, segmentul
Diagnostic diferenţiat: timpanic al NF ectopie;
- Paralizia Bell: paralizie unilaterală acută a NF periferic; - Colesteatom congenital al urechii medii: arii scuamoase
TI+ C+: hipersemnal NF intratemporal; CT osos: normal; oriunde în urechea medie, rar în aria segmentului timpanic al NF;
- Sch>t·annom de NF: pierderea auzului± pareza periferi- - Schwannom de NF: masă tubulară gadolinofilă, cel
că, treptată, a NF; cel mai frecvent in fosa geniculată; TI +C: mai frecvent la nivelul ganglionului geniculat, dar şi în
masă cu semnal anormal de-a lungul NF; CT osos: semnal segmentul timpanic al NF, fără a fi asociată neapărat cu
focalla nivelul NF intratemporal; paralizie facială;
- Hemangiom de NF: paralizie unilaterală, bruscă, a NF, - Paragangliom de glomus timpanic: întâlnit mai des
cel mai frecvent în fosa geniculată; Tl + C: masă cu semnal de-a !unul promontoriului cohlear, rar cu origine în nişa
foca! în fosa geniculată, mărire de volum; CT osos: aspect în ferestrei ovale.
"fagure de miere"(~ 50%) şi margini neregulate; Lista de verificare:
- Tumora perineurală, intratemporală a NF: masă locali- - prolaps asociat de multe ori cu absenţa neregularităţilor
zată parotidian, cu paralizia NF; TI + C: semnal focal anormal pe suprafaţa canalului semicircular lateral.
la nivelul masei parotidiene invazive, până la segmentul mas-
toid al NF; CT: segment mastoid mărit la nivelul canalului 1'W;
grăsimea din foramenul stilomastoidian înlocuită de ţesut. 110.VIII.3. Paralizia Bell
Lista de verificare: hipersernnalul de-a lungul segmente-
Dana Murariu, Danisia Haba
lor cistemic, labirintic sau mastoidian ale NF nu este normal.

Morfopatologie:
-- paralizia acută, de neuron motor inferior al nervului
110.v'1II.2. Prolapsul NFla nivelul urechii facial, de cauză herpetică; responsabilă pentru > 50% din
medii cazurile de paralizie facială periferică, la toate vârstele; 90%
din pacienţi îşi recuperează funcţia NF spontan, fără tratament
Dana Murariu, Danisia Haba
în primele 2 luni.
Simptome 1 semne: paralizie facială periferică cu debut
Morfopatologie: NF protruzionează prin dehiscenţele osoa- acut (24-48 ore), prodrom viral, alterarea gustului, dureri la
se de-a lungul traiectului sau prin canalul semicircular lateral; nivelul urechii îpsilaterale sau în vecinătate, amorţeala feţei
Simptome f semne: rar (~ 1%), congenital!dobândit la ipsilaterale.
orice vârstă, asimptomatic, descoperit accidental în timpul Imagistică:
examenului urechii medii, 50% cu dehiscenţă fără protruzie. Caracteristici generale:
Imagistică: -Cel mai bun indiciu diagnostic: hipcrsernnal Tl + C,
Caracteristici generale: asimetric la nivelul segmentului labirintic şi al celui periferic
- Cel mai bun indiciu diagnostic: prolapsul unei mase al N'F; cel mai des afectate sunt segmentele labirintic şi fundic,
tubulare de ţesut moale din teritoriul segmentului timpanic dar poate afecta întreg segmentul intratemporal al NF
al NF, în interiorul nişei ferestrei o vale de-a lungul canalului CT: nativ: os normal; nu este necesar CT cu contrast
semicircular lateral. IRM: T1 : NF intratemporal mai proeminent pe partea
CT: nativ: masă de ţesut moale în nişa ferestrei ovale, afectată; T2: encefal normal, fără leziuni hiperintense; Tl +C:
de-a lungul suprafeţei inferioare a canalului semicircular hipersemnalul NF, care are dimensiuni nom1ale sau discret
lateral, văzută mai bine pe secţiuni coronale, ce se continuă cu crescute.
segmentul timpanic al NC7; dehiscenţa nu poate fi detectată Recomandări de examinare: în stadiile iniţiale, nu este
decât odată cu prolapsul nervului la acest nivel. necesar diagnostic imagistic (90% funcţia NF se recuperează
IRM: nu identifică anomalii; TI + C normal exclude spontan < 2 luni); IRl\1 dacă se anticipează chirurgie pentru
schwannomul facial. decompresie.
344
Pareza ~ell atipică
~·
pareza încet progresivă, hiperalgică, a NF > 2 luni, cu
spasm care precede pareza; pareze recurente NF, asociate cu
alte neuropatii craniale.
-- se caută leziunile caracteristice cu ajutorul secţiunilor
fine TI +C la nivelul CAI şi a osului temporal şi prin CT
osos pentru hemangioame intratemporale ale NF şi analiza
leziunilor descoperite la IRM cu contrast.
Diagnostic diferenţial
- Semnal normal al segmentului intratemporal al NF:
absenţa parezei faciale; TI +C: semnal slab, discontinuu al
NF intratemporal (segmentele premeatal şi labirintic al NF
neafectate);
- Schwannom al NF: pierderea auzului mai des întâlnitii;
T1 +C: masă tu bul ară, bine delimitată, hiperintensă, la nivelul
canalului mărit al NF, cel mai adesea centrată pe ganglionul
gemcu. 1at; \ Recomandări de examinare:
-- Hemangiom de NF: paralizia NF când leziunea are încă
dimensiuni mici; CT osos: spiculi osoşi intratumorali; T1 + C:
masă imprecis delimitată, hiperintensă, în fosa geniculată;
- Tumora perineurală de parotidă - masă intraparotidi-
ană, de obicei palpabilă, invazivă, foramenul stilomastoid
plin cu conţinut tisular, NF este mărit în întregime, cu invazia
celulelor mastoidiene.
Lista de verificare: IRM doar pentru paralizie Bell
atipică; persistenta anormală a semnalului chiar şi după
recuperarea completă a funcţiei.
110.VIII.4. Schwannomul NF
Oana Murariu, Danisia Haba
Morfopatologie: tumoră benignă, rară, cu creştere lentă,
cu dezvoltare de la nivelul celulelor Schwann, cu invazia NF
intratemporal.
Simptome 1 semne: pierderea auzului, paralizie facială
lent progresivă, durere otică ± facială, hemispasm facial; de
luat în considerare NF2 în caz de schwannoame, meningi-
oame multiple; media de vârstă la prezentare 35 ani.
Imagistică:
Caracteristici generale:
Cei mai bun indiciu diagnostic: CT osos: masă tubuiară
pe traiectul intratemporal al NF, cu fină lărgire a canalului
osos al NF; TI +C: masă tubulară cu semnal omogen; cel mai
adesea la nivelul ganglionului geniculat, afectând de cele mai
multe ori mai multe segmente intratemporale ale NF.
CT: nativ: lărgirea tubulară a segmentului 1 segmentelor
l\TF, cu caractere de benignitate; aspect în funcţie de localizare:
Radiologie imagiSticii medicală
ganglionul geniculat (lărgire ovoidală a fosei geniculate);
segmentul timpanic (masă pedunculată ce porneşte de la
nivelul segmentului timpanic a NF în cavitatea urechii me-
dii); segmentul mastoid (aspect tubular cu margini regulate
sau ovalar cu margini neregulate, în funcţie de pre~enţa sau
absenţa invaziei celulelor mastoide vecine); admip.isttarea
de contrast nu este utilă.
IRM:
- Ti: semnal scăzut sau moderat;
- T2: hipersemnal;
- TI +C: ganglionul geniculat: semnal prezent la nivelul
fosei geniculate lărgite; segmentul timpanic: semnal în seg-
mentu1 timpanic la nivelul urechii medii; segmentul mastoid:
aspect tubular cu margini regulate sau ovalar cu margini ne-
regulate; nerv'Ul marele pietros superficial: masă cu semnal
la acest nivel, dificil de stabilit natura extta-axială.
- Se începe cu secţiuni fine axiale şi coronale Tl+C fat
sat, osos şi CAI; CT osos ajută la stabilirea naturii leziunii.
Diagnostic diferenţia!
- Semnal normal al segmentului intratemporal al NF;
Hemangiom de NF; Tumora perineurală a glandei parotide
(a se vedea 11 O.VIII.3.)
- Paraliziefacială hetpetică: Apariţia bruscă a paraliziei
de NF periferic; CT osos: aspect normal; Tl + C: hipersernnal
NF intratemporaL
Lista de verificare:
- de multe ori, doar monitorizarea pacienţilor cu această
patologie.
110.VIII.5. Hemangiomul NF
Oana }.;furariu, Danisia Habă
Morfopatologie: tumoră vasculară benignă, rară, cu punct \
de plecare la nivelul capilarelor adiacente NF, cel mai adesea
în aria fosei geniculate, cel mai adesea la adulţi; poate fi de
tip capilar (canale vasculare mici), cavemos (canale vascu-
lare mari), osificant (tumora produce spiculi de os lamelar)
sau mixt.
Simptome 1 semne: paralizie timpurie a NF periferic
(poate fi confundată cu o paralizie Bell atipică), pierderea
auzului de tip senzorial, hemispasm înainte de instalarea
paraliziei faciale.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- Cel mai bun indiciu diagnostic: aspect de "fagure de
miere" la CT osos, cel mai adesea la nivelul fosei genicula-
 şi gâtul~l
te, apoi la nivelul CAl şi genunchiului posterior af NF; cu
dimensiuni mici la început, aspect nere~lat, invaziv.
CTr nativ îri fereastra de os: aspect de "fagure de miere"
la nivelulleziunilor mari; leziuni cu contur neregulat în fosa
geniculată; administrarea contrastului nu este utilă,
IRM: TI: matricea osoasă cu leziuni cu semnal mixt
(semnal normal şi hiposemnal); T2: matricea osoasă cu Iezi-
uni cu semnal mixt (semnal normal şi hipersemnal); Tl+C:
semnal de•a lungul segmentului proxima! al NF, putând mima
schwannomul de nerv acustic.
Recomandiiri de examinare; în caz de IRM negativ sau
cu arii mici cu semnal de-a lungul NF intratemporal, se reco-
mandă CT osos pentru căutarea unor leziuni mici, de 1-2 mm.
Diagnostic diferenţial
- Semnal normal al segmentului intratemporal al NF,'
Paralizie facială herpetică; Schwannom al NF; Tumora
perineurală a glandei parotide (a se vedea 110.Vlll.3-4);-
Colesteatom congenital al urechii medii: masă avasculară,
posterior de membrana timpanică intactă; TI +C fără hiper-
semnalla administrare de contrast, de-a lungul canalului NF
(rar afectat).
Lista de verificare: Diagnosticul precoce poate salva
nervul în cazul tratamentului chirurgical (post-operator nu
se recâştigă funcţia completă a NF); Leziunile mici, dificil
de depistat TI C+ IRM, se recomandă CT osos.
llO.IX. Nervul acusticovestibular (NCVDI)
Oana Murariu, Danisia Haba
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging; Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
llO~IX.l. Schwannom de nerv acustic
Dana Murariu, Danisia Haba
Epidemiologie: cea mai frecvent întâlnită afecţiune
pacienţii cu pierderea unilaterală a auzului de cauză senzorială
(> 90%); al doilea cel mai frecvent neoplasm extra-axial al
adulţilor.
. Morfopatologie: tumoră benignă, mai des îhtâlnită în ca-
zul NC 8, formată din celulele Schwann care învelesc nervul
345
vestibulo-cohlear în CAIIUPC (\Ulghiul ponto-cerebelos);
sunt incluse în NF2, în cazul schwannoamelor bilaterale/
multiple (singurul caz în care poate fi întâlnit la copii); aso-
ciază chistul arahnoidian.
Simptome 1semne: pierderea auzului de cauză senzorială,
încet progresivă, unilateral, tinitus, tulburări de echilibru,
neuropatie trigeminală şi/sau facială.
Imagistică:
Caracteristici generale: ··
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă intens iodofilă,
cilindrică sau ovoidală (CAI) sau sub formă de "ingheţată la
cornet'' (UPC - CAI}; dimensiuni de la câţiva mm (localiza-
te intracanalicular), până la 5 cm (cu extensie UPC, rar cu
herniere în fosa craniană mijlocie).
CT: contrast: masa bine delimitată, iodo:filă, în spaţiul
UPC - CAI, fără calcificări.
IRM: Tl: semnal moderat; hipersemnal în caz de he-
moragii; T2: HR-IRM: defect de umplere cu hipersemnal al
LCR în spaţiul UPC - CAl, cu fonnă diferită în funcţie de
dimensiuni (ovoidall,,îngheţată la cornet"); TI +C: masă cu
• <
contrastare focală în spaţiul UPC - CAI.
Recomandări de examinare: cel mai bun instrument:
IRM T2 cerebral asociat cu T1 + C axial şi coronal al UPC
- CAI (gold standard).
Diagnostic diferenţial:
- Chist epidermoid (fără semnal crescut TI + C, atenuare
parţială sau absenţa FLAIR, restricţie de difuzie DWI);
-Chist arahnoid (nu ajunge în CAI, cu semnal LCR în
toate secvenţele IRM, fără gadofilie; T1 + C: bază durală cu
prelungiri durale);
- Metastaze şi limfom (pot fi bilaterale, evoluţie menin-
gială multifocală);
. - Schwannom al nervului facial (absenţa prelungirilor
durale labirintice);
- Meningiom (CT+C: masă durală calcificată spre peri-
feria porului acustic);
- Anevrism (masa ovoidă/fuziformă cu semnal la nivelul
CPA).
Lista de verificare:
- Screening prin HR-IRM T2 axial şi coronal, fără
substanţă de contrast;
- IRM cu secţiuni fine, T1 +C axial şi coronal este gold
standard;
la - Masele unilaterale bine delimitate CAI sau UPC; -
CAI - schwannoame acustice până la proba contrarie; de
evitat confuzia cu schwannomul de nerv facial (preungirea
labirintică) .
346
110.IX.2·. Neurofibromatoza tip II (NF2),
localizată UPC-CAI.
Oana Murariu, Danisia Haba
Epidemiologie: mai rar întâlnite comparativ cu NF 1; 50%
cazuri de novo; media de vârsta 25 de ani.
Morfopatologie: Poate asocia meningioante şi ependi-
moame şi pot apărea inclusiv schwannoame ale nervului
facial ( + pete cutanate).
Simptome 1 semne: Hipoacuzie 1 pierderea auzului uni-
lateral, senzorial; tinitus, vertij, paralizie facială.
Imagistică:
Caracteristici generale
- cel mai bun indiciu diagnostic: Tl +C: mase UPC
- CAI iodofile bilateral (posibilă afecthrea şi a altor NC);
mase cu dimensiuni de Ia câţiva mm (ovoidale) la câţiva cm
("îngheţată la cornet"); semne irnagistice asociate:
-- SNC: calcificări (plexul coroidal, emisfere cerebeloase,
cortexul cerebral), meningioame şi schwannoame (NC 3-12),
ependimoame, mai rar glioame
- Coloana vertebrală (meningioame, schwannoame.
ependimoame).
CT: nativ: lărgirea şi deformarea conductelor auditive
inte1ne.
IRL'\1: T2: mase bilaterale UPC-CAI şi semnal hiperin-
tens al fluidului cerebro-spinal; T2-HR pentru diagnostic
diferenţia! între schwannom acustic şi facial; Tl +C: mase
iodofile localizate la nivelul CAI sau /si UPC în cazul di-
mensiunilor mari. ' mai rar, a segmentului intratemporal al NC VII;
Recomandări de examinare: IRM pentru coloana verte-
brală şi cerebral; screen ing pentru pacienţi cu schwannoame
multiple; HR-CT pentru tumorile UPC.
Diagnostic diferenţial
- Sarcoidoza (mase meningeale multiple cu priză focală)
- Metastaze (mase CAI, iodofile, bilaterale)
Lista de verificare
- diagnosticul diferenţia! între schwannoame acustice
şi faciale
- în cazul adulţilor, trebuie luate în calcul metastazele
UPC-CAI.
110.IX.3. Sindromul Ram:say Hunt
Oana Murariu, Danisia Haba
Morfopatologie: cunoscut şi ca Herpes Zoster Otic -
infecţia cu virusul VaricelaZostera fibrelor sensitive ale NC
VII, VIU şi porţiunea din urechea externă inervată de nervul
auriculo-temporal.
Simptome 1semne: paralizie facială, vezicule la nivelul
urechii externe şi, mai rar, durere intraotică, rash al urechii
externe, pierderea auzului (de cauză senzorială), tinitus, vertij.
Imagistică:
Caracteristici generale
- cel mai bun indiciu diagnostic: hiperintensitate T 1+C,
proporţională cu gradul afectării, la nivelul NCVII± VIII în fim-
dusul CAI, afectând şi parte sau întreg labirintul membranos.
CT: nativ: negativ pentru modificări osoase sau alte mo-
dificări; postcontrast: negativ pentru contrastare CAI.
IRM: Tl: semnal liniar, intermediar în fundusul CAI
(inflamaţie); HR- T2 - îngroşarea NC VII şi VIII în fundusul
CAI; STIR: hipersemnal în părţile moi ale urechiii externe:
FLAIR: parenchim cortical cu aspect nortnal; hipersemnal
. în părţile moi ale urechii externe; TI +C:
- urechea externă: aspect înflarnator şi prezenţa de vezi-
eule (Tl +C fat-sat);
- CAI: semnal liniar sau fuziform în fundusul CAI (NC
VII şi VIII)
-- Nervul facial intraternporal - hipersemnal tipic, cu
afectarea segmentului labirintic, a ganglionului geniculat şi,
- Labirintul membranos - afectarea CAI si NC VII a \{!
cohleei, vestibulului şi a canalelor semicirculare, dar ffiră
afectarea labirintului membranos;
- Trunchiul cerebral - uneori afectarea nucleului VII
(probabil secundar afectării CAI).
Recomandări de examinare: cel mai bun instrument: \
IRM T2 cerebral şi Tl cu substanţa de contrast, axat pe
UPC - CAI şi osul temporal (CT nu este util în diagnosticul
Sindromului Ramsay Hunt); prezenţa veziculelor (diagnostic
clinic) anulează indicaţia pentru diagnosticul imagistic; în
cazul simptomatologiei atipice se recomandă IRM.
Diagnostic diferenţia!
- Paralizii ale NC
- Metastaze meningeale
-Meningita
- Sarcoidoza
Lista de verificare: IRM doar i'n cazul simptomatologiei
atipice; primul pas - cercetarea apariţiei veziculelor urechii
externe.
 , ,,V'?-$~
(}(ip#o/4l 4. RaiJi(J(ogta capi/lui şi gâtului
~-- , --~-'-·-----~-----~------'---·----~-
... _,,_,.....o._.;., _ _ _
11 O.IX.4. Schwannomul urechii medii
Oana Murariu, Danisia Haba
Epidemiologie: sinonim: schwannom al nervului coarda
timpanului; a treia cea mai comUtiămasă a urechii medii (după
colesteatom şi pa:ragangliom), frecvent la adult;
Morlopatologie: leziune benignă, încapsulată, cu creştere
lentă şi origine neuroectodermică;
- Schwanrtomul primar se dezvoltă în cavitatea urechii
medii, afectând NC VII şi mai rar nervul Jacobson (ram din
NC IX), nervul coarda timpanului (ram din NC VII) şi nervul
lui Arnold (ram din NC X);
- Schwannomul secundar se dezvoltă în exteriorul urechii
medii, afectând NC VIII translabirintic şi foramenul jugular
cu nervii IX-XI, cu erodarea în urechea medie.
Simptome 1semne: hipoacuzie de transmisie, formaţiune
albă, cărnoasă, posterior de membrana timpanică intactă.
' Imagisticii:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: TI +C: masă lobulată,
bine delimitată, cu hipersemnal, la nivelul urechii medii,
<15mm.
CT: nativ: schwannom de nerv facial, bine delimitat
emergând de la nivelul canalului facial; schwannom al urechii
medii (nu aparţine NC VI), masă bine delimitată, care nu
afectează canalul facial, cu remodelare osoasă la dimensiuni
mari; schwannom translabirintic sau intracohlear cu protruzie
la nivelul urechii medii via fereastra ovală sau rotundă; post-
contrast: leziune iodofilă (IRM superior CT+C).
IRM: TI: izointens spre hipointens (nespecific); T2: hi-
perintens (nespecific); TI +C: semnal hiperintens (diagnostic
diferenţiat cu colesteatomul).
Angiografie: rar "blush", sugerând paragangliom de
glomus timpanic sau adenom al urechii medii.
Recomandări de examinare: secţiuni fine CT în plan
axial şi coronal; secţiunile fine TI +C pentru diagnostţcul
,diferenţiat cu colesteatomul.
Diagnostic diferenţial:
- Colesteatomul congenital, cea mai frecven,tă masă
posterior de membrană timpanică intactă, la copii sau tineri
(TI +C fără gad'ofilie);
- Parttgangliom al glomusului timpanic: masă pulsatilă,
vasculară, la adulţi, gadolinofilă;
- Adenom al urechii medii: rar (TI +C cu hipersemnal
postcontrast).
Lista de verificare: diagnosticul diferenţiat cu coleste-
atomul congenital şi paragangliomul glomusului timpanic;
angiografia negativă.
347
llO.X. Nervii glosofaringian (NC IX), vag
(NC X) şi accesor, spinal (NC XI)
llO.X.l. Schwannomul foramenului
jugular
Oana Murariu, Danisia Haba
Morfopatologie: tumoră benignă a celulelor Schwann
diferenţiate care acoperă NC 9, sau, mai rar, 10 sau 11 în
interiorul foramenului jugular, la adulţi.
Simptome 1 semne: pierderea auzului de tip senzorial,
semne asemănătoare schwannomului vestibular, spasm he-
mifacial, răguşeală, aspiraţie, tulburări de echilibru, tinitus;
schwannoame multiple asociate în NF2.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: CT osos: foramen ju-
gular mărit, cu margini nete; Tl +C: masă fusiformă, iodofilă,
care lărgeşte foramenul jugular; masă fusiformă sau în formă
de ganteră, descoperită la dimensiuni mari (> 3 cm); extensie
către spaţiul nazofaringian- carotid (dacă se extinde inferior),
sau de-a lungul NC IX - XI către trunchiul cerebral (dacă se
extinde superior).
CT: nativ; leziuni izodense, rar hipodense; CT osos:
lărgire fină cu margini de scleroză a foramenului jugular
cu extensii intraosoase multilobulare către baza craniului şi
posibil amputarea laterală a tuberculului jugular lateral în
secţiuni coronale; postcontrast: chisturi intramurale pentru
tumori de dimensiuni crescute.
IRM: Tl: hiposemnal, leziune deasupra marginii ante-
ro-mediale a foramenului jugular în spaţiul carotid nazofa~
ringian; T2: hipersetnnal comparativ cu Tl, arii chistice la
nivelul tumorilor mari; TI +C: masă tubulară omogenă, sau cu
componente chistice la interior pentru leziunile de dimensiuni
mari (dificil de diferenţiat de bulbuljugular); Venografie RM:
sinusurile durale comprimate, dar permeabile.
Angiografie: tumoră moderat vascularizată, cu vase
tortuoase, dar cu calibru normal.
Recomandări de examinare:
- CT osos pentru evaluarea marginilor sclerotice ale
cortexului foramenului jugular;
- IRM cerebral cu contrast pentru cercetarea extensiei
în ţesuturile moi.
Diagnostic diferenţial:
- Pseudoleziune de foramen jugular: CT osos: foramen
jugular mărit asimetric, cu margini osoase normale; TI +C:
contrast în foramenul jugular cu flux scăzut, uneori uniform;
348
- Paragangliom al'glomusului jugular: CT osos: masă
la nivelul foramenului jugular care deformează marginile
osoase; Tl+C: flux ·cu viteză crescută; Angiografie: umplere
vasculară rapidă la nivelul tumorii;
- Meningiom al foramenuluijugular: CT osos: margini
osoase sclerotice, neregulate; T 1+C: masă durală cu prelun-
giri; angiografie: contrast prelungit în faza capilară.
- Schwannom acustic: CT osos: modificări osoase la
nivelul CAI; TI +C: semnal mixt, masă invazivă la nivelul
foramenului jugular;
- Metastază sau limfom nonHodgkin: CT osos: margini
osoase deformate; Tl +C semnal mixt, masă invazivă la ni-
velul foramenului jugular.
Lista de verificare:
- CT osos pentru aprecierea marginilor foramenului
jugular.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd F:d. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
11 O.X.2. Schwannomul spaţiului
carotidian
Dana }.Jurariu, Danisia Haba
Epidemiologie: tumoră rară, în cadrul NF2, predominant
la adulţi bărbaţi (45 ani).
Morfopatologie: afectarea NC IX- XII în spaţiul carotidi-
an nazofaringian şi a NC X în spaţiul carotidian orofaringian,
către arcul aortic.
Simptome 1 semne: masă asimptomatică pe peretele
posterolateral al faringelui (spaţiul carotidian nazo- şi
orofaringian) sau cervical anterolateral (spaţiul carotidian
cervical), disfagie, ocluzia Vn, Sindrom Homer, pareza de
corzi vocale, apnee de somn.
Imagistică:
Caracteristici generale:
-- Cel mai bun indiciu diagnostic: masă voluminoasă (2-8
cm), cu margini regulate, în spaţiul carotidian (superior de
arcul aortic) cu aspect fusiform (CT sau IRM), fără lacune
în flux (IRt\1); dislocarea suprahiodiană asociată tumorii,
în spaţiul carotidian, are aspect caracteristic (masa împinge
tiroida, traheea, ACC şi spaţiul cervical posterior).
CT: nativ: masă de ţesut moale bine delimitată în spaţiul
carotidian; densitatea similară cu a muşchilor adiacenţi, ai gâ-
tului;postcontrast: qensitate unîfonnă; arii foeale fără priză de
contrast în caz de modificări chistice intratumorale; AngioCT:
ACI placată pe suprafaţa anterioară a schwannomului.
IRM: TI: semnal Tl variabil, fără lacune de flux de mare
viteză; T2: semnalul tumori! superior celui muscular; chisturi
intratumorale cu arii cu hipersemnallainterior; TI +b hiper"
semnal uniform, cu chisturi fără priză de contrast, în ţeziunile
mari; AngioRM: deplasarea antero-internă a ACI; IRM venos:
vena jugulară poate fi comprimată sau oclusă,
Recomandări de examinare: CT+C sau IRM
Diagnostic diferenţial
- Tromboza de VJI: istoric de intervenţie instrumentală
la nivelul VJI; defect de umplere central al VJI, pe imaginile
cu contrast.
- Pseudoanevrism de artera carotidă: CT+C: lumen
conectat cu htmenul AC; IRM: masă ovoidală în spaţiul
carotid.
- Neurofibrom: Masă în spaţiul carotidian (se caută un
posibil NF 1 asociat); CT+C: masă hipodensă, bine delimitată
în spaţiul carotidian; IRM: nu poate diferenţia cu schwan-
nomul vaga!;
- Paragangliom al corpului carotidian: la bifurcarea AC,
lărgind unghiul ACE-ACI; IRM: fitLx cu viteză crescută in
tumoră;
- Paragangliom al glomusului vagal: în spaţiul carotidian
nazofaringian, ~ 2 cm sub baza craniului; IRM: fluxuri cu
viteză crescută în > 2cm din tumora.
- Ateningiom al spaţiului carotidian: porneşte din forame-
nul jugular către spaţiul carotidian nazofaringian; CT: margini
osoase ale foramenului jugular sclerotice cu hiperostoză;
Tl+C: prelungiri durale. t
Lista de verificare
- în cazul localizării în spaţiul carotidian suprahioidian,
se urmăreşte foramenul jugular pentru semne de invazie (CT
osos: margini sclerotice, lărgite); Tl +C: masă ovoidală cu \
semnal la nivelul foramenului jugular ± modificări chistice
intratumorale.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury C~ Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
Cap.itoful4: Radiologia capului şi gâtului '·· ·
11 ().X.3. N eurofib:romul spaţiului
carotidian
Oana Murariu, Danisia Haba
M.,rfopatologie: tumoră (solitară, plexiformă sau difuză)
a tecii nervoase formată din proliferarea celulelor benigne
fusîforme, predominant la femei adnlte (35 ani).
Simptome 1semne: masă cervicală asirnptomatică (spora~
dic), durerea, trismusul sau deficienţa funcţiei NC (caractere
de benignitate).
Paralizia NC inferiori este frecventă în cazulleziunilor
mari; în cadrul NFl: mase cervicale multiple.
Imagistită:
Caracteristici generale:
- Cel mai bun indiciu diagnostic: CT nativ sau +C:
masă hipodensă, ovoidală sau fusiformă, imprecis delimitată,
dezvoltată din lanţul simpatic, nervul vag sau nervul hipoglos
în spaţiul carotidian; de obicei diametru 2-5 cm, se orice
dimensiune este posibilă; pot atinge peste 1O cm în cadrul
NFI sau la NF plexiforme.
CT: nativ: masă cu densitate tisulară în spaţiul carotidian
cervical; CT+C: neurofibrom sporadic: masă hipodertsă, cu
absenţa iodofiliei; neurofibrom plexiform: masă hipodensă,
imprecis delimitată, deseori înconjurată de vase.
IRM: TI: senmal similar musculaturii; T2: neurofibrom
sporadic: hipersenmal T2, rareori senmul ţilltei (hipersem-
nal periferic, hiposemrtal central); neurofibrom plexiform:
confluenţa de focare cu senmal crescut, cu aspect "ombilicat";
TI +C: giidofilie omogenă sau heterogenă; AngioRM: nu se
decelează o arteră dominantă de alimentare; venografie-RM:
deplasarea şi îngustarea vn, care poate fi oclusă.
Angiografie: dislocarea anterioară a ACI şi ACE îrt timpul
fazei arteriale, vascularizaţie tumorală discretă.
Recomandări de examinare:
CT+C sau IRM în cazul unei leziuni solitare, IRM în
cazul suspectării NF 1.
Diagnostic diferenţiat:
- Chist al arcului branhial 2: în unghiul mandibular, mai
rar în spaţiul carotidian;
- Pseudoanevrism de artera carotidă: CT+C: densitate
variabilă la nivelullumenului fals, perete îngroşat variabil,
inert la contrast; IRM: senmal mixt prin amestecul de sânge
cu cheaguri cu vechime diferită; angiografia confirmă comu-
nicarea cu lumenul arterial;
- Schwannom de spaţiu carotidian: CT+C: masăiodofilă;
TI: fără goluri de flux;
- Paragangliom al corpului carotidian: La bifurcarea
ACC, lărgind unghiul ACE-ACI; TI: aspect de "sare şi pi-
349
per"; tumoră hipervasculară alimentată de artera faringiană
ascendentă pe angiografie;
- Paragangliom al glomusului vaga!: în spaţiul carotidian
nazofaringian, ~ 2 cm sub baza craniului; CT+C: masă cu priză
crescută de contrast; TI : fluxuri cu viteză crescută în tumoră.
Lista de verificare:
- în cazul descoperirii neurofibromului de spaţiu carotidi-
an, trebuie căutate alte senme din cadrul NFl; în caz de NFI,
se recomandă cercetarea imagistică a coloanei vertebrale,
cerebrală şi orbitală.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
gnostic /maging: Head and Neck, 2rtd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Knipe H, St-Amant M- Neurofibroma- Radiopaedia 2015; http:/1
radiopaedia. org/articles/neurofibroma
110.X.4. Schwannomul spaţiului cervical
posterior
Oana Murariu, Danisia Haba
Morfopatologie: neoplasm benign, cu creştere lentă, dez-
voltat în spaţiUl cervical posterior, din celulele Schwann ale
NC XI, plexul brahial distal sau nervul cervical senzorial.
Simptome 1 semne: durere cervicală uşoară, recurentă,
exacerbată la presiune, spasm muscular, atrofia trapezului şi
a stemocleidomastoidianului.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- Cel mai bun indiciu diagnostic: masă solitară, fusifor-
mă, bine delimitată, iodofilă, infrahioidiană, la adulţi tineri,
care deplasează VJ anterior şi mediat; dimensiuni maxime
5 cm (componenta chistică intratumorală în cazul celor
voluminoase).
CT: nativ: izolhipodens cu ţesuturile moi; CT+C: compo-
nenta solidă cu contrastare omogenă; hipodensitate la nivelul
componentei chistice.
IRM: T 1: semnal omogen, izointens cu musculatura;
T2: hiperintens comparativ cu musculatura; TI +C: gadofilie
omogenă; componenta chistică apreciată cel mai bine post-
contrast ca focare intratumorale fără priză de contrast.
Ultrasonografie: în scară gri: masă solidă ovalară, unică,
hipoecogenă, cu amplificare acustică (absenţa hilului specific
ganglionilor limfatici); Doppler color: hipervascularizată,
incompresibilă.
350
Recomandări de examinare: IRM
Diagnostic diferenţiat:·
-Malformaţie limfatică (lirnfangiorn): CT: spaţii chistice
multiloculare, rară perete vizibil; CT+C: masă cu densitate
lichidiană, fără iodofilie; poate avea componeni:ă intens io-
dofilă (malformaţii limfat~co-venoase); T2: hiperintensitate
multiloculară ± nivele fluid-fluid datorită hemoragiei;
- Chist al arcului branhial: masa cervicală posterioară la
adulţi tineri; CT +C: masă ovoidală chistică în spaţiul cervical
posterior; T2: masă uniloculară hiperintensă;
- Anevrism de artera subclavie: masă cervicală inferioară,
pulsatilă, ce se continuă cu artera subclavie; CT+C: semnal
identic cu al arterei adiacente; IRM: masă cu semnal complex
datorat fluxului turbionar şi cheagurilor intralumenale;
- Ganglion spinal accesor, reactiv sau supurativ: masă
în triunghiul posterior; CT+C: masă <ivoidală cu semnal
uniform sau în chenar (supuraţie); ganglionul solitar poate
mima un schwan11om;
- Ganglion metastatic spinal accesor al unui cancer cu
celule scuamoase (carcinom scuamos faringian cunoscut):
CT+C: masă ganglionară cu semnal în chenar, cu necroză
centrală, în spaţiul cervical posterior;
- Ganglion limfomatos nonHodgkinian spinal acceso-
riu: cu/rară limfom nonHodgkin sistemic: CT+C: ganglioni
măriţi, fără necroză, în spaţiul cervical posterior.
Lista de verificare:
- în cazul schwannoamelor multiple sau patologiei la
copil, trebuie luată în considerare 1'-.'F2.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
llO.XI. Nervul hipoglos (NC XII)
110.XI.l. Schwannomul de nerv hipoglos
Oana Murariu, Danisia Haba
Morfopatologie: tumoră benignă, mai puţin comună, a
celulelor Schwarm diferenţiate, care înconjoară NC XII în
interiorul canalului hipoglos, la adulţi.
Semne 1 simptome: denervarea limbii, fasciculaţii lin-
guale, neuropatii craniene inferioare; schwam10ame multiple
asociate cu NF2,
Rat.fiqlogie imagiStică medicală
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: CT osos: canal hipoglos
lărgit, cu margini regulate; leziune voluminoasă, sub formă
de ganteră, de-a lungul NC XII, urmăreşte cursul ~C XII
spre cisterna bazală, şulcusul pre-olivar şi spaţiul! carotid
nazofaringian,
CT: nativ: fereastra osoasă: lărgire fină a canalului hipo-
glos; coronal: mărirea şi remodelarea tuberculului jugular; +
C: masă cu contrast omogen, centrată în canalul hipoglos.
IRM: T1: atrofia grăsimii muşchiului lingual; T2: hiper-
semnal tumoral; T1 +C: schwannomîn ganteră cu semnal omo-
gen sau cu chisturi la interior, în cazul dimensiunilor crescute.
Recomandări de examinare: IRM multiplanar cu contrast
şi CT osos.
Diagnostic diferenţia!
- Drenaj venosproeminent, asimetric în canalul hipoglos:
CT: canal hipoglos cu margini corticalc normale~ T1 +C:
semnal venos liniar transcanalicular;
- Persistenţa arterei hipoglosice: IRi\1 + angioiRM:
absenţa fluxului către artera bazilară, la nivelul canalului
hipoglos mărit;
- Meningiom al canalului hipoglos: CT: modificări
osoase. sclerotice; Tl +C: !llasă durală cu prelungire durală;
extensie de-a lungul suprafeţelor dura}e;
- Paragangliom al glomusului jug11lar: CT: modificări
osoase sclerotice ale foramenului jugular; Tl +C: flux cu
viteză mare; extensie către urechea medie, invadează canalul
hipoglos doar la dimensiuni mari;
- Metastază sau limfom nonHodgkin: CT osos: margini
osoase neregulate sau litice; Tl +C: semnal mixt, masă
invazivă la nivelul foramenului jugular; extensie departe de
canalul hipoglos
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury Clvl, Michel MA, Koch BL - Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipinwtt, Salt
Lake City, 2010
Partea a 5-a

Orbita

~-
Capltolu/4. Radiologia CYJPt~lui şi gâtului
111. Diagnosticul radioimagistic al mani-
festărilor orbitare ale neurofibromatozei
de tip l şi al tulburărilor infecţioase şi
inflamatorii ale orbitei
Oana Murariu, Danisia Haba
111.1. Neurofibromatoza tip I (boala von
Recklinghausen)
Oana Murariu, Danisia Haba
Morfolopatalogie: afecţiune neurocutanată moştenită, cu
manifestări multisistemice; tumoră cu transmitere autozomal
dominantă a tecii nervilor periferici, cu afectarea cu predilecţie
a trunchiurilor nervoase majore (inclusiv plexul brahial);
rară la copii; neurofibroamele sunt clasificate în 3 tipuri:
-localizat (solitar, debut predominant înainte de puber-
tate, neasociat cu NFl);
-difuz (izolat, în general neasociat cu NFl, cu afectarea
ţesuturilor subcutanate );
- plexiform- PNF (caracteristic NFl, poate afecta orice
nerv, dar cu predilecţie ramul oftalmie al NC V); asociază
afectare extracranială: SNC, coloana vertebrală, schelet osos,
,vascular, cutanat.
Simptome i semne: asimptomatică în general, afectare
cutanată, la copii mari sau tineri; apariţia durerii şi creşterea
în dimensiuni brusc sugerează malignizare.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: neurofibromul ple-
xiform localizat oriunde; anomalii neurale şi non-neurale
comune: afectarea nervilor intracranieni şi periferici (tumoră
de teacă de nerv periferic), orbita, baza craniului şi artere,
os, dura mater; dimensiuni de la câţiva mm la câţiva cm,
ovoidalăifuziformă (NF localizată), sau de dimensiuni m·ari,
lobulată (plexiform), malignă în cazul maselor voluminoase
(>5 cm), cu margini infiltrative;
CT: CT+C: tumori de teacă ale nervilor periferici (hipo-
dense nativ şi postcontrast, aspect de "ţintă" postcontrast);
IRM: T2: tumori de teacă ale nervilor periferici- hiperin-
tensitate în cazul NF şi Pl\lf; neurofibroame difuz hipointense
(conţinut de colagen ridicat), cu aspect "în ţintă" (hipointen-
sitate centrală), "fasciculat" (focare hipointense, multiple,
mici, neregulate, tipic benigne ); TI +C: tumori de teacă ale
nervilor-periferici: NF- masă- fusiformă bine delimitată, cu
priză neomogenă; PNF - masă lobulată cu priză neomogenă,
353
de-a lungul nervilor periferici; formaţiune malignă - masă
intens iodofilă cu margini invazive.
Recomandări de examinare: IRM pentru extensia tumo-
rală, CT pentru modificările osoase.
Bibliografie
i. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel.MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed, Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
111.II.Nevrita optică
Oana Murariu, Danisia Haba
Morfopatologie: presupus proces autoimun, cu diverşi
factori dcclanşatori, predominant la femei tinere; poate fi
asociată sclerozei multiple sau idiopatică, izolată, mono-
simptomatică.
Simptome 1 semne: scăderea acuităţii vizuale, în câteva
ore sau zile, căldură oculară sau durere la mişcare, discroma-
topsie, vedere redusă la lumină, simptom Uhthoff, fenomenul
Marcus Gunn.
imagistică:
Caracteristici generale:
- Cel mai bun indiciu diagnostic: IRM: hipersemnal
şi lărgire minimă a nerv"ului optic; localizare predominant
unilaterală; implică segmentele: intraorbital anterior (45%),
intraorbital medial (60%), intracanalicular (35%), prechias-
matic şi chiasmatic (7%).
CT: nativ: poate decela lărgirea minimă a nervului optic;
deseori normal; postcontrast: priză segmentară.
IRM: TI: nervul optic poate apărea uşor mărit; T2: hiper-
scmnal focal al nervului optic; STIR: hipersemnal; FLAJR:
zona de substanţă albă intracerebrală cu aspect suspect,
frecvent concomitentă cu prezentarea nevritei optice; Ti +C:
hipersemnalla nivel neural; JRA1funcţional: activare extra-
occipitală în timpul stimulării vizuale.
Ultrasonografie: Mod B: uşoară mărire de volum a ner-
vului optic (grosime > 5 mm );
Recomandări de examinare: IRM cu contrast (uneori
aspect normal).
Diagnostic diferenţia}
- Neuropatie optică ischemică anterioară: IRM nom1al
75% din cazuri; acuitatea vizuală nu se îmbunătăţeşte.
- Neuropatie opticâ infecţioasă: mărire mai pronunţată a
nervului optic, uneori nediferenţiabilă imagistic, la pacienţi
imunocompromişi;
354
________ __,_",_-""'----··-----~--·----------~------.~-----------'--'--..;;..--'-~~-'-'-'
- Perinevrita idiopatică (pseudotumoră): teaca nervului
optic îngroşată; inflai:naţia poate implica orice structură or-
bitală; diplopie, tulburări de mişcare şi poziţie.
- Newvpatie optică granulomatoasă (sarcoid): nerv optic
mărit, cu priză asemantoare nevritei optice; semnal meninge-
al, afectarea glandei lacrimale şi a muşchilor extraoculari;
- Meningiom al tecii nervului optic: teaca nervului optic
îngroşată, cu calcificări în linie de tramvai; efect de masă,
afectarea vederii, nedureros;
- Gliom de nerv optic: nerv optic îngroşat tubular, iodofil;
- Neuropatie optică indusă prin iradiere: hipersemnalla
nivelul nervului optic, bilateral, în urma radioterapiei.
Lista de verificare
- recuperarea semnificativă a vederii este comună; nevrita
optică ischemică este mai comună la pacienţii vârstnici.
Bibliografie
1. ilarnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic lmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
112. Diagnosticul radioimagistic al: tumo-
rilor benigne ale orbitei (meningiom, gli-
om optic 1 chiasmal, hemangiom orbitar
şi tumori mixte benigne a glandei lacri-
male); tumorilor maligne ale orbitei (me-
lanom ocular, limfom orbital, carcinomul
adenoid chistic al glandelor lacrimale)
Oana Murariu, Danisia Haba
1. Tumori beiligne ale orbitei
1. Meningiomul tecii nervului optic
2. Gliomul nervului optic
3. Hemangiomul capilar al orbitei
4. Tumori lacrimale benigne
II. Tumori maligne ale orbitei
1. Retinoblastomul
2. Melanomul ocular
3. Carcinomul adenoid chistic lacrimal
4. Leziuni orbitafe limfoproliferative
(a se vedea si subiectul 72.11)
·-----·
·-·-·._:........__......_~·--'-~~-· ---,.--..
--!..
Biblwgrafie,
1. Harnsberger HR. Glasto!lbl!.ty GM, Micbel MA, Koch El,- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010112. I Tumori benîgne ale orbitei 1
112.1.1. Meningiomul tecii nervului optic
Oana Murariu, Danisia Haba
Morfopatologie: tumoră benignă, cu creştere lentă, a tecii
durale a nervului optic intraorbital, mai frecvent întâlnită
la femei, mai agresivă la tineri; NF2 prezentă la 4-12% din
pacienţi (mai ales la tineri).
Simptome 1semne: pierderea lentă, nedureroasă, progre-
sivă a vederii unilateral şi modificări de poziţie a ochiului re~
spectiv, mai rar diplopie; fund de ochi: -paloarea şi îngroşarea
discului optic şi şunt venos opto-ciliar as0ciat cu modificări
de disc optic sugestive.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- Cel mai bun indiciu diagnostic: masă iodofilă, cu calci-
ficări,care înconjoară nervul optic intraorbital (intraconal sau
la nivelul apexului orbitei); simptomele precoce fac posibil
diagnosticul precoce.
Rgr: lărgirea canalului optic sau hiperostoza bazei cra-
niului în stadii avansate.
CT: nativ: calcificări liniare sau punctiforme caracteris-
tice; hiperostoza nu poate fi diferenţiată de tumora osoasă pe t
CT; CT+C: iodofilie moderată, uniformă, înconjoară nervul
(semnul şinei de tramvai).
IRM: TJ: imagini izointense; postcontrast: gadolinofilie
prezentă; T2: hiperintens sau hipointens T2 (în funcţie de \
gradul de calcificare); STIR: asemănător T2, dar mai evident
(supresia de grăsime).
Recomandări de examinare: IRM cu contrast cu supresia
de grăsime; IRM superior CT pentrU caracterizarea relaţiei
tumorii cu structurile orbitale adiacente şi pentru stabilirea
extensiei; CT - decelarea calcificărilor.
Diagnostic diferenţiat
- Nevrita optică: asociată deseori cu scleroza multiplă;
nerv optic iodofil, cu lărgire mini:tnă a tecii neuronale;
- Pseudotumora orbitală: exoftaQ:ni.e dureroasă, de obicei
nu este limitată doar la teaca nervului optic;
- Gliom de nerv optic: tumoră. la copii, fără calcificări,
neseparată de. nervul optic, fără chisturi sau semnal în linie
de tramvai;
Capitolu/4. Radio log ia capului şi gâtului
- Sarcoidoza orbitală: nu poate fi diferenţiată de me-
ningiomul tecii nervului optic la IRM sau CT cu contrast în
absenţa unei afectări sistemice;
-- Limfom şi Metastaze: simptome sistemice şi leziuni
multifocale orbitale şi extra-orbitale.
Lista de verificare: de luat în considerare gliomul de nerv
optic la pacienţii tineri.
112.1.2. Gliomul nervului optic
(a se vedea subiectul 66.11)
112.1.3. Hemangiomul capilar al orbitei
Dana Murariu, Danisia Haba
Morfopatologie: cea mai comună tumoră orbitară be-
nignă la copii, fetiţe (mai frecvent în primele 6luni de viaţă)
la nivelul pleoapei, sprâncenei sau nazal (unilateral, cu sau
fără ptoză sau afectarea vederii); masă proliferativă bine
vascularizată, benignă, lobulată, 2-8 cm, contur neregulat,
margini bine delimitate sau infiltrative, uneori confundată
cu hematomul sau neoplasmul.
Imagistică:
CT: nativ: discret hiperdensă, relativ omogenă, fără cal-
ci11cări
mari; CT+C: intens iodofilă, omogenă.
lRM: TI: discret hiperintens faţă de muşchi, semnal
heterogen; T2: semnal hiperintens heterogen; uneori trom-
boză sau sânge stagnant; Ti +C: hipersemnal, difuz, uneori
neomogen.
US: masa cu margini neregulate 1 fine septuri, hipere-
cogenă, neomogenă la interior; Doppler - flux crescut în
interiorul masei.
Angiografie: vascularizaţie din carotida externă şi artere le
oftalmice.
Recomandări de examinare: Iniţial CT (pentru a se evita
sedarea copilului); US pentru confirmare rapidă la pat; IRM
în plan axial şi coronal pentru leziuni mari; Supresia grăsimii
pentru T2 şi TI +C.
Diagnostic diferenţial
- Limfangiom (multiloculat, cu nivele sânge-fluid)
- Celulită orbitară (modificări infiamatorii ± formare
de abces)
- Rabdomiosarcom (masă invazivă orbitară, cu liză
osoasă la dimensiuni mari)
- Neuroblastom (rapid progresiv, metastatic, frecvent
afectează baza craniului)
-Leucemie, limfom, histiocitoza cu celule Langerhans.
355
Lista de verificare: diagnosticul diferenţia! pentru o
masă cu creştere rapidă la copii include o tumoră malignă;
US poate confim1a rapid leziunea suspectată.
112.1.4. Tumori lacrimale benigne
Dana Murariu, Danisia Haba
Morfopatologie: tumori pleomorfe, ovoidale, boselate,
cu simptome lent progresive.
Simptome 1 semne: modificări de poziţie ale globului
ocular infero-intem, edem al pleopei, ptoză, tumori le mari pot
duce şi la afectarea vederii, diplopie; vârsta: 20-50 ani.
Imagistică
CT: nati'v: remodelarea fosei lacrimale, ocazional calci-
ficări punctitonne.
H~T\1: TI: moderat hipointens, discret neomogen; T2:
izo/hiperintens, neomogenitate chistică; TI +C: moderat/
intens iodofil.
US: masă bine delimitată, cu pseudocapsulă, spaţii chis-
tice, necompresibilă, cu liză osoasă.
Recomandăti de examinare: CT+C 1n fereastra osoasă.
Diagonstic diferenţia!
-- Inflamaţie lacrimală (pseudotu.mori, sarccidoza, boala
Sjogren)
- Afasă chistică în regiunea lacrimală (chist lacrimal in-
traglandular, chist cu incluziuni dermoide sau epidermoide)
- Leziuni limfoproliferative lacrimale (hiperplazie lim-
foidă, limfon non-Hodgkin)
-Neoplasm epitelial lacrima/ (adenom chistic sau carci-
nom mucoepidermoid, leziuni benigne rare)
Lista de verificare: progresia lentă şi absenţa durerii per-
mit diferenţierea de o patologie malignă, cu aspect asemănător
imagistic; CT: este caracteristică remodelarea osoasă.
112. II. Tumori maligne ale orbitei
112.II.l. Retinoblastomul
Oana 1\1urariu, Danisia Haba
Epidemiologie: tumoră primitivă neuroectodennală, spo-
radică sau moştenită; cea mai comună tumoră intraoculară la
copil, cu risc crescut de determinări maligne secundare; con-
genital, dar nu apare la naştere (media 18 luni după naştere),
cu predominanţă la băieţi.
356
Morfopatologie: m~să la nivelul retinei alb-gălbuie 1roz.
Simptome 1 Sell)ne: cel mai comun semn/simptom: leu-
cocotia; alte simptome: pierderea severă a vederii, strabism
(cu afectare maculară sau dezlipire de retină), inflamaţie.
Imagistică: · - cel mai bun indiciu diagnostic: masă intra~culară,
Caracteristici generale
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă intraoculară
calcificată.
CT: nativ: calcificări caracteristice punctiforme; CT+C:
priză neomogenă moderată 1 intensă.
IRM: TI: hiperintensitate variabilă (faţă de vitros); T2:
hipointensitate moderată/intensă (faţă de vitros, pentru dia-
gnosticul diferenţia! cu alte Iezi uni congenitale şi dezlipire de
retină); TI +C: priză heterogenă moderată 1 intensă (sensibil
pentru extensia la nervul optic şi transscleral).
US: masă solidă intraoculară neregulcrtă cu focare ecogene
multiple cu umbră acustică.
Recomandări de examinare: US pentru depistare, CT
pentru calcificări, IRM pentru extensia extraoculară şi in-
tracraniană.
Diagnostic diferenţial:
- Persistenţa vitrosului primar hipe1plazic (glob ocular
mic, hiperdens fără calcificări, hiperintens pe T2).
- Afectarea retinei (retinopatie exudativă cu detaşare,
hiperu1tens T1 şi T2).
- Retinopatia prematurului (glob ocular mic, hiperdens,
bilateral, cu calci..ficări în cazuri avansate).
- Coloboma (defect focal posterior cu hernierea vitrosu-
lui, uneori cu chisturi asociate).
-- Toxocariaza oculară (semnal uveo-scleral, fără cal-
cificări).
-Alte cauze de leucocorie (displazie a retinei, dezlipire
de retină nespecifică, hamartom, hemangiom coroid, osteom
coroid, hemoragie subretiniană).
Lista de verificare: screening pentru copii cu antecedente
heredo-colaterale (diagnostic precoce); biopsia are risc cres-
cut de însămânţări secundare.
112.H.2. 1\'Ielanomul ocular
Oana Afurariu, Danisia Haba
Epidemiologie: cea mai frecvent întâlnită tumoră întra-
oculară primară la adulţi; media de vârstă: decada a 6-a de
viaţă, predominant la bărbaţi.
Morfopatologie: boală malignă primară datorată afectării
melanocitelor coroidiene; anomalii asociate: melanocitoza
oculară, sindrom al nevului displazic, xeroderma pigmentosum.
Radiologie imagistică medicală
Simptome 1 semne: frecvent asimptomatic, nedureros,
vedere înceţoşată, scotoame, micşorarea câmpului vizual.
Imagistică:
Caracteristici generale
iodofilă; localizare coroidiană (in segmentul posterior peri-
feric; transscleral sau cu invazia nervului, în cazul stadiilor
avansate), ciliară sau iriană.
CT: nativ: masă solidă, rar cu calcificări; CT+C: iodofilie
difuză, moderată.
IRM: T1: hîperintensitate moderată 1 intensă ce creşte
odată cu pigmentarea; T2: hipointens; dezlipire de retină
(în funcţie de natura exudatului izo/hipointens); TI +C:
captare moderată, difuză; fătă gadofilie în cazul dezlipirii
de retină.
US: masă bombată, vegetantă sau lobulată, cu excavare
coroidală şi liza sclerei, sugerând invazie; vascularizată
(Doppler).
Recomandări de examinare: cel mat bun instrument: US
pentru evaluarea tumorilor intraoculare.
Diagnostic diferenţial
- Inflamaţie corio-retiniană sau sclerală (boli auto imune,
cauze virale, bacteriene, fungice, parazitare, pseudotumori,
sarcoidoza);
- 1~1etastaze corioc-retiniene (în special de la plămân şi
sân, dar şi melanom extraocular, tiroidă, rinichi, gastro-in-
testinal, hematologie);
-- Retinoblastom (cea mai frecventă tumoră intraoculară
la copii, cu calcificări);
-Dezlipire corio-retiniană (seroasă, exudativă sau he-
moragică, inertă la substanţa de contrast).
112.11.3. Carcinomul adenoid chistic
lacrimal
Oana lvfurariu, Danisia Haba
Morfopatologie: tumoră recurentă invazivă, albă-gri,
uneori circumscrisă, la adulţi (a patra decadă); rata crescută
a invaziei perineurale cu extensie regională intracraniană în
cazul tumorilor avansate.
Simptome 1 semne: masă dureroasă, simptomatologie
precoce (durere, parestezie şi mai rar ptoză, proptoză, tul-
burări de mişcare).
Imagistică
Caracteristici generale
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă invazivă lacrimală
localizată extraconal.
Capitolul4, Radiologia capl!lui şi gâtului 357
~-~""~'"'-·--'-----'-'"------· .~----------'---~---'----·---~------'--------·---------··--~·---------~----

CT: nativ: masă izodensă, solidă, omogenă, rară calcifi- Recomandări de examinare: IRM pentru localizare şi
cări, cu liză osoasă (intens sugestivă). extensie, dar nu poate diferenţia între hiperplazie şi limfom;
IRM: TI: izointens, solid, neomogen; T2: variabil izo- CT+C aplicabil în multe situaţii; IRM axial şi coronal: T1 şi
intensă, hiposemnal asociat cu celularitate înaltă în subtipul T2 fat-sat, T1 cu contrast.
baz;aloid; TI +C: gadofilie moderat. Diagnostic diferenţial:
US: neomogenităţi chistice intratumorale, eroziuni osoase - Procese injlamatorii (pseudotumori orbitare idiopatice,
concave, ecogenitate medie/mare, atenuare acustică. orbitopatii asociate tiroidei, sarcoidoza, boala Sjogren).
Recomandări de examinare: IRM pentru stadializare. - Neoplasm (neoplasm primar al glandei lacrimale, sar-
Diagnostic diferenţia! com la copil sau adult, metastază). · ·
- Mq§ă inflamatorie lacrimală (inflamaţie orbitară idi-
opatică)
- Tumora epitelială benignă (adenom pleomort)
- Afectări limfoepiteliale (hiperplazie limfoidă, limfom
non-Hodgkin) .
- Neoplasm epitelial malign {pleomorf sau alt adeno-
carcinom, carcinom mucoepidermoid, carcinom cu celule
scuamoase).
Lista de verificare:
- Imagistica nu poate diferenţia întotdeauna benignul de
malign (corelarea cu clinica); IRM recomandat pentru detecţia
extensiei perineurale.

112.11.4. Leziuni orbitare

limfoproliferative
Oana Murariu, Danisia Haba

Morfopatologie: masă nodulară cu vascularizaţie mode-

rată, deseori uşor de rezecat;
anomalii asociate: boli sistemice
(boli de colagen, boala Sjogren, boli maligne hematologice),
status imunocompromis (SIDA, posttransplant).
Imagistică
Caracteristici generale
- Cel mai bun indiciu diagnostic: tumoră solidă cu priză
omogenă, oriunde în orbită, tipic extraconal anterior, ce se pli-
ază şi sechestrează structurile orbitare normale, cu predilecţie
pentru glanda lacrimală, unilateral sau bilateral.
CT: nativ: izo/hiperdens; limfom tipic omogen, hiper-
plazie tipic neomogenă; rar cu calcificări; postcontrast:
priză moderată difuză cu pattern ce ajută la diferenţierea de
o cauză inflamatorie.
IRM: TI: discret hiperintens faţă de muşchi, omogen; T2:
discret hiperintens; celularitatea infiltratului limfoid determi-
nă scăderea semnalului T2 mai mult decât în alte boli maligne;
STIR: asemănător cu T2 fat-sat; TI +C: priză omogenă:
US: masă hipoecogenă omogenă, bine delimitată în zona
posterioară a globului ocula:r.
'
 Partea a 6-a

Glandele tiroidă, paratiroide şi spaţiul visceral

Capitult,tl 4. Radtologia, capului şi gâtului 36 r
=~........,.~~'-,.:_'-'---i .. ~--~'-'----'--'--··-~-.- ·__ ....._,,.~--- ......... _ _......., _ _ ~ _ _ _ _ _ _ ........__.....;.__.,,_.__, _ _ _ _ _ _. ____ .;.~-..:-.;.__~--...,..__,.-~---~------~

113. Diagnosticul radioimagistic în: ti- Imagistică- metode: US, CT, IRM, PET-CT, scintigrafie
US: 2D: hipertrofie difuză, moderată; structură hipoe-
roidite; guşa multinodulară; tumorile cogenă difuză/ nodularăl pseudolobulată, septată; contur
beniglfe şi maligne ale glandei tiroide şi policiclic;
- Doppler: vascularizaţie redusă (forma atrofică)/ accen-
glandelor paratiroide (adenoame, cancer tuată (stadiile incipiente, Hashitoxicoza).
tiroidian, lhnfom tiroidian) CT: modificări nespecifice: hipertrofie difuză, moderată,
simetrică; aspect mai hipodens difuz (fără arii de necroză
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
sau calcifieri).
IRM: modificări nespecifice: T2: hipersemnal inomogen
1. Tiroidite (datorită septelor fibroase ).
1. Tiroidita Hashimoto Recomandări de examinare: US (diagnostic, monito-
2. Boala Basedow-Graves rizare)
3. Tiroidita acută Diagnostic diferenţiat:
- guşa multinodulară;
4. Tiroidita de Quervain (subacută)
- tiroidita Riedel;
5. Tiroidita Riedel (cronică fibroasă)
- tumori maligne tiroidiene (limfomul, carcinomul
II. Guşa m:ultinodulară anaplazic).
Lista de verificare:
III. Tumori tiroidiene şi paratiroidiene benigne - dozarea anticorpilor antiTPO în caz de hipertrofie difuză
1. Adenomul tiroidian a glandei tiroide;
2. Adenomul paratiroidian - monitorizare - risc crescut de malignitate (în special
de limfom).
IV~ Tumori tiroidiene maligne
1. Carcinomul tiroidian diferenţiat
2. Carcinomul tiroidian medular
Bibliografie
3. Carcinomul tiroidian anaplazic
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
4. Limfomul tiroidian gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Ghervan C. Tiroida, in: Badea Rl, Dudea SM, Mircea PA, Zdren-
113.1. Tiroidite ghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. vol 2. Capul şi gâtui,
toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi vaselor de la baza
inimii, vasele membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006: 105-128
113.1.1. Tiroidita Hashimoto
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
113.1.2. Boala Basedow-Graves
Epidemiologie: predispoziţie genetică; predominant
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
decadele 4-5; forma juvenilă- adolescenţi; F:B= 9:1 (2:1 in
cazul formei juvenile).
Morfopatologie: afecţiune autoimuqă, cronică; 4lliltrat Epidemiologie: afecţiUne autoimună; predispoziţie ge-
limfo-plasmocitar - formarea de foliculi limfoizi şi sinteza 'netică; predominant decadele 3-4; F > B; se poate asocia cu
de anticorpi antitiroidieni (în special antiTPO - element pa- alte boli autoimune (ex: tiroidita Hashimoto).
tognomonic pentru diagnostic); textură heterogenă cu fibroză Morfopatologie: formarea de anticorpi stimulanţi faţă de
- accentuarea arhitecturii lobulare. receceptorul pentru TSH al celulelor foliculare- hiperplazia
Simptome 1 semne: hipertrofie moderată a glandei tiroide, celulelor foliculare, ! coloidului, j secreţiei hormonale şi
nedureroasă, cu evoluţie spre atrofie; eutiroidism/hipotiroi- hipervascularizaţie.
dism (20%) /rar (5%)- hipertiroidism (Hashitoxicoza); Simptome 1semne: guşă; hipertiroidism (tireotoxicoză);
- complicaţii: degenerescenţa malignă (limfom, carcinom oftalmopatia edematoasă.
papilar). Imagistică - metode: US, CT, IRM, scintigrafie
362
US: 2D: .hipertrofie difuză; structură hipoecogenă, omo-
genă/ in~mogenă (formele încipiente, posttratament); contur
policiclic;
- Doppler: color: vascularizaţie intensă ("thyroid infer-
no"); pulsat: viteza sistolică maximă > 50 cm/sec (uneori
chiar> 100 cm/sec).
CT: nativ: hipertrofie glandulară cu hipodensitate difuză
a parenchimului tiroidian; postcontrast: iodofilie intensă.
IRM: hipertrofie difuză, gadolinofilie exprimată.
Recomandări de examinare: US (diagnostic, monitorizare)
Diagnostic diferenţiat: guşa multinodulară, tiroidita
Hashimoto, adenomul toxic.
Bibliografie
1. Som PA{ Curtin HD- Head and Nec!G.1maging, 4th Edition,
Mosbv, St. Louis, 2003:2134-2172
2. Gh~rvan C. Ilroida. !n: Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Zdren-
ghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. vol 2. Capul şi gâtui,
toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi vaselor de la baza
inimii, vasele membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006:105-128
113.1.3. Tiroidita acută
Afanuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Epidemiologie: afecţiune rară; etiologia: bacteriană, rar
fungică; factori de risc: anomalii congenitale.
Morfopatologie: proces inflamator acut al parenchimu-
lui tiroidia~; secundar unui proces supurativ din vecinătate,
posttraumatic, iatrogen; complicaţii: mediastinită.
Simptome 1 semne: hipertrofie difuză, foarte dureroasă,
cu tcgumentul adiacent cald şi roşu; febră, frisoane; stare
generală alterată; eutiroidism.
Imagistică - metode: US, CT, IRM, scintigrafie
US: 2D: hipertrofie difuză, sensibilă în momentul apli-
cării transductorului; structură inomogenă, cu prezenţa de
arii hipoecogene imprecis delimitate; prezenţa unei zone
transonice indică formarea unui abces; + adenopatie reactiv-
inflamatorie;
CT: iodofilie heterogenă + modificări inflamatorii ale
tesuturilor adiacente; fonnarea abcesului: zona centrală,
hipodensă, cu iodofilie absentă; periferia izodensă, iodofilă.
IRM: T1 +C: captare heterogenă +modificări inflamatorii ale
tesuturilor adiacente; abcesul: hiposemnal Tl, hipersemnat T2.
' Recomandări de examinare: US (diagnostic, monitorizare)
Diagnostic diferenţia!: adenomul tiroidian, boala Base-
dow-Graves, carcinomul tiroidian anaplazic.
Radiologie imagistică medicală
Bibliografie
1. Ghervan C; Tiroida.ln: Badea RL Dudea SM, Mircea fA, Zdren-
ghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. vol 2. Capul şi gâtul,
toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi vaselor de la baza
inimii, vasele membrelon Ed, Medicală, Bucureşti 2006.U05-128
2. Bravo E, Grayev A. Thyroid abcess as a complication ofbacterial
throat infection . .J Radial Case Rep. 2011;5(3):1-7 ·
113.1.4. Tiroidita de Quervain (subacută)
Manuela Lenghel, Sorin M, Dudea
Epidemiologie: etiologia: virală (după infecţiile tractu-
!ui respirator superior: virusuri gripale, paragripale, urlian,
Coxsackie) 1 imuno-alcrgică (după faringo-amigdalite cu
strcptococ beta hemolitic); incidenţa maximă: decadele 2-5;
caracter epidemie: primăvara şi toamna; F > B.
Morfopatologie: proces inflamator ---+ granulomatos ->
fibroză.
Simptome i semne: hipertrofie difuză, dureroasă, cu "ira-
diere în potcoavă" (ureche, mandibulă, apofizele mastoide);
febră 1 subfebrilităţi; tireotoxicoză (tahicardie, palpitaţii,
anxietate, tremOî, transpiraţii. scădere ponderală, tennofobie,
insomnie); mialgii, cefalee.
imagistică - metode: US, CT, IRM, scintigrafie
US: 2D: hipertrofie difuză, simetrică/asimetrică (mai rar);
structmă hipoecogenă, omogenă/ inomogenă, cu prezenţa
de arii hipoecogene şi arii de parenchim tiroidian indemn
(mai puţin frecvent); contur policiclic; Doppler: edemul -> ~~
vascularizaţie redusă,
CT: nativ: hipertrofie glandulară cu hipodensitate difuză
a parenchimului tiroidian; postcontrast: iodofilie moderată.
IRM: TI: moderat hipersemnal; T2: hipersemnal marcat, \
difuz; Tl+C: captare omogenă, difuză.
Recomandări de examinare: US (diagnostic, monitorizare)
Diagnostic diferenţial:
- adenomul tiroidian;
- boala Basedow-Graves;
- carcinomul tiroidian anaplazic.
Bibliografie
1. Som PA{, Curtin HD - Head and Neck Imaging, 4th Edition,
Mosby, St. Louis, 2003:2134-2172
2. Jhaveri K, ShroffMA1, Fatte1pekar GM, Som PM. CT and MR
Jmagtngfindings associated wiih subacute thyroiditis. AJ7v'R, 2003,
24:143-146
Capitolul 4. Radiologia captJlui şi gâtului
113.1.5. Tiroidita Riedel (cronică fibroasă)
Aianuela Lenghel, Sorin M Dudea
,;:)
Epidemiologie: afecţiune rară; decadele 7-8 de vârstă;
F > B; se poate asocia cu fi broză medistinală, retroperitoneală,
colangita sclerozantă.
Morfopatologie: proliferarea ţesutului conjunctiv, fibros
+ in:filtrat limfocitar şi cu celule plasmatice _". înlocuirea
ţesutului tiroidian nonnal; extensie extracapsulară _".invazia!
compresiunea structurilor adiacente.
Simptome 1 semne: hipertrofie asimetrică, nedureroasă,
dură la palpare; stridor; disfagie; paralizie de corzi vocale
(afectarea nervului !aringeu recurent); hipotiroidism (l /3
din cazuri).
Imagistică - metode: US, CT, IRM, scintigrafie
US: fonnaţiune de dimensiLmi mari; structură hipoecoge-
nă; imprecis delimitată, ± extensie extracapsulară --+ invazie
în structurile adiacente.
CT: hipodensitatea parenchimuluî tiroidian.
IRM: Tl, T2: hiposemnal.
Recomandări de examinare: US (diagnostic, monitorizare)
Diagnostic diferenţial: carcinomul tiroidian anaplazic.
Bibliografie
!. Som PM, Curtin HD - Head and Neck Imaging, 4îh Edition,
Mosby, St. Louis, 2003:2134-2172
2. Ghervan C. Tiroida. in: Badea Rl, Dudea SM, Mircea PA, Zdren-
ghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. val 2. Capul şi gâtui,
toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi vaselor de la baza
inimii, vasele membrelm: Ed. Medicală, Bucureşti 2006:105-128
113.II. Gusa multinodulară
'
_Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Epidemiologie: asociată cu deficitul de iod;sporadică/
endemică;F:B= 2-4:1.
Morfopatologie: noduli multipli, parenchimatoşi şi cu
conţinut coloid, parţial încapsulaţi, de dimensiuni variabiie;
degenerescenţă foliculară _". infarct, hemoragie, fibroză,
formare de chiste, calcifieri.
Simptome 1semne: hipertrofie nodul ară a glandei tiroide,
asimetrică; eutiroidism (cel mai frecvent) /hipotiroidism (rar)
1hipertiroidism; extensie mediastinală (3 7% din cazuri); com-
presitme a căilor aeriene, răguşeală, disfagie, sindrom de venă
cavă superioară; complicaţii: degenerescenţa malignă (5%)
363
- carcinomul anaplazic (factori de risc: expunerea la radiaţii,
istoric familial de carcinom tiroidian, creştere rapidă).
Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM, PET-CT, scin-
tigrafie
RX: localizare suprasternală - deviaţie 1 îngustarea cali-
brului ttaheei; localizare infrastemală- masă mediastinală su-
perioară, care produce deviaţie şi îngustarea calibrului traheei.
US: 2D: hipertrofie glandulară granulară 1 nodulară,
asimetrică; structură izoecogenă I hiperecogenă, rar hi-
poecogenă; inomogenă - calcifieri, arii chistice; Doppler:
vascularizaţie normală (guşă difuză) 1 redusă (guşă multino-
dulară) 1accentuată difuz sau la nivelul unuia sau mai multor
noduli parench..imatoşi (guşă cu disfnncţie secretorie- caracter
hiperfuncţional).
CT: nativ - aspect heterogen: ari.i hipodense, chistice;
arii izodense- noduli adenomatoşi, fibroză; arii hiperdense
· hemoragii, calcifieri (90% - amorfe, inelare ); postcontrast:
iodofilie heterogenă; fără adenopatie cervicală asociată.
IR.cl\1: Ti: hiposemnal (ariile chistice, de fibroză şi calcifi-
eri); hipersemnal (ariile hemoragice); T2: hiposemnal (fibro-
za, calcifierile); hipersemnal (ariile chistice, hemoragice).
Recomandări de examinare: CT (evaluarea extensiei),
US (pentru biopsie), IR:J.\1 (evaluarea extensiei medistinale)
Diagnostic diferenţia!: chistul coloid, adenomul fo-
licular, tumori maligne tiroidiene (limfomul, carcinomul
anaplazic, diferenţiat).
Lista de verificare: detectarea modificărilor suspecte
de malignitate.
113.111. Tumori tiroidiene si
'
paratiroidiene benigne
113.111.1. Adenomul tiroidian
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Epidemiologie:
~ afectează toate grupele de vârstă; F: B= 4: 1.
Morfopatologie: clasificare:
- adenomul adevărat (adenomul folicular şi cu celule
Hilrtle ): capsulă fibroasă;
~nodului adenomatos (coloid): hiperplazie focală ade-
nomatoasă, cu capsulă incompletă;
Microscopic: normofolicular (simplu) 1 macrofolicular
(coloid) 1microfolicular (fetal) 1trabecular-solid (embrional)
/ cu celule Hiirtle (oncocitic); pot apărea: hemoragii~ arii
chistice, fibroză, calcifieri.
364
Simptome 1 semnţ: nodul cervical cu creştere lentă;
asimptomatic 1 hipertiroidism ("adenomul toxic"); criterii:
- de benţgnitate
- antecedente heredo-colaterale de afecţiune autoimu-
nă (Hashimoto), noduli benigni, guşă;
- hipo 1 hiperfuncţie tiroidiană; guşă multinodulară
fără a se evidenţia un nodul suspect;
- nodul moale, cu contur net, mobil, dureros 1asiinp-
tomatic.
- de malignitate
- vârsta: < 20 de ani sau > 60 de ani;
- sexul masculin;
-AHCdeMEN;
- APP de carcinom tiroidian, iradiere;
- nodul dur; imobil;
- adenopatie cervicală asociată. 1
Imagistică -metode: US, CT, IRM, PET-CT, scintigrafie
US: 2D: nodul unic, încapsulat, cu halou hipoecogen
subţire şi regulat; hiperecogen 1 izoecogen 1hipoecogen; pot
apărea zone lichidiene intranodulare (necroză, hemoragie);
- Doppler: vascularizaţie regulată, periferică+ intranodu-
lară 1 accentuată, "în spiţe de roată" (adenomul toxic).
CT: modificări nespecifice: nodul hipodens, neinvaziv,
fără adenopatie cervicală asociată; nodulii de dimensiuni
mari - aspect heterogen.
IRM: TI: izo!hiposemnal; zonele de hemoragie şi calci-
fieri- hipersemnal; T2: hipersemnal.
Recomandări de examinare: US (diagnostic, monitori-
zare); scintigrafia; IRM nu este o examinare de rutină pentru
evaluarea nodulilor tirodieni, util pentru evaluarea tumorilor
maligne primare/recidivate.
Diagnosţic diferenţiat: guşa multinodulară, chistul ti-
roidian, adenomul paratiroidian, tumori maligne tiroidiene
(carcinomul diferenţiat).
Lista de verificare:
- nodulii tiroidieni sunt frecvenţi, adesea descoperiţi
accidental; 95% ~ benigni; metodele imagistice nu pot face
diferenţierea între adenomul tiroidian şi carcinoamele de grad
redus (low-grade).
113.111.2. Adenomul paratiroidian
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Epidemiologie: apare la vârsta adultă; F > B.
Morfopatologie: formaţiune încapsulată, cu contur lo-
bulat; unică 1pot fi şi multiple (2-3%); pot apărea: calcifieri,
arii chistice, depozite adipoase.
Simptome 1 s~ne; asiQ;tptornatic 1 biperparatitoidism
primar (demineralizare osoasă; dureri osoase, calculi renali,
pancreatită, ulcer peptic, rat- modificări psihiatrice).
Imagistică -metode: US, CT, IRM, PET-CT, scintigrafie
US: 2D: nodul unic, bine delimitat, ovalar, exţ.rat~oidian;
hippecogen (comi?;u-ativ cu tiroi~) /rar" .hip~ecogtj'n (lipoa-
denom); pot apărea arii lichidiene intranodulare, ca:lcifi.eri;
- Dopplet: vascularizaţie accentuată periferic, având
aspect de "arc vascular".
CT: nodul tisular, cu iodofilie variabilă, bine delimitat.
IRM: TI: izolhiposemnal (comparativ cu patenchimul
tiroidian); T2: izo!hipersemnal (în comparaţie cu tiroida);
TI +C: gadolin<,>filie relativ exprimată,
Recomandări de examinare: US (de primă intenţie);
scintigrafia (metoda cea mai sensibilă şi specifică); CT, IRM
('m condiţii postoperatorii, ectopie).
Diagnostic dif~renţial: limfonpdulii paratraheali, chistul
paratiroidian, leziunile tiroidiene, carcinomul paratiroidian.
Lista de verificare:
- limfonodulii p;u-atraheali, esofagul mai proeminent şi
masele intratirodiene pot fi interpretate eronat ca adenoame
paratiroidiene;
- combinarea scintigrafiei cu metodele imagistice este
utilă pentru diagnosticul corect.
113.IV. Tumori tiroidiene maligne
113.Iv.1. Carcinotnul tiroidian diferenţiat
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea >t
Epidemiologie: cancerul tiroidian - 1% din totalitatea
tumorilor maligne; careinomul diferenţiat - 90% din tumorile
maligne tiroidiene; incidenţa maximă: decade le 3-4 de vârstă; \
F:B= 3:1; prognostic foan;e bun: supravieţuirea la 20 de ani
= 90% (carcinomul papil;u-), 75% (folicular).
Morfopatologie: entităţi:
- papilar (80%): metastaze ganglionare (50%- metastaze
microscopice la momentul prezentării); metastaze la distanţă
(5-10%): plămân, os, SNC; 50%- corpi psamomatoşi
- folicular (10%): metastaze gangliona.re (10%- metas-
taze microscopice la momentul prezentării); metastaze la
distanţă (20%): plămân, os, SNC;
~ foliculo-papilar (1 0%): invazie locală: nervullaringeu,
traheea, esofagul; pot apărea: hemoragii, arii chistice, necro-
ză, fibroză, calcifieri;
- stadializarea Tl'I'M:
- T1 : tumoră situată intratiroidian, < 1 cm;
Capi{qlri/4. Radiologia aapu,Jţti şi gâtTJlui · 365
-~~------·~-~---~-----~---·~-~---····~~-~------~--~-·-~-·-·· ~--···
- T2: tutnoră situată intratiroidian, 1-4 cm;
- T3: tumoră situată lntratiroidian, > 4 cm;
- T4: extensie extracaspulară;
- NO: fără adenopatii locoregionale;
- Nl: adenopatii loca-regionale
- Nla: ipsilaterale;
- Nlb: bilaterale, contralaterale sau mediastinale.
Simptome 1 semne: nodul tiroidian unic, asimptomatic,
palpabil; creşterea rapidă a unei leziuni tiroidiene, noduli
extratiroidieni duri la palpare, răguşeală; factori de risc:
expunerea la radiaţii.
Imagistică- metode: US, CT, IRM, PET-CT, scintigrafie
US: 2D: nodul unic 1multipli 1aspect difuz; hipoecogen
omogen 1calcifieri periferice/ degenerescenţă chistică (lizereu
gros, cu proliferări intrachistiee ± septe); halou gros, nere-
gulat, margini neregulate; adenopatie cervicală- ganglioni
rotunzi, hipoecogeni, care pot conţine calciferi 1 zone de
lichefiere intranodale.
- Doppler: vascularizaţie neregulată, anarhică, tortuoasă;
microcarcinomul papilar: nodul hipoecogen, neîncapsulat,
< 1,5 cm, ±adenopatie cervicală.
CT: aspect variabil: nodul unic 1 multipli 1 aspect difuz;
bine delimitat, de dimensiuni mici 1formaţiune de dimensiuni
mari, imprecis delimitată, inomogenă (cu arii chistice, cal-
cifieri); extensie extracapsulară; adenopatie cervicală (poate
conţine calcifieri, arii chistice, hemoragice, noduli iodofili!
aspect similar cu ganglionii reactivi).
IRM: TI: nodul unic 1multipli 1aspect difuz; hipersemnal
- adenopatiile metastatice cu conţinut hemoragie ± tireoglo-
bulină; TI +C: semnal mixt, gadolinofilie heterogenă.
Recomandări de examinare: US (diagnostic, monitori-
zare); scintigrafia; IRM preferată examinării CT.
Diagnostic diferenţial: chistul coloidhemoragic, adeno-
mul folicular, guşa multinodulară, tumori maligne tiroidiene
(carcinomul medular, anaplazic, limfomul).
Lista de verificare: un nodul cu aspect particular, dur, la
o pacientă de aproximativ 30 de ani trebuie considerat suspect
de carcinom tiroidian diferenţiat..
113.IV.2. Carcinomul tiroidian med.ular
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Epidemiologie: 5-10% din totalitatea cancerelor tiroidi-
ene; 10% din tumorile maligne pediatrice (MEN 2); vârsta
medie- 50 ani (forma sporadică), 30 de ani (forma familială);
:'S 14% din decesele prin cancer tiroidian; F > B; supravieţuirea
la 5 ani= 72%, la 10 ani= 50%; prognostic bun:
-·~-~--·~··--~----·-~-··-"·---------~-
- sexul feminin, vârsta tânără;
- forma familială şi sindromul MEN 2A;
- tumorile < 10 cm, stadii incipiente, fără adenopatii;
- nivel normal al antigenului carcinoembrionar;
- rezecţia chirurgicală completă.
Morfopatologie:
-derivă din celulele C parafoliculare, secretante de
calcitonină; nodul solid, frecvent bine delimitat 1 infiltrativ
(formele ereditare); apare în cadru~- sindromulUi MEN II;
pot apărea: hemoragii, necroză; stadializarea TNM (AJCC,
2002):
- Tl: tumoră situată intratiroidian, :'S 2 cm;
- T2: tumoră situată intratiroidian, > 2 cm, :'S 4 cm;
- T3: tumoră situată intratiroidian! cu minimă extensie
extratiroidiană, > 4 cm;
- T4a: extensie extratiroidiană, cu invazie locală;
- T4b: extensie extratiroidiană, cu invazia fasciei prever-
tebrale, înglobarea vaselor carotide sau mediastinale;
- NO: fără adenopatii locoregionale;
- Nl: adenopatii loca-regionale
- Nla: nivelul VI;
- Nlb: adenopatiicervicalesaumediastinalesuperioare.
- MO: fără metastaze
- Ml: metastaze la distanţă
Simptome 1semne: nodul tiroidian unic, nedureros; disfa-
gie, răguşeală, durere; rar: diaree (i calcitoninei), sindroame
paraneoplazice (Cushing; carcinoid).
Imagistică- metode: US, CT, IRM, PET-CT, scintigrafie
US: 2D: multicentric, bilateral; formaţiune hipoecogenă,
neregulată, cu microcalcifieri; mai frecvent: adenopatie cervi-
cală, invazie locală; Doppler: vascularizaţie neregulată.
CT: formaţiune intratirodiană, unică, hipodensă, solidă,
frecvent bine delimitată 1 multifocală (mai ales în forma fa-
milială); pot exista calcifieri punctiforme, fine (intratumorale
şi intranodale).
IRM: leziune bine delimitată 1 invazivă în structurile
adiacente.
Recomandări de examinare: US (examinarea de primă
intenţie); CT (evaluarea metastazelor ganglionare cervicale
şi mediastinale- extensia examinării până la nivelul carinei);
' PET (recurenţele tumorale); IRM nu este folosită de rutină.
Diagnostic diferenţiat: guşa multinodulară, adenomul
folicular, tumori maligne tiroidiene (carcinomul diferenţiat,
limfomul).
Lista de verificare:
- aspectul imagistic este foarte asemănător cu cel al
carcinomului tiroidian diferenţiat;
- tumori multifocale, pacienţi tineri - existenţa unui
sindrom familial.
366
113.IV.3 .. Ca:rcino~u1 tiroidian anaplazic
Manuela Lenghr), Sorin M. Dudea
Epidemiologie: 1-2% din carcinoamele tiroidiene; vârst-
nici, decade le 6-7; F:B=3: 1; prognostic foarte nefavorabil,
unul dintre cele mai agresive neoplasme (supravieţuirea
medie este de 6luni; supravieţuirea la 5 ani= 5%).
Morfopatologie: formaţiune tumorală cu caracter inva-
dant, care se extinde extracapsular; microscopic: activitate
mitotică foarte intensă; 25% din cazuri se asociază cu car-
cinomul tiroidian diferenţiat; pot apărea: necroze, calciferi,
hemoragii; stadializare: toate carcinoamele tiroidiene ana-
plazice sunt considerate ca fiind stadiul IV.
Simptome 1 semne: formaţiune tumorală de dimensiuni
mari (> 5 cm), cu creştere rapidă, dureroasă; 50% - dispnee,
1
răguşeală, disfagie; 40% adenopatie cervicală asociată; fac-
tori favorizanţi: iradierea, existenţa guşeî multinodulare (33%).
Imagistică- metode: RX, US, CT, IRM:, scintigrafie
RX: metastaze pulmonare; devierea/îngustarea calibrului
traheal.
US: formaţiune solidă, hipoecogenă, voluminoasă, cu
creştere rapidă, neincapsulată, contur neregulat; invazie
locală; adenopatii: multiple, bilaterale.
CT: nativ: calcifieri intratumorale; postcontrast: forma-
ţiune cu iodofilie heterogenă, in:filtrativă; hipodensitatc in-
tratumorală- necroză, hemoragii; invazie în spaţiul visceral
(laringe, trahee, nerv laringeu recurent) şi spaţiile cervicale
infrahioidiene (carotidian, retrofaringian, vertebra!, cervical
posterior); metastaze: ganglionare (40%, frecvent cu necro-
ză), la distanţă (50%- plămân, oase, creier).
IRM: T1: hiposemnal intratumoral şi intraadenopatic;
hemoragia, necroza, calcifierile ---7 semnal heterogen; T2: izo/
hipersemnal difuz; TI +C: captare moderată ---7 intensă.
Recomandări de examinare: IR.l\.1 (de primă intenţie dacă
diagnosticul histologic este necunoscut), CT (de elecţie dacă
diagnosticul este cunoscut), US.
Diagnostic diferenţia!: chistul coloid hemoragie, guşa
multinodulară, adenomul folicular, tumori maligne tiroidiene
(carcinomul diferenţiat, medular, limfomul).
Lista de verificare: diagnosticul pozitiv: clinic+biopsic.
113.IV.4. Limfomul ti.roidian
lvlanuela Lenghel, Sorin M Dudea
Epidemiologie: 4 % din carcinoamele tiroidiene; vârstnici
(incidcnţa maximă-decada a 6-a); F:B=4: 1; 40-80%- asociat
Radiologie imagistică medicală
cu tiroidita Hashimoto; prognostic variabil în funcţie de sta-
diu: (supravieţuirea la 5 ani: de la 85-90% în stadiile precoce
---7 5-35% în stadiile mai avansate, diseminate) .
.Morfopatologie: predomină limfomul non-Hodgkin:
cu celule B/MALT (low grade malignant lymphoJ:tla); rar:
limfom Hodgkin, limfom Burkitt, limfom cu celulei T.
Simptome 1 semne: formaţiune tumorală cu .creştere
rapidă/lentă (MALT); 50% - dispnee, disfagie, compresiunea
structurilor adiacente, răguşeală, paralizie de corzi vocale;
30-40% - hipotiroidism; frecvent- adenopatii asociate (de
obicei multiple, bilaterale).
Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM, scintigrafie
RX: devierea 1 îngustarea calibrului traheal.
US: 2D: formaţiune lobulată, solidă, hipoecogenă:
frecvent se extinde extracapsular -• înglobarea vaselor
cervicale; rar - arii de lichefiere; parenchimul tiroidian adi-
acent - inomogen când există tiroidita Hashimoto asociată;
adenopatii: multiple, bilaterale, marcat hipoecogene; Doppler:
vascularizaţie redusă.
CT: formaţiune nodulară solidă, hipodensă, omogenă,
unică (80% din cazuri) 1 noduli multipli J infiltrare difuză a
glandei; rar: necroză, calcifieri, hemoragie; adenopatii mul-
tiple, solide, rară iodofilie evidentă, hipodense.
IRM: TI: izosemnal faţă de parenchimul tiroidian in-
demn; T2: hîpersemnal faţă de parenchimui tiroidian adiacent;
Tl +C: hiposemnal faţă de ţesutul ti roi dan învecinat.
Recomandări de examinare: CT (regiune cervicală +
torace + abdomen + pelvis pentru stadializare), IRM, US
(monitorizare).
Diagnostic diferenţia!: guşa multinodulară, tiroidita
Hashimoto, adenomul folicular, tumori maligne tiroidiene ~
(carcinomul diferenţiat, medular, anaplazic ).
Lista de verificare:
- formaţiune tumorală cu creştere rapidă, la un pacient
vârstnic ...... carcinom timidian anaplazic sau limfom;
- absenţa calcifierilor, hemoragiei, invaziei structurilor \
învecinate "'""' limfom.
Bibliografie (113.II, 113.III.l-2, 113./V.l-4)
1. Hamsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
Rnostic lmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake Citr~ 2010
2. Ghervan C Tiroida. În: Badea Rl, Dudea SA{ Mircea PA, Zdren-
ghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. vol 2. Capul şi gâtui,
toracele şi mediastinul. ecografia cordt<lui şi vaselor de la baza
inimii, vasele membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006:105-128
 şi gâtului
114. Cunoaşterea celor mai importante
rezultate ale scintigrafiei cu Tc-99m în
diferite boli ale glandei tiroide şi ale glan-
delor paratiroide
Gabriel Andrieş
I. Explorarea scintigrafică tiroidhmă
1. Radiofarmaceutict;/utilizate în scintigra1ia
tiroidiană
2. Aspectul scintigrafic normal al glandei tiroide
3. Diagnosticul diferenţiat al hipertiroidismului
4. Evaluarea nodulilor tiroidieni
5. Diagnosticul carcinomului tiroidian şi al me-
tastazelor
II. Explorarea scintigrafică în hipcrparatiroidism
1. Tipuri de hiperparatiroidism
2. Radiofarmaceutice utilizate în scintigrafia
paratiroidiană
3. Protocoale pentm seinti grafia paratiroidiană
114.1. Explorarea scintigrafică tiroidiană
Gabriel Andrieş
Glanda tiroidă este primul organ vizualizat în Medicina
Nucleară, începând din anu11940. Scintigrafia tiroidiană se
bazează pe principiul captării selective a iodului radioactiv
(mi sau 1231) sau a analogului său (99mTc-perteclmetat) de că­
tre glanda tiroidă (ceiulele folicuiare tiroidiene) şi -în cazul
lodului - încorporarea în celulele foliculare tiroidiene, pentru
sinteza horrnonilor tiroidieni.
De aceea scintigrafia tiroidiană aduce informaţii funcţio­
nale legate de glanda tiroidă şi de starea fiziologică a struc-
turilor intraglandulare (noduli).
114.1.1. Radiofarmaceutice utilizate în
scintigrafia tiroidiană
Radiofarmaceuticul cel mai utilizat în sein ti grafia tiroidia-
nă este 99mTc-pertedmetat Ionii de pertechnetet (TcO) sunt
preluaţi de glanda tiroidă în acelaşi mod ca şi Iodul, printr-un
367
mecanism de transport activ, dar, spre deosebire de 131 I, nu
sunt organificaţi în celulele foliculare tiroidiene.
Avantajul utilizării acestui radiofarmaceutic rezidă în
iradierea mai scăzută, timpul de înjumătăţire scurt (6 ore), pre-
cum şi energia scăzută a radiaţiei gamma comparativ cu 131 !.
mr, deşi este captat şi organificat de către glanda tiroidă,
ceea ce permite o evaluare funcţională mai exactă, are un
timp de înjumătăţire mai lung (8,01 zîîe), produce o iradiere
mai mare datorită emisiei de radiaţii J) şi oferă imagini de o
calitate inferioară.
Un altradiofannaceutic utilizat este 1231, care are TYzscurt
(13,2 h), energie joasă (159 ke V), se organifică în glanda
tiroidă, însă este foarte scump şi greu de procurat, fiind
produs în ciclotron.
114.1.2. Aspectul scintigrafic normal al
glandei tiroide
Arată o distribuţie omogenă a radiofarmaccuticului la
nivelul celor doi lobi tiroidieni, cu uşoară creştere a fixării
în regiunea centrală, datorită grosimii parenchimului la acest
nivel. Dacă se utilizează 99mTc-pertechnetat, odată cu ganda
tiroidă sunt vizualizate glandele salivare, mucoasa gastrică
şi fondul radioactiv circulant.
Relativ frecvent se întâlnesc variante anatomice, cum ar
fi agenezia, hemiagenezia sau ectopia, precum şi asimetria.
Ectopia tiroidiană se asociază frecvent cu hipotiroidismul.
Acumularea extratiroidiană a radiofarmaceuticului re-
prezintă fie un ţesut tiroidian ectopie, fie metastaze ale unui
carcinom tiroidian.
Captarea tiroidiană şi scintigrafia tiroidiană reprezintă
principalele proceduri în medicina nucleară ce pot fi utilizate
pentru explorarea patologiei benigne şi maligne tiroidiene.
114.1.3. Diagnosticul diferenţiat al hiper-
tiroidismului
Hipertiroidismul poate fi datorat mai multor cauze, cum ar
fi boala Graves, tiroidita subaCută, adenomul toxic tiroidian
sau guşa multinodulară. În aceste situaţii, atât captarea tiroi-
diană, cât şi aspectul seinti grafic tiroidian pot fi determinante
în stabilirea diagnosticului corect şi, implicit, în aplicarea
strategiei terapeutice corecte.
Hipertiroidismul cauzat de tiroidită poate fi diferenţiat de
boala Graves ~u ajutorul captării tiroidiene şi a scintigrafiei:
368
fixare scăzută a radiofarmaceuticului şi technetocaptarea
foarte scăzută în tiroidită, ·dar crescută în boală Graves.
Boala Graves ~ scintigrafia tiroidiană arată o captare
crescută, distribuită omogen pe o glandă tiroidă difuz mărită
de volum, cu technetocaptare crescută.
Guşa multinodulară. Aspectul scintigrafic al guşei multi-
nodulare evidenţiază o distribuţie inomogenă a radiofarmace-
uticului pe aria tiroidiană mărită în volum, cu alternanţe de no-
duli cu captare crescută ("calzi") sau noduli necaptanţi ("reci").
Nodului tiroidian toxic solitar (adenom toxic tiroidian)
se caracterizează scintigrafic ca o formaţiune nodulară cu
captare intensă (,,nodul fierbinte"), care concentrază întreaga
fixare a radiofarmaceuticului, restul ţesutului tiroidian fiind
schiţat scintigrafic.
Pe imaginile cu nodul solitar sau multipli noduli calzi,
ariile cu fixare scăzută a radiofarmaco;uticului reprezintă
ţesut tiroidian normal, dar supresat sau cu funcţie mai redusă
comparativ cu nodului toxic dominant.
114.1.4. Evaluarea nodulilor tiroidieni
Nodulii tiroidieni sunt depistaţi de rutină prin ultrasono-
grafie şi sunt evaluaţi prin biopsie-aspimţie cu ac fin (1-'NAB)
şi examinaţi citologie în vederea excluderii malignităţii,
Explorarea scintigrafică m vederea aprecierii funcţionalităţii
nodulilor tiroidieni este frecvent solicitată înaintea FNAR
Metoda radioizotopică pleacă de la premisa că nodulii
funcţionali ("calzi") sunt foarte rar maligni, m timp ce nodulii
nefuncţionali ("reci") pot fi maligni în circa 7%-10% din ca-
zuri. Astfel, la pacienţii cu nodul tiroidian solitar "cald" şi cu
un nivel al TSH scăzut nu mai este necesară efectuarea FNAB.
De asemenea, scintigrafia tiroidiană mai poate fi solicitată
în cazul guşilor multinodulare care pot prezenta alternanţe de
noduli "calzi" şi noduli "reci", în vederea orientării FNAB
sau în cazul guşilor cu extensie retrostemală.
Între 85-90% din uodulii tiroidieni sunt scintigrafic no-
duli "reci", dar numai 10% pot fi maligni. Restul nodulilor
nefuncţionali decelaţi scintigrafic pot fi noduli degenerativi,
hemoragii nodulare, chiste.
114.1.5. Diagnosticul carcinomului
tiroidian si al metastazelor
'
Metodele tradiţionale de urmărire a pacienţilor cu carci-
nom tiroidian sunt scintigrafia de corp mtreg cu 131 1, respectiv
monitorizarea nivelului serie al Tireoglobulinei (Tg). De-
Radiblogie il11Jigistică medic(llă
oarece captarea 13 \J de către ţesutul tiroidian neoplazie este
dependentă de TSH, scintigrafia de corp întreg 131 ! se va face
numai după stimularea TSH.
Scintigrafia de corp întreg cu 131! este efectua.tă prima dată
la câteva săptămâni după tiroidectomie. Se admit#strează
2-5 mCi de mi pe cale orală şi se achiziţionează :imagini
statice ale întregului corp la 48 şi 72 de ore.
Se recomandă repetarea examinării scintigrafice la inter-
vale de 6-12luni, până când nivelul Tg serice devine ipdetec-
tabil, iar scintigrafia de corp întreg nu mai evidenţiază focare
de captare patologică. De asemenea, se recomandă scanarea
de corp întreg la un interval de 2-3 ani, ţinând cont de faptul
că mai mult· de 50% din recurenţele carcinomului tiroidian
apar la circa 5 ani după tratamentul iniţial.
Bibliografie
], lntenzo CM, Dam HQ, Manzone TA, Kim SM- Imaging of
the Thyroid în Benign and Malignant Disease - Semin Nuc! Med
2012;42:49-61
2. Cooper DS, Doherty Glvl, Haugen BR, et al - Revised Ame-
rican Thyroid Association A1anagement Guidelines for Patients
with Thyroid Nodules and Differentiated Thyroid Cancer. The
American Thyroid Association (ATA) Guideline.~ Taskforce on
Thyroid Nodules and Differentiated Thyroid Cancer. Thyroid
2009; 19(1 1): jj 67-1214
114.II. Explorarea scintigrafică în hiper-
paratiroidism
Gabriel Andrieş
114.11.1. Tipuri de hiperparatiroidism
Hiperparatiroidismul primar (PHPT) este o stare clinică
caracterizatăprin secreţia excesivă de PTH care este inadec-
vat pentru concentraţia calciului extracelular. În majoritatea
cazurilor (80-85%), PHPT este cauzat de una sau mai multe
adenoame paratiroidiene, dar poate fi rezultatul hiperplaziei
paratiroidiene (în 15-20% din cazuri). Hiperparatiroidismul
datorat hiperplaziei poate fi, de asemenea, o componentă a
sindromelor familiale, cum ar fi Neopiazia endocrină multiplă
tip 1 (MEN-I) (87-97%), MEN-2 (5-20%) şi hipercalcemia
hipocalciurică familială.
Carcinomul paratiroidian este o cauză rară de PHPT,
reprezentând mai puţin de 1% din toate cazurile.
Hiperparatiroidismul secundar este frecvent asociat cu
insuficienţa renală cronică.
Cap,ttolul <ţ; Radwlogj(l capului şi gâtului
Hiperparatiroidismul terţiar urmează unele cazuri de
hiperparatiroidism secundar, atunci când anomalii biochimice
persistă în ciuda succesului transplantului r~naL >
Ultrasonografia (US) reprezintă, în mod clasic, prima
metodă de diagnostic imagistic utilizată în localizarea
adenoamelor paratiroidiene, Sensibilitatea US în detecţia
adenoamelorparatiroidiene este de 65-85%. Diagnosticul US
este limitat in prezenţa unei guşi multinodulare, care poate
masca un adenom paratiroidian sau în cazullocalizărilor sub-
sternale, retrotraheale sau retro-esofagiene ale adenoamelor
paratiroidiene.
Sensibilitatea cumulată este crescută când US este com-
binată cu alte metode imagistice, cum ar fi scintigl'afia, în
special în diferenţierea adenoamelor paratiroidiene de nodulii
tiroidieni.
114.11.2. Radiofarmaceutice utilizate în
scintigrafi.a paratiroidiană
Radiofarmaceuticul utilizat pentru scintigrafia paratiro-
idiană este 99mTc-Sestamibi. 99mTc-sestamibi este un cation
lipofilic care este sechestrat în mitocondriile celulelor oxifile
paratiroidiene.
Localizarea 99mTc-MIBI în ţesutul paratiroidian se bazea-
ză pe combinaţia dintre fluxul sanguin, dimensiunile glandei
şi activitatea mitocondrială, aspect care este similar mecanis-
mului de captare tiroidiană. Cu toate acestea, rata de epurare
a 99mTc-MIBI din cele două glande este diferită, cu eliberarea
mai rapidă a Mffil din glanda tiroidă comparativ cu glandele
paratiroide, ceea ce permite vizualizarea cu succes a glandelor
paratiroide, ce sunt examinate scintigrafic tardiv la 1,5-2 ore.
114.11.3. Protocoale pentru scintigrafi.a
paratiroidiană ' localisation to intra-operative imaging. Eur J Nuci Med MolIma-
a. Protocolul scintigrajic în "dubl~ fază" utilizând un
, Clin N Am 2010;43:399-415
singur radiofarmaceutic 99mTc-MIBI (investigarea precoce la
10-15 minute după injectarei.v., respectiv tardivă-la 1.5-2 ore).
Studiile ulterioare au arătat că 99mTc-MIBI se poate acumu-
la şi în nodulii tiroidieni solizi, ceea ce reduce specificitatea
examinării, mai ales în ariile geografice în care predomină
guşa nodulară.
De asemenea, s-a constatat o reducere a sensibilităţii
în asociere cu un washout rapid al 99mTc-Mffii din anumite
adenoame paratiroidiene.
369
b. ProtOcolul scinJigr:a.fiei "de substracţie"jo/Qsind doi
radiotrtl$ori, prin introducerea unui al doilea radiofarmaceu-
tic, care se acumulează selectiv numai în glanda tiroidă.
Tehnica substracţiei cu doi radionuclizi -· 99mTc..-pertech-
netat f99mTc-MIBI (care necesită vizualizarea atât a regiunii
cervicale, cât şi a întregului torace) presupune:
- Injectatarea unei doze de 40-60 MBq 99mTc-pertechnetat
şi la 20 de minute p.i., achiziţionarea imaginii scintigrafice
tiroidiene.
- Imediat după examinare se injectează o doză de 400-600
MBq de 99mTc-MIBI, fără ca pacientul să îşi modifice poziţia
pe masa de examinare.
Se achiziţionează în continuare iinagini dinamice timp de
20 de minute. Apoi pacientul este reexaminat tardiv la 1.5.-2
ore postinjectare.
Folosind acesta tehnică s-a raportat o sensibilitate de
până la 95% în depistarea adenoamelor paratiroidiene, fără
rezultate fals pozitive.
Utilizarea adiţională a tehnicii tomografice SPECT a
crescut sensibilitatea localizării adenoamelor ectopice situate
în spaţiul retroesofagian sau mediastinal.
Este recomandat ca exarninarea,SPECT să se efectueze în
faza precoce, la 15-20 de minute după injectarea 99mTc-MIBI
faţă de faza tardivă, pentru a evita efluxul precoce, rapid, care
poate fi întâlnit în unele adenoame paratiroidiene.
Imaginile hibride SPECT/CT recent introduse au
demonştrat avantajele acestei tehnici comparativ cu cele
convenţionale în localizarea adenoamelor paratiroidiene, în
special la pacienţii cu glande paratiroidiene ectopice.
SPECT/CT permite diferenţierea anatomică între ţesutul
tiroidian şi cel netiroidian, precum şi relaţia adenomului
paratiroidian cu structurile adiacente.
Bibliografie
1. Rube/lo D, Gross MD, Mariani G, AL-Nahhas A - Scintigraphic
techniques în primary hyperparathyroidism: from pre-operative
ging 2007;34:926-933
2. Chien D, Jacene H Imaging ofParathyroid Glands. Otolaryngol
310
115. Diagnosticu.l radioimagistic al
carcinomuhd esofagian cervical şi al
diverticulului Zenker
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
115.1. Carcinomul esofagian cervical
Epidemiologie: incidenţa maximă: 55-65 ani; risc crescut:
strictură caustică, achalazie, postradioterapie; B > F (4: l );
prognostic rezervat (supravieţuirea la 5 ani: l 0-55%; 15%-
tumori sincrone/metacrone (mai ales carcinoame scuamoase
cervicale cu alte localizări, carcinomul pulmonar).
Morfopatologie: carcinom scuamos ~ezvoltat din celulele
care tapetează mucoasa esofagiană cervicală; stadializare
histologică - pe baza gradului de diferenţiere: G 1= redus;
02= moderat; 03= slab; 04= nediferenţiat;
- stadializarea TNM (ÂJCC 2002):
- Tl: tumora invadează lamina proprie sau submucoasa;
- T2: tumora invadează musculara proprie;
- T3: tumora invadează adventiţia;
- T4: tumora invadează structurile adiacente;
- NO: fără adenopatii loco-regionale
- Nl: adenopatii loco-regionale (nivel VI, mediastin)
- MO: fără metastaze la distanţă
-- Mla: metastaze limfoganglionare cervicale
- Mlb: metastaze la distanţă (ficat, plămân, pleură,
osoase)
- *Mla sau b =stadiul IV
- tendinţa la invazie locală (nervul laringeu recurent,
tiroida, vasele sanguine); cele cu localizare submucoasă -+
extensie în hipofaringe.
Simptome 1 semne: frecvente: disfagie, scădere în gre-
utate; alte Simptome 1 semne: senzaţie de saţietate, durere
retrosternală, odinofagie.
Imagistică - metode: RX cu Ba, ecoendoscopia, CT,
IRM, PET
RXcuBa:
- defect de umplere neregulat la nivelul mucoasei;
- îngustarea lumenului esofagian (leziuni de dimensiuni
mari).
Ecoeudoscopia:
- aspect hipoecogen; -acurateţe crescută în evidenţierea
extensiei parietale;
- decelarea adenopatiilor locale.
CT:
- leziune imprecis delimitată, circumferenţială, iodofilă;
Radiolagie imagistică medicală
- masă infiltrativă cu dezvoltare excentrică;
- invazie în spaţiile adiacente (posterior -retrofaringian,
perivertebral; lateral ~ spaţiul carotidian; anterior - spaţiul
visceral, inclusiv la nivelul traheei, glandei tiroide);
- protocol de examinare: caudal, secţiuni până la nivelul
carinei (evaluarea adenopatiilor mediâstinale). ·
IRM:
- mai puţin utilizată pentru stadializare şi urmărirea
evoluţiei;
- T2: cea mai sensîbilă secvenţă pentru detectarea ex-
tensiei parietale.
PET:
- captare intensă a FDG;
- cea mai bună metodă pentru: detectarea metastazelor re-
gionale sau la distanţă şi, respectiv, a recurenţei tumorale.
Recomandări de examinare: RX cu Ba (metoda
tradiţională), CT; pentru stadializare: ecoendoscopia + CT
+C+PET
Diagnostic diferenţiat: .
- carcinomul scuamos hipofaringian;
- carcinomul tiroidian anaplazic;
- limfomul non~Hodgkin tiroidian;
- carcinomul tiroidian diferenţiat, forma invazivă.
Lista de verificare:
-- ecoendoscopia- detectarea extensiei parieta!e (Tl-T3 );
- CT cu contrast - stadiaiizarea tumorală (locală, la
distanţă);
- PET - cea mai bună metodă pentru: evaluarea metasta-
zelor la distanţă.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastanbury CM, Michel MA, Koch BL - Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Adam A et al - Grainger & Allison's Diagnostic Radialogy A '
tq:tbook ofAiedical Imaging, Elsevier, Nw York, 2008
115.II. Diverticulul Zenker
(a se vedea subiectul 168.11.3)
 Partea a 7-a
~-

\
Nas, nazofaringe şi sinusuri paranazale

L

116. Diagnosticul radiointagistic âl infec-
ţiilor şi inftamaţiilor nasului şi sinusurilor
paranazale (rinosinuzita acută şi cronică,
sinuzite fungice, patologie nazosinusală:
polipoza, mucocelul şi granulomatoza
Wegener) şi a complicaţiilor acestora.
Aspectele radioimagistice post-opera-
torii după intervenţiile chirurgicale la
nivelul nasului şi sinusurilor paranazale
Danisia Haba
1. Rinosinuzita a.cută şi cronică
ll. Sinuzitele fungice
ill.Polipoza
IY. Mucocelul
V. Granulomatoza Wegener
VI. Aspecte radiologice postoperator la nivelul na-
sului şi a sinusurilor paranazale
116.1. Rinosinuzita acută şi cronică
Danisia Haba
Epidemiologie: este o boală comună, cu etiologie nosoco-
mială. Aproximativ 20% din cazuri sunt de origine secundară
(odontogenă) iar 5% se cronicizează.
Morfopatologie: reacţie inflamatorie acută a mucoasei
nazale sau sinusale datorată unui factor iritant. Persistenţa
pentru mai mult de 3 luni indică cronicitatea. ' Epidemiologie: sinuzita fungică reprezintă 6-8% din
Simptome 1 semne: comune: rinoree muco-purulentă,.
cefalee, senzaţie de presiune.
Imagistică - metode: Rx, CT, IRM ·
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: se evaluează grosimea
mucoasei; normal grosimea este mai mică de 3 mm, peste
5 mm este considerată îngroşare moderată, între 5 - 1O mm
îngroşare medie, iar mai mult de 1O mm îngroşare semni-
ficativă; nivel hidroaeric, cu retenţia secreţiilor (ce apar ca
hipodensităţi post contrast).
RX: opacifierea difuză a sinusurilor nasale (aspect ftu).
373
CT+RM: edem circumferenţial al mucoasei sinusale;
formaţiune circulară intrasmusală, care nu captel)Ză contrast
şi fără semne directe de malignitate;
- iritaţia cronică determină îngroşarea pereţilor antrali cu
îngustarea lumenului.
Complicaţii: orbitare (stadializarea Chandler):
- stadiul I: celulită preseptală
~ stadiul II: periostită a laminei papiracee şi celulită
intraorbitară
- stadiul III: abces subperiostal
- stadiul IV: abces intracoanal
- stadiul V: tromboza sinusului cavemos
Recomandări de examinare: de elecţie se foloseşte CT
spiral, în planul coronal.
Diagnostic diferenţia!:
- Opacifiere sinusală neoplazică: frecvent asociată cu
distrucţie osoasă, în special în cazul carcinoamelor.
- Granulomatoza Wegener: frecvent distrucţie septală.
- Sinuzita fungică: radiografie, arii dense intrasinusale.
Lista de verificare: poate avea ca punct de plecare o
polipoză nazală; hipoxia locală determină suprainfecţia bac-
teriană; prognostic bun pentru sinuzita acută, pentru care se
instituie tratament conservator; tratamentul sinuzitelor croni-
ce sau polipozei nazale constă în chirugie funcţională endo'-
scopică sinusală, cu o rată de vindecare de 80-90% din cazuri.
Bibliografie
1. Moedder U. Cohnen M, Andersen K, Engelbrecht V, Fritz B- Head
and Neck Imaging (Direct Diagnosis în Radiology: DX-Direct!),
Thieme, Stuttgart, 2007
116.11. Sinuzitele fungice
Danisia Haba
totalul cazurilor de sinuzită cronică.
Morfopatologie: Agentul etiologie este de obiceiAsper-
, gillus spp. După modul de evoluţie sunt descrise 4 forme:
- forma acută invazivă
- forma cronică invazivă
- micetom
- sinuzita fungică de tip alergic
Formele acute invazive sunt des întâlnite la pacienţii
imunocompromişi.
Simptome 1 semne: comune: în general asimptomatică,
dar poate exista senzaţia de presiune intrasinusală;
374
-----··~
~ în formă acută invazivă: apar manifestări clince severe
precum febră, letargie sau chiar instalarea comei, afectarea
vizuală datorită complicaţiilor obitare, extindere intracraniană
cu afectate neurologică.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: existenţa unei mase
cu calcificări fine circulare sau liniare la interior, decelată la
nivelul unui sinus paranazal. Localizare: cele mai des afectate
sunt sinusurile maxilare.
RX:
- opacifierea sinusurilor interesate; demineralizarea
focală a pereţilor osoşi sau distrucţii osoase.
CT:
- nativ: arată prezenţa unei mase focale cu arii hiperdense
la interior în cavitatea sinusală; 1 Caracteristici generale:
- hiperdensităţi calcare liniare sau circulare ce reprezintă
depozite de fosfat de calciu sau sulfat de calciu prezente în
zonele de necroză;
. - îngroşarea pereţilor şi mucoasei sinusale.
RM:
- Tl: masa hipointensă la nivelul sinusului; T2: hipersem-
nal, datorită legării macroproteinelor, determinând un timp
de relaxare T2 extrem de scurt; TI +C: masa nu captează; în
secvenţele cu supresie de grăsime se analizează infiltrarea şi
extinderea distructivă extrasinusală.
Recomandări de examinare:
- CT, IRM cu substanţă de contrast.
Diagnostic diferenţial:
- Sinuzita fongică de tip alergic: prezentă la pacient cu
teren· atopic, IRM decelează masă hipointensă în T 1 şi T2,
iar la CT masă hiperdensă intrasinusală.
- Sinuzita fungică acută invazivă: pacient imunocom-
promis, invazia ţesuturilor moi din regiunile profunde ale
feţei, orbitei, bazei craniului sau dura; iar CT se pot observa
distrucţii osoase.
- Sinuzita fungică cronică invazivă: pacient diabetic,
cu invazia ţesuturilor moi aflate în imediata vecinătate a
sinusului afectat.
- Papilom inversat: masă prezentă în centrul meatului,
cu afectare sinu,sală secundară.
- Fibrom osifiant: tumoră benignă cu osificări periferice
şi centru fibros.
Lista de verificare:
- prezentă la pacientul imunocompetent, de cele mai
multe ori asimptomatică; cel mai des afectat este sinusul
maxilar; formele invazive apar la pacienţi imunocompromişi
sau cei diabetici, diagnosticul trebuie efectuat precoce pentru
instituirea corectă şi rapidă a tratamentului.
RMiologii; imagistică medicală
116.111. Polipoza
Danisia f!aba
Epidenrlolo~Pe: formele severe supţ frecvent asqciate cu
alergiile (50% din cazuri)~ astmul (:{0%-din cazuri),isensibi-
litatea la aspirină (50% din cazuri) şi fioro:ta ch1stibă (20%
din cazuri). ,
Morfopatologie: reprezintă o edemaţiere non-neQplazică
a mucoasei sinusale, organizată sub fotnia Unui polip; există
o formă severă de polipoză smusală, deterniinată de existenţa
unei rinosinuzite polipoide hipetrofice gigatJ.te.
Simptome 1semne: comune: obstrucţie nazală progresi-
vă; altele: rinoree, durere la nivel facial, cefalee şi anosmie.
Imagistică:
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă polipoidă pre-
zentă parasinonazal; localizare: cel mai adesea bilateral,
mutipli sau solitari; pot exista remodelări sinusale în formele
severe.
CT:
- CT coronar sinusal decelează o masă polipoidă;
- CT cu contrast evidenţiaZă o masă hipodensă cu den-
sitate de 10-20 HU, cu priză pe;rilezională;
- pot fi întâlnite: modificări la nivel osos, precum remode-
larea sinusulului etmoidal cu pierdere trabeculară şi bombarea
peretelui lateral în orbită; lărgirea infudibuluilui maxilar;
nivele hidroaerice, ce pot sugera o suprainfecţie.
RM:
- T1 sagital: arii cu hiposemnal, reprezentate de polip, şi
zone cu hipersemnal, reprezentând colecţii de mucus; mucu-
sul recent are intensitate asemănătoare cu cea a lichidului, iar
cel vechi poate apărea în hipetsemnal atât în T 1, cât şi T2.
Recomandări de examinare: CT coronal este cel mai
adecvat; în cazul suspiciunii unei formaţiuni tumorale se reco-
mandă folosirea contrastului; în cazul extinderii intracraniene \
sau orbitare se recomandă RM cu substanţă de contrast.
Diagnostic diferenţial:
- Chist retenţional: de obicei intrasinusale, nu implică
cavitatea nazală; pe CT/RM, aspect similar cu cel allichi-
dului, nu captează contrast;
- Sinuzita fongică de tip alergic: pa((ient cu teren atopic,
cu implicarea mai multor sinusuri; pe CTse evidenţiază masă
hiperdensă în interiorul unui sinus expansionat; pe RM se
evidenţiază masă cu hiposemnal atât în Tl, cât şi în T2;
- Granulomatoza Wegener: există perforaţie septală,
cu distrucţie osoasă la nivelul pereţilor cavităţii nazale;
modificări ctonice de tip infiamator la nivelul sinusurilor
paranazale.
Capitolul 4. Radiologia capului şi gâtului
Lista de.verificare: nu a fost stabilită o etiologie concretă;
asocierea mai multor factori precum alergia, astmul, sensi~
bilîtatea la aspîrină sau fibroza chistică a fost evidenţiată ca
substrat patognomonic; deşi nu este o patologie ameninţătoare
pentru viaţa pacienţilor, în lipsa tratamentului poate deveni
o boală deformantă şi dezabilitantă.
116.IV. Mucocelul
Danisia Haba
Epidemiologie: aproximativ în 65% din cazuri localiza-
rea este frontală, 20% din cazuri localizare etmoidală, 8%
maxilară şi 2% sfenoidală.
Morfopatologie: leziune expansivă cu conţinut mucos,
determinată de obstrucţia ostiumului, cu retenţia secreţiilor.
Simptome 1 semne: comune: de cele mai multe ori
asimptomatică; altele: senzaţie de compresiune sau proptoză
(afectare frontală şi etmoidală), afectarea vizuală unilatera-
lă (interesare etmoidală sau sfenoidală), obstrucţie nazală
(afectare maxîlară).
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: îngroşarea mucoasei
sinusale; localizare frontală: expansiune anterioară ce proe-
mină la nivelul tegumentului sau expansiune posterioară la
nivelul fosei anterioare; localizare etmoidală: subţierea şi
remodelarea laminei papiracee, cu protruzie intraorbitară;
localizare maxilară: expansiunea formaţiunii în cavitatea na-
zală ipsilaterală, în porţiunea ostiumului secundar al sinusului
maxilar; localizare sfenoidală: expansiune anterolaterală la
nivelul apexului orbitar.
RX: aspect fiu, cu ştergerea linei mucoperiostale la nivelul
sinusului afectat.
CT: masă cu margini circulare, expansivă, hipodensă,
ce nu captează contrast; remodelarea pereţilor sinusali, cu
expansiunea acestora; compresia structurilor adiacente, fără
a cauza leziuni distructive.
RM:
- Tl: hiposemnal, datorită cantităţii crescute de apă; în ca-
zultmui conţinut proteic ridicat, poate apărea în hipersemnal T 1.
- TI +C; nu captează contrast, ceea ce diferenţiază mu-
cocelul de o formaţiune tumorală intrasinusală.
- T2: hipersemnal
Recomandări de examinare:
- pentru mucocelele de dimensiuni mici este de elecţie CT
nativ, iar pentru cele care exercită compresiunea structurilor
învecinate se recomandă reconstrucţia în plan coronal şi axial.
375
Diagnostic diferenţia!:
- Polipoza sinusală: interesează toate sinusurile; poate
asocia existenţa mai multor mucocele de dimensiuni mici.
- Polip antrocoanal: masă chistică asemănătoare ca for-
mă cu o ganteră, ce ocupă antrumul maxilar şi care hemiază
în cavitatea nazală prin ostiumul maxilar.
- Tumori benigne: determină o modelare osoasă mai puţin
uniformă şi prezintă priză de contrast.
- Chist odontogenic: masa circulară situată pe baza sinu-
sului maxilar şi care nu detennină expansiune sinusală.
Lista de verificare: cel mai des afectate sunt sinusurile
frontale; mucocelul poate fi uşor confundat cu o tumoră,
distincţia se realizează prin folosirea contrastului.
116.V. Granulomatoza Wegener
Danisia Haba
Epidemiologie: cavitatea nazală şi sinusurile paranazalc
sunt afectate în 60-70% din cazuri; etiologia este incertă;
vârsta de prezentare este 40-60 de ani.
Morfopatologie: afecţiunea reprezintă o patologie idiopa-
tică, aseptică şi necrozantă, cu afectarc a tractului respirator
şi renală; prezenţa anticorpilor de tip ANCA; biopsîa relevă
prezenţa de celule gigante granulomatoase, noncazeoasc, cu
multipli nuclei.
Simptome 1 semne:
Clinic prezintă triada clasică:
- Granulomatoza necrozantă a tractului respirator supe-
rior şi inferior
- Vasculita necrozantă ce afectează atât arterele cât şi
venele
- Glomerulonefrita.
Comun: obstrucţie nazală şi epistaxis; alte simptome:
durere, anosmie, rinoree pumlentă, răguşeală, stridor, hipo-
acuzie şi otalgie.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: distrucţia septului nazal
· şi oaselor proprii ale nasului, la care se asociază prezenţa unei
mase de ţesut moale; localizare: cavitatea nazală este cel mai
frecvent afectată şi se poate insoţi de modificări inflamatorii
sinusale şi invazia tardivă a ţesuturilor moi orbitare.
Rx:
- opacifierea cavităţii nazale şi a sinusurilor paranazale
CT:
- se eviden~iază fonnaţiuni nodulan: cu densitate asemă­
nătoare cu cea a ţesuturilor moi, frecvent localizate median;
376 Radiologie imagistică medicală

pot fi d~celate perforaţii sau distrucţii ale septului nazal, 116.VI. Aspecte radiologice postoperator
procesului un cinat, cornetelor nazale sau peretelui medial al
sinusului maxilar. · la nivelul nasului şi sinusurilor paranazale
RM: Danisia Haba
-T1: masă în hiposemnal;
-Tl +C: relevă priză inomogenă.
Epidemiologie, prezentare clinică:
-T2: masă cu hiposemnal.
~ complicaţ1ile postoperatorii sunt rare, cu o rată de
-Intracranian pot exista ]eziuni de tip AVC sau îngroşarea
0,5-9%;
meningeală; post operator, în cazurile de invazie extrasi-
- diagnosticul se face precoce postoperator, maJoritatea
nusală., se evidenţiază priză de contrast la nivelul părţilor
având repercusiuni imediate şi foarte puţine se manifestă
moi intraobitare şi expansiunea intracraniană a procesului
tardiv;
granulomatos.
- complicaţii: comune: emfizem al părţilor moi, hema-
Recomandări de examinare: CT coronal sinusal, în fe-
toame, perturbări olfactive, infecţii; rare: hemoragie, lezarea
reastră de os folosit pentru evaluarea iniţială; dacă se suspec-
nervului optic, fistulă LCR.
tează afectarea orbitală, a regiunilor profunde ale feţei, bazei
Imagistică:
craniului sau a meninge lui se utilizează 1examinarea RM.
Caracteristici generale:
Diagnostic diferenţia!:
- se pot decela expansiuni la nivel osteomeatal, pierderea
-- Afectarea nazală la consumatorii de cocaină: existenţa
lamelelor osoase individuale la nivelul celulelor etmoidale,
unui istoric de consum de cocaină, periorare septală cu mar-
cornete mijlocii scurtate sau cu margini rotunjite;
gini regulate şi modificari de tip inflamator.
CT+RM: evidenţiază şi descriu structurile anatomice care
- Sinuzita fungică invazivă: pacient imunocompromis şi
au fost modificate sau îndepărtate chirtrrgical;
existenţa unor procese distructive rinosinusale rapide.
- reces frontal ce determină persistenţa obstrucţiei; "modi-
- Lim(om Non-Hodgkin cu celule T: masă de ţesut moale
ficări ale unităţii osteomeatale, determinate de obstrucţia sau
mediană,"cu deshiscenţă osoasă şi septală sau chiar distrucţie
rezecţia incompletă a procesului uncinat; dehiscenţa laminei
francă. Poate mima imagistic granulomatoza Wegener, însă
papiracee; debiscenţa lamei cribriforme sau a tavanului et-
nu sunt prezente afectarea traheobronşică sau renală.
moidal· dehiscente la nivelul sinusului sfenoidal.
Lista de verificare: deseori interpretată greşit ca fiind o ' ' .. .
-- modificăriie tipice post operatorn sunt: expansmne
sinuzită cronică; cele mai frecvente simptome de prezentare
circumscrisă infundibulară, datorită extirpării procesului
sunt rinoree purulentă, epistaxis şi durere; clinic este prezentă
uncinat; rezecţia parţială a cometelor nazale mijlocii; et-
ttiada clasică. cu afectarea tractului respirator şi glomerulară,
moidectomie.
cu dezvoltar~a unor granuloame noncazeoase şi reacţii de tip
Recomandări de examinare: CT spiral, cu reconstrucţii
inflamator; pot exista complicaţii de tipul distrucţiei osoase
în plan coronal.
la nivel orbitar, regiunii profunde a feţei, bazei craniului sau
Diagnostic diferenţia!:
îngroşare meningeală.
Leziuni postraumatice: antecedente de traumatisme;
evidentierea unor zone neregulate de dehiscenţă osoasă.
Lista de verificare: diagnosticarea precoce şi corectă a
Bibliografie (116.Il, 116.IJI, 116.IV, 116. V) complicaţiilor orbitare; recurenţa depinde de factori anato-
1. lvfoedder U, Cohnen M, Andersen K, Engelbrecht V, Fritz B - H ead miei (persistenţa deviaţiei de sept, celule etmoidale reziduale
and Neck Jmaging (Direct Diagnosis în Radiology: DX-Direct 1), sau variaţii anatomice) şi factori predispozanţi (fumatul,
Thieme, Stuttgart, 2007 predispoziţie alergică, astmul, fibroză chistică); recurenţa
2. Harnsberger HR, Hudgins 1~ Wiggins R. Daviclmn C - Packet
polipozei necesită reintervenţie chirurgicală.
Radiologist. Tap 100 Diagnoses Head and Neck, Amirsys, Salt
Lake City, 2001

Bibliografie
i. Moedder U, CohnenM,AndersenK, Engelbrecht V, FritzB -Head
and Neck Imaging (Direct Diagnosis fn Radiology: DX-Direct!}.
Thieme, Stuttgart, 2007
 4. Radiologia capului şi gâtului 377
--·------------------ ---------------

117. Diagnosticul radioimagistic al tu- al cavităţii nazale, cu obstrucţie infundibulară; papiloamele

de dimensiuni mari apar ca mase extinse, ce remodelează
morilor benigne şi maligne ale nasului complet cavitatea nazală şi care invadează sau obstruează
şi sinusurilor paranazale (tumori nazo- sinusurile ipsilaterale.
RX: opacifiere unilaterală a sinusurilor frontale, maxilare
sinusale - papilom inversat, angiofibrom
sau etmoidale anterioare.
juvenil, hemangiom, osteom, displazie CT: coronal: masă unilaterală cu densitate asemănătoare
fibroasă, carcinom cu celule scuamoase, ţesuturilor moi; papiloamele wici nu se însoţesc de modificări
osoase, fapt ce determină o diagnosticare dificilă a tumorii în
adenocardnom, melanom, estezioneuro- stadii precoce; papiloamele mari se însoţesc de remodelări
blastom şi limfom) osoase şi determină efect de masă asupra regiunii meatale;
contrastul relevă un aspect caracteristic lobulat al suprafeţei
Danisia Haha
tumorale; 10% din papiloame prezintă calcificări tu.morale,
iar 40% se însoţesc de un aspect înglobat al osului.
L Papilomul inversat RM: TI: hiposemnal - masă cu intensitate scăzută la
nivelul meatului mijlociu, cu posibilă extensie la nivel ma-
II. Angiofibromul,juvenil xilar şi etmoidal; Tl+C: aspect tipic lobulat, cerebriform, al
lll. Hernangiomul prizei de contrast; T2: hipersemnal- moderată hiperintensi-
tate; evidenţierea necrozei centrale sau infiltrarea la nivelul
IV. Osteomul structmilor înconjurătoare sugerează transformarea malignă
a leziunii.
V. Displazia fibroasă (DF)
Recomandări de examinare: CT coronal, mapare tumo-
VI. Carcinomul scuamocelular rală - IRM nativ şi cu substanţă de contrast.
Diagnostic diferenţia!:
VU. Limfomul Non-Hodgkin - Chist retenţional: masă ce nu captează contrast, cu
VIII. Estezioneuroblastomul (neuroblastomul ol- margine regulată;
factiv} -- Polip coana!: polip circular care proemină din sinusul
maxilar, fără priză semnificativă de contrast;
- Angiofibrom nazofaringian: apare la pacienţi de vârste
117.1. Papilomul inversat tinere, cu originea în nazofaringe şi interesează fosa pteri~
gopalatină;
Danisia Haba - Polipoza sinusală: polipoza pansinusală, cu remodelare
osoasă;

Epidemiologie: papiloamele reprezintă 1-4% din totalul
tumorilor nazale; dintre ele 75% sunt papiloame inversate;
frecvenţa este de 4: 1 pentru sexul masculin peste 50 de ani,
însă poate fi întâlnit şi la copii sau adolescenţi; 3-24% din <;a-
zuri pot degenera malign către un carcinom scuamocelular.
Morfopatologie: tumoră epitelială benignă cu origine
- Tumori maligne: cel mai frecvent carcinomul scuamo-
celular; captare de contrast neomogenă, semne directe de
malignitate şi distrucţii osoase.
Lista de verificare: trebuie excluse semne de malignitate
precum infiltrarea zonelor învecinate, necroză sau distrucţie
osoasă; există o rată. mare de recidivă post operator.

în mucoasa nazală, dezvoltată cel mai- adesea în regiunea

pereţilor laterali.
Simptome 1 semne: comune: sinuzită; altele: obstrucţie
nazală, epistaxis sau rinoree, voce nazonată.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă expansivă cen-
trată în mijlocul meatului însoţită de manifestări obstructive
osteomeataie; localizare: - papiloameie de dimensiuni mici
apar ca mase polipoide centrate pe mijlocul peretelui lateral
117.H. Angiofibromul juvenil
Danisia Haba
Epidemiologie: vârful de incidenţă este intre 14 şi 17
ani; în 5-20% din cazuri există extindere la nivelul bazei
craniului şi există posibilitatea de interesarc intracraniană
prin protuzie foraminală.
 378
------------·>---------~--------------·····------------------·-------------------------~-
Morfopatologie: foimaţjune tumorală vasculară benigriă,
. neîncapsulată, ce afectează aproape exclusiv adolescenţii de
sex masculin. · mensium fuari şi extensie iritracranian:ă.
Simptome 1semne: comune: obstrucţie nazală unilaterală;
altele: epistaxis, durere, edem la nivelul obrazului.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: tumoră benignă vas-
culară, întâlnită la băiatul adolescent, cu invazie a cavităţii
nazale; localizare: cel mai adesea este localizată la nivelul
marginii foramenului sfenopalatin, centrată pe peretele pos-
terior al cavităţii nazale; interesează precoce lama pterigoidă
medială.
RX: radiografiile de profil evidenţiază deplasarea an-
terioară a peretelui posterior al antrumului sinusal maxilar,
asociată cu opacifierea cavităţii nazale. 1
CT: formaţiune tumorală hiperdensă, cu importantă cap-
tare de contrast; se pot decela remodelări sau chiar distrucţii
osoase, bombarea anterioară a peretelui posterior al sinusului
maxilar; o formaţiune de dimensiUni mari se extinde de la
nivelul foramenului sfenopalatin până în fosa pterigopalatină,
fosa pterigoidă, fosa mediocraniană şi sinusul maxilar.
RM:
- TI: hiposemnal - masă turnorală hipointensă.
- TI +C: captare importantă a substanţei de contrast;
secţiunile coronale T 1+C sunt necesare pentru evaluarea
sinusului cavernos, sfenoidal şi eventualei extinderi la nivelul
bazei craniului;
- T2: formaţiune de intensitate intermediară; hiperiri-
tensităţi punctiforme sau liniare determinate de dilatarea
vasculară; se mai pot decela dilatarea arterei maxilare sau
l;lSCensiunea arterei faringiene.
Angiografia:
- patul capilar este alimentat de vase dilatate cu
provenienţa din ACE, spre exemplu artera maxilară internă
sau arterele faringiene, constatându-se ascensionarea acestora.
Recomandări de examinare: RM maxilofacial cu substanţă
de contrast, în plan axial şi coronal; CT fără contrast în fereas-
tră de os în plan axial şi coronal; angiografia (ACE şi ACI).
Diagnostic diferenţiat:
- Polip nazal: nu determină distrucţii osoase; captează
doar perilezional;
- Polip antrocoanal: ocupă în întregime sinusul maxilar;
leziunea herniază în caviatea nazală şi nu în faringe; captează
constrast perilezional.
- Rabdomiosarcom: masă tumorală omogenă originară
în sinus, cu distrucţie osoasă; nu este centrată în porţiunea
posterolaterală a cavităţii nazale; fosa pterigopalatină nu este
afectată; are priză omogenă de contrast.
Lista de. v~rifiţ~re: reeidivă lQcal~ post operatorie fu
6-2A% din cazuri, GU. fon:nar<::.a unei .tlll,lS.e tumorale de di-
Bibliogrpjie (117.[, 117.11}
1. Mqedder U, Cohner; M. Aruiersen K. Engelbrecht V. Fritz:B.- Head
and Neck lmaging (Direct Diagnosis tn Radiology: DX:.Pirect!),
Thieme, Stuttgart, 1007
2. Harnsberger HR, Hudgins P, Wiggins R, Davidson C - Pocket
Radiologist. Top 100 Diagnoses Head and Neck, Amirsys, Salt
Lake City, 2001
117.III. Hemangiomni
Danisia Haba
L-
Epidemiologie: este cea mai freven:tă tumoră benignă
vasculară întâlnită la copil; prezent la 2% dintre copii şi
15% dintre prematuri; raport 4:1 pentru sexul masculin; în
proporţie de 60% se găsesc în regiunea capului şi a gâtului.
Morfopatologie: proliferarea endotelială poate continua
şi la 4-5 luni după naştere; majoritatea sunt vizibile până la
vârsta de 5 luni şi cel mai adesea sunt uniloculare.
Simptome 1semne: comune: evidenţierea unei formaţiuni
vasculare la nivel cutanat, întâlnită la copil; altele: hemangi-
oamele subcutanate sau submusculare apar ca o tumefacţie
albăstruie a ţesutului moale.
Imagistică: .t
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: leziune vasculară bine
delimitată, cu aspect lobulat, situată cutanat, subcutanat sau
chiar intramuscular.
R]{: '
- TI: formaţiune izo sau hiperintensă.
- T2: leziune bine delimitată, hiperintensă
- TI +C: priză intensă şi omogenă imediat post injectare;
priza de contrast poate avea intensitate variabilă, depinzând
de vascularizaţia tumorii; poate apărea spălare precoce;
- poate apărea fenomenul de "flow-void" cu aspect liniar
sau punctiform.
US: poate analiza gradul de vascularizaţie şi extensia în
profunzime a angioamelor superficiale.
Recomandări de examinare: RM + C
Diagnostic diferenţiat:
- Malformaţii vasct!lare: prezente la adult; malformaţii
venoase;
 Capitolu/4. Radiologia cap~ţlui şi gâtului
- _>->~-~-'--~-~---~---"--------->------------------------------~-
~Limfangiomul:. rareori prezent la nivel cutanat; nu
captează contrast
- Hygroma ahistică: structură chistică cu nivellichidian.
- Neoplasme: captare de contrast difuză, neomogenă cu
posibile arii de necroză; creştere de tip invaziv cu margini
neregulate.
Lista de verificare: regresia are loc până la vârsta de 4 ani şi
poate fi completă sau incompletă; sechelele pot fi pigmentare,
cicatriciale, tegument excedent sau chiar ulceraţii; pot exista
ţomplicaţii cu risc vital precum sindromul Kasabach- Merritt,
compresiuni ale structurilor vitale, hemoragii sau ulceraţii.
Bibliografie
1. Moedder U, Cohnen M, Andersen K, Engelbrecht V, Fritz B- Head
and Neck Imaging (Direct Diagnosis în Radiology: DX-Direct!),
Thieme, Stuttgart, 2007
\
117.IV. Osteomul
Danisia Haba
Epidemiologie: leziuni frecvent întâlnite în populaţia
generală, cu o incidenţă de 3%; localizarea este aproape
exclusivă la nivelul scheletului craniofacial.
Morfopatologie: tumoră benignă, cu ritm lent de dezvol-
tate, ce determină apariţia unui ţesut osos de neoformaţie;
etiologie au fost incriminate infecţia şi traumatismele la nivel
craniofacial; poate fi prezent în cadrul sindromului Gardner
(autosomal dominant) care asociază: multiple osteoame cra-
niofaciale, polipoză intestinală cu risc crescut de transformare
malignă, leziuni ale ţesuturilor moi de tipul fibromatozei, chist
epidermoid cutanat, lipoame şi leiomioame.
Simptome 1 semne: comune: în cele mai multe cazuri
asimptomatic; altele: pot fi întâlnite simptome determinate de
obstrucţia ostiumului sinusal, cefalee, durere la nivel facif:!.l,
sinuzită şi rar meningită datorită extensiei intracraniene. .
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: focare de densitate
osoasă evidenţiate prin examenul CT, denumite după lumenul
sinusului invadat şi nu al celui de origine; localizare: în 80%
din cazuri interesează sinusul frontal, 20% sinusul etmoidal;
alte arii interesate pot fi: osul temporal, cu precădere la nivelul
canalului auditiv extem, maxilarul superior şi mandibula.
RX: masă de densitate osoasă, bine delimitată, în interio-
rul unei cavităţi sinusale, ce se asociază sau nu cu opacifiere
inflamatorie;
379
-------~~-----
CT: formaţiune sesilă cu densitate osoasă, ce proemină
la nivelul peretelui sinusal frontal sau etmoidal; osteoamele
de dimensiuni mari asociază opacifieri sinusale datorită
obstrucţiei ostiumului, mucocele, pneumoencefa1ie sau
abcese cerebrale.
RM:
- Ti, T2: hiposemnal -de cele mai multe ori nu se vizu-
alizează pe RM .
.Recomandări de examinare: CT În plan coronalla nivelul
sinusurilor; în caz de interesare durală se asociază RM preope-
rator pentru evidenţierea structurilor intracraniene adiacente.
Diagnostic diferenţia!:
- Exostoza: excrescenţă osoasă localizată, aspect de "ba-
lon pe os" cu prezenţa corticalei şi extensia cavităţii medulare
a osului primar în interiorulleziunii.
- Displaziafibroasă: leziune expansivă osoasă cu aspect
tipic de sticlă mată.
- Fibrom osifiant: peretele osos gros, matur se transfor-
mă în ţesut osos imatur la interior, centrul leziunii apărând
hipodens la examinarea CT.
- Osteosarcomul: leziune osoasă de neoformatie, malig-
nă, cu caracter invaziv, îngroşare periostală, cu prelungiri în
ţesutul adiacent.
Lista de verificare: tumoră benignă osoasă cel mai adesea
asimptomatică, cu un ritm anual de creştere de 1,6 mm pe an;
prognostic bun, nu au fost raportate transformări maligne.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Hudgins P. Wiggins R, Davidson C- Pocket
Radiologist. Top 100 Diagnoses Head and Neck, Amirsys, Salt
Lake City, 2001
L
117.V. Displazia fibroasă (DF)
Danisia Haba
(a se vedea subiectul 1 06.1)
117.VI. Carcinomul scuamocelular
Danisia Haba
Epidemiologie: carcinoamele reprezintă 3% din totalul
tumorilor maligne la nivelul capului şi a gâtului, din care
50% sunt reprezentate de carcinoame scuamocelulare; Io-
calizările predilecte ale carcinoamelor sunt în 50-60% din
380
cazuri antrumul sinusal maxilar, 10-25% celulele etmoidale
şi 15-30% cavitatea nazală.·
Morfopatologie: tumoră malignă ce se dezvoltă din
epiteliu! mucoasei sinusale.
Simptome 1 semne: comune: simptomatologie sugestivă
pentru o sinuzită; altele: carcinoamele cu localizare maxilară
pot determina obstrucţie nazală unilaterală, epistaxis, edem
la nivelul obrazului; tumorile cu invazie regională duc la
apariţia durerilor dentare sau chiar edentaţie, proptoză şi
diplopie, trismus şi cefalee.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: evidenţierea distrucţiilor
osoase la nivelul pereţilor osoşi; localizare: existenţa unei
mase tumorale ce interesează bolta nazală, antrumul maxilar
şi sinusurile etmoidale.
1.
RX: rar utilizată, poate evidenţia liză şi distrueţii osoase
CT: masă tumorală cu densitate asemănătoare ţesuturilor
moi, neomogenă datorită zonelor de necroză, priză moderată
de contrast şi distrucţii osoase asociate.
RM:
- TI, T2: masă turnorală cu intensitate intermediară, cu
priză de contrast şi zone de necroză centrală.
- Tl+C+FAT-SAT utilizat pentru evidcnţierea expansi-
unii perineurale.
- T2: realizează diferenţierea hipersemnalului determinat
de secreţiile ce obstmează sinusul de tumoră.
- stadializarea tumorii:
- I 1: tumoră limitată la mucoasa antrală a sinusului
parana:zal, fără distrucţii osoase.
- I2: distrucţii osoase anterior şi/sau posterior, cu
afectarca ţesutului moale bucal şi maxilamlui.
- I3: invazia tegumentului de la nivelul obrazului,
spaţiului masticator, lamei pterigoide sau celulelor ct-
moidale; distrucţia peretelui posterior a sinusului maxi-
lar, distrucţia planşeului sau a peretelui medial orbitar;
- I4: invazia orbitei, lamei ctibrifonne, afectarea si-
nusului ctmoidal posterior, sfenoidal, nazofaringclui,
palat moale şi bazei craniului.
Recomandări de examinare: RM + C, unnată de CI axial
1 coronal , folosind fereastra de os.
Diagnostic diferenţiat:
- Sinuzita fungicâ invazivă: pacient irnunocompromis,
invazia ţesuturilor moi din regiunile profunde ale feţei, orbitei,
bazei craniului sau durei; la CI se pot observa distmcţi i osoase
- Granulomatoza Wegener: distrucţie osoasă septală şi la
nivelul oaselor proprii ale nasului asociată cu sinuzită cronică;
contex ciinic pentm afectare concomitentă traheobronşică
şi renală.
Radiologie imagistică medicală
- Limfom Non·Hodgkin cu celule T: masă turnorală nazală
centrală ce cauzează în genere dehiscenţa oaselor nazale.
- Tumori maligne ale glandelor salivare mici: masă cu
hipersenmal în I2.
Lista de verificare: atenţie la diagnosticul diferţnţial cu
sinuzita; rata de supravieţuire la 5 ani este de 75% şi; depinde
de stadiul tumoriî.
Bibliografie
1. Moedder U, CohnenM,Andersen K, Engelbrecht V, Fn'tzB -Head
and Neck Imaging (Direct Diagnosis În Radiology: DX-Direct!),
Thieme. Stutigart, 2007
2. Hamsberger HR, Hudgins P. Wiggins R, Davidson C- Pocket
Radiologist. Top 100 Diagnoses Head and Neck, Amirsys, Salt
Lake City, 2001
lli.VII. Limfomul Non-Hodgkin
Danisia Haba
Epidemiologie: aproximativ 50% din pacienţii cu LNH
prezintă interesare craniană şi cervicală,în special a lanţuri lor
ganglionare; prezenţa bolii extraganghonare este întâlnită în
proporţie de 10% din cazuri.
Morfopatologie: prevalenţa aproape egală a tipurilor cu
celule B şi celule I; LH afectează într-o proporţie mult mai
rnică sinusurile.
Simptome 1 semne: comune: prezenţa unei mase tumo-
rale, obstrucţie nazală progresivă; altele: simptomatologie .g
specifică sinuzitei, epistaxis ocazional.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- nu există element patognomonic specific pentm LNH,
limfoamele putând mima o largă varietate de patologii ma- \
ligne şi benigne întâlnite la acest nivel (poli poza, papiloame,
carcinoarne).
CT:
-- prezenţa unei mase la nivelul cavităţii nazale sau a
sinusurilor paranazale, cu priză omogenă moderată a contras-
tului; se poate evidenţia extinderea la nivelul nazofarigelui,
interesând în special inelul lui Waldeyer; limfadenopatii
cervicale; eroziunea osoasă este mai des întâlnită comparativ
cu distrucţia; după tratament pot apărea zone de necroză şi/
sau calcificări liniare.
R;_\1:
- Tl,T2 semnal intcnnediar.
- masa tumorală cu captare omogenă;
Capitolul 4. Radiologia cap!flui şi gâtului
~ extensia intracraniană este cel mai bine apreciată post
contrast, în secvenţa Tl cu supresia grăsimii.
Recomandări de examinare:
- CT,RM+C
Diagnostic diferenţia!:
- Polipoza nazală: masa tumorală nu captează contrast
şi nu determină distrucţii osoase
- Papilom inversat: masa are o priză de contrast tipic
cerebriform, nu determină eroziuni osoase
- Carcinom: masă tumorală însoţită cel mai adesea de
distrucţii osoase, spre deosebire de eroziunile de compresiune
determinate de LNH.
Lista de verificare: fără utilizarea contrastuluî LNH,
poate fi uşor confundat cu o sinuzită cronică sau polipoză;
este im.portantă aprecierea extensiei in afara limitelor shmsale
şi existenţa distrucţiilor osoase; diagnosticul de certitudine
se realizează prin efectuarea unei biopsii
Bibliografie
1. Moedder U, Cohnen M, Andersen K, Engelbrecht V: Fritz B- Head
and Neck lmaging (Direct Diagnosis în Radiology: DX-Direct!),
Thieme, Stuttgart, 2007
117.VIH. Estezioneuroblastomul (neuro-
blastomul olfactiv)
Danisia Haba
Epidemiologie: reprezintă 2% din totalul tumorilor ma-
ligne ale sinusurilor paranazale; vârful vârstei de incidenţă
este la 30-50 ani.
Morfopatologie: tumoră malignă neuroendocrină, origi-
nară din creasta neurală, care se dezvoltă din epiteliu! olfactiv,
aflat la nivelul plafonului cavităţii nazale, sau din zone ale
nervului olfactiv.
Simptome 1 semne: comune: masă tumorală nazală uni-
laterală; altele: obstrucţie nazală, epistaxis repetat, rinoree,
cefalee şi dureri la nivel sinusal.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă tumorală în for-
mă tipică de "ganteră"; localizare: la nivelul fosei craniene
anterioare şi a cavităţii nazale, având partea cea mai îngustă
la nivelullamei cribriforme.
- stadializarea Kadish:
- Tipul A: tumoră limitată la cavitatea nazală.
381
- Tipul B: tumoră care se extinde Ia nivelul sinusurilor
paranazaie.
- Tipul C: tumoră cu extensie la nivelul bazei crarriului,
fosa craniană anterioară, orbită, ganglioni cervicali,
cu sau fără metastaze.
CT: CT+C: evidenţiază o masă cu priză de contrast
omogenă; pot fi întâlnite: remodelări osoase ce determină
lărgirea cavităţii nazale, distrucţii osoase, cu precădere la
nivellamei cribriforme; calcificări spiculiforme în interiorul
masei tumorale.
RM:
- TI, T2: masă tumorală de intensitate intermediară în
toate secvenţele; priză omogenă de contrast; în secvenţa T2
se poate diferenţia cu uşurinţă tumora de eventuale secreţii
sinusale.
Recomandări de examinare: IRM+C, T2 pentru dife-
renţierea tumorii de secreţiile prezente în cadrul unei sinuzite;
CT nativ, în fereastră de os, evaluează cu precizie distrucţiile
sau alte modificări ale scheletului crnniofacial; se recomandă
examinarea fosei craniene anterioare, a sinusurilor şi a zonei
cervicale în cazul în care există suspiciunea acestui tip de
tumoră; este necesară urmărirea imagistică pe o perioadă de
5-1 O ani postoperator, datorită tendinţei de recurenţă.
Diagnostic diferenţia!:
- Polip antrocoanal: masă tumorală cu aspect de ganteră
ce interesează antrumui maxilar şi fosa nazală ipsilaterală;
aspect chistic, fără captare de contrast, ce determină expan-
siuni osoase adiacente.
- Papilomul inversat: formaţiune tumorală localizată la
nivelul meatului mijlociu, ce poate determina expansiuni
osoase.
- Carcinom scuamocelular: poate fi greu de diferenţiat,
depinzând de localizare.
- Meningiom olfactiv: prezintă pedicul dural, rareori
invadează sinususurile sau cavitatea nazală.
Lista de verificare: în 35% din cazuri sunt prezente
metastaze; factorii de prognostic negativ sunt reprezentaţi de
sexul feminin, vârsta de prezentare sub 20 de ani sau peste
50 de ani, stadiul tumoral, extensia adiţională, metastaze
sau recurenţă.
Bibliografie
l. Moedder U, CohnenM,AndersenK, Engelbrecht V FritzB -Head
and N(>ck lmaging (Direct Diagnosis fn Radiology.' DX-Direct!),
Thieme, Stuttgart, 2007
2. Harnsberger HR, Hudgins P, Wiggins R, Davidson C- Pocket
Radio!ogist. Top 100 Diagnoses Head and Neck, Amirsys, Salt
Lake City, 200!
382
118~ Diagnostic~! radioimagistic al
bolilor rinofaringiene (chist Thornwaldt,
inftamaţii, infecţii, neoplasme)
Vasile Popiţa
118.1. Chistul Thornwaldt
Vasile Popiţa
Epidemiologie: întâlnite la aproximativ 1,9% din exami-
nările RM cerebrale de rutină şi la 4% din autopsii.
Morfopatologie: fom1aţiune chistică la nivelul rinofarin-
gelui (RF), pe linia mediană, în spaţiul mucoasei faringiene,
acoperit de mucoasă anterior şi placat ~osterior pe muscula-
tura prevertebrală. Chistul Thomwaldt reprezintă diverticuli
post-inflamatorii ai mucoasei la nivelul contactului între
rămăşiţele coardei dorsale cu endodermul faringelui. Peretele
este neted, reprezentat de epiteliu respirator, iar conţinutul
chistic este de obicei proteic.
Simptome 1semne: leziunea chistică este bine delimitată,
omogenă, cu dimensiuni de la câţiva milimetri la 2-3 cm, de
reg-ulă fiind asimptomatică.
Imagistică - CT, RM
CT: nativ: masă chistică, net conturată situată la nivelul
peretelui posterior al RF, pe linia mediană; postcontrast:
leziunea este neiodofilă, dar peretele chistului poate capta.
RM:
- TI: chist de linie mediană cu semnal intermediar sau
crescut- în funcţie de concentraţia proteică a fiuidului cillstic.
- T2: masă cu hipersemnalla nivelul peretelui posterior al
RF, pe linia mediană, de obicei descoperită incidental. Mucoa-
sa din jur şi musculatura prevertebrală cu aspect normal.
-- TI +C: discretă captare la nivelul peretelui chistului.
Recomandări de examinare: RM T2
Diagnostic diferenţiat
- Hiperplazia adenoidă se poate prezenta ca şi o masă
hipodensă / hipointensă, dar fără componentă chistică pe
linia mediană.
- Chistul retenţional al spaţiului mucoasei rinofaringelui
este situat în recesurile laterale ale faringelui; de obicei sunt
chisturi multiple.
Tumorile benigne ale spaţiului mucoasei RF, sunt bine
circumscrise, captante.
- Carcinoamele nazofaringelui au caracter invaziv.
Lista de verificare: ~histul Thomwaldt este o leziune de
linie mediană cu semnal crescut pe secvenţele T2. Nu are
semnificaţie clinică.
Radiologie imagistică medicală
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
gnostic Jmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Ikushimai, Korogi Y, Makita O et al- MR Imaging ofThomwaldt:Y
Cysts -AJR 1999, 172, 1663-1665. . . '
3. Vogl TJ, Balzer J, Mack M, Steger W- Differential Diqgnosis în
H ead and Neck Imaging, T71ieme, Stuttgart, 1999
118.11. Inftamatii
'
Vasile Popiţa
Epidemiologie: infecţiile tractului aerodigestiv superior
constituie o cauză majoră de invaliditate temporară la toate
grupele de vârstă.
Patogeneza este, mai frecvent, virală. Infecţiile bacteriene
sunt mai adesea secundare şi sunt determinate mai frecvent
de pneumococ, stafilococul aureu şi hemolitic, Haeinophilus
şi Pseudomonas.
Simptome 1 semne: simptomatologia este diversă, în
principal cu disfuncţionalităţi sino/nazale care persistă mai
puţin de o săptămână. Simptomatologia clinică specifică nu
necesită de regulă iuvestigaţii imagistice.
Imagistică
RM
- T2: hipersemnal în infecţiile âcutc şi majoritatea
infectiilor cronice.
-'TI +C: leziuni captante. Adenopatiile rcactive retrofa-
ringiene pot fi prezente. ;J1
Diagnostic diferenţiat
- Hiperplazia mucoasei - hipersemnal difuz, frecvent
asociată cu infiamaţia.
- Secreţiile fluide -post - contrast sunt necaptante.
- Chisturile retenţionale - hipersernnal T2; hiposemnal ~'il
TI, necaptante.
Lista de verificare
Raremi necesită investigaţii imagistice.
Bibliografie
1. Harnsherger HR, Glastonbwy CM, Michâ MA. Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Vagi TJ, Balzer J, Mack M, Steger W- Differential Diagnosis în
Head and Neck Imaging, Thieme, Stuttgart. 1999
3. Weber AL, Siciliana A - CT and MR imaging evaluatian of neck
infections with clinica! correlations - Radial Clin North Am.
2000;38(5):941-968

118.111. Infecţii: abcesul retrofaringian
Vasile Popiţa
Epidemiologie: mai frecvent întâlnite la copii sub 6 ani.
Morfopatologie: acumulare fluidă care bombează la ni-
velul peretelui posterior al faringelui, mai frecvent secundară
unor procese inflamatorii de vecinătate.
Simptome 1 semne: durere, disfagie, stare septică, ade-
nopatii cervicale reactîve.
Imagistică: Rgr, CT, RM
Rgr cervicală de profil
- de regulă prima examinare folosită; evidenţiază
îngroşarea spaţiului prevertebral.
CT: masă la nivelul peretelui posterior al RF, hipodensă
central; CT+C: captare periferică.
RM: rareori utilizată la pacienţii cu stare septică; hiposem-
nal Tl, hipersemnal T2; T1 +C: captare inclară, periferică.
Recomandări de examinare: CT cu substanţă de contrast;
secţitmi de la baza craniului la carină.
Diagnostic diferenţiat:
- Colecţiile fluide neinfectate - mai frecvent întâlnite post
radio/chimioterapie sau după tromboza de vena jugulară; fără
perete propriu şi fără captare periferică;
·· Adenopatii retrofaringiene supurate - aspect nodu!ar,
pot progresa spre abces în lipsa tratamentului;
- Invazia neoplazică - pacienţi adulţi, fără stare septică,
de regulă cu neoplazie cunoscută; masă tisulară, c.aptantă
post-contrast.
Lista de verificare: radiografia plană este de regulă primă
examinare, dar CT cu substanţă de contrast este examinarea
recomandată.
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM. ivfichel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Sait
Lake City, 2010
2. Vogl TJ, Balzer J, Mack M. Steger W- Differential Diagnosis în
Head and Neck lmaging, Thieme, Stuttgart, 1999
3.Boucher C,Dorion D,Fisch C- Retrophmyngeal abscesses: a
clinica! and radio!ogic correlation- JOtolmyngo!, 1999: 28 (3),
134-137
383
118.IV. Neoplasme
Vasile Popiţa
Morfopatologie: neoplaziile RF pot fi primare sau se-
cundare.
Tumorile primare mai frecvent întâlnite sunt carcinoa-
mele, rabdomiosarcoamele şi limfoamele.
Carcinoamele scuamoase sunttumorile cele mai frecven-
te, au origine în spaţiul mucoasei RF, mai adesea la nivelul
pereţilor laterali (80%) şi pot fi cheratinizate, necheratinizatc
sau nediferenţiate. Tumorile apar pe suprafaţa mucoasei, inte-
resează muşchii tensor şi ridicător al valului palatin, depăşesc
fascia faringobazilară şi se extind în spaţiul patafaringian,
fosa nazală, fosa pterigopalatină sau fosa infratemporală.
Inferior, tumorile se pot extinde în orofaringe, iar superior,
la baza craniului, în sinusul sfenoidal sau sinusul cavemos.
Distrucţiile osoase la nivelul sfenoidului, apofizelor pterigo-
ide sau clivusului sunt frecvente.
Carcinoamele adenoid chistice s1mt considerate mai agre-
sive decât carcinoarnele scuamoase, infiltrează structurile din
jur şi se extind perineural sau perivascular, uneori la distanţă
de locul de origine. Examinarea atentă a foramenelor ba.Zei
craniului se impune la acest tip histologic.
Rabdomiosarcoamele afectează cu precădere copiii între
2 şi 5 ani şi pot atinge volume considerabile; interesează baza
craniului fiind extrem de agresive.
Limfoamele mai frecvente sunt cele non- Hodgl<in, de regulă
apărute după 40 de ani, au dezvoltare asimetrică, nu au carac-
ter infiltrativ şi greu pot fi diferenţiate de hiperplazia limtoidă.
Tumorile secundare mai frecvent întâlnite sunt estczio-
neuroblastoamele, cordoarnele şi condrosarcoamele.
Estezioneuroblastoamele sau neuroblastoamele olfac-
tive, se dezvoltă din epiteliu! olfactiv, pot ajunge în RF şi
traversează frecvent lama cribriformă, cu extindere în fosa
cerebrală anterioară.
Cordoamele se dezvoltă din ră.măşiţe ale coardei dorsale,
la extremitatea cranială a neuraxisului şi se pot manifesta
ca şi tumori ale RF. Tumora este polilobulată, cu dezvoltare
extraosoasă avasculară, cu microcalcifieri.
Condroamele 1 condrosarcoamele cu origine în regiunea
petroclivală se pot dezvolta în RF. Apar ca şi mase lobulate
extraosoase, prezentând calcifieri şi distrJcţii osoase.
Simptome 1semne: tumorile rinofaringclui detem1ină cel
mai adesea disfuncţionalităţi nazo/sinusale şi iubare. Interesa-
rea nervilor cranieni poate fi întâlnită în fazele avansate.
Imagistică (carcinoamele scuamoase)
CT: nativ - distrucţii osoase la nivelul clivusului Şl
apofizelor pterigoide; +C: masă tumorală captantă, mai
384

frecvent Ia nivelul recesului faringian lateral; extensia în

spaţiile adiacente o diferenţiază de leziunile benigne ale RF.
Prezenţa adenopatiilor retrofaringiene sau laterocervicale
este întâlnită la aproximativ 90% din cazuri, în momentul
diagnosticului.
RM:
~- TI: masă izo/hipointensă cu posibilă interesare osoasă
(hiposemnal}.
- T2: izo/hipersemnal, comparativ cu masele musculare,
hiperintensităţi mastoidiene.
- TI +C: captare moderată, omogenă.
Diagnostic diferenţia}
- Hiperplazia limfoidă şi lirnfoamele non-Hodgkin:
ţesutul adenoid mărit relativ simetric, cu captare moderată,
omogenă.
- Tumorile benigne nu au caracter lnvaziv.
Lista de verificare: carcinoamele scuamoase ale RF
au tendinţa crescută de extensie locală cu disfuncţionalităţi
tubare; interesarea osoasă şi adenopatiile sunt frecvente în
momentul diagnosticului; secvenţele RM Tl + C sunt reco-
mandate pentru identificarea extensiei tumorale, peri neurale
şi intracraniene.

Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury C!vf, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Vogl TJ, Balzer J, Mack 1'11. Steger W- Differential Diagnosis în
Head and Neck Imaging, Thieme, Stuttgart, 1999
3.Popiţa V, Roşu V, ŞantaA- Rinofaringele. Investigaţia Computer
tomografică în Oncologie Vol.J Tumorile Exocraniului şi Gâtului.
Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-Napoca,
2005
 Partea a 8-a

\
Spaţiul masticator, spaţiul parotidian
şi spatiul carotidian

L

119. Diagnosticul radioimagistic al:
pseudoleziunilor din spaţiul :masticator
(atrofia de denervare, hipertrofia mus-
ctdată benignă şi asimetrii ale ple:xului
venoş pterigoidian); abceselor din spaţiul
masticator; tumorilor benigne şi maligne
ale spaţiului masticator
Danisia Haba
I. Atrofia de denervare
II. Abeesul spaţiului masticator
III. Sarcomul spaţiului masticator
\
119.1. Atrofia de denervare
Danisia Haba
Epidemiologie: nu există o predilecţie pentru un anumit
sex, iar incidenţa depinde de fecvenţa unor boli sau leziuni
ce afectează inervaţia la nivel craniofacial.
Morfopatologie: atmfia unilaterală a unui muşchi sau a
unor grupe musculare datorată denervării; substratul etiologie
poate fi un traumatism, cauze iatrogenice (postoperator sau
postiradiere), tumori. Nervii Şi teritoriile inervate la acest
nivel sunt:
- Nervul madibular inervează muşchii pterigoidieni
lateral şi medial, muşchii maseteri.
- Nervul milohiodian inervează muşchiul milohiodian şi
pântecele anterior al muşchiului digastric.
- Nervtil facial inervează musculatura feţei
- Nervul hipoglos inervează mu'sct;~latura limbii şi
muşchiul geniohiodian. ' Morfopatologie: infecţie localizată, de origine odonto-
Simptome 1 semne: comune: diferă în funcţie de boală
sau leziune; altele: oboseala precoce a muşchilor m~sticatori,
disfagie, asimetrie facială, deviere proeminentă a limbii către
partea atrofică.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: scăderea volumului
muscular, cu degenerare grăsoasă datorită denervării.
CT:
- micşorarea volumetrică a masei muşchiului cu posibilă
degenerare grăsoasă.
J87
RM:
- atrofia musculară este evidenţiată precoce pe IRM
comparativ cu examinarea CT; T2: în faza acută (24-48h)
muşchii afectaţi apar în hipersemnal asemănător edemului
cu uşoară tumefacţie;~ faza cronică hipersemnal Tl, T2
(degenerescenţa grăsoasă); examinarea nervilor cranieni
ar putea fi necesară pentru confirmarea diagnosticului şi
comparaţia cu jumătatea controlaterală neafectată.
· Recomandări de examinare: IRM în stadiile precoce şi
cronice; CT în stadiile cronice.
Diagnostic diferenţial:
-Neoplasm: poate prezenta de11ervare acută sau subacută
similară; prezintă priză. difuză sau neomogenă de contrast.
- Celulită: hiperintensităţi captante de contrast extramus-
culare, aSpect de "grăsime murdară" în jurul muşchilor.
- F asceita: priză intensă de contrast la periferia inuşchiului.
- Miozita: seinnal asemănător cu fazele de denervare
acute şi subacute; priză importantă de contrast, cu o reacţie
perifocală intensă.
Lista de verificare: modificările acute la nivel muscular
cauzate de neuropatii compresive sunt potenţial reversibile,
pe când de generarea grăsoasă este permanentă; instituirea cât
mai precoce a tratamentului cauzal sau adjuvant.
Bibliografie
1. Moedder U. Cohnen M, Andersen K, Engelbrecht V, Fritz B- Head
and Neck Imaging (Direct Diagnosis în Radiology: DX-Direct!),
Thieme, Stuttgart, 2007
119.11. Abcesul spaţiului masticator
Danisia Haba
Epidemiologie: frecvenţa este redusă în ţările în care
accesul la antibiotice şi îngrijiri stomatologice sunt accesibile.
genă, ce determină dehiscenţa corticală datorită acumulării
de puroi.
Simptome 1 semne: comune: trismus; altele: febră, leu-
cocitoză, edem dureros al obrazului.
Imagistică:
Caracteristici generale: consideraţii anatomice:
- spaţiul masticator este circumscris de faţa superficială
a fasciei cervicale profunde.
- spaţiul masticator conţine muşchii masticatori, corpul,
condilul şi ramul posterior al mandibulei şi ramul madibular
al nervului trigemen.
388
- cel mai bun indiciu .diagnostic: lichid închistat 1a
nivelul spaţiului masticator, ce asociază abces radicular şi
osteomielita corpului mandibular.
RX:
- radiografia dentară şi/sau ortopantomografia evidenţiază
o madibulă "mâncată de molii", asociată cu distrucţie molară
şi abces radicular.
CT:
- nativ + contrastrelevă o densitate lichidiană focală
intramusculară, cu margini îngroşate cu priză de contrast;
- fereastra de os evidenţiază de cele mai multe ori
prezenţa unui abces radicular la al 2-lea şi al 3-lea molar,
însoţit de modificări distructive ale corpului mandibular
posterior, semnificative pentru osteomielita mandibulară; .
- miozita: muşchii adiacenţi edemaţiaţi, cu priză de con-
trast in lipsa componentei lichidene;
- celulită: aspect de "grăsime murdară"
- tumora malignă: striurî liniare în ţesutul subcutanat şi
îngroşarea tegumentului.
RM: TI: hiposemnal; T2: hipersemnal; Tl+C: colecţie
lichidiană cu margini ce captează substanţa de contrast.
Recomandări de examinare: CT cu substanţă de contrast
în fereastra de os şi de ţesut moale este examinarea de primă
intenţie la pacientul cu infecţie acută şi trismus.
Diagnostic diferenţiat:
- Hipertrofia muşchiului masticator: măTirea de volum
a pântecelui muscular fără semne de colecţii fecale captante
de contrast, celulită sau miozită.
- Flegmon celulitic: mărire de volum a spaţiului masti-
cator pe baza celulitei, miozitei sau a fasceitei, fără margini
cu priză de contrast.
- Sarcom: masă cu densitate 1 intensitate de ţesut moale,
cu caracter infiltrant, cu captare semnificativă a contrastului,
însoţită de modificări minime tegumentare şi ţesutmilor adi-
acente, sugestive pentru o infecţie.
Lista de verificare: este importantă diagnosticarea corectă
a extensiei pmcesului infecţios pentru instituirea tratamentu-
lui chirurgical corespunzător; prezenţa osteomielitei necesită
asocierea drenajului chirurgical cu antibiotîcoterapie orală.
Bibliografie
j, Harnsberger fiR, Hu_dgins P, fYiggins R, Davidson C- Pocket
Radiologist. Top 100 Diagnoses Head and Neck, Amirsys, Salt
Lake City, 2001
Radiologie imagistică medicală
119.111. Sarcomul spaţiului masticator
Danisia Haba
Epidemiologie: reprezintă cea mai frecventă tumoră
malignă a spaţiului masticator.
Morfopatologie: sunt întâlnite 5 tipuri: osteosarc()m, con-
drosarcom, fibrosarcorn, rabdomiosarcom şi sarcom: Ewing.
Tumorile au originea în osul mandibular, cartilajul articulaţiei
temporo-mandibulare şi muşchii masticatori. Cel mai frecvent
întâlnit este san;omul osos, urmat de condrosarcom; rabdomi-
osarcomul este mai frecvent la copii, iar tumora Ewing şi fibro-
sarcomul au'o incidenţă scăzută la nivelul spaţiului masticator.
Simptome 1 semne: comune: tumefacţie nedureroasă la
nivelul mandibulei şi obrazului; altele: căderea molarilor,
senzaţie de amorţeală la nivelul bărbiei.
Imagistică:
Caracteristici generale:
- cel mai bun indiciu diagnostic: masă tumorală invazivă
în spaţiul masticator, asociată cu distrucţie osoasă mandibula-
ră. Localizare: osteosarcomul şi tumora Ewing se întâlnesc în
zonele postcrioare ale mandibulei şi ramului; condrosarcomul
ia naştere la nivelul articulaţi ei temporo-mandibulare şi pro-
emină i.n.ferior de spaţiul masticator; rabdomiosarcomul se
dezvoltă din zona muşchilormasticatori, cu precădere la copii.
RX: poate decela lărgiri ale spaţiului masticator.
CT: osteosarcom: masă tumorală cu matrice osoasă com-
plet caîcificată în 75% din cazuri; condrosarcom: formaţiune
cu calcificări cartilaginoase în matrice, întâlnită în 50% din
cazuri;fibrosarcomul, rabdomiosacromul şi tumora Ewing:
masă tumorală fără matrice osoasă sau calcificări prezente f
la interior.
R.c\1:
- releva o masă tumorală ce invadează muşchii mastica-
tori şi ramul posterior madibular.
- poate fi întâlnită o formaţiune tumorală perincurală, ce \
ascensionează prin foramen ovale;
· matricea osificată sau cu calcificări nu se vizualizeaz.ă
foarte bine pe examinarea RM.
Recomandări de examinare:
IRlt1 cu substanţă de contrast este utilizat pentru preciza-
rea delimitării extensiei tumorale la nivelul ţesuturilor moi
şi interesarea nervilor; CT nativ, cu ajutorul ferestrei de os
defineşte cel mai bine distrucţiile osoase şi tipul de matrice
tumorală prezentă.
Diagnostic diferenţia!:
- Abces al spaţiului masticator: pacient cu stare septică,
ce prezintă colecţie lichidiană focală cu contrast al peretelui,
la nivelul spaţiului masticator;
Capitolu/4. Radiologia şi gâtului
- Carcinom scuamocelular tonsilar 1 al trigonului retro-
molar, invaziv: formaţiune tumorală derivată din mucoasă,
ce invadează spaţiul masticator.
- LNH: dacă nu este interesat inelul Waldeyer şi 1 sau
ganglionii de la acest nivel, un LNH primar extraganglionar
este indistinctibil de un sarcom cu matrice absentă.
- Metastaze: în caz de metastază unică, cu tumoră primară
necunoscută, este foarte dificilă diferenţierea de un sarcom
non fonnator de matrice.
Lista de verificare: osteosarcomul şi condrosarcomul
sunt cele mai frecvente tumori maligne ale spaţiului mas-
ticator, iar rabdomiosacrom:ul apare cu precădere la copii;
prognosticul de supravieţuire la 5 ani este de 33% pentru
osteosarcoame şi 45% pentru condrosarcoame.
Bibliografie
1 Harnsberger HR, Hudgins P, Wiggins R, Davidson C- Pocket
Radiologist. Top 100 Diagnoses Head and Neck, Amirsys, Sali
Lake City, 2001
120. Diagnosticul radioimagistic al:
infecţiilor şi infiamaţiilor spaţiului pa-
rotidian (parotidită, oreion, abcese,
sindromul Sjogren şi Ieziuni benigne lim-
foepiteliale la pacienţii cu HIV); litiazei
parotidiene; tumorilor benigne şi maligne
ale spaţiului parotidian
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
I. Parotidita acută
II. Parotidita virală urliană (oreionul)
III. Sindromul Sjogren
IV. Leziunea benignă limfoepitelială la pacienţii cu HIV ·
V. Litiaza parotidhmă
VI. Adenomul pleomorf
VH. Tumora Warthin
VIII. Carcinomul mucoepidermoid
IX. Carcinomul adenoid chistic
389
X. Adenopatiile metastatice intraparotidiene
XI. Limfomul parotidian
120.1. Parotidita acută
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Epidemiologie:
nou-născuţi,
vârstnici
Morfopatologie:
-unilaterală (excepţie nou-născuţii);
etiologie: stafilococul aureu (cel mai frecvent).
Simptome 1 semne:
- tumefacţie dureroasă, induraţie, febră, stări confuzive,
deshidratare, leucocitoză.
Imagistică - metode: US, CT, IRM
US: creşterea în volum a glandei parotide, cu structură
heterogenă, hipoecogenă; utilă pentru depistarea litiazei;
drenajul ecoghidat al abceselor.
CT:
- glandă parotidă crescută în dimensiuni, mai hiperdenf;ă
nativ, cu delimitare imprecisă, iodofilă;
-- prezenţa unui calcul este detectată la exfu"TTinarea nativă;
dilatare retrogradă ductală cu iodofile a pereţilor ductelor.
IRM:
- T2: hipersenmal difuz;
-- Tl +C: glandă parotidă voluminoasă, gadolinofilă;
- formarea abcesului - semnallicl:ridian, cu perete captant.
Recomandări de examinare: US, CT; sialografia este
contraindicată în parotidita acută supurată.
Diagnostic diferenţial: sindromul Sjogren, leziunea lim-
foepitelială benignă la pacienţii cu HIV, adenomul pleomorf,
tumori maligne parotidiene.
Lista de verificare: explorarea ductelor salivare pentru
excluderea unui calcul; reevaluarea glandei parotide după
resorbţia procesului inflamator pentru excluderea unei
formaţiuni tumorale.
Bibliografie
T Harnsberger HR, Glastonbury CM, ,'J"fichel MA. Koch BL- Dia-
gnostic lrnaging: Head and lVeck, 2nd Ed. Ancirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Băciuţ M, Badea Rl. Glandele salivare. ln: Badea Rl, Dudea
SM, Mircea R4, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică.
val 2. Capul şi gâtui, toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi
vaselor de !a baza inimii, vasele membrelor Ed Medicală, Bucureşti
2006:45-63
390
120.II.. Parotidita virală urliană (oreionul)
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Epidemiologie: predominant< 15 ani
Morfopatologie:
-inflamaţie de obicei bilaterală (75%) a glandelor paro-
tide, posibil asociată cu infecţie sistemică;
- păstrarea arhitecturii lobulare, cu infiltrat interstitial
subacut. ' CT: nativ: creştere în dimensiuni a glandelor parotide,
Simptome 1 semne: cefalee, durere la nivelullojei pa-
rotidiene; complicaţii: orhită, meningoencefalită, tiroidită,
surditate neurosenzorială, pancreatită.
Imagistică- metode: US, CT, IRM
US: creşterea în volum a glandei parotide, cu structură
heterogenă, hipoecogenă.
CT: nativ: hiperdensitate a parenchimului salivar; post-
contrast: iodofilie moderată.
IRM: T2: hipersemnal; TI +C: captare moderată a
substanţei de contrast.
Recomandări de examinare: diagnostic clinic, imagistica
nerecomandată la formele necomplicate.
Diagnostic diferenţia!: sindromul Sjogren, leziunea lim-
foepitelială benignă la pacienţii cu HIV, adenomul pleomorf,
tumori maligne parotidiene. - Recomandări de examinare: Sialografia convenţionaiăl
Lista de verificare: diagnostic clinic
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, MichellvfA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
120.IH. Sindromul Sjogren
}.Januela Lenghel, Sorin 11.1 Dudea
Epidemiologie: incidenţă: 0,5%; a doua patologie autoi-
mună după poliartrita reumatoidă; vârsta: 50-70 de ani; F>M
(tipul juvenil afectează predominant bărbaţii).
Morfopatologie:
-creştere în volum a ambelor glande parotide, cu
multiple chiste de dimensiuni variate, asociate cu agrcgate
limfoganghonare;
- infiltrare celulară limfoplasmocitară cu distructia se-
cundară a parenchimului si, atrofie-, '
- distrucţia ţesutului salivar şi lacrima!.
Radiologie imagistică medicală
Simptome 1 semne:
- inflamaţie dureroasă recurentă;
- xerostomie, xeroftalmie, hiposialie, uscăciunea pielii.
Imagistică- metode: US, CT, IRM, Sialografia convenţio­
nală 1 Sialografia RM
US: creşterea în volum a glandelor salivare, bil~terală;
simetrică, cu distorsiune arhitecturală a parenchimului, cu
structuri hipoecogene intraglandulare, unele cu caracter chis-
tic; Doppler: exacerbarea vascularizaţiei; ± calcifieri.
bilateral, cu aspect heterogen şi densitate crescută, ± calcifieri:
iodofilie heterogenă. .
IRM:
- TI: focare în hiposemnal;
-- T2: leziuni focale în hipersemnal (1-2 mm în fazele
iniţiale, apoi >2 cm);
- TI +C: captare heterogenă, moderată.
Sialografia convenţională/Sialografia RJVI
- stadializarea afecţiunii:
- I: focare punctiforme cu contrast/în hipersenu1al
:S lmm;
- Il: focare cu contrast/in hipersemnal 1-2 mm;
- III: cavităţi cu contrast/ în hipersemnal > 2 mm;
- lV: distracţia completă a parenchimului.
smlografia fu\il
Diagnostic diferenţial:
- leziunea bt;nignă limfoepitelială la pacienţii cu HIV;
- sarcoidoza;
- tumora Warthin;
-- limfomul non-Hodgkin;
-- metastaze intraparotidiene.
Lista de verificare:
- sialografia RM pentru diagnostic şi stadializare
-- necesar urmărire în timp (posibilitate de evoluţie spre
limfom).
Bibliografie
1. Hamsberger HR, Glastonbury Clvt, Afichel i\1A, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Băciuţ lvf. Badea Rl. Glandele salivare. În: Badea 1?1, Dudea
SM, Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică.
val 2. Capul şi gâtul, toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi
vaselor de la baza inimii, vasele membrelm: Ed. lvfedicală, Bucuresti
2006:45-63 '
 Capitr,Jlul
~ --·· 4. Radiologia. capu"lui
-------'-----:--'~-..:..... şi gâtului
.:....:;,... _- .
-.....-;'-·----.:.-~----'---~~· ·------~·------··---
_ - ~-~--------~--~---·-·--------------.
391.

t20.JY. Leziunea benignă limfoepitelială 12o~v. Litiaza parotidian:ă

Ia pacienţii cu HIV Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Epidemiologie: 10-20% din calculii salivari
Morfopatologi~: acută: infiamaţi~ parenchimală, limfo~
Epidemjologie: 5% din pacienţii cu. HIV; incidenta s-a re- noduli reactivi; cronică: atrofie şi fi,broză a parenchimului.
dus cu instituirea combinaţiei terapieî antivirale; frecventă la Simptome 1 semne: inflamaţie recurentă, dureroasă,
nivelullojelor parotidiene, rar submandibulat satJ sU,bliligual. asociată cu alimentaţia.
Morfopatologie: creştere în volum a ambelor glande Imagistică - metode: RX, sialografia, US, CT, IRM
paroţide~ chisre limfoepiteliale rotunde, bine del~itate, in-
RX: 60% din calculi sunt radio~paci
traparotidiene; conglomerate limfoide solide intraparotidiene Sialografia: detectarea calculilor ca defecte de umplere
imprecis delimitate; asociată cu limafdenopatie cervicală, US: identificarea c~culului (structură hiperecogenă, linia-
hiperpalzie limfofoliculară nasofaringiană (hiperplazie la ni- ră sau arcuată, care produce artefact de umbră acustică); poate
velUl amigdalelor palatine); rar- transformare limfomatoasă. vizualiza şi c.alculii radiotransparenti; dilatarea retrogradă
Simptome 1 semne: tumefacţie dureroasă la nivelul am- a duetului Stenon, cu pereţi neregulaţi; ade~opatii reactive
belor loje parotidiene; limfadenopatie cervicală; hipertt:ofie laterocervicale.
amigdaliană.
CT: vizu,alizarea calculului şi a modificărilor inflamatorii
Imagistică -metode: US, CT, IRM
parotidiene (acute/cronice); acută, litiazică: iodofilie crescută
US: letiuni chistice, septate, cu semnal vascular la nivelul a parenchimului salivar, asociată cu dilatări ductale în amonte
septelor, asociate cu noduli solizi. de obstrucţia litiazică; cronică: dimensiuni reduse ale glandei,
CT: infiltrare grăsoasă.
- leziuni multiple solide şi chistice bilateral, asociate cu IRM: calculii: hiposemnal în toate secvenţele (pot fi
creşterea în dimensiuni a glandelor'parotide; . . nevizualizabili! );
. - iodofilie periferică a leziunilor chistice; iodofilie hete- -acută:
rogenă a componenţei solide.
- TI: hiposemnal;
IRM: Ti: hiposemnalla nivelulleziunilor chistice/ sem~ - T2: glandă salivară cu semnal heterogen, hipersemnal,
nal heterogen alleziunilor solide; T2: leziuni rotllnd-ovalare crescută în volum;
în hipersemnal; hipersemnal al adenopatiilor cervicale; hi- - TI +C: captare unilaterală± dilatări ductale;
persemnal şi hipertrofie a structurilor de la nivelul inelului - cronică: TI : hipersemnal.
Waldeyer; T1+C: gadolinofilie periferică a leziunilor chistice; Recomandări de examinare: US, CT, sialografia (con-
gadolinofilie heterogenă a componentei solide. traindicată în infiamaţiile acute)
Recomandări de examinare: diagnostic clinic
Diagnostic diferenţiat:
Diagnostic diferenţia!: chistlll branhial de arc 1, sindro- - flebolit (hemangiom); aterom calcificat
mul Sjogren, sarcoidoza, tllmora Warthin. Lista de verificare~
Lista de verificare: examinarea întregii regiuni cervicale - identificarea calculului, a modificărilor inflamatorii
· pentru evaluarea afectării glandulare şi a adenopatiilor; creşterea glandulare (acute/cronice).
în dimensiuni a glandelor parotide +mase chistice + mase sp-
lide + pacient HIV pozitiv =leziune limfoepitelială benignă.
Bibliografie
, 1. Weerakkody Y, Gaillard F - Sialolithiasis, radiopaedia 2015,
Bibliografie http :/!radiopaedia. org!articles/sialolithiasis
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia- 2. Băciuţ M, Badea Rl. Glandele salivare. ln: Badea Rl, Dudea
gnostic Jmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Am{rsys Lipincott, Salt SM, Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică.
Lake City, 2010 val 2. Capul şi gâtui, toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi
2. Băciuţ M, Badea RJ. Glandele salivare. in: Badea Rl, Dudea SM, vaselor de la baza inimii, vasele membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti
Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică. voi 2. 2006:45-63
Capul şi gâtui, toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi vaselor
de la baza inimii, vasele membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006:
45-63
392
120.VI. Adenomu~ pleomorf
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Epidemiologie: cea mai frecventă tumoră parotidiană
(80%); 8%submandibular; 6.5% în glandele salivare minore;
lobul superficial (80-90%); rar- multicentrice (<1%); evoluţie
îndelungată - risc de malignizare.
Morfopatologie: componentă epitelială, mioepitelială
şi stromală.
Simptome 1semne: tumefacţie nedureroasă; rar- paralizia
nervului facial.
Imagistică - metode: US, CT, IRM, angiografie, sialo-
grafie RM
US:
- leziunile mici: solide, hipoecoge[\e, bine delimitate, cu
vascularizaţie redusă;
- 1eziunile mari: contur lobulat, necroză centrală, hemo-
ragii, fibroză.
CT: leziunile mici: bine delimitate, iodofilie omogenă;
leziunile mari: mase lobulate, cu zone de degenerescenţă
necroticălhemoragică, iodofilie heterogenă; uneori calcifieri
distrofice.
IRM:
- TI: leziunile mici - bine delimitate, captare omogenă;
leziunile mari - semnal heterogen; hemoragia - hipersemnal;
- T2: leziunile mici - bine delimitate, cu semnal omo~
gen intermediar/hipersemnal; leziunile mari - hipersemnal
heterogen;
- TI +C: captare discretă sau moderată.
Recomandări de examinare: US, CT şi/sau IRM (dacă
există semne suspecte)
Diagnostic diferenţial:
-- tumora Wart_hin; carcinomul primar parotidian (adenoid
chistic/mucoepidermoid); limfomul non-Hodgk:in; metastaze
intraparotidiene.
Lista de verificare: identificarea planurilor nervului faci-
al; explorarea lobului profund parotidian; marginile in:filtra-
tive sau hiposemnalul T2 sugerează un diagnostic alternativ.
120.VII. Tumora Warthin
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Epidemiologie: a doua tumoră benignă ca frecvenţă; 10%
din totalul tumorilor epiteliale salivare; 12% din totalul tumo-
riior benigne salivare; 20% multicentrice, uni- sau bilaterale,
sincrone sau metacrone; 5-10%- localizare extraparotidia-
Radiologie imagistică medicală
nă; incidenţă mai crescută la pacienţii cu boli autoimune;
M:F=3:1; vârsta medie: 60 de ani; factori de risc: fumatul,
expunerea la radiaţiL
Morfopatologie: leziUne rotundă, bine delimitată, inomo~
genă (structuri papilare, infiltrat limfocitar, degenerescenţe
chistice).
Simptome 1 semne: tu.m:efacţie nedureroa<;a lk nivelul
lojei parotidiene.
Imagistică -metode: US, CT, IRM
US:
- aspect mixt, solid 11ipoecogen Şi cu conţinut chistic;
- semnal vascular prezent.
CT:
- leziune unică/multiple, bine delimitate, cu componentă
chistică;
- iodofilie redusă.
IR.t'\1:
- TI: hiposemnal;
- T2: semnal intermediar/hipersem,nal a componentei
solide; hipersemnal intens al conţinutului chistic;
- Tl +C: captare minimă a produsului de contrast la
nivelul componentei solide.
Recomandări de examinare: US, IR..\1
Diagnostic diferenţiat: adenomul pleomorf, leziunea
benignă limfoepitelială la pacienţii cu HIV, tumori le maligne
parotidiene, metastazele ganglionare intraparotidiene.
Lista de verificare: identificarea ariilor chistice intralezi-
onale poate facilita diagnosticul diferenţia! faţă de adenomul
pleomorf.
120.VIII. Carcinomul mucoepidermoid
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Epidemiologie: 10% din totalul tumori lor glandelor \
salivare; 30% din totalul tun1orilor maligne ale glandelor
salivare; 60% localizare parotidiană; vârsta: 35-65 ani; poate
apărea şi la copii; prognostic nefast: sexul masculin, vârsta>
40 de ani, tumoră imobilă, invadantă în structurile învecinate,
stadiu avansat (TNM sau histologic); recurenţa şi rata de
supravieţuire depind de gradul histologic.
Morfopatologie: tumoră malignă cu dezvoltare din epitec
liul ductal, componentă epidermoidă şi mucoasă; stadializare
histologică: grad redus/ intermediar/ înalt de malignitate, se
corelează cu prognosticul;
- stadializarea TNM:
- Tl: tumoră:::; 2 cm fără extensie extracapsulară;
- T2: tumoră de 2-4 cm fără extensie extracapsulară;
 Capitolul 4. Radîologia capului şi gâtului
·-·--·------~---------~-----
- T3: tumoră de 4-6 cm, cu extensie exttacapsulară;
- T4: tumoră > 6 cm sau cu invazie în structurile adi-
acente (mandibulă, baza craniului, spaţiile cervicale
profunde su:prahioidiene).
Simptome 1 semne.: grad redus de malignitate: masă
nodulară nedureroasă, mobilă, cu creştere lentă; grad înalt
de malignitate: masă nodulară dureroasă, imobilă, creştere
rapidă; alte semne: otalgie, durere facială, paralizia nervului
facial, afectarea altor nervi cranieni (ramura mandibulară a
nervului V).
Imagistică - metode: US, CT, IRM
US:
- 2D: forma cu grad redus de malignitate: masă hipoeco-
genă, omogenă, relativ bine delimitată; forma cu grad înalt
de malignitate: sttuctu:ră inomogenă, cu necroză, delimitare
imprecisă, semne de invazie în ţesuturile înVecinate;
- adenopatii cu caractere de malignitate (nivel II, intta-
parotidian);
' - Doppler color: exacerbarea vascularizaţiei intratumo-
rale, cu distribuţie anarhică a semnalului vascular; Doppler
pulsat: creşterea vitezelor sistolice, impedanţă crescută.
CT:
- forma cu grad redus de malignitate: leziu:ne nodulară cu
iodofilie inomogenă, bine delimitată; forma cu grad înalt de
malignitate: masă tumorală iodofilă, cu caracter invadant;
- adenopatii metastatice intraparotidiene şi cervicale.
IRM:
-TI: forma cu grad redus de malignitate: leziune hete-
rogenă, predominant în hiposemnal; forma cu grad înalt de
malignitate: masă tumorală invadantă, cu semnal tisular;
- T2: forma cu grad redus de malignifate: leziune he-
terogenă, predominant în hiposemnal, cu focare chistice
în hipersemnal; forma cu grad înalt de malignitate: masă
tumorală invadantă, cu semnal intermediar;
- TI +C: captare heterogenă a substanţei de contrast.
Recomandări de examinare: IRM - tehnica de elecţie;
urmărirea evoluţiei cel puţin 1O ani postoperator.
Diagnostic diferenţiat:
- adenomul pleomorf;
- tumora Warthin;
- carcinomul adenoid chistic;
- limfomul parotidian primar/secundar;
- adenopatii metastatice inttaparotidiene.
Lista de verificare:
- localizarea leziunii: extta-/inttaparotidian (superficial/
profund); delimitarea leziunii tumorale (forma cu grad redus
de malignitate poate mima aspect benign/ forma cu grad înalt
de malignitate aspect invaziv); identificarea adenopatiilor
metastatice; invazie neurală.
393
120.IX. Carcittomul adenoid chistic
Manuela Lenghel; Sorin M Dudea
Epidemiologie: 7-18% din totalul tumorilor parotidiene;
a doua patologie malignă a glandelor salivare majore; 2%
din totalul tumorilor Iilaligne parotidiene; incidenţa maximă:
decadele 5-7 de vârstă (rar< 20 de ani); F > M; recurenţă lo-
cală chiar şi la 20 de ani de la diagndstic; metastaze frecvente
pulmonare, osoase (mai frecvent decât ganglionare).
Morfopatologie: origine în ductele parotidiene periferice;
stadializare histologică: grad redus/ înalt de malignitate; mar-
gini infiltrative (mai ales formă cu grad înalt de malignitate);
invazie neurală şi vasculară.
Simptome. 1semne: tumefacţie dureroasă, dură; paralizie
facială (33%).
Imagistică - metode: US, CT, IRM
US: leziune nodulară cu componentă parenchimatoasă,
bine/imprecis delimitată (în funcţie de gradul histologic),
fără capsulă proprie.
CT: forina cu grad redus de malignitate: leziune nodulară
iodofilă bine delimitată; forma cu grad înalt de malignitate:
leziune nodulară iodofi.lă imprecis delimitată.
IRM:
-TI: hiposemnal sau semnal intermediar;
- T2: semnal intermediarlhiposemnal mai accentul!.t al
leziunilor cu grad înalt de malignitate;
- TI +C: captare a substanţei de contrast; invazie neurală.
Recomandări de examinare: IRM
Diagnostic diferenţiat: adenomul pleomorf, tumora
Warthin, limfomul parotidian primar/secundar, adenopatii
metastatice inttaparotidiene.
Lista de verificare: delimitarea imprecisă; infilttativă
sugerează grad înalt de malignitate; detectareaextensîei tumo-
rale, invaziei neurale, adenopatiilor cervicale metastatice.
120.X. Adenopatiile :rnetastatice
intraparotidiene
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Epidemiologie: incidenţa rna.Jtimă: decadă a 7-a de vârstă;
M:F= 2:1; 4% din totalul neoplaziilor salivare. .
Morfopatologie: normal: 3-32 ganglioni limfatici intrapa-
rotidieni; prima staţie ganglionată penttu tumori maligne pri-
mare cunoscute (ureche externă, scalp, cutanate dela nivelul
feţei); metastaze sistemice de la: plămân, sŞn, melanom.
394
Simptome 1 semne: tumori maligne primare cunoscute
asociate cu tumefacţie nodulafă parotidiană.
Imagistică- metode: US, CT, IRM
US: 2D: nodul/noduli solizi, cu/fără necroză intranodală,
bine/imprecis delimitaţi;
- Doppler: semnal va,scular variabil.
CT: leziune intraparotidiană unică 1 multiple, rotunde,
bine delimitate 1caracter invadant (extensie extracapsuîară).
IRM: TI: semnal intermediar; T2: delimitare netă/impre­
cisă, semnal heterogen în cazul prezenţei necrozei intrano-
dale; TI +C: leziuni nodulare solide sau chistice (necroză);
caracter invadant (extensie extracapsulară).
Recomandări de examinare: US, lRM
Diagnostic diferenţiat: leziunea benignă limfoepitelială
la pacienţii cu HIV; sindromul Sjogren; tumora Warthin;
adenomul pleomorfrecurent postchinn;gical; limfom.
Lista de verificare: tumoră malignă cutantă cunoscută ~
evaluarea tut11ror staţiilor ganglionare cervicale; descoperire a
unor adenopatii metastatice de melanom 1carcinom scuamos
~ sediul primar la nivelul urechii externe 1 scalpului; Iezi-
uni multifocale unilaterale ~ punct de plecare de la nivelul
ţesutului cutanat adiacent; leziuni nodulare multifocale bila-
terale ~ boală sistemică sau diseminare hematogenă.
120.XI. Limfomul parotidian
lvfanuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Epidemiologie: rar: < 5% (primar), <8% (secundar);
vârsta medie: 55 ani; M:F= 1.5:1; predomină la rasă albă;
limfomul cu celule T mai frecvent la pacienţii de sex masculin
afro-americani.
Morfopatologie: limfom non-hodgkin primar/secundar;
MALT {Mucosa-Associated Lymphoid Tissue);
- stadializare (Ann-Arbor)
- I: un singur grup ganglionar afectat sau un singur
sediu extraganglionar afectat;
-II: două sau mai multe grupuri ganglionare afectate
de aceeaşi parte a diafragmului; un organ şi un grup
ganglionar afectat de aceeaşi parte a diafragmului;
- III: multiple grupuri ganglionare de aceeaşi parte a
diafragmului; afectare extranodală de aceeaşi pru4:e
a diafragmului; afectarea splinei;
- IV: afectare difuză, de ambele părţi ale diafragmuluî;
Simptome 1 semne: masă nodulară parotidiană nedu-
reroasă, asociată cu sîaloadenită, adenopatie cervicală (nu
întotdeauna), stare generală aiterată (febră, scădere ponderaiă,
transpiraţii nocturne, stare de fatigabilitate ).
Radiologie imagisticii medicală
. ·······---····>'·'"•···-·-···
Imagistică- metode: US, CT, IRM, sialografie (convenţio­
nală/RM)
US:
- 2D: volum parotidian crescut, parenchim cu aspect mul-
tinodular, hipoecogen 1caracter difuz 1 formaţiune ţumorală
voluminoasă; Doppler: hipervascularizaţie tumorală.
CT:
- nativ: formaţiune unică /leziuni multiple, margini dis-
tincte; necroză intranodală în cazullimfomului non-Hodgkin
de grad înalt de malignitate; postcontrast: iodofilie discretă
~ moderată, ± necroză; ± adenopatii extraparotidiene şi
cervicale.
IRM:
·- T1: noduli cu semnal intermediar omogen;
- T2 (de preferat cu saturare de grăsime): noduli cu sem-
nal intermediar omogen; hipersemnal în zonele de necroză;
- STIR: modificările devin mai evidente;
·- Tl+C: captare discretă~ moderată.
Recomandări de examinare: CI cu substanţă de con-
trast, IRM (mai ales secvenţele STIR şi T2 cu saturare de
grăsime)
Diagnostic diferenţial:
- leziunea benignă limfoepitelială la pacienţii cu HIV;
- sindromul Sjogren;
~ tumora Warthin;
- adenomul pleomorf recurent postchirurgical;
--- adenopatiile metastatice intraparotidiene.
Lista de verificare:
- secvenţele STIR şi T2 cu saturare de grăsime evidenţiază
cel mai bine modificările;
- evaluarea ambelor glande parotide, restul glandelor
salivare, glandele lacrimale, extensia limfadenopatiei cer-
vicale.
Bibliografie (120. VI-Xl)
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic lmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 20 IO
2. Băciuţ M, Badea Rl. Glandele salivare. fn: Badea R1, Dudea
SIW, Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică.
voi 2. Capul şi gâtul, toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi
vaselor de la baza inimii, vasele membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti
2006. 45-63

121. Diagnosticul radioimagistic allezi-
unilor vasculare ale spaţiului carotidian
(ectazia arterelor carotide, anevrismul/
pseudoanevrismul arterei carotide,
disectia arterei carotide si tromboza ve...
' '
noasă jugulară); diagnosticul radioima-
gistic al tumorilor spaţiului carotidian
(paragangliom, glomus vagal, schwan-
nom, neurofibrom)
Vasile Popiţa
I. Ectazia arterelor carotide
., II. Anevrismul/pseudoanevrismul arterei carotide
III. Disecţia arterei carotide
IV. Tromboza de venă jugulară
V. Paragangliomul carotidian
VI. Paragangliomul vagal
Vll. Schwannomul
VIII. Neurofibromu!
121.1. Ectazia arterelor carotide
Vasile Popiţa
Morfopatologie: una sau ambele carotide sunt situate
media!, în spaţiul retrofaringian, mai frecvent la bărbaţi în
vârstă.
Simptome 1 semne: frecvent asimptomatice; prezenţa
unei mase pulsatile în spaţiul retrofaringian.
Imagistică: CT, IRM
CT: cu contrast: prezenţa unei structuri rotunde, omogen '
captantc, în spaţiul retrofaringian care pe secţiuni prezintă
continuitate cu structura arterei carotide. Situarea suprahioidi-
ană aparţine carotidei interne, iar cea infrahioidiană carotidei (captant), central sau periferic.
comune, uni- sau bilateral. Reconstrucţiile coronale confinnă
apartenenţa vasculară carotidiană.
IRM: TI: imagine rotundă în hiposemnal în spaţiul re-
trofaringian; angio IRlvf: confirmarea faptului că imaginea
retrofaringiană aparţine carotidei.
395
Recomandări de examinare: CT+C, angio CT
Diagnostic diferenţia!
- Anevrismul!pseudoanevrismul arterei carotide: masă
pulsatilă, eventual antecedente traumatice.
- Disecţia carotidiană: neuropatie vagală, semnal anor-
mal în carotidă cu segment ocluzat la angiografie.
- Paragangliomul carotidian: masă pulsatilă la nivelul
unghiului mandibulei, în unghiul de bifurcaţie al carotidei,
intens captantă, aspect de "sare şi piper" - la IRM.
Lista de verificare: masă pulsatilă retrofaringiană în con-
tinuitate cu artera carotidă, radio logul trebuie să recunoască
natura nechirurgîcală a leziunii.
Bibliografie
1. Stevens C, Rassekh C, Quinn FB- Vascular tumors ofthe head and
neck, 1997, www.utmb.edu/otorejlgrnd~!ZX/ VascularTumors.html
2. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Mîchell11A, Koch BL- Dia-
gnostic lmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 201 O
121.11. Anevrismul/pseudoanevrismul
arterei carotide
Vasile Popiţa
Epidemiologic: anevrismele carotîdei extracraniene
reprezintă 0,4-4% din toate anevrismele, porţiunea extracra-
niană a carotidei interne este mai frecvent afectată.
Morfopatologie: întreruperea totală sau parţială a perete-
lui vascular carotidian cu acumulare hematică petilumenală.
Cauzele anevrismelor carotidiene sunt cele întâlnite în alte
segmente: ateroscleroza, traumatismul, infecţiile, anomaliile
congenitale.
Simptome 1 semne: masă cervicală pulsatilă, pareze de
nervi cranieni (IX - XI) prin compresiune extrinsecă, Iezi uni
ischemice cerebrale.
Imagistică: CT, IRM, US
CT:
- nativ: creşterea focală a diametrului, calcifieri în pe-
retele vascular;
- +C: creşterea diametrului vasului, cu lumen circulant
- AngioCT: diverticulizarea peretelui vascular.
IR.i,1:
- TI: arată "flow void" în lumen;
- T2: lumen cu sernnal complex
- TI +C: captare intraluminală în grad variabil
396
US: acces limitat deasupra nivelului unghiului mandihu-
lei, dilatare focală, tromboză murală, flux cu grade diferite
de turbulenţă datorită trombozei.
Recomandări de examinare: angiografia- metoda ideală
pentru diagnostic; CT + C şi angioCT arată mărimea anevris-
m ului, extinderea trombulţ1i şi fluxul circulator,
Diagnostic diferenţiat
- Chemodectomul- aspect inomogen al formaţiunii "sare
şi piper"; localizarea în unghiul de bifurcaţie, extraluminal;
- Ganglioni limfatici -localizarea extravasculară, necroză
centrală, lipsa fluxului circulator;
- Ectazia bulbului carotidian - proeminenţa bulbului
carotidian, fără tromb;
- Ectazia arterei carotide - traiectul t01iuos al carotidei
poate simula anevrismul;
-· Disecţia de carotidă - spontană S\lU post traumatică;
ocluzia incompletă, a lumenului vascular.
Lista de verificare: masă puisatilă laterocervicală asociată
cu pareze de n.ervi cranieni şi leziuni ischemice cerebrale.
Bibliografie
1. Stevens C, Rassekh C, Quinn FB - Vascular tumors ofthe head and
neck, 1997. www.utmb.edu/otorej?grnds!ZXI VascularTumors.html
2. Hamsberger HR, Glaslonbury CA!, Michel AtA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
3. Biasi L, Azzarone M, De TroiaA et.al. - Extracranial Interna[ Ca-
rotid Artery Anewysms: case report ofa saccular wide-necked ane-
wysm and review ofthe literature- Acta Biomed, 2008; 79:217-222
121.HI. Disectia arterei carotide
' - Schwannomul: evoluţie lentă, aspect normal al caroti-
Vasile Popiţa
Epidemiologie: rar întâlnită, de regulă după 40 de ani,
2-3 cazuri /100.000; porţiunea extracraniană a arterei caro-
tide interne este mai frecvent afectată, segmentul faringian,
dintre bulbul carotidian şi baza craniului fiind mobil; în 20%
din cazuri este bilaterală sau se asociază cu disecţia arterelor
vertebrale.
Morfopatologie: desprinderea stratului intern al peretelui
carotidei care permite sângelui să pătrundă între straturile
peretelui vascular.
Simptome 1 semne: mai frecvent durere la nivelul feţei
de partea afectată; sindrom Homer parţial (mioză şi ptoză
palpebrală); simptome de ischemie cerebrală; tinitus pulsatii;
frecvent se asociază cu anevrismul sau pseudoanevrismul.
Radiologie imagistică medicală
Imagistică: CT,IRM
- aspectul patognomonic este al dublului lumen prin
desprinderea stratului intern. al peretelui şi cu îngustarea
lumenului reaL
CT:
- +C: îngustarea lumenului vasului, eventual cu,dilatare
. ..
anevnsma<a.
1~
~ AngioCT: îngustarea lU11lenului, eventual cu dilatare
anevrismală; dublul lumen determinat de "flapul" intimei
desprinse din perete.
IR.M:
- T1: hematomul intramural, hipersemnal ataşat lume-
nu lui circuhint;
- T2: semnal variat "în straturi", determinat de methemo-
globină şi hemosiderină;
-- FLAIR cerebral: modificări de ischemie în teritoriul
carotidei interne, după 6 ore;
- D WI: cerebrală, restricţia difuziei.
Recomandări de examinare: angiografia este metoda
recomandată; CTA şi MRA sunt explorări superioare în
definirea componentei intra- şi extraluminale; IRM T1 cu
supresie de grăsime - este modalitatea cea mai bună pentru
hematomul intramural (hipersemnal).
Diagnostic diferenţial
- Displazia jibromusculară: femei tinere cu stenoze
segmentare;
- Fenestraţia: asimptomatică, constituţională, variantă
de normal;
- Pseudoanevrismul traumatic: istorie traumatică, indis-
tinctibil de anevrismul post disecţie.
- Ateromatoza: lumen îngustat în vecinătatea plăcii de
aterom;
- Paraganglioamele: evoluţie lentă, aspectde,,sare şi piper";
dei, simptomatologie nemologică absentă.
Lista de verificare: disecţia de arteră carotidă se poate \
prezenta prin ociuzie luminală, stenoză sau dilatare anevris-
mală.
Bibliografie
1. Stevens C~ Rassekh C. Quinn FB - Vascular tumors ofthe head and
neck, 1997, www.utmb.edu/otorej?grndsi?XI VascularTumors.html
2. Harnsberger HR. Glastonbury CM, Michel MA. Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010.
3. Leclerc X, Godefroy O, Salhi A, et.al - Helical CT for the
Diagnosis of Extracranial Intemal Carotid Artery Dissection -
Stroke, 1996;27(3):461-466.
Capitolul4. Radiologia capului şi gâtuiui
121.IV. Tromboza de venă jugulară
Vasile Popiţa
Morfopatologie: prezenţa trombului în lumenul jugula-
rei poate fi acută /subacută, când se asociază cu fenomene
inflamatorii locale (miozită, fasceită) sau cronică, peste 10
zile, când fenomenele inftamatorii locale lipsesc. Patogenetic
există 3 mecanisme prin care poate apărea tromboza:
- leziuni endoteliale cauzate în principal de infecţii, cu
alterarea fluxului circulator şi hipercoagulare;
- stază venoasă cauzată de compresiunea extrinsecă;
- tromboflebită migrantă, asociată de regulă cu maligni-
tatea (pancreas, ovar, plămân etc.).
Simptome 1 semne: în faza acută, primele 1Ozile, feno-
mene inflamatorii locale, durere şi tumefierea regiunii; faza
cronică, cordon palpabil, laterocervical superficial la pacienţi
cu antecedente chirurgicale cervicale, cateterism, neoplazii
sau hipercoaguiare.
Imagistică: CT, IRM, US
-- defect de umplere endoluminal rotund/oval ar la nivelul
jugularei cu volum crescut, în faza acută şi cu volum diminuat,
în faza cronică.
CT: nativ: trombul acut este hiperdens; +C în faza acută,
defect central necaptant, trombul este hipodens şi poate să
nu fie vizualizat, creşterea diametrului lumenului jugularei
şi tumefierea părţilor moi ( celulită); în faza cronică, peste 1O
zile, trombul este bine delimitat, fără fenomene infiamatorii
locale; apariţia circulaţiei venoase colaterale; CTA: defectul
endoluminal şi circulaţia colaterală.
· IRM:
- TI: semnalul trombului depinde de vârsta lui, cu FS,
în faza acută
este izointens, în faza cronică este hiperintens
(methemoglobină), venele colaterale nu au semnal.
- T2: trombul acut este în hipersemnal, cel subacut sau
cronic în hiposenmal.
- TI +C: în faza acută sau subacută vena este lărgită, iar
trombul în hiposerrmal, peretele venos şi ţesuturile din jur
sunt captante; în faza cronică apare defectul endoluminal
la nivelul unei vene jugulare de calibru normal şi venele
colaterale vizibile.
US: trombul endoluminal apare ca şi o masă solidă cu
ecouri de amplitudine medie, necompresibiL La Doppler,
absenţa fluxului în vasul afectat.
Recomandări de examinare: CT-rC şi angiografia CT
pentru caracterizare completă; US pentru depistare.
Diagnostic diferenţiat:
- Turbulenţe în venajugulară: hipersemnal în secvenţele
T 1; este necesară evaluarea tuturor secvenţelor;
397
- Adenopatii supurate: multiple focare cu aspect chis tic,
laterocervical;
- Abcese cervicale: colecţie fluidă focală laterocervicală,
cu perete propriu;
- Adenopatii maligne: multiple imagini nodulare, cu ne-
croză centrală pe traiectul vascular sau în triunghiul posterior.
Lista de verificare: a nu se interpreta greşit tromboza de
venă jugulară cu edem în jur (faza acută- tromboflebita) ca
reprezentând tumoră.
12l.V. Paragangliomul carotidian
Vasile Popiţa
Epidemiologie: sunt tumori benigne, lent evolutive, într-
un procent redus (9-1 0%) pot fi bilaterale; survin cu frecvenţă
considerabil mai tidicată la altitudine (hipooxigenare)<
Morfopatologie: paraganglioamele, chemodectoamele
sau tumorile glomice sunt tumori care se dezvoltă din insule
de ţesut cromafin distribuite peste tot în organism, dar mai
frecvent localizate în jurul axului vascular jugulocarotidian
şi a osului temporal. Localizarea la nivelul unghiului de
bifurcaţie al carotidei detennină tumorile de glomus caro-
tidian.
Simptome 1semne: apariţia unei mase pulsatile la nivelul
unghiului mandibulei, uneori (20%) cu disfhncţii de nervi
cranieni (vag şi hipoglos).
Imagistică: CT, IRl\1, US
- masă de mărime variabilă ( l-6 cm), localizată în unghiul
de bifurcaţie al carotidci, cu aspect ovoidal, multilobulat.
CT:
- nativ: masă lobulată, izodensă cu masele musculare, în
relaţie cu artera carotidă internă şi artera carotidă externă;
- +C: masă intens şi rapid captantă, multilobulată, situată
în unghiul de bifurcaţie al carotidei.
IRM:
- TI: semnal similar muşchiului, aspect de "sare şi piper",
în Ieziunile peste 1,5-2cm. "Sare" (semnal intens)- secundar
hemoragiilor subacute; "piper" (semnal hipointens)- aspecte
punctate sau în serpentină, de la canalele vasculare;
- T2: semnal mai ridicat decât al masei musculare
-- TI +C: captare intensă inomogenă, altemând cu "flow
voids".
US:
- masă solidă, in omogenă, la bifurcaţia carotidei, exami-
narea Doppler color relevă vascularizaţia intensă.
Recomandări de examinare: CT +C sau RTvl: cu Angio;
scopul explorărilor imagistice: diagnosticul, stadializarea
398
chirurgicală· în funcţie de raporturile cu vasul principal (de-
plasat, invadat, înglobat), în. vederea intervenţiei chirurgicale
şi selectarea vasuhii pentru o embolizare preoperatorie.
Diagnostic diferenţiat:
- Ectazia de bulb carotidian.' survine la pacienţi în vârstă,
cu ateroscleroză (calcifieri în peretele vascular);
- Hiperplazia ganglionului juguiodigastric: asimptoma-
tic, nepulsatil, aspectul post contrast;
- Schwannomul vaga!: asociat neurofibromatozei tip 2,
masă fusiformă, omogenă, în spaţiul carotidian, eventual
având şi o componentă chistică;
- Neurofibromul vagal, asociat neurofibromatozei tip 1,
masă hipodensă bine circumscrisă în spaţiul carotidian (greu
de diferenţiat de schwannom);
- Paragangliomul vaga/: este situat imediat infraiacent
bazei craniului şi însoţit de simptomatoţogie vagală.
Listă de verificare: Atât CT, cât şi RM post contrast oferă
date diagnostice şi de stadializare.
121.VI. Paragangliomul vagal
Vasile Popiţa
Epidemiologie: paraganglioamele vagale reprezintă un
procent de aproximativ 2,5% din toate tumorile glomice. Este
mai frecvent la femei între 40-50 de ani.
Morfopatologie: tumoră vasculară benignă derivată din
corpusculi de ţesut cromafin situaţi în jurul nervului vag,
adiacent bazei craniului.
Simptome 1 semne: prezenţa unei mase faringienc
posterioare sau posterolaterale, pulsatile, nedureroase este
simptomul cel mai frecvent (85% ); nervii cranieni IX - XII
sunt mai frecvent af-ectaţi (neuropatie periferică).
Imagistică: CT, JRM
- masă tumorală rotund 1ovalară, lobulată, intens captan-
tă, situată în spaţiul carotidian la nivelul rinofaringelui (l-2cm
inferior foramenului jugular şi bazei craniului).
CT: nativ: masă cu densitate similară maselor musculare;
+C: masă intens captantă în porţinnea superioară a spaţiului
carotidian, carotida internă apare deplasată anterior şi media!;
extensia superioară, în foramenul jugular, în fazele avansate,
poate determina eroziuni osoase.
IRM:
- Ti: hiposemnal punctat (piper) sau serpinginos, alter-
nând cu focare de hipersemnal datorită hemoragiilor (sare)
- mai rar întâlnite;
- T2: semnal intermediar sau ridicat, alternând cu hipo-
semnal "flow voids";
- STIR: hiperintens pomparativ cu muşchii
- TI +C: captare intensă, eventual cu arii de ,,flow voids";
- RMAngio: deplasarea carotidei anteromedial.
Recomandări de examinare: examinarea CT+C sau
IRM+C oferă rezultate comparabile în diagnostic., Exami-
nările imagistice trel?uie să precizeze gradul şi orientarea
vasculară pentru embolizare sau intervenţia chirurgicală.
Diag1.1ostk di(erenţial:
- Schwannomul vagal, masă fusiformă, intens şi omogen
captantă;
-- Meningiomul sp~ţiului carotidian: se extinde deasupra
foramenului jugular, aspect hiperostotic la CT în fereastră de
os, ataşamentul dural;
-- Tumorile de glomus jugular: masă centrată în foramenul
jugular, eroziuni osoase;
- Paraganglioamele carotidiene: sunt centrate la
bifurcaţia carotidei, cu aspect CT+C şi RM+C caracteristic.
Lista de verificare: atât CT, cât şi RM oferă date ca-
racteristice în diagnosticul tumorilor de glomns vagai. Dia~
gnosticarea unei tumori glolhice necesită evaluarea altor arii
anatomice cervicale cu noduli de ţesut cromafin pentru alte
localizări, concomitente.
Bibliografie (12l.IV-Vl)
1. Stevens C, Rassekh C, Quinn 1'13- Vascular tumors ofthe head and
neck, 1997, wwWeutmb.edulotoref7&>tnds!ZXI VascularTumors.html
2. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL Dia-
gnostic Jmaging: Head tmd Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
122.VII. Schwannomul
Vasile Popiţa
(a se vedea şi subiectul 1IO.X2)
Epidemiologie: sunt tumori rare, de regulă localizate
suprahioidian, asociate neurofibromatozei tip 2.
Morfopatologie: tumori benigne derivate din celulele
Schwann care înconjoară nervii cranieni din spaţiul caroti-
dian (IX- XII).
Simptome 1 semne: cel mai frecvent, masă tumorală
palpabilă, solidă, asimptomatică, la nivelul peretelui postero-
lateral al faringelui; tumorile voluminoasc pot cauza disfagie
sau ocluzii de venă jugulară, sindrom Homer sau paralizie
de corzi vocale.
Imagistică: CT, IRM
Capitolul 4. Radiologia capului şi gâtului
--~___..;--"-...;..;;._._ __ ~_M,___....__._"'---'-----·--'-~---~-..:._......_.._.. ____
- masă fusiformă, captantă - fără "fiow voids", localizată
în spaţiul carotidian, mai frecvent suprahioidian; leziunile
sunt de obicei voluminoase în momentul diagnosticului (2
- Sem); structurile vasculare sau musculare adiacente apar
deplasate, tumora are delimitare netă.
CT: nativ: masă tisulară rotund ovalară, bine circumscri-
să; +C: captare uniformă, dar pot fi prezente focare necaptante
(chistice).
IRM:
- TI: semnale de intensitate variabilă, joase sau înalte, în
funcţie de componenta structurală (Antoni A şi Antoni B):
- T2: semnal mai intens decât muşchii; componentă
chistică;
- TI +C: captare densă şi uniformă, cu excepţia compo-
nentei chistice.
- AngioRM: vase deplasate anteromedial.
Recomandări de examinare: CT + C sau RM + C.
Diagnostic diferenţiat
- Tromboza de venă jugulară: defecte de umplere tubu-
lare în vena jugulară, eventual cu manopere intervenţionale
în antecedente;
- Anevrismul 1 pseudoanevrismul de carotidă: leziune
rotund 1 ovalară în spaţiul carotidian, ataşată peretelui caro-
tidian, comunicantă cu lumenul carotidei;
- Neurojibromul: asociere cu neurofibromatoza (50% din
cazuri), masă hipodensă bine circumscrisă, diferenţierea de.
schwannomul vagal este deseori dificilă;
- Paragangliomul carotidian: masă centrată în unghiul de
bifurcaţie a carotidei, aspectul IRM cu "fiow voids";
- Paragangliomul vaga!: masă centrată în rinofaringe,
1-2 cm, infraiacent bazei craniului;
- Meningiomul spaţiului carotidian: ataşat de regulă
foramenului jugular, margini osoase cu hiperostoză sau ero-
ziuni, captare intensă şi omogenă, "coada" durală.
Lista de verificare: masă ovoidală intens captantă si-
tuată în foramenul jugular, eventual având o componentă
chistică intramurală. Foramenul jugular lărgit, cu margini
sclerotice.
' mandibulei, rareori proiectat în spaţiul carotidian;
Bibliografie
1. Stevens C, Rassekh C, Quinn FB- Vascular tumors ofthe head and
neck, 1997, www.utmb.edu/otoref/grnds/ZXI VascularTumors.html
2. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
gnostic Jmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
3. Alaicescu M, Botezatu L, Ifrin E et.al- Schwannom deforamen
jugulare - dificultăţi diagnostic şi de conduită terapeutică - Revista
Română de Neurologie, 2007; VI(J):44-48
399
. - ·~-·'"'"--""-·-----~--------··----~---'-----------·------.--
122.VIII. N enrofibromul
Vasile Popiţa
(a se vedea şi subiectul110.X3)
Morfopatologie: tumoră originară din proliferarea
benignă a celulelor din jurul nervului, în spaţiul carotidian
(vag, hipoglos sau plexul simpatic); .poate fi sporadică sau
asociată neurofibromatozei tip 1, aproximativ jumătate din
cazuri pentru fiecare; poate avea formă solitară, plexiformă
sau difuză; aproximativ 5~ 10% din neurofibroame, în cadrul
neurofibromatozei pot degenera malign.
Simptome 1 semne: masă cervicală asimptomatică, în
cazurile solitare, sau mase multiple în neurofibromatoză;
durerea, trismusul, parezele de nervi cranieni pot fi întâlnite
în leziunile voluminoase.
Imagistică: CT, IRM
- masă de dimensiuni variabile (2-5 cm), unică sau mul-
tiple, ovoidală, de regulă net conturată (mai puţin în forma
plexiformă), hipodensă la examenul CT, dezvoltată în spaţiul
carotidian.
CT: nativ: masă hipodensă (pseudofiuidă) în spaţiul ca-
rotidian; +C: absenţa captării sau captare nesemnificativă,
bine delimitată în formele solitare, slab delimitată în forma
plexiformă.
IRM:
- TI: intensitate musculară;
- T2: semnal hiperintens; multiple focare hiperintense în
forma plexiformă;
- TI +C: captare omogenă;
- RM Angio: deplasarea vaselor, eventual cu ocluzia
venei jugulare.
Recomandări de examinare: CT sau RM cu substanţă de
contrast sunt examinările recomandate în leziunile solitare;
dacă există suspiciunea de neurofibromatoză este necesară
şi examinarea altor segmente (coloana vertebrală, orbită,
craniu, etc).
Diagnostic diferenţiat:
- Chist arc II brahial: mai frecvent localizat la unghiul
- Anevrism 1pseudoanevrism de carotidă: situat în inte-
riorul peretelui carotidei, comunicant cu lumenul; aspectul
post contrast;
- Schwannomul spaţiului carotidian: masă rotund/ovala-
ră, intens captantă, cu eventuale chiste în interior;
- Tumorile de glomus carotidian: localizate la bifurcaţia
carotidei, vascularizaţie intensă, aspectul de "sare şi piper"
pe secvenţele IRM TI.
4QQ R<~diologi.e imagi.Ytică medicală

- Ţum()ri,le de glomus vaga/: au localizare în rinofaringe,

1-2 cm lnfraiacent bazei ctaniului, intens captante, ,Aow
voids".
Lista de verificare: masă ovoidală cu densitate fluidă, ne-
captantă, în spaţiul carotidian. Descoperirea unui neurofibrom
necesită explorarea şi a a~tor segmente (coloana vertebrală,
orbită, craniu, etc.) pentru neurofibromatoza tip J.

Bibliografie
1. Stevens C, Rassekh C, Quiizn FB- Vascular tumors ofthe head and
neck, 1997, www. utmb.edu/otoref/grnds!ZXI VascularTumors.html
2. Harnsberger HR, G/astonbury CM, Miche/ MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
 Partea a 9-a

Cavitatea orală, orofaringele,

spaţiul retrofaringian
 403

122. Diagnosticul radioimagistic al: chis- 122.II. Sialocelul

turilor de retenţie, sialocel, sialadenită şi Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
ranula; inftamaţiilor cavităţii bucale şi
Etiologie: calcul obstructiv (cel mai frecvent), post-
orofaringelui; abceselor retrofaringiene traumatic; două tipuri: adevărat (dilatarea duetului salivar
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea principal) 1 fals (extravazare de salivă cu pseudo capsulă
fibroasă adiacentă).
Morfopatologie: adevărat - di}atarea pereţilor ductali
l. Chistele de retenţie normali; fals - pseudocapsula formată din ţesut fibros care
înconjoară lichidul salivar:
II. Sialocelul
Simptome 1 semne: structură care prezintă fluctuenţă,
III. Sialadenita moale, nedureroasă.
Imagistică - metode: US, CT, IRM
IV. Ranula US: transsonic 1 ecouri intrachistice, avascular.
V. Abcesul cavităţii orale CT: leziune ovoidă, cu conţinut lichidian 1 hemoragie
1 proteinaceu ± iodofilie a ţesutului adiacent (inflamaţie);
VI. Abcesele retrofaringiene vizualizarea calculului şi a dilatărilor ductale retrograde
(etiologia litiazică obstructivă).
IRM:
122.1. Chistelele de retenţie - Ti: semnal variabîl în funcţie de conţinut;
- T2: hipersemnal central;
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
- Ti +C: masă cu conţinut lichidian/ hemoragie/ proteina-
ceu ± captare periferică.
Epidemiologie: 2/3 apar la copii şi adulţii tineri; M=F. Recomandări de examinare: CT cu substanţă de contrast.
Morfopatologie: dezvoltat la nivelul glandelor salivare Dîagnostic diferenţial: limfangiom, chistele dermoide
minore de la nivelul buzei inferioare, mucoasei bucale, sau epidermoide, ranula, carcinom scuamos.
planşeului oral, faţa ventrală a limbii, palat. Lista de verificare: identificarea unei posibile cauze
Simptome 1 semne: tumefacţie nedureroasă, asimpto- litiazice; în absenţa unui calcul obstructiv, ranula, chistele
matică. epidermoide şi dermoide şi sialocelul pot avea aspect identic;
Imagistică - metode: US, CT, IRI\1 captarea periferică poate apărea mai tardiv, după 2 săptămâni
US: structură cu conţinut transsonic, bine delimitată. de la formare.
CT: leziune hipodensă, cu iodofilie discretă, periferică.
IRM:
- Ti: hiposemnal; Bibliografie
- T2: hipersemnal;
1. Harnsherger HR. Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
- Ti+ C: discretă captare periferică a produsului de contrast. gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Recomandări de examinare: US, CT, I~\1 (mai puţin Lake City, 2010
utilizate)
Diagnostic diferenţia!:
- chiste branhiale; 122.111. Sialadenita
- chiste dennoide;
- limfangioame; Afanuela Lenghel, Sorin }vf. Dudea
- hemangioame;
- granulom piogenic; Epidemiologie: vârstnici, stări de deshidratare; calculii
salivari- 85% apar în ductele submandibulare; 15% în ductele
parotidiene.
Bibliografie Morfopatologie: acută: inflamaţie parenchimală, limfo-
j. Flaitz CM et al. "lvww.emedicine.medscape.com noduli reactivi; cronică: atrofie şi fibroză a parenchimului.

Simptomţ 1semne: inflamaţie_unilatera~ dureroasă aso-
ciată cu alimentaţia sau stimularea salivară (,,colica salivară");
asimptomatică (30%); 80% din inflamaţiile dureroase ale
glandei submandibulare apar secundar litiazei salivare.
Imagistică- metode: RX, US, CT, IRM, sialografia-RM
RX: 90% din calculi sunt radioopaci.
US: acută: creşterea globală a volumului glandular, struc-
tură omogenă, hipoecogenă, fără efracţie capsulară;
- litiazică: dilatări ductale; calculii - structuri hipereco-
gene care produc artefact de umbră acustică;
- cronică: glanda cu volum redus, ecogenitate mai cres-
cută, ± limfonoduli intraglandulari;
- alitiazică: parenchim cu structură heterogenă, cu noduli
hipoecogeni multipli, :tărădilatări ductale sau imagini de calculi;
CT: acută, litiazică: iodofilie crescută a parenchimului
salivar, asociată cu dilatări ductale în amonte de obstrucţia
litiazică; cronică: .dimensiuni reduse al glandei, infiltrare
grăsoasă; secundară: tumoră malignă anterioară cu înglo-
barea şi obstrucţia duetului salivar, cu dilatare retrograd! şi
modificări ale glandei.
IRM:
- acută: T2: glandă salivară cu semnal heterogen, crescută
în volum (! calculii pot fi nevizualizabili); TI +C: captare
unilaterală± dilatări ductale.
Recomandări de examinare: US, CT
Diagnostic diferenţial: limfadenopatiile reactive sub-
mandibulare, osteornielita mandibulară + infecţia tisulară,
adenomul pleomorf, carcinomul submandibular, limfadeno-
patii submandibulare metastatice.
Lista de verificare: principala cauză -litiaza; identifica-
rea calculului - anterior/posterior; alitiazică - stenoză ductala/
fără afectare ductală - Sjogren, SIDA, infecţie primară.
122.IV. Ranula
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Epidemiologie: vârsta medie de apariţie-30 de ani; două
tipuri: simplă (mai frecventă)/"în bisac".
Morfopatologie: mucocel al planşeului oral, provenind
din glandele salivare minore; simplă - masă fluctuantă sub-
linguală delimitată de ţesut epitelial; în "bisac" - conţine
mucus delimitat de ţesut fibros, de granulaţie, conjuctiv şi
celule inflamatorii cronice, extensie cervicală.
Simptome 1semne: tumefacţie la nivelullojei sublingua-
le, nedureroasă; 50% din cazuri au suferit un traumatism în
antecedente la nivelul cavităţii orale sau cervical.
Imagistică- metode: US, CT, IRM
R,adi(){ogje imagistică me4ioqlă
US: leziune tr~~ş<>Irică. J.Wilocuhu:ă hnultilocula;ră, bine
delimitată, în loja sublin~lă (simplă)+ submandibulară
("în bisac'l
CT: leziune hipodensă, cu perete subţire, urtiloculară
1 multilocuhu·ă, bine delimitată; hipocaptare perfferică;
suprainfecţie - perete gros, iodofil. ,
IRM:
-TI: hiposemnal;
- T2: hipersemnal intens;
- TI +C: captare discretă periferică.
Recomandări de examinare: US, CT
Diagnostic diferenţia!: chistul epidermoid sau dermoid,
chistele branhiale de arc 2, limfangiomul, adenita supurată,
abcesul cavităţii orale, mucocel.
Lista de verificare: exluderea limfangiomului şi chistului
epidermoid; ranula în "bisac" are aspect de "coadă".
Bibliografie (122./ll, 122./V)
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 201 O
2. Badea RI, Baciut M Faringe, limbă, planşeu oral, amigdale,
obraji, alte arii cervico-faciale.fn: Badea RJ, Dudea SM, Mircea PA,
Zdrenghea D. Tratat de ultrasonogrqfie clinică. V(Jl2. Capul şi gâtul,
toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi vaselor de la baza inimii,
vasele membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006: 71-104
122.V. Abcesul cavitătii
• orale
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Epidemiologie: cauze frecvente: abcese dentare, man-
dibulare, osteomielită; cauze mai puţin frecvente: lîtiaza la
nivelul duetului submandibular, limfadenita supurată, trauma, \
abl,lZ de droguri intravenoase; predominant la vârstnici.
Morfopatologie: colecţie purulentă la nivelul cavităţii
orale, uniloculară/ multiloculară, unilaterală/ bilaterală.
Simptome 1 semne: tumefacţie sublii1guală 1 submandi-
bulară; disfagie, disfonie; dislocarea limbii.
Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM
RX: identificarea abceselor dentare sau mandibulare.
US: colecţie hipoecogenă, ftuctuentă, de consistenţă lichi-
diană, localizată la nivelul musculaturii cavităţii orale.
CT: colecţie fluidă, cu iodofilie periferică, asociată cu
flegmon, celulită şi adenopatie submandibulară reactivă sau
supurată; osos: identificarea abceselor dentare, mandibulare,
osteomielita.
Capitolul4. Radiologia capylui şi gâtului 405

JRM: Lista de verificare: iodofilia periferică sugerează for"

~ Ti: hiposemnal la nivelul mandibulei în măduva gal- marea abcesului.
benă, la locul infecţiei dentare;
~ T2: hipersemnalla nivelul colecţiei lichidiene;
- Ti +C: captare periferică a substanţei de contrast. Bibliografie
Recomandări de examinare: CT; secvenţa T 1+C în plan 1. Harnsberger HR, GlastonbUJy CM, Michel MA, Koch BL- Dia-
coronal poate fi utilă pentru diferenţierea localizării sublin- gnostic lmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
guale sau submandibulare. Lake City, 2010
Diagnostic diferenţia!: chistul epidermoid, chistul der-
moid, fiegmonul, ranula simplă/"în bisac", sialocel al duetului
submandibular. 123. Diagnosticul radioimagistic al tumo-
Lista de verificare: localizarea exactă a abcesului; unilate- rilor benigne şi maligne ale cavităţii orale
ral/ bilateral; uniloculară 1multiloculară; identificarea cauzei.
şi a glandelor salivare minore
Mihaela Hedeşiu
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA, Koch BL -Dia-
gnosticlmaging: Head and Neck; 2nd Ed. Amirsys Lipincott. Salt I. Consideraţii generale
Lake City, 2010
II. Leziuni benigne ale cavităţii orale
1. Adenomul pleomorf
2. Fibromatoza agresivă
122.VI. Abcesele retrofaringiene 3. Rabdomiomul
lvfanuela Lenghel, Sorin M Dudea 4. Lipomul

(a se vedea şi subiectul 118111) III. Tumori dezvoltate din ţesutul fibros al tecilor
nervilor
1. Schwannomul
Epidemiologie: afectează mai ales copii (< 6 ani), imu-
nocompromişi (diabet, HIV, alcoolici, malignitate); M > F
2. Neurofibromul
Morfopatologie: în stadiu timpuriu - celulită, flegmon; 3. Mioblastomul cu celule granulare
abces cu conţinut purulent, pereţi groşi (ţesut de granulaţie IV. Exostoze, leziuni fibro-osoase, leziuni benigne
şi fibros).
odontogene
Simptome 1 semne: febră, frisoane, disfagie, durere,
limitarea mişcărilor cervicale (mai ales extensie). V. Tumori maligne ale cavităţii orale
Imagistică - metode: RX, US, CT, IRM 1. Carcinomul cu celule scuamoase (SCCa)
RX: incidenţa laterală: lărgil;ea spaţiului prevertebral. 2. Limfomul: LH, LNH
US: diferenţiere optimă între celulitli şi abces; metodă 3. Tumori ale glandelor salivare mici
complementară - nu apreciază extensia completă a abcesu-
4. Sarcoame
lui; colecţie lichidiană imprecis delimitată, hipoecogenă, cu
5. Alte leziuni maligne rare
caracter fluctuent; adenopatii sateli te.
CT: colecţie lichidiană cu compresiunea şi aplatizarea
musculaturii posterioare prevertebrale, cu iodofilie periferică;
Bibliografie
abcesul vechi: perete gros, iodofil.
1. Moedder U, Cohnen M, Andersen K, Engelbrecht V, Fâtz B- Head
IRM: rar utilizat, diferenţierea faţă de celulită.
and Neck Jmaging (Direct Diagnosis in Radiology: DX-Direct!),
Recomandări de examinare: CT cu substanţă de contrast.
Thieme, Stuttgart, 2007
Diagnostic diferenţiat: colecţii lichidiene de altă cauză 2. Som PM, Curtin HD - Head and neck imaging, Elsevier, New
(tromboza venei jugulare interne, postchimioterapie şi postra- York, 2011
diotcrapie, faringita, tendinita); adenita supurată; ectazia 3.HuppJ, Ellis E, Tucker M- Contempormy Oral and i-.1axillofacial
arterei carotide; proces neoplazie. Surgery, Elsevier, New York, 2014
406
123.1.- Consideraţil generale
Mihaela Hedeşiu
Imagistică - metode: CT, IRM
CT:
- Examinarea de elecţie pentru tumorile cavităţii orale;
- Aria scanată: cuprinsă între baza craniului şi toracele
superior;
- Colimare 1.5- 2mm, interval 0.6-lmm, pitch 1-1.5;
- Secţiuni axiale în plan paralel cu palatul osos;
- Secţiuni coronale perpendiculare pe palatul osos;
- Angularea planului de secţiune pentru evitarea arte-
factelor dentare;
- Nerespectarea simetriei normale la poziţionare poate
crea erori de diagnostic; \ nivelul gâtului;
-- Administrarea de contrast i. v evidenţiază mai bine
marginile tumorale şi gradul de extindere.
IRl\1:
- STIR sensibilă pentru detectarea infiltraţiei medularei
osoase şi a leziunilor mici;
- Are mai puţină acurateţe faţă de CT pentru detectarea
extinderii extranodale şi a necrozei la nivel ganglionar;
-- Este superioară CT în evidenţierea invaziei la nivelul
medularei osoase şi evidenţierea extinderii perineurale.
123.II. Leziuni benigne ale cavităţii orale
123.11.1. Adenomul pleomorf
Mihaela Hedeşiu
Epidemiologie: cea mai frecventă tmnoră benignă a cavităţii
orale; localizare: în 0.5% din cazuri în glanda sublinguală, 8%
glanda submandibulară şi 6.5% în glandele salivare minore.
Morfopatologie: prezenţa de ţesut glandular şi mezo-
dennal
Imagistică - metode: CT, IRM
CT:
- nativ: tumora este bine delimitată, cu structură omoge-
nă, uşor mai densă faţă de muşchi;
- caracteristic, tumora nu are o iodofilie semnificativă;
- structurile osoase adiacente prezintă remodelare osoasă;
- leziunile mari pot avea structură inomogenă cu arii de
necroză, arii chisticc şi calcifieri;
- criterii de agresivitate crescută: contur tmnoral imprecis
şi margini tumorale iodofile.
Radiologif', inlagistică medicală
IRM:
- Semnal izointens în secvenţele ponderate T1 şi hiperin-
tens în T2; variabilitatea semnalului intratumoral sugerează o
structură inomogenă, cu modificări chistice sau necroză.
123.Il.2. Fibromatoza agresivă
Mihaela Hedeşiu
Epidemiologie: copii, în primul sau al doilea an de viaţă,
mai frecventă la băieţi.
Morfopatologie: tumoră desmoidă extra-abdominală;
localizare:
- în 11% din cazuri localizarea este extracraniană, la
- mai frecventă în regiunea supraclaviculară;
- rar: cavitatea orală, cavitatea nazală, sinusurile parana-
zale, rinofaringele şi laringele
Agresivitate tumorală:
- nu metastazează, dar au agresivitate locală;
- agresivitatea este mai mare decât a fibromatozei abdo-
minale pentru că infiltrează stmcturile musculare şi înglo-
bează structurile neurovasculare;
- au fost raportate cazuri de extindere în spaţiul epidural
sau intracranian;
- rata crescută de recidivă după extirparca incompletă.
Imagistică - metode; CT, IRM
CT:
- masă turnorală solitară, omogenă, hipo- sau izodensă
faţă de musculatura adiacentă pe examinarea nativă;
- neiodofilă sau cu încărcare variabilă după administrarea
de contrast i.v.
IR.t'\1:
- semnal cu intensitate variabilă, mai frecvent este hipo-
sau izosemnal faţă de musculamră în secvenţele ponderate \
T1 şi hipo-, izo sau hipersemnal în T2;
- încărcarea· cu contrast a leziunii depinde de gradul
de proliferare a fibroblaştilor şi a colagenului în structura
tumorală;
- caracteristică este prezenţa de "signal void" linear sau
curbiliniu în interiorul formaţiunii; încărcare moderată cu
contrast.
 Capitolul 4. Radiologia capului şi gâtului
123.11.3. Rabdomiomul
Mihaela Hedeşiu
Morfopatologie: rabdomiomul extra-cardiac nu se asoci-
ază cu scleroza tuberoasă; există 2 tipuri: fetal şi adult
Rabdomiomul de tip adult:
- Î..'ltâlnit mai frecvent la bărbaţi, 40-45ani;
- localizat mai frecvent la nivelul bazei limbii, planşeului
bucal, laringelui şi a faringelui;
- origine mai probabilă în arcul branhial Ili şi IV
Rabdomiomul fetal:
- diagnosticat in jurul vârstei de 3 ani, este localizat cu
predilecţie la nivelul capului şi gâtului;
-tratamentul: excizia chirurgicală completă
Imagistică - metode: CT, IRM
CT:
\
- formaţiuni tumorale bine delimitate, încapsulate, cu
densitate musculară şi cu încărcare iodofilă la administrarea
de contrast.
IRM:
- semnal izo- sau uşor hiperintens în secvenţele ponderate
T1 şi hiperintens în T2, cu încărcare redusă la administrarea
cu contrast.
123.II.4. Lipomul
Afihaela Hedeşiu
Epidemiologie: cea mai frecventă tumoră de origine
mezenchimală; apare mai frecvent la persoanele suprapon-
derale.
Morfopatologie: fibrolipom, angiolipom, mixolipom,
condrolipom.
- localizarea: localizarea extracranială la nivelul regiunii
cervicale este întâlnită în 13% din cazuri; localizarea cea
mai frecventă: cervical posterior, mai rar întâlnite la nivelul
cavităţii orale, faringelui, parotidei şi a laringelui; la nivelul
cavităţii orale interesează regiunea geniană, limba, planşeul
bucal, palatul, buzele, gingia.
Imagistică - metode: CT, IRM
CT: }>jpodensitate grăsoasă, omogenă, neiodofilă.
IRM:
~ hipersemnal Tl, hiposemnal T2.
Diagnostic diferenţial: chist al duetului tireoglos, ranula,
chiste dermoide.
407
123.111. Tumori dezvoltate din tesutul
'
fibros al tecilor nervilor
123.111.1. Schwannomul
Mihaela Hedeşiu
Epidemiologie: 13% dintre schwannoame se dezvoltă
extracranial, la nivelul capului şi a gâtului; localizare: lanţul
simpatic al regiunii latero-cervicale, lingual; vârsta: 30-40
ani; sinonime: neurilemom, fibroblastom perineural.
Imagistică - metode: CT, IRM
CT: Mase tumorale circumscrise, bine conturate, densitate
tisulară şi iodofilie crescută ± arii chistice.
IRM:
- Semnal izointens în Tl şi hiperintens în T2
-- Ariile chistice sunt dificil de diferenţiat faţă de restul
ţesutului tumoral.
Angiografie:
- vascularizaţie moderată, vase tumorale tortuoase.
123.111.2. Neurofibromul
lvfihaela Hedeşiu
Epidemiologie: rare, frecvent asociate cu neurofibroma-
toza; localizare: limbă; originea: nervii lingual sau hipoglos.
Imagistică - metode: CT, IRM
CT: densitate similară cu a ţesutului muscular la exa-
minarea nativă şi încărcare moderată după administrarea de
contrast.
IRM: semnal izointens în T1 şi hiperintens în T2.
123.ll.3. Mioblastomul cu celule granu!are
Mihaela Hedeşiu
Epidemiologie: are origine neurogenă; localizare: limbă,
planşeu bucal; apare la adultul tânăr.
Imagistică - metode: CT, IRM
CT: aspect nespecific, similar cu cel al carcinoamelor cu
celule scuamoase; infiltrează ţesuturile adiacente.
IRM: hiposemnal în T1 şi T2.
Diagnostic diferenţiat:
-· Epulisul- tumoră care se dezvoltă de-a lungul proce-
sului alveolar maxilar la nou-născut (mai frecvent la fetiţe);
408
sunt maivascularizate comparativ cu mioblastomul cu celule
granulare; nu interesează alte organe; IRM: formaţiune bine
conturată, semnal uşor mai scăzut faţă de muşchi în TI şi T2.
123.IV. Exostoze, leziuni fibro-osoase,
leziuni benigne odontogene
au fost descrise pe larg la subiectul 108.
123.V. Tumori maligne ale cavităţii orale
- doar 7% dintre leziunile cavităţii orale sunt maligne
123.V.l.Carcinomul cu celule scuamoase
(SCCa)
Mihaela Hedeşiu
Epidemiologie: reprezintă 90% din tumorile maligne ale
cavităţiiorale; predomină la bărbaţi, vârsta: 50-70 ani; factori
predispozanţi: consumul de alcool şi fumatul.
Morfopatologie: SCCa al cavităţii orale derivă din ec-
toderm şi are o evoluţie mai puţin agresivă faţă de seca al
orofaringelui care derivă din endoderm şi este mai agresiv.
- Localizare: planşeu! bucal, porţiunea mobilă a limbii,
palatul moale (pilieri anteriori, văi palatin, trigon retromolar);
- Invazia vasculară: rata crescută de metastazare în
ganglionii cervicali (30%-65% în momentul prezentării);
prezenţa adenopatiilor este un factor de prognostic fidel.
- Invazia perineurală: este frecventă; determină adesea
margini de rezecţie pozitive şi risc de recidivă locală; mar-
ginile tumorale infiltrative, invazia în spaţiul sublingual,
tumori adiacente structurilorneurovasculare sunt semne care
sugerează potenţialul de invazie perineurală.
Imagistică - metode: CT, IRM
CT: masă tisulară cu densitate similară structurilor mus-
culare, încărcare iodofilă moderată.
IRtVI:
- TI: semnal similar structurilor musculare, este secvenţa
cea mai utilă pentru delimitarea extinderii tumorale;
-- T2: hipersemnal inomogen;
- T1+ C: încărcare variabilă.
a. Tumori ale buzei (SCCa):
- invazia muşchilor orbiculari ai buzei, tegumentului, mu-
coasei bucale, osului mandibular, nervului mentonier (rar);
Radiqlogie imagistică medicală
- posibilă invazie perineurală de-a lungul her\TUlui alve-
olar inferior(V3);
- adenopatii: ganglioni submentonieri şi submandibulari,
ganglioni jugulari interni (nivel I şi II);
- stadializare TNM - invazia osoasă clasifică lez,iunea în
T4 şi contraindică rezecţia chirurgicală a tumorii. ;
b. Tumori ale planşeului bucal (SCCa):
- extindere medială cu invazia septului lingual, muşchilor
genioglosi, spaţiului neurovascular dintre muşchii genioglosi
şi geniohioidieni;
- extindere laterală cu invazia muşchiului milohioidian,
a osului mandibular (T4); periostul este o barieră pentru
extinderea i'ntraosoasă, astfel că invazia intraosoasă are loc
de-a hmgul suprafeţei ocluzale;
- extindere posterioară de-a lungul muşchiului milohioi-
dian şi a marginii iui posterioare în spaţiul sublingual şi de aici
în spaţiile cervicale profunde, cu invazia pachetului neuro-
vascular ipsilateral (T4 ); necesită mandibulotomie combinată
cu rezecţie tumorală pe cale transoral~ şi cervicală;
- extindere inferioară: de-a lungul muşchiului milohioi-
dian şi hioglos în spaţiul cervical profund suprahioidian;
- extindere postero-inferioara în baza limbii;
- extindere superioară în porţiunea orală a limbii;
-- adenopatii: ganglioni submentonieri şi submandibulari,
ganglioni jugul ari interni (nivell şi Il).
c. Tumori ale porţiunii orale a limbii (SCCa)
- musculatura intrinsecă a limbii;
- extindere laterală: planşeu bucal, mandibular;
- extindere posterioară: amigdala palatină, şanţ amigda-
loglos, pilied amigdalieni, văl palatin, rinofaringe;
- interesarea septului median; ;g
- interesarea spaţiilor neu.rovasculare linguale;
- adenopatii: ganglioni submentonieri şi submandibulari,
ganglioni jugulari interni (nivel I şi II)
d. Tumori ale fibromucoasei gingivale (SCCa)
- muşchiul buccinator, rafeul pterigo-mandibular, creasta \
alveolară, oase maxilare;
- adenopatii: ganglioni subrnentonieri şi submandibulari,
ganglioni jugulari interni
e. Tumori ale palatului dur (SCCa)
-· planşeu] foselor nazale, planşeu! sinusurilor maxilare,
palatul moale, gaura palatină mare, gaura palatină mică, fosa
pterigopalatină;
- extindere perineurala (V2) - indicaţie IRM cu secţiuni
coronale
f. Tumori ale trigonului retromolar (SCCa)
- extindere superioară: tuberozitate maxilară, antrul ma-
xilar, spaţiul bucal, spaţiul masticator, fosa pterigo-palatină,
extindere intra-craniană, sinus cavernos;

- extindere anterioară: muşchii orbiculari ai buzelor şi
muşchiul buccinator;
- extindere posterioară: muşchii constrictori ai faringe-
lui, amigdala palatină, rafeul pterigomandibular, muşchiul
pterigoidian medial;
-extindere infero-medială: rafeul pterigo-mandibular,
muşchiul milohioidian, porţiunea posterioară a planşeului
bucal.
123.V.2. Limfomul: LH, LNH
1\llihaela Hedeşiu
Limfom Hodgkin - mai frecvent nodal, Limfom non-
Hodgkin mai frecvent extranodal.
CT:
- mărire ganglionară la nivelul lanţului jugular inern: di-
mensiu.'li de 1-1 Ocm, cu încărcare periferică, fără necroză.
123.V.3. Tumori ale glandelor salivare mici
Mihaela Hedeşiu
Glandele salivare minore sunt distribuite la nivelul
cavităţii orale în mucoasa bucală, buze, palatul moale şi pa-
latul dur, planşeul bucal, trigonul retromolar, limbă; turnorile
predomină la femei, vârsta: 50-60 ani.
a. Carcinomul adenoid chistic (ACC)
Morfopatologie: tubular, cribriform, solid; gradul de
celularitate creşte în această ordine, iar prognosticul scade;
particularităţi evolutive: sunt tumori local invazive şi au
tendinţa de invazie perineurală (V2,V3); metastazarea gan-
glionară este rară; prognosticul este mai nefavorabil faţă de
CCA a glandelor salivare majore.
Imagistică - metode: CT, IRM
CT: nu poate fi diferenţiat de SCC sau alte leziuni malig-
ne; semne ale invaziei perineurale: lărgire forarninală: gaura
ovală (V3 ), gaura rotundă (V2), fisura pterigomaxilară sau ·
fosa pterigopalatină (V2), rar încărcare cu contrast- aceste
seJ11.ne au specificitate redusă.
IRi\1:
- Semnalul în T2 se coreleză cu gradul de celularitate, dar
nu poate fi diferenţiat de alte leziuni maligne; este superior
faţă de CT în evidenţierea invaziei perineurale în porţiunea
cistemală sau a sinusului cavernos·; specificitatea în evaluarea
extinderii perineurale este similară cu a examinării CT
409
b. Carcinomul muco-epidermoid
Morfopatologie: grad scăzut, moderat şi înalt.
CT:
- leziunile low-grade: caractere de benignitate, formaţiuni
bine circumscrise, arii chistice sau calcifieri pot fi prezente;
rata de supravieţuire la 5 ani este de 90%;
- leziunile high grade: prezintă margini infiltrative, pre-
zintă densităţi solide, hiposemnal sau semnal intermediar în
secvenţele T 1 şi T2; rata de supravieţuire la 5 ani este de 45%.
123. V.4. Sarcoame
Mihaela Hedeşiu
a. Liposarcomul
Epidemiologie: tumori rare, vârsta: 40-60 ani, mai frec-
vent la bărbat; localizare: obraz, buze, palat, planşeu bucal,
regiune submentonieră.
Morfopatologie: prognosticul este influenţat de forma
histopatologică: tumorile mixoide şi bine diferenţiate au
rata de supravieţuire la 5 ani peste 75%; tumorile cu celule
rotunde şi leziunile pleomorfice au rata de supravieţuire la
5 ani de 18-21%.
Imagistică - metode: CT, IIU.1
CT: formaţiuni cu structură inomogenă, conţinând
grăsime şi ţesuturi moi, tendinţa de infiltrare a ţesuturilor
adiacente;
IRJ.'\1: semnal mai scăzut faţă de grăsimea subcutanată.
b. Rabdomiosarcomul
Epidemiologie: 36% sunt localizate la nivelul capului şi a
gâtului, vârsta: 10-20 ani; localizare: baza limbii şi porţiunea
mobilă a limbii.
CT: mase tumorale cu densitate musculară;
IRM: semnal crescut faţă de cei al muşchiului normaL
123.V.5. Alte leziuni maligne rare:
- fibrosarcoame, miosarcoame, leiomiosarcoame
- tumori extinse din spaţiul masticator;
- leziuni maligne ale maxilarelor: osteosarcom, condro-
sarcom, metastaze;
- schwannom malign al nervului alveolar inferior;
- metastaze cu originea în: rinichi, sân, prostată, colon,
plămân, tiroidă.
124. Elemente de di~gnostic ra'dio-irnagis;..
tic denta~ (retroalveolară, OPT, CBCT)
Mihaela Hedeşiu
Imagistică - metode: radiografii, CBCT; CT, 1RM
1. Radiografia:
1. radiografii intraorale:
a. periapicală (retroalveolară)
b. radiografia bite-wing
c. radiografia ocluzală
2. radiografii extraorale: - OPT (panoramică)
I.l.a. Radiografia retroalveolară
- radiografie directă cu film intraoral, fără ecran;
- evidenţiază structurile dento-parodontale;
Indicaţii: 1 jurul extremităţii cefalice, cu 1SOO;
- in:flamaţii periapicale, chiste periapicale, rezecţii apicale;
- înainte şi după un tratament endodontic;
- aprecierea resorbţiilor osoase în boala parodontală;
- morfologia rădăcinilor;
- traumatisme dentare şi ale osului alveolar;
- poziţia şi prezenţa dinţilor incluşi;
· - evaluarea osteointegrării implantelor dentare.
Anatomie radiologică dento-parodontală
-structuri dento-alveolare:
1. radioopace- smalţ, dentină, cement, lamina dura;
2. radiotransparenţe: camera pulpară, spaţiul periodontal;
- structurile osoase: os maxilar şi mandibular- grosimea
traveelor osoase şi lărgimea spaţiilor trabeculare;
- septele interdentare şi interradiculare (furcaţia):
prezenţa laminei dura, structura osului spongios;
- sinus maxilar parţial vizibil; canal mandibular. .
I~l.b; Radiografia bitew.ing
Indicaţii: de elecţie pentru diagnosticul cariilor dentare.
Anatomie radiologică: vizualizează doar coroanele
şi 1/3 cervicală a rădăcinilor dinţilor de pe ambele arcade
dentare.
I.l.c. Radiografia oeluzală
- vizulizează arcada pentru care se efectuează radiografia,
dinţii fiind în plan axial;
Indicaţii: Patologia de palat, planşeu bucal, aprecierea
orientării spaţiale a dinţilor incluşi.
Lista de verificare: · - distorsiunea şi mărirea dimensiunilor;
- Calitate optimă a filmului;
- Integritatea structurilor dentare şi anatomice înconju-
rătoare;
- Detectarea şi evaluarea patologiei dentare:
Carii: prezenţa cariilor, localizarea cariilor, raportul lor
cu camera pulpară;
Parodtmtite apft(!.le: r4'ldiotranspaFenţe circumscrise
(granulomul apical), parodontite. difuze~ leziuni periapicale
radioopace (hipetcementoza, osteoseletoza periapicală in-
flamatorie);
Tumori osoase: benigne sau maligne, odontog~ne' sau
non~odontogen~; ·i
Patodontite marginale tronice1 parodontita cronică inci-
pientă (dispariţia laminei dura pe septele inter-dentare), paro-
dontita cronică cu resorbţii osoase orizontale şi vertiţale;
Incluzia dentară: prezenţa dintelui inclus, poziţia, gradul
de formare a rădăc,inii, ~~iun~a S@rtlui folicular, raportul
cu rădăcinile dinţilor adiacenţi, cu sinusul maxilar sau cu
canalul mandibular.
1.2. Ortopantomografia (OPT, radiografie panoramică)
- orto = mişcarea ortoraQială a tubului şi a filmului în
- pan = redă imaginea panoramică, de ansamblu a atca-
delor dentare;
- Tomografie~· imagibea tadiolQgică s~ obţine prin scana-
rea capulUi de la o articulaţie fumporo-mandibulară la cealaltă;
doar elementele din planul focal prezintă netitate şi distor-
siune minimă, de aceea este foarte importantă poziţionarea
corectă a pacientului.
Indicaţii:
- evaluare de ansamblu a arcadelor dentare;
- detectarea şi evaluarea unor leziuni osoase;
- dinţi supra:J;lumer~ri, inclu.zij dentaJ:e, evaluarea pato-
logiei molarilor de minte;
- evaluarea dentiţiei m.ixte, ortodonţie;'
- traumatisme osoase ale arcadelor dentare.
Avantaje: f
- oferă o imagine de ansamblu a arcadelor dentare;
- structrtri ana,toll)ice multiple redate im.agistic (dinţi, L
parodonţiu, sinusuri maxilare, ATM);
- doza de iradiere redusă;
."_ costul redus; \
- tehnică uşoară, nu necesită pregătiri deosebite ale
pacientului;
Dezavantaje:
- fluxul cinetic scade rezoluţia;
- structuri parazite artefactrtale;
- suprapuneri dentare~
- evaluare insuficientă sau eronată a statusului parodontal;
- nu. poate înlocqi radiografia pelj.apicală.
Lista de verificare:
- Calitate optimă a imaginii şi a tehnicii aplicate
- Integritatea structurilor anaţoplice; sinusurile maxilare
parţial; os zigomatic parţial, ATM, apofiza coronoidă, con-
 411

dil, palat dur, cavităţi nazale, sept nazal, canal mandibular,

foramen mentonier, dentiţia;
Bibliografie
- Particularităţi ale dentiţiei în ansamblu;
- Detectarea şi evaluarea patologiei. J.Kau C,Abramovitch K, Kamel S,Bozic M- ConeBeam CT ofthe
Head and Neck-An Anatomical Atlas, Springer,Berlin, 2011
II. Cone Beam Computer Tomografia (CBCT)
2. White S, Pharoah M - Oral Radiology-Principles and
- Este o examinare de tip computer-tomografie care Interpretation,Elsevier, New York; 2009
foloseşte un fascicul de radiaţii ionizante de formă conică cu 3.Rout J, Brown JE- Dental and maxillofacial radiology. in:
FOV variabil (cuprins între 4x4mm şi 20x26mm); Adam A, Dixon AK: Grainger & Allison 's Diagnostic Radiology:
- Examinarea imaginilor se efectuează prin reconstrucţii A Textbook ofMedical Imaging, Churchill Livingstone, Edinburgh,
multiplanare specifice din volumul obţinut prin utilizarea unor 2008
softuri dedicate diferitelor specialităţi.
CBCT versus CT
- iradiere mai redusă, achiziţie în volum cu posibilităţi
de reformatare multiplanară şi 3D;
- sistem de detectare diferit, tip CCD sau Flat Panel;
-rezoluţie a imaginii crescută (diametru! voxel 0.6mm-
1.33mm);
- atenuare foarte bună a artefactelor date de structuri
' metalice;
-timp scurt de examinare (<16 sec);
- dimensiuni mai reduse, sisteme compacte, poziţia pa-
cientului: ortostatism sau şezândă;
-examinarea este limitată doar la craniu.
Avantaje:
- reconstructii multiplanare nelimitate;
- utilizare de softuri dedicate pentru diferite ramuri ale
medicinei dentare;
- cost redus;
- iradiere redusă;
- scanare rapidă;
- rezolutie submilimetrică.
Limite:
- zgomotul imaginii dat de geometria de proiecţie conică; r

- sensibilitatea detectorului;
- nu permite evaluarea imagistică a ţesuturilor moi.
Recomandări:
- planning al implantelor, evaluare post-operatorie;
- incluzia dentară;
-anomalii cranio-faciale, chirurgia ortognatică;
- traumatisme maxilo-faciale;
- patologie tumorală;
- evaluarea ATM;
- patologie sinusuri paranazale;
- simulări ortodontice, modele 3D, tehnici de prototipare
rapidă.
Lista de verificare:
- Justificare corectă a examinării şi alegerea FOV optim;
- Integritatea structurilor anatomice şi particularităţi;
- Prezenţa şi evaluarea patologiei.
 Partea a 1 0-a

Hipofaringele, laringele şi
ganglionii limfatici cervicali
Cajfitolu/4. Radiologia capului şi gâtului
125. Diagnosticul radioimagistic al tumo-
rilor de hipofaringe şi laringe (carcinomul
cu celule scuamoase al hipofaringelui,
carcinoame laringiene cu celule scua-
moase ale regiunilor supraglotică, glotei
şi spaţiului subglotic şi condrosarcomul
laringelui); modificări radioimagistice
post-operatorii şi post-radioterapie ale
hipofaringelui şi laringelui
Vasile Popiţa
I. Carcinomul cu celule scuamoase (SCCa) al bipo-
faringelui
II. Carcinomul cu celule scuamoase ai laringelui
supraglotic
III. Carcinomul cu celule scuamoase al laringelui
glotic
IV. Carcinomul cu celule scuamoase al laringelui
infraglotic
V. Condrosarcomullaringelui
VI. Modificari radioimagistice la nivelul laringelui
şi hipofaringelui post terapeutice
Bibliografie
1. Harnsberger HR, Glastonbury CAI, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Popiţa V. Roşu V. Şanta A - Laringele şi hipofaringele - în:
Investigaţia Computer tomografică în Oncologie Vol.l Tumorile
Exocraniului şi Gâtului- Ed. Med. Univ. "Iuliu Haţieganu ", Cluj-
Napoca, 2005
125.1. Cardnomul cu celule scuamoase
(SCCa) al hipofaringelui
Vasile Popiţa
Epiderniologie: SCCa ale hipofaringelui se dezvoltă pe
suprafaţa mucoasei(60% SP; 25% regiune post cricoidiană şi
415
15% perete posterior); sunt mai frecvent întâlnite la bărbaţi,
peste 50 de ani, fumători şi consumatori de alcool.
Morfopatologie: hipofaringele este aria cuprinsă între
o ro faringe superior, esofagul cervical inferior şi laringe ante-
rior. Subdiviziunile anatomice includ: sinusul piriforrn (SP),
regiunea post cricoidiană Goncţiunea faringoesofagiană) şi
peretele posterior al hipofaringelui.
Simptome 1semne: dureri în gât, disfagie şi otalgie; ade-
. nopatiile cervicale sunt prezente în 50-70% din cazuri la debut.
Imagistică- metode: CT, RM
CT:
- postcontrast - masă invazivă, moderat iodofilă intere-
sând w1a din diviziunile anatomice menţionate.
- tumorile SP interesează frecvent cartilajul tiroid şi se
extind în părţile moi cervicale, inclusiv spaţiul carotidian;
- tumorile peretelui posterior interesează fascia cervicală
profundă şi se extind în spaţiile paravertebral şi retrofaringian;
- tumorile regiunii post cricoidiene interesează frecvent
laringele, cartilajul cricoid şi tiroid.
IR.iVI: TI: masă cu hiposemnal sau semnal intermediar; T2:
masă cu semnal intermediar sau hipersernnal; STIR: masă cu hi-
persemnal sau semnal intermediar; TI +C: captare heterogenă.
Recomandări de examinare: CT+C pentru stadializarea
SCCa ale hipofaringelui, evită artefactele de mişcare. Grosimea
felii lor nu va depăşi 3 mm, în planul osuluihioid, de la margi-
nea inferioară a mandibulei la furculiţa sternală. Refonnată­
rile coronale demonstrează mai bine extensia cranio/caudală.
Diagnostic diferenţia!
- Pseudoleziuni detenninate de SP colabat sau contrala-
teral dilatat (secundar paraliziei de coardă vocală);
- Laringocelul suprainfectat - componenta fluidă sau
fluid/aer;
- Abcesul retrofaringian - componenta fluidă şi captarea
periferică de contrast;
- Lintfomul - greu de diferenţiat, de regulă adenopatiile
eervicale nu prezintă necroză;
- Carcinomul adenoid chistic - rareori are adenopatii
cervicale la debut, are şi o componentă chistică şi frecvent
extensie perineurală.
Lista de verificare: masă cu structură heterogenă in-
teresând una din diviziunile anatomice ale hipofaringelui;
prezenţa unei adenopatii cervicale maligne are, frecvent,
punct de plecare în hipofaringe.
Stadializare:
Tl - mai mică de 2 cm, limitată la o diviziune anatomică;
T2 - între 2 şi 4 cm, interesând mai mult de o diviziune
anatomică, fără fixarea hemilaringelui;
T3 - peste 4 cm cu fixarea hemilaringelui;
T4 - invadarea structwilor locale (cartilaje, pachet vas-
cular, tiroidă etc.).
416
125.11. Carcinomul cu celule scuamoase
al laringelui supraglotic
Vasile Popiţa
Epidemiologie: aproxl.mativ 30% din cancerele laringe-
lui au localizare supraglotică, 35% din ele având metastaze
ganglionare la prezentare: este mai frecvent întâlnit la bărbaţi ·
peste 50 de ani, fumători şi consumatori de alcool.
Morfopatologie: laringe le supraglotic este regiunea situ-
ată supraiacent corzilor vocale (CV) şi include benzile ven-
triculare (BV); repliurile aritenoepiglotice (RAE); epiglota
(E) precum şi spaţiile preepiglotic (SPE) şi spaţiul paraglotic
(SPG). Laringele supraglotic are o reţea vasculară şi limfatică
mai bogată decât cel glorie.
Simptome 1 semne: diagnosticul este tardiv, mult timp
tumorile sunt asimptomatice, adenopatia este frecvent prima
manifestare clinică.
Imagistică - metode: CT, RM
CT: nativ: asimetric a spaţiului supraglotic cu efect de
masă, eventuală scleroză de cartilaje; +C: masă moderat cap-
tantă interesând una din diviziunile anatomice menţionate.
RM:
- Tl: hiposemnal sau senmal intermediar
- T2: semnal de intensitate crescută.
·- T 1+C: încărcare omogenă/beterogenă.
PET-CT:
- captare crescută în zona leziun.ii (este recomandată doar
post terapeutic când CT sau RM suspicionează o recidivă).
Recomandări de examinare: CT +C cu reconstrucţii
multiplanare şi dubla fereastră; grosimea feliilor nu va depăşi
3 mm, de la marginea inferioară a mandibulei la furculiţa
sternală, în planul discurilor intervertebrale; dublă scanare
poate aduce elemente suplimentare. RM poate avea rol în
detecţia invaziei cartilagiilor.
Diagnostic diferenţia!
- Laringocelul - masă chistică/aerică ataşată apexului
ventriculului laringian. Laringocelu,l secundar cancerelor
glotice prin obstrucţia vent1iculului, 15% din cazuri.
- Condrosarcomul este centrat pe unul din cartilagii, iar
prezenţa matricei condroide confirmă diagnosticuL
- Carcinomui adenoid chistic este rar întâlnit şi nu poate
fi diferenţiat imagistic de carcinomul cu celule scuamoase.
Lista de verificare: explorarea endoscopică precede
investigaţiile imagistice, iar biopsia poate supraestima ex-
tinderea şi este recomandată după investigaţiile imagistice.
Investigaţiile i...rnagistice anterior examenului endoscopic pot
conduce la erori de stadializare.
Radiologie imagistică medicală
Stadializare:.
Tl - tumoră interesând o diviziune anatomică supraglotic,
coarda vocală mobilă;
T2 - tumoră interesând mai mult decât o diviziune anato-
mică, fără fixarea laringelui;
T3 - tumoră endolaringiană cu fixarea corzii vobale, in-
vazia spaţiului preepigiotic sa'u pataglotic; ·
T4- tumora invadează cartilagiile sa.u structurile exolaringi-
ene: a- rezecabilă (fără invazia spaţiului prevertebral, spaţiului
carotidian sau mediastinului); b- nerezecabilă (cu irtvazie).
125.111. Carcinomul cu celule scuamoase
al laringelui glotic
Vasile Popiţa
Epidemiologie: mai muit de jumătate din tumorile larin-
gelui au locaiizare glotică, bărbaţii fumători şi consumatori
de alcool sunt mai frecvent afectaţi.
Morfopatologie: laringele glotic corespunde corzilor
vocale (CV), o regiune extinsă pe o distanţă de aproximativ
5 mm în plan vertical. Identificarea pe secţiunile CT a CV
este dificilă, fiind posibilă datorită procesului vocal al arite-
noidului pe care se inseră anterior ligamentul vocal. Anterior
şi posterior cele două ligamente vocale detennină comisura
anterioară, respectiv posterioară. Lateral, ligamentul vocal
este în contact cu muşchiul tiroaritenoidian, iar spaţiul grăsos
care ii separă de cartilajul tiroid constituie spaţiul paraglotic.
Carcinoamele cu celule scuamoase glotice se dezvoltă pe
suprafaţa mucoasei CV.
Simptome 1 semne: răguşeala este simptomul cel mai
frecvent, apare devreme în evoluţia bolii şi contribuie la
depistarea precoce.
Imagistică - metode: CT, RM
CT:
-- nativ: asimetric a CV;
- +C: masă exofitică, infiltrati vă, captantă.
RM:
- Tl: hiposemnal sau semnal intermediar;
1'2: hipersemnal;
-- +C: captare omogenă.
Recomandări de examinare: CT+C; R_M poate avea un
rol adjuvant în detecţia invaziei cartilagiilor şi extensia în
părţile moi.
Diagnostic diferenţial
- Artrita reumatoidă (AR) - tumefierea relativ simetrică
la CT la bolnavi cu.•oscuţi cu AR;
- Sarcoidoza - modificări similare AR;
 Capitolu/4. Radialogia C(ipului şi gâtului 4i 7
''". .,. - ·- ...... -'----'"-"---'--~- .....- - -..........-..,_._ ___ ~~.<.~--~· ~. _ _.__,__......_ ____
. -----~~-----~-~---'---'---~_;...-·-· _ _ ........,__,_...,.__

~ Oom:ltosarcomul- masă cu matrice condroidă c.entrată - Carcinom adenoid chîstic -nu poate :fi diferenţiat ima-
pe cartilagii; gistic de carcinomul cu celule scuamoase,
- Carcin~mul adenoid chisti'r: localizat submucos, nu
M - Condrosarcomul - matrice condroidă centrată pe car-
poate fi diferenţiat imagistic de carcinomul scuamos. tilagii.
Lista de verificare: îngroşarea comisurii anterioare peste Lista de verificare: tumorile sunt mult timp asimptoma-
1 mm sugerează un ca,rcinom glotic; scleroza cartilagiilor tice, descoperite tardiv, când invadează structurile tisulare
sugerează periostită sau invazia tumorală. .adiacente.
Stadializare: Stadializare:
TI- tumoră limitată la o CV cu mobilitate păstrată; TI - tumoră limitată subglotic.-
T2 - extinsă supra sau infraglotic culimitareamobilităţii CV; T2 - tumoră extinsă la CV cu mobilitate normală.
T3 - limitată la laringe cu fixarea CV; T3 - tumoră limitată la laringe cu :fixarea CV.
T4- invazie de cartilagii; extensie exolaringeană. T4a- (rezecabil) tumoră cu invazie de cartilagii, exola-
ringe, tiroidă sau esofag.
T4b- (nerezecabil) invazia spaţiului prevertebral, caroti-
125.IV. Carcinomul cu celule scuamoase dian sau a mediastinului.
al laringelui infraglotic
Vasile Popiţa 125.V. Condrosarcomullaringelui
\

Epidemiologie: carcinoamele infraglotice sunt rare, mai

Vasile Popiţa
puţin de 5% din carcinoamele laringelui, mai frecvent apar
ex;tensîi infraglotice de la tumorile glotice. Epidemiologie: este rar întâlnit, cea. 0.5% din tumorile
Morfopatologie: laringele infraglotic este spaţiul cuprins laringelui, mai frecvent cu dezvoltare subglotică, din cartilajul
între marginea inferioară a CV şi marginea inferioară a car- cricoid; bărbaţii de vârstă medie sunt mai frecvent afectaţi.
tilagiului cricoid. Carcinoamele infraglotice se dezvoltă pe Morfopatologie: se dezvoltă din condrocitele cartilagiilor
suprafaţa mucoasei acestui spaţiu. laringelui: cricoid, tiroid sau aritenoide.
Simptome 1 semne: stridorul, răguşeala şi dispneea sunt Simptome 1semne: răguşeala, dispneea, disfagia, disfo-
simptomele mai frecvente; leziunile tumorale infraglotice nia şi prezenţa masei tumorale; tumora poate avea dimensiuni
sunt mult timp asimptomatice, descoperite tardiv, iar pro- variabile (1-6 cm), dezvoltare submucoasă (mucoasa larin-
gnosticul este rezervat. gelui este de regulă intactă la examenul local).
Imagistică - metode: CT, RM Imagistică - metode: Rgr, CT, RM
CT: nativ: masă endoluminală la nivelul cartilagiului Rgr:
cricoid; +C: masă exofitică sau infiltrativă, iodofilă, infra- - masă lobulată cu microcalcifieri.
iacent CV. CT:
RM: -nativ: ca1cifieri inelare sau "popcom'', dar ele pot fi
- TI: masă în hiposemnal sau semnal intermediar; absente, masa tumorală fiind izodensă cu masele musculare.
- T2: hipersertmal; . Cartilagiile afectate sunt adesea calcificate, lizate de către
- +C: masă subglotică gadolinofilă. procesul tumoral;
JlET CT: recomandat doar post terapeutic dacă CT sau - +C: captare moderată.
RM nu pot diferenţia modificările post operatorii de r$Jcidivă. RM:
Recomandări de examinare: CT+C; aceleaşi recomandări -TI: izosemnal cu masele musculare;
tehnice ca şi în cazul carcinomului supraglotic; dublă scanare: - T2: biperintensă;
contrast vascular maxim şi tardiv cu reformatări multiplanare, - STIR: masă hiperintensă;
evitarea tusei sau înghiţitului. - +C: captare heterogenă.
Diagnostic diferenţiat: Recomandări de examinare: CT nativ şi post contrast;
- Modificări post traumatice - modificări edematoase în colimare 1.5-2.5 mm.
jurul liniilor de fra~tură ale cartilagiilor cu istoric traumatic. Diagnostic diferenţiat
- Artrita reumatoidă - tumefiere relativ simetrică la bol- - Condromul - nu poate fi diferenţiat imagîstic de con-
nav cunoscut cu AR. drosarcom;
4r8
- Alie sarcoame (sarcomul sinovial, fibrosarcomul, his-
tiocitomul fibros malign) simt-rare şi nu produc calcîfieri;
- Osteosarcomul - calcifierile au aspect de "explozie
solară";
- Traheopatia osteocondroblastică - noduli calcari afec-
tând de regulă 1/3 inferioară a traheei, este extrem de rară.
Lista de verificare: se verifică dacă: tumora se dezvoltă
din cartilagiile laringelui; cartilagiile sunt expandate 1erodate
1 distruse; pacientul are istoric de traumatism al laringelui.
Stadializare: în funcţie de gradul de diferenţiere histo-
logică al tumorii.
125.VI. Modificări radioimagistice la
nivelul laringelui şi hipofţ~ringelui post
terapeutice ~ sunt difuze sau focale.
Vasile Popiţa
Epidemiologie: frecvenţa şi severitatea complicaţiilor
iradierii este dependentă de doza administrată, fiind mai
frecvent întâlnită după 65!70Gy. Asocierea chimioterapiei,
fumatul sau leziunile voluminoase cu interesare de cartilagii,
cresc riscul complicaţiilor.
Morfopatologie: postRT, structurile tisulare şi cartilagiile
laringelui pot suferi modificări care trebuiesc recunoscute şi
diferenţiate de relicvatul sau recidiva tumorală.
- edemul post RT survine relativ frecvent şi este datorat
tulburărilor de penneabilitate vasculară, frecvent cedează
după tratament, prin formarea de noi reţele vasculare; în
cazurile severe poate evolua spre necroze, hemoragii sau
interesate de cmiilagii (condrita, pericondrita).
-- Condronecroza post RT este o complicaţie severă, din
fericire relativ rară, dar poate conduce la colaps laringian
necesitând laringectomie sau traheostomie.
Simptome 1 semne: disfagia, dispneea, odinofagia, stri-
dorul, survenind la 1-4 luni după iradiere, sunt constatările
cele mai frecvente.
Imagistică - metode: CT, RM
CT: nativ: îngroşarea părţilor moi Ia nivelul laringelui
şi exolaringean, creşterea în densitate a ţesutului lipomatos
subcutan, preepiglotic sau paraglotic, uneori cu aspect reti cu-
lat; fragmentarea cartilagiilor laringelui cu scleroză şi uneori
bule de gaz sugerează condronecroza; +C: captare intensă a
mucoasei; peji1zie: scurtarea MTT.
RM:
- TI: descreşterea semnalului în mucoasa edemaţiată;
- T2: îngroşarea structurilor tisulare şi arii cu hipersemnal
Radiologie. irm'ulistit:ă medicală
datorate edemului în fazele acute sau subacute şi hiposemnal
în fazele cronice datorită fibrozei;
- Ti +C: creşterea captării la nivelul mucoasei, glandelor
salivare şi spaţiului retrofaringian,
Recomandări de examinare: CT + C; PET - C'ţ permite
diferenţierea recidivei (captantă aFDG) de modific~le post
RT (necaptante).
Diagnostic diferenţia!
- Angioedemul ~ debut acut;
- Sarcoidoza - hiposemnal pe secvenţele T2, cu aspect
difuz;
- Fragmentarea cartilagîilor laringelui post traumatic,
lupus etc, - absenţa masei tumorale.
Lista de verificare: dacă există iradiere cervicală în
scop terapeutic; timpul scurs de la încheierea radioterapiei;
debutul simptomatologiei este acut sau insidios; leziunile
126. Diagnosticul radioimagistic al: steno-
zelor traheale; parezei corzilor vocale, Ja-
rlngocelului şi traumatismelor laringiene
1\1ihaela Hedeşiu
I. Stenozeie traheale
II. Chistele si larigocelul
III. Traumatismele laringelui 'It
IV. Pareza unilaterală a corzilor vocale
Bibliografie \
1. Som PM, Curtin HD- Head and neck imaging, Elsevier Mosby,
Saint Louis, 2003
2. Mafee ,lo,f, Becker M- Imaging of the Head and Neck. 3rd ed.
Thieme;Stuttgart, 2012
126.1. Stenozele traheale
A1ihaela Hedeşiu
Epidemiologie: congenitale; post-traumatice; intubaţii
repetate, terapie prelu.11gită.
Imagistică - metode: Rgr, CT, IRM
Capitolul 4. Rqdiologia capului şi gâtului
Rgr: două proiecţii: frontală şi laterală; evaluarea lungimii
stenozei.
CT: evidenţierea de ţesut granulomatos sau cicatricial
cu obstrucţia căii aeriene; caracterizează gradul de stenoză;
stabileşte dacă stenoza este determinată doar de ţesutul cica-
tricial sau există şi deplasarea cartilajului laringian în căile
aeriene ~ în ultimul caz este necesară reconstrucţie chirurgi-
cală cu rezecţia unui segment limitat din trahee; deplasarea
post-traumatică a unui fragment din cartilajul cricoid cu
stenoza spaţiului aerian subglotic.
IRM: utilă pentru evaluarea unei stenoze traheale joase.
Lista de verificare: lungimea stenozei; gradul de îngusta-
re a lumen ului; pentru stenozele traheale să precizeze distanţa
dintre marginea superioară a stenozei şi faţa inferioară a
carti1ajului cricoid; distanţa dintre stenoză şi carină.
126.II. Chistele şi larigocelul
lvfihaela Hedeşiu
Chistele laringelui includ chistele submucoase şi larin-
gocelul.
Localizare: laringian cu excepţia marginii liberea cor-
zilor vocale; sunt superficiale sau submucoase şi proemină
in cavitatea aeriană; chiste valecularc (la copii) - localizate
anterior de epiglotă.
Morfopatologie: laringocelul este un chist sacular sub-
mucos; poate avea un conţinut aeric sau lichidian.
Laringocel intern: localizat în totalitate în laringe;
Laringocel mixt: proemină prin membrana tiro-hioidiană
având o componentă externă şi una internă;
Laringocel extern: componenta externă este mai mare,
dar există întotdeauna şi o componentă internă.
Simptome 1 semne: depind de localizare şi dimensiune;
disfagie, insuficienţă respiratorie.
Imagistică - metode: radiografie, CT, IRM
- masă supraglotică care se poate extinde inferior in
spaţiul paraglotic până la nivelul benzilor ventriculare şi
ventriculului;
~ este bine conturat, înconjurat parţial de grăsimea su- , alături de artera carotidă
praglotică;
--· conţinut aeric sau fluid;
-- aspect variabil în CT sau lRM în funcţie de conţinutul
proteic.
419
126.111. Traumatismele laringelui
Mihaela Hedeşiu
Epidemiologie: accidente rutiere; mai rar la copii datorită
poziţieiînalte a cartilajului tiroid, care este astfel protejat de
mandibulă.
Imagistică- metode: Rx, CT
Rx: fractura este evidenţiată dpar dacă aceste cartilaje
sunt bine calcificate.
CT: evidenţiază fragmentele de cartilaj care pot perfora
mucoasa şi predispun la infecţii;
- Fracturile cartilajului tiroid: verticale sau orizontale;
este posibilă deplasarea fragmentelor cu ruptura ligamentu!ui
tiro-epiglotic şi avulsionarea epiglotei;
-hematom: aspect de masă sau obliterare a grăsimii
laringelui superior;
- fractura cartilajului cricoid: de obicei traiecte multiple,
se însoţesc de tumefiere în spaţiul subglotic;
- fractura osului hioid;
- dislocare aritenoidiană: poziţie anormală a aritenoizilor
în raport cu cartilajul cricoid;
- dislocare crico-tiroidiană: aliniere anormală a cartilaju-
lui tiroid şi cricoid (în traumatisme importante);
--- corpi străini: prin ingestie, aspiraţie, traumatisme pe-
netrante, localizaţi frecvent în sinusul pirifonn;
- separare laringo-traheală - fatală
Endoscopia: este recomanadată pentru a evidenţia Iezi-
unile şi perforaţiile mucoasei laringiene.
126.IV. Pareza unilaterală a corzilor vocale
Mihaela Hedeşiu
Anatomie: Originea aparentă a nervului vag (X) se
găseşte în şanţullateral posterior al bulbului, între nervul glo-
sofaringian (situat superior) şi nervul accesor (situat inferior).
- Nervullaringeul superior: are originea la nivelul pol ului
inferior al ganglionului interior (nodos) al vagului; descinde
internă, iniţial posterior, apoi media!
faţă de aceasta, trece posterior faţă de cornul mare al osului
hioid, găsindu-se lateral de muşchiul constrictor inferior al
faringelui şi realizează inervaţia muşchiului cricotiroidian;
- Nervullaringian recurent drept: are originea anterior
de artera subclavie dreaptă, are raporturi cu cupola pleurală
dreaptă, trece inferior şi apoi posterior de miera subclavie şi
de ACC dreaptă şi are un traiect posterior de trahee şi lateral
de esofag;
420
- Nervul,laringian recurent stâng: are originea în torace,
la stânga arcului aortic, trece inferior şi apoi posterior de arcul
aortic, iar apoi are un traiect ascendent, anterior faţă de esofag
şi lateral faţă de trahee.
Clasificare:
- deficit al nervului laringeu superior;
- deficit al nervului recurent;
- deficit al nervului vag (X) în totalitate.
Etiopatogenie:
- intervenţii chirurgicale care includ glanda timidă, discul
anterior cervical, carotida, chirurgie toracică;
- invazii neoplazice ale nervului vag sau recurent (tumori
ale bazei craniului, tumori tiroidiene, cancere pulmonare,
metastaze mediastinale, cancer esofagian);
- traumatisme la nivelul gâtului sau toracelui;
- idiopatic. . IV. Boala Castelman
1. Deficit al nervului laringeu supJrior
- nervullaringian superior asigură inervaţia muşchiului
cricotiroidian care realizează deplasarea antedoară a crico-
idului;
Endoscopic: rotaţia peretelui posterior al laringelui spre
partea cu deficit al nervului laringian superior.
CT: aritenoidul este deviat înspre partea cu deficit ne-
urologic.
Lista de verificare: leziuni de-a lungul nervului vag
(X), care urmează traiectul carotidian între gaura jugulară
şi laringe.
2. Deficit al nervului recurent
- nerv'Ul recurent asigură inervaţia muşchilor intrinseci
laringieni; deficitul induce pareza muşchiului tiro-mitenoi-
dian (TAM)
Metode imagistice: Rx, CT, IRM
CT:
- atrofia TAM, coarda vocală subţiată cu pierderea arcului
subglotic;
- lărgirea ventriculului;
- pierderea arcului subglotic;
- deplasarea antero-medială a aritenoidului ipsilateral;
- aspect mai îngroşat al repliului ari -epiglotic ipsilateral
şi deplasarea lui medială;
- lărgirea sinusului pirifonn ipsilateral;
- lărgirea valeculei ipsilaterale;
- atrofia muşchiului crico-aritenoidian posterior cu in-
filtrare grăsoasă.
Fluoroscopia: lipsa de mobilitate a corzii vocale ipsi-
lateral.
Lista de verificare: leziuni de-a lungul nervului vag
(X), care urmează traiectul carotidian între gaura jugulară
şi laringe.
127. Diagnosticul radioimagistic al:
inflam;tţiilor ganglionilor limfatici (hiper-
tofii reactive, supuraţii, boala Kimura, boa-
la Castleman); patologiei tu morale~· gan-
glionilor limfatici (limfoame, metastaze)
1\fan.uela Lenghel, Sorin lvf. Dudea
I. Hipertrofii reactive
II. Supuraţii
III. Boala Kimura
V. Limfomul non-Hodgkin
VI. Limfomul Hodgkin
VII. Adenopatiile metastatice
127.1. Hipertrofii reactive
Manuela Lenghe/, Sorin M. Dudea
Epidemiologie: mai frecvente la vârsta pediatrică,
adolescenţi.
MorfopatoJogie: creştere în dimensiuni a ganglionilor ca
răspuns la un proces inflamator, benign, local sau sistemic.
Simptome 1semne: asimptomatice/ dureroase (etiologie
bacteriană).
Imagistică - metode: US, CT, IRM
US: creştere moderată în volum, formă ovalară, delimitare
netă, discretă hipoecogenitate a parenehimului, cu păstrarea \
hilulul ecogen central; Doppler color: discretă exacerbare
a circulaţiei intraganglionare în porţiunea centrală, hilară;
Doppler pulsat: viteze mai accelerate, impedanţă joasă.
CT:
- nativ: limfonoduli bine delimitaţi, omogeni, hipo-/
izodenşi comparativ cu musculatura; frecvent asociate mo-
dificări de celulită subcutanată;
- postcontrast: iodofilie variabilă, de obicei discretă.
IRcl\1:
- TI: hiposemnal - 4 semnal intermediar;
- T2: senmal intermediar - 4 hipersemnal;
- TI +C: captare variabilă a substanţei de contrast, de
obicei discretă.
Capitolul4. Radiologia capului şi gâtului
7"----,_-..o........,.~--,.,_---- -~-~-~.---- _§__ ~---~- -'-~--------~ --------:----·---~ --~-----~-
Recomandări de examinare: US, CT
Diagnostic diferenţiat: adenita TB, sarcoidoza, limfom,
adenopatii metastatice.
Lista de· verificare: localizări "îngrijorătoare": limfono-
dulii postauriculari la copii> 2 ani, limfonoduli situaţi în re-
giunea cervicală posterioară sugerează limfomnon-Hodgkin
sau carcinom nazofaringian; limfonodulii supraclaviculari
sunt maligni în 60% din cazuri.
127.11. Supuraţti
Manuela Lenghel, Sorin M Dudea
Epidemiologie: predominant copii, adulţi tineri; etiologie:
stafilococ, streptococ (faringită, sinuzită, litiaza salivară, carii
dentare ± osteomielita mandibulară).
Morfopatologie: masă cu conţinut fluctuent asociată cu
eritem şi semne celsiene cutanate; infiltrat inf!amator acut
(.Prezenţa neutrofilelor este tipică).
Simptome 1 semne: masă cervicală dureroasă; semne
celsiene cutanate; febră; alte simptome: rigiditate cervicaiă,
dispnee, trismus.
Imagistică - metode: US, CT, IR..t\11, PET
US: masă pseudotumorală, cu contur neregulat, fluctuentă,
cu arii hipoecogene, de necroză, altemând cu arii solide.
CT: perete gros, iodofil şi hipodensitatc centrală; iniţial
- modificări de flegmon, celulită la nivelul ţesutului celular
subcutanat; ulteJior transformarea în abces .
JRM:
- Tl: hiposemnal central;
- T2: hipersemnal difuz sau central; hipersemnal periferic
perilezional;
-- T1 +C: gadolinofilie periferică intensă±delimitare
imprecisă.
Recomandări de examinare: CT cu substanţă de contrast:
metoda de primă intenţie
Diagnostic diferenţiat: chistul branhial de arc 2, meta-
plazia grăsoasă intraganglionară hilară, adenita TB, adenita
micobacteriană non-tuberculoasă.
Lista de verificare: localizarea sursei primare de infec-
ţie;
evaluarea căilor aeriene; diagnosticul diferenţia! cu dege-
nerescenţa grăsoasă hilară (conţinut grăsos, nu lichidian).
Bibliografie (12 7.1, 12 7.Il)
1. Harnsberger HR, Glastonbury CA1, Michel MA, Koch BL- Dia-
gnostic 1maging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
421
2. Badea RL Băciuţ M Limfonodulii cervicali. in: BadeaRI, Dudea SM
Mirce.aPA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonograjie clinică. vo/2. Capul
şi gâtui, toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi vaselor ela baza
inimii, vasele membrelor. Ed. Medicală, Bucureşti 2006
127.III. Boala Kimura
l'vf.anuela Lenghel, Sorin 10.. Dudea
Epidemiologje: M > F (80%), asiatici; vârsta: 20-40 ani
(80% din cazuri).
Morfopatologie: proliferarea foliculilor limfatici; infil-
trate celulare eosinofilice, limfocite, macrofage; proliferarea
venulelor postcapilare; fibroză.
Localizare: limfoganglioni şi noduli subcutanaţi din regiu-
nea cervicală, axilă, inghinal, fosa poplitee; glandele salivare
submandibulare şi parotide, rar glandele lacrimale.
Simptome 1semne; creşterea în di.rnensiuni a limfonoduli-
lor şi a glandelor salivare; asociază eozinofilie şi creşterea IgE.
Imagistică - metode: US, CT, I~\11.
US: creşterea în dimensiuni a lirnfoganglionilor, cu păstra­
rea hilului 1 aspect hipoecogen, omogen; hipervascularizaţie
cu distribuţie hilară; glandele salivare afectate sunt hipoeco-
gene, cu structură heterogenă.
CT: limfadenopatii cervicale voluminoase ± modificări
ale glandelor salivare (submandibulare, parotide}; iodofilie
intensă.
IRM:
- TI: hiposemnal/ izosernnal comparativ cu ţesutul salivar;
- T2: hipersernnal variabil în funcţie de gradul fibrozeî;
- T1 +C: gadolinofilie exprimată.
Recomandări de examinare: US, CT, IRM.
Diagnostic diferenţial: sarcoidoza, limfadenopatii metas-
tatice, limfom, leucemie, limfadenita TB, boala Castleman,
infectii parazitare, boala Kikuchi - Fujimoto.
Lista de verificare: triada (mai ales la bărbaţi asiatici):
adenopatie cervicală unilaterală, masă tisulară subcutanată
captantă, anomalii ale glandelor salivare.
Bibliografie
1. Harnsberger H.l( Glastonbury CA1; Iv1ichel MA, Koch BL- Dia-
gnostic 1maging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
422
127.IV. Boala Castelman
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Epidemiologie: M > F (80%), asiatici; vârsta: copii, adulţi
tineri (tipul hialino-vascul<:!I), decadele 5-6 (tipul plasmocitar).
Morfopatologie: tipul hialino-vascular: cel mai frecvent
(90%); unicentric; tipui piasmocitar: rar; multicentric. Lo-
calizare: mediastinală (70%); abdomino-pelvină (intra- sau
retroperitoneală) (10-15%); cervicală (10-15%).
Simptome 1 semne: astenie; anemie; sindrom de corn-
presiune.
Imagistică- metode: US, CT, IRM, PET-CT, angiografie.
US: masă hipoecogenă, omogenă; Doppler: semnal vas-
cular intens în periferie, hipovascularizaţie centrală.
CT: nativ: masă tisulară omogenă, pvalară, izodensă cu
musculatura; calcifieri (rar); iodofilie moderată -> intensă
(tipul hialino-vascular prezintă captare mai crescută datorită
hipervascularizaţiei).
IRM:
- TJ: hiposemnal 1izosem.nal comparativ cu musculatura
- T2: hipersemnal; aspectele striate în hiposemnal sunt
sugestive
-- T1+C: gadolinofilie moderată __.. intensă
Recomandări de e.JCaminare: CT, IRM (mai specific)
Diagnostic diferenţiat: neurofibrom, schwannom, tumora
glomică, metastaze ganglionare având ca punct de plecare
carcinomul tiroidian diferenţiat, limfom.
Lista de verificare: CT, IRM - aspect sugestiv, dar
frecvent nespecific; masă tisulară care captează substanţa
de contrast de-a lungul lanţului ganglionar jugular intern;
striaţiile arborescente în hiposemnal T2 sunt sugestive pentru
diagnostic; excluderea caracterului multicentric; demonstarea
raportului cu arterele carotide.
127.V. Limfomul non-Hodgkin
Manuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Epidemiologie: vârsta medie: 50-55 de ani; M:F=l.5:1;
5% din totalul neoplaziilor de la nivel cervical (al doilea ca
frecvenţă); factori de risc: vârsta înaintată, pacienţi imuno-
compromişi, infecţia cu vimsul Epstein-Barr sau HTLV-1.
Morfopatologie:
- stadializarea Ann Arbor: a se vedea subiectu1120.XI.
Simptome 1 semne: noduli cervicali nedureroşi; trans-
piraţii nocturne, febră recurentă, scădere în greutate, fatiga-
bilitate, pmrit.
Radiologie imagistică medicală
Imagistică - metode: US, CT, IRM
US: adenopatii hipoecogene; rar poate fi identificat hil
ecogen.
CT: nativ: limfadenopatie hipo/izodensă comparativ cu
musculatura, multiplă, diseminată bilateral, incluzând mai
multe lanţuri ganglionare cervicale; calcifieri (mai'frecvent
după chimio- şi radioterapie): postcontrast: iodoftlie vari-
abilă, poate apărea necroză; poate avea aspecte diferite la
acelaşi pacient.
IRM:
- TI: izosefunal;
- T2: hipersemnal comparativ cu musculatura;
- TI +C: captare variabilă a contrastului, de obicei dis-
cretă; periferică în caz de necroză.
Recomandări de examlnare: CT, IRM, PET (pentru
stadializarea limfonodulilor nedeterminaţi)
Diagnostic diferenţiat: limfadenopatia reactivă, adeni-
ta TB, sarcoidoza, lirnfadenopatiil~ metastatice, limfomul
Hodgkin.
Lista de verificare: suspiciune de limfom non-Hodgkin
dacă există multiple adenopatii cervicale diseminate în mai
multe lanţuri ganglionare, cu dimenislmi de 1-3 cm, fără ne-
croză, la pacienţii fără tumoră malignă cunoscută la nivelul
capului şi gâtului; la pacienţii cu SIDA.
Bibliografie (127.lll-V)
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MS. Koch BL- Dia-
gnostic Imaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
127.VI. Limfomul Hodgkin
j\danuela Lenghel, Sorin }vf. Dudea
Epidemiologie: 14% din totalitatea limfoainelor, rar ex-
tranodal (1-4%); vârsta medie: 27 de ani (două vârfuri: 20-24
ani; 80-84 ani; forma nodulară cu predominanţă limfocitară
30-50 de ani); M > F.
Morfopatologie:
- clasificarea OMS:
- scleroza nodulară; - celularitate mixtă; -predominanţă
limfocitară; - depleţie limfocitară;
- cu predominanţă limfocitară, forma nodulară.
- stadializarea Ann Arbor: a se vedea subiectul 120 .XL
Simptome 1 semne: 2 tipuri:
- A: asimptomatic;
- B: febră, scădere în greutate, transpiraţii nocturne;
 Capitolul 4. Radiologia caJ~ului şi gâtului
- limfadenopatie predominant cervicală (80%), mai rar
axilară sau inghinală (20%), respectiv mediastinală (clinic:
tuse, dispnee, durere toracică); fatigabilitate, prurit, anemie;
dureri ganglionare la ingestia de alcool; splenomegalie,
hepatomegalie.
Imagistică - metode: US, CT, IRM
US: adenopatii rotunde/ovalare, omogene, cu ecogenitate
mult redusă şi aspect transsonic, mai rar efracţie extracapsu-
lară şi invazie vasculară; Doppler color, power: vascularizaţie
intranodală centrală şi periferică.
CT: nativ: limfadenopatie omogenă, rotundă, cu contur
lobulat, izodensă comparativ cu musculatura; calcifieri (mai
frecvent după chimio- şi radioterapie );postcontrast: iodofilie
variabilă, poate apărea necroză.
IRM: TI: limfadenopatie în hipo- sau izosemnal; T2:
hipersemnal comparativ cu musculatura; TI +C: captare
variabilă a contrastului, de obicei discretă.
..
\
Recomandări de examinare: CT
Diagnostic diferenţiat: li.tnfadenopatia reactivă; ade-
nopatiile din infecţia cu HIV; limfadenopatiile metastatice;
limfomul non-Hodgkin.
Lista de verificare: tehnicile imagistice nu fac diferenţierea
optimă între cele două tipuri de limfoame (Hodgkin vs non·
Hodgkin); afectarea ganglionară cervicală este frecventă
în ambele patologii; limfornul Hodgkin apare la vârste mai
tinere; mai rar afectare extraganglionară.
127.VII. Adenopatiile metastatice
Afanuela Lenghel, Sorin M. Dudea
Epidemiologie: pot apărea la orice vârstă, predominant
> 40 de ani; M > F; carcinomul scuamos de la nivel cervical
este cea mai frecventă cauză; prognostie: prezenţa adenopa-
tiilor metastatice reduce supravieţuirea.
Morfopatologie:
- stadializarea AJCC pentru carcinoamele scuamoase
cervicale (excepţie pentru carcinomul nazofaringian):
- N 1: adenopatie unică ipsilaterală :S 3 cm;
- N2a: adenopatie unică ipsilaterală 3-6 cm;
- N2b: adenopatii multiple ipsilaterale :S 6 cm;
- N2c: adenopatii bilaterale sau contralaterale :S 6 cm;
- N3: adenopatie > 6 cm;
- stadializarea AJCC pentru carcinomul nazofaringian:
- N 1: adenopatie ipsilaterală :S 6 cm;
- N2: adenopatii bilaterale :S 6 cm;
- N3: adenopatie> 6 cm sau adenopatie supraclavi-
culară.
423
Simptome 1semne: masă cervicală nedureroasă, imobilă.
Imagistică - metode: US, CT, IRM
US: creştere în dimensiuni, noduli rotunzi, dispariţia!
modificarea aspectului hilului ganglionar, modificarea
ecogenităţii (predominant hipoecogene), structură omogenă!
inomogenă (necroză, microcalcifieri - carcinomul tiroidian
papilar), efracţie capsulară; Doppler color, power: accentua-
rea semnalului vascular, predominant periferic, cu distribuţie
anarhică; Doppler pulsat: impedanţă crescută a fluxului,
predomină vasele cu flux arterial.
CT: iodofilie periferică (necroză) sau difuză.
IRi\f:
- TI: izointens comparativ cu musculatura; necroza-
hiposemnal;
- T2: hipersemnal; zonele de necroză - hipersemnal
marcat;
- TI +C: captare periferică (necroză).
Recomandări de examinare: US, CT
Diagnostic diferenţia!: chistul branhial de arc 2, limfa-
denita supurată, limfomul.
Lista de verificare: nodulii suspecţi - US ± puncţie as-
pirativă cu ac fln; masă cervîcală nou apărută. la un pacient
adult este suspectă de adenopatie malignă cu punct de ple-
care necunoscut; dacă nu se vizualizează o tumoră primară
cervicală, este necesară extensia investigaţiilor la nivelul
esofagului sau pulmonar.
Bibliografie (JU. VI, 127. VII)
1. Harnsberger HR, Glastonbury CM, Michel MA. Koch BL -Dia-
gnostic lmaging: Head and Neck, 2nd Ed. Amirsys Lipincott, Salt
Lake City, 2010
2. Badea RL Băciuţ M Limfonodulii cervicali. În: Badea Rl, Dudea
SM, Mircea PA, Zdrenghea D. Tratat de ultrasonografie clinică.
vol 2. Capul şi gâtul, toracele şi mediastinul, ecografia cordului şi
vaselor ela baza inimii, vasele membrel01: Ed. Medicală, Bucureşti
2006