Principii generale de

diagnostic şi tratament în
afecţiunile laringelui,
traheei.
Afecţiunile acute ale
laringelui, traheei cu
nursing specificşi urgenţe
Metode de examinare a
laringelui şi traheei Laringoscopia directă
 Anatomia laringelui
 Laringele este situat pe partea anterioară a gîtului la nivelul
vertebrelor cervicale ( 4- 6).
 Laringele constă din 3 cartilaje pare (aritenoizi, cuiniformi,
corniculate) și 3 cartilaje impare: ( tiroid, cricoid, epiglota).
 Toate cartilajele în afară de epiglotă începînd cu vîrsta de 25 ani pînă la 65
de ani suferă procesul de osificare.
 Epiglota rămîne elastică pe parcursul întregii vieți.
 În laringe se află coardele vocale.
Cartilajele sunt unite între ele prin ligamente și membrane.
Laringele este acoperit de mușchi, mucoasă de culoare roză care este foarte
sensibilă la diferiți factori.
Laringele este bine enervat și vascularizat.
 Anatomia traheei
 Traheea este alcătuită din 16-18 semiinele,
deoarece posterior de trahee se găsește
esofagul.
 Semiinelele sunt unite între ele prin
ligamente.
 Traheea este acoperită de mușchi,
mucoasă de culoare roz care este
sensibilă la diferiți factori. Traheea este
bine vascularizată și inervată.
Funcțiile laringelui și
traheei
Funcția respiratorie
 Funcția de tusă și expectorație
 Funcția de fonație
 Funcția de protecție
Laringoscopia directă
 Pentru laringoscopia directă se pregătește:
laringoscopul steril, substanțe anestezice și trusa
pentru traheostomie în caz de laringospasm.
 Pacientul este culcat pe spate pe o masă
tare, sub omoplați se aplică un sul, pentru ca
organele respiratorii să se afle pe o linie
dreaptă.
Laringoscopia indirectă.
 Scopul examinării: determinarea stării
laringelui.
Pentru laringoscopia indirectă se
pregătește:
-oglinda frontală
-lampa electrică
-oglinjoară mică prevazută cu
mîner lung
- apă caldă sau spirtieră pentru a încălzi
oglinjoara ca să nu aburească;
- şervețel de tifon pentru a scoate limba
din gură;
- la examinare oglinjoara trebuie sa
fie îndreptată cu oglinda în jos.

Bronhoscopia – metodă de examinare
a laringelui, traheei , bronhiilor.
Bronhoscopia se efectuează cu scop de
diagnostic și curativ.
 Bronhoscopul constă din:
- sistem optic
- sistem de iluminare
- dispozitiv pentru introducerea și extragerea
substanțelor medicamentoase
- dispozitiv pentru extragerea corpilor străini
- dispozitiv pentru colectarea materialului la
biopsie
- dispozitiv pentru înlăturarea unor polipi sau
tumori mici.
 Colectarea frotiului din laringe
 Examenul radiologic al
laringelui şi traheei
 Tomografia
computerizată
 Rezonanța magnetică
nucleară.
 Metode de tratament în
afecțiunile laringelui și traheei
 Băuturi calde
 Gargarisme cu plante
 Aplicarea compreselor calde în jurul gîtului
 Badijonarea mucoasei laringelui care se
efectuiază numai de către medic cu ajutorul
sondei laringiene pe care se înfășoară un
tampon de vată (sol. Lugol, Iodinol)
 Tratament chirurgical
 Aerosoli
 Cauterizarea mucoasei îngroșate
 Tratament fizioterapeutic
 Inhalații direct în laringe ce se efectuiază în cabinetul
de fizioterapie
 Instilații direct în laringe.
 Utilajul necesar: seringă specială cu canula metalică
lungă, încovoiată, substanţe medicamentoase
 Instilații
direct în laringe.
Utilajul necesar: seringă specială
cu canula metalică lungă,
încovoiată, substanţe
medicamentoase.
Corpi străini ai laringelui și traheei
 Corpi străini pot fi:
-bol alimentar
-fărîmituri
-bomboane
-monede, nasturi
-fragmente de jucării
-proteze dentare
-boboase, etc
 Etiopatogenia
Copii pînă la 6-7 ani reprezintă
majoritatea cazurilor cu corpi străini care
pot nimeri în timpul jocului.
O altă categorie des afectată sunt
bătrînii cu reflexe diminuate ale
mucoasei laringo-faringiene.
 Manifestări clinice:
-reflector apare tusa spastică
-sufocare
-dispnee intensă pînă la apnee
-observăm la pacient
paliditatea tegumentelor pînă
la cianoză
-înfățișare speriată, îngrijorată
-la maturi frica de moarte.
 Diagnostic
Corpul străin laringian se diagnostichează
ușor în cazurile cînd datele anamnezei nu
prezintă îndoeli, bolnavii sau membrii familiei,
își amintesc împrejurările.
La adulți corpul străin nimerește în larige
de regulă în timpul mesei, iar la copii în timpul
jocului.
 Tratament
Corpul străin trebuie extras imediat, pentru a evita
edemul laringelui care este periculos pentru viața
pacientului.
În caz de corp străin mic el se expulzează în
timpul tusei sau vomei provocate.
Corpii străini mari din laringe și trahee se
extrag cu ajutorul bronhoscopului.
În cazuri grave intervenim la traheostomie.
 Prognostic
La maturi letalitatea constitue 2-3%.
La copii letalitatea constitue 30%
 Laringita acută
Laringita acută este inflamația acută a
mucoasei laringelui.
 Etiologie:

- netratarea rinitelor, faringitelor

- infecții respiratorii, virale
- fumatul, alcoolul
- factori predispozanţi
- frigul și umezeala
- aerul prea ferbinte sau prea rece
- prafuri, gaze iritante, vapori
- corpi străini
- încordarea vocii
 Manifestări clinice:
- febră moderată
- respirație dificilă
- tuse uscată care mai apoi trece în umedă
- dureri în gît ce se intensifică la tuse
- răgușeala vocii
- disconfort.
 Examenul obiectiv
La laringoscopia indirectă se
observă mucoasa hiperemiată,
edemațiată cu secreții
mucopurulente pe plicele vocale.
 Tratament:
- tratarea cauzei și înlăturarea factorilor
- repaus la pat
- repausul vocii
- evitarea fumatului, alcoolului
- antibiotice, antimicotice la necesitate
- antihistaminice
- vitamine, imunostimulatori
- antipiretice la necesitate
- antitusive, expectorante.
- inhalații, instilații
-
băuturi calde, băi ferbinți
la mîini șipicioare
- aplicarea compreselor
calde la gît
-
aerozoli cu antibiotice
și corticosteroizi
- aerisirea și umezirea
încăperii.
 Laringotraheita la copii
Laringotraheita la copii este inflamația
acută a laringelui și traheei
Etiologie:
-99% infectii virale suportate
anterior
-1% alte cauze(traume, corpi
străini, combustii și altele).
Manifestări clinice:
- febră
- tuse lătrătoare
- sufocare
- respitație zgomotoasă
- dispnee pînă la asfixie
- paliditate pînă la cianoza tegumentelor
- fața speriată
- prinde aerul cu gura ca peștele
Examenul obiectiv
- paliditate pînă la cianoza
tegumentelor
- fața speriată
- prinde aerul cu gura ca
peștele
 Asistența de urgență:
- tratarea se efectuează în staționar
-se cheamă de urgență salvarea
Pînă la sosirea ambulanţei:
- se administrează i/m Dexametazon,
un antihistaminic
- se formează microclimat în încăpere
- se aplică foițe de muștar
- se aplică comprese calde
- inhalații, aerosoli cu medicamente
- fricțiuni la mîini și picioare
 Stenoza acută a
laringelui
Stenoza acută a laringelui
este îngustarea lumenului
laringelui.
 Etiologie:
-boli infecţioase acute şi
cronice
-traume ale gîtului
-afecţiuni alergice
-combustii ale faringelui şi
 Manifestări clinice
Cunoaştem 4 stadii a stenozei laringelui:
I. stadia de compensare:
-pacientul este liniştit
-respiraţia este îngreuiată la efort
fizic sau plîns
-respiraţie zgomotoasă
-dispnee inspiratorie.
II. Stadia subcompensată:
- pacientul este neliniştit
- respiraţie zgomotoasă în repaus- inspir
prelungit, expiraţie spontană
- participarea la respiraţie a muşchilor
ajutători
- tahicardie, mărirea T.A.
- poziţie forţată cu capul înclinat pe spate
- tegumente acrocianotice.
III. Stadia decompensată:
- nelinişte bruscă, frică
- respiraţie superficială
- tahicardie, mărirea T.A.
- tegumente acoperite cu transpiraţii
reci
- unghii şi buze cianotice
- voce şi tuse fără sunet.
IV. Stadia asfixie:
- pierderea cunoşinţei
- respiraţia Cheyne –Stoks
- pupilele mărite
- T.A micşorată
- pulsul lipseşte
- paliditatea tegumentelor accentuată
- survine sfirşitul letal.
 Asistenţa de urgenţă:
-repausul vocii
-poziţie ridicată
-băi cu muştar la picioare
-asigurarea cu aer curat şi
umed
-spitalizarea urgentă
-bolnavii se tratează în
staţionar
Laringita
acută