CURS VIII

SOCUL ANAFILACTIC

DR. MUNTEAN CIPRIAN

DEFINITIE:

 reprezintă o manifestare acută sistemică, gravă,

de tip I (anafilactică), care survine la câteva
secunde sau minute după ce organismul, anterior
sensibilizat, vine în contact cu alergenul specific.
 Se produce prin vasodilataţie brutală şi creşterea
permeabilităţii vasculare, cu exsudaţie +/_
exocitoză discretă şi selectivă (eozinofile, PMN,
limfocite).
 Se manifesta prin o mare varietate de simptome si
poate pune în pericol viata persoanei sensibilizate.
 ETIOLOGIE

În SA IgE mediat:
 înţepături de insecte- venin de insecte, (Hymenoptere, arahnoide),
alimente, aditive alimentare: legume, nuci, scoici, oua, lapte;
 Antibiotice (penicilina si derivatele sale)/medicamente (mai ales
în cazul administrării lor parenterale), investigaţiile cu substanţe
de contrast etc.: extracte alergizante,
relaxanti musculari, steroizi, anestezice locale, vaccinuri,
seroprofilaxiile,( vaccinuri, gamaglobulina antilimfocitara ),
 proteine heterogene: Insulina, Vasopresina, Parathormon, L-
asparaghinaza, protamine, ACTH, enzime (Streptochinaza;
tripsina, chemotripsina, penicilaza), ser heterogen, latex.
MECANISM ALERGIC TIP I (ANAFILAXIA)

 Acest tip de raspuns se intalneste in reactiile alergice la

sange si produse din sange.

Alte tipuri de reactii:

Acidul acetilsalicilic poate produce astm, angioedem si

soc anafilactic. Aceste reactii nu implica sinteza de
anticorpi.
Pacientii pot tolera molecule asemanatoare dar sunt
intoleranti la substante cu structura chimica diferita insa
avand aceeasi actiune, de exemplu, alte antiinflamatoare
nesteroidiene.
 TABLOU CLINIC
 pacientul este anxios, cu tulburări ale stării de conştienţă, acuză
acufene, vertij, dispnee, opresiune toracică, frison, eruptie de tip
urticarian, prezintă hiperemie facială sau generalizată, eventual
paloare (la scăderea TA) sau tegumente marmorate, hipotermie
sau febră tahicardie etc.
 intensa senzatie de rau; insotita de mancarimi in palme
 Dupa putina vreme apare o jena respiratorie, o scadere a tensiunii
arteriale, pulsul devine imperceptibil.
 Uneori, survin varsaturi si o diaree sangvinolenta, o criza de
astm, un edem Quincke.
 In formele cele mai grave si in absenta tratamentului, socul si
insuf. respiratorie importanta pot atrena moartea.
 Uneori tabloul clinic este mai puţin alarmant, frust, însă prezintă
acelaşi potenţial grav evolutiv.
 EXPLORARI DE LABORATOR
 Explorările de laborator: VSH scăzută,
semne de "plasmoragie"
(hemoconcentraţie),
 leucopenie/leucocitoză, mai rar Tr scăzute
(citopenie imun-alergică),
 Ionograma si constantele echilibrului
gazos sg.
 CIC crescute sau normale,
 fracţiune C3 redusă sau nemodificată
 Diagnosticul diferential Se face în primul rând cu:
 alte tipuri de şoc
 reactii vasovagale
 sindromul carcinoid
 feocromocitom
 embolia pulmonara
 infarctul miocardic
 reactii insulinice
 aspirarea de corpi straini
 apoplexia
 reactii isterice

Evolutia si prognosticul
 stării de şoc, fără tratament, sunt rezervate.
MASURI PREVENTIVE:
1. Mijloacele utilizate sunt non-medicamentoase (în primul
rând evicţiunea alergenului, inclusiv a celor alimentari) şi
medicamentoase, cu caracter etiologic şi patogenetic. Pe
lângă evicţiunea alergenului depistat şi desensibilizarea
nespecifică şi specifică
2. Mai mult, se prescrie subiectului (la care persista riscul) sa
aiba intotdeauna asupra sa adrenalina care sa-i poata fi
administrata cu usurinta si in absenta unui medic.
 TRATAMENT
 se aplică de urgenţă, încă de la locul
accidentului, apoi pacientul se transportă într-un
serviciu specializat, unde se aplică tratamentul
de deşocare
 măsurile terapeutice sunt adecvate etiologiei şi
gravităţii tabloului clinic.
 Pacientul se poziţionează corect (în
Trendelenburg), iar pentru şocul survenit după
înţepături, se aplică un garou proximal de locul
înţepăturii + adrenalină administrată s.c.,
perilezional
 Adrenalina - medicaţie de elecţie, 0,3-0,5 ml s.c. i.m. sau i.v.(doar în caz de
hipotensiune arterială şi în lipsa contraindicaţiilor majore), din sol.1%., repetat
la 10-20 min., în caz de nevoie. Efectul apare rapid, în 1-2 minute.
 Auto–injectoarele
cu adrenalina (Epipen, Anapen), eliberate pe baza de prescriptie medicala.
Acestea pot fi de uz pediatric (0,15 mg) sau pentru adulti (0,3 mg adrenalina,
solutie 1%o). Sunt usor de folosit si nu necesita o asamblare prealabila. Injectia
se poate face si prin haine, de obicei, pe fata anterioara a coapsei.
 Se asociază perfuzii cu substanţe micro-şi macro-moleculare + HHC (100 mg
"în bolus", apoi până la 1 g/zi, în perfuzie), ritmul şi cantitatea administrată
fiind dependente de valorile TA.
 După tratamentul de "deşocare" se mai pot administra: alte preparate
cortizonice (Urbason = metilprednisolon, 1g/zi, Prednison 1 mg/kg corp/zi,
timp de 5-6 zile, Diprophos 1 f/lună), calciu gluconic (1-3 f/zi), antihistaminice
(prometazină, romergan, tavegyl, ciproheptadină etc.).
 Tratament etiopatogenetic (de elecţie)
 Tratamentul simptomatic şi cel al complicaţiilor (antialgice, sedative, oxigen,
miofilin, depletive cerebrale, cardiotonice , traheotomie/traheostomie, beta–2
agonist).