Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. Identificarea prezumptivă
1. Caractere microscopice
coci Gram-pozitivi, sferici
dispuşi predominant în lanțuri lungi (in frotiu din cultura in mediu lichid), izolat sau în perechi (in
frotiuri din produse patologice)
unele specii au capsula
2. Caractere de cultură
• pretențioși nutritiv, facultativ anaerobi
• colonii mici înconjurate de o zonă larga de β-hemoliză aparțin grupelor A, C, G
• tulpinile de S. pyogenes care nu produc streptolizină S formează colonii α-hemolitice în aerobioză și β-
hemolitice în anaerobioză.
3. Caractere biochimice
Testul catalazei diferențiază streptococii (catalaza negativ) de stafilococi (catalaza pozitiv).
Caracterele biochimice diferenţiază specii din acelaşi grup antigenic şi streptococii negrupabili
Etiologia anginelor:
A. Angina eritematoasa si angina eritemato-pultacee
• Virusuri (70% din cazuri): adenovirus, virus Epstein-Barr, rinovirus, coronavirus, virusuri gripale, virus
respirator sincitial, HIV (prim0-infectie)
• Bacterii (30% din cazuri):
S. pyogenes (streptococ β-hemolitic de grup A),
Streptococ β-hemolitic grup C,
Streptococ β-hemolitic grup G
Mycoplasma pneumoniae,
Arcanobacterium haemolyticum,
Neisseria gonorrhoeae (frecvent asimptomatica),
B. Angina pseudo-membranoasa (ʺcu false membraneʺ): Corynebacterium diphtheriae, C. ulcerans, C.
pseudotuberculosis (tulpini producatoare de toxina difterica)
C. Angina ulceroasa / ulcero-necrotica (angina Vincent): asociația fuso-spirochetozică
D. Angină veziculoasă: virus Herpes simplex de tip 1, virus Coxsackie de grup A
1
3. Examenul bacteriologic al exsudatului faringian - vizează de rutina evidenţierea si identificarea
streptococilor beta hemolitici de grup A, C, G.
B. Examenul microscopic al frotiului din exsudat faringian nu aduce informații utile pentru diagnosticul
anginelor streptococice, deoarece aspectul microscopic pentru streptococii viridans (care nu determină
niciodată angine) este identic cu cel al S. pyogenes. Este util în cazul difteriei (pentru evidențierea bacilului
difteric, care se diferențiază de difterimorfii comensali). Examenul microscopic al exsudatului faringian este
util si in diagnosticul anginei ulcero-necrotice.
C. Metode rapide
- depistarea antigenului parietal de grup A direct în tamponul faringian
- test imunocromatografic
- rezultat rapid
- test cu sensibilitate si specificitate bune
- daca rezultatul testului de depistare antigenica este negativ, se continua obligatoriu cu cultura.
D. Cultivarea
Se descarcă tamponul pe agar-sânge şi se epuizează cu ansa în cele 4 cadrane, apoi se înțeapă mediul pentru
a crea condiţii de microaerofilie.
Incubare: peste noapte, la 37 °C
Citirea culturilor: se urmăresc coloniile β hemolitice (colonii mici înconjurate de o zonă largă de hemoliză
clară).
F. Antibiograma:
S. pyogenes şi-a pǎstrat nemodificatǎ sensibilitatea naturala la penicilinǎ. Antibiograma se face pentru
testarea sensibilității la macrolide doar pentru pacienţii cu alergie la penicilină.
G. Comunicarea rezultatului:
• prezent streptococ β-hemolitic grup A sau C sau G
• absent streptococ β-hemolitic.