Sunteți pe pagina 1din 2

Lp 17. Identificarea streptococilor beta-hemolitici.

Examenul bacteriologic al exsudatului faringian

Obiective. La sfârşitul lucrării practice studenţii vor fi capabili să:


1) descrie etapele de identificarea a streptococilor β hemolitici;
2) precizeze care sunt agenţii etiologici implicaţi în producerea anginelor;
3) prezinte etapele examenului bacteriologic al exsudatului faringian

Identificarea streptococilor β hemolitici

A. Identificarea prezumptivă
1. Caractere microscopice
 coci Gram-pozitivi, sferici
 dispuşi predominant în lanțuri lungi (in frotiu din cultura in mediu lichid), izolat sau în perechi (in
frotiuri din produse patologice)
 unele specii au capsula

2. Caractere de cultură
• pretențioși nutritiv, facultativ anaerobi
• colonii mici înconjurate de o zonă larga de β-hemoliză aparțin grupelor A, C, G
• tulpinile de S. pyogenes care nu produc streptolizină S formează colonii α-hemolitice în aerobioză și β-
hemolitice în anaerobioză.

3. Caractere biochimice
Testul catalazei diferențiază streptococii (catalaza negativ) de stafilococi (catalaza pozitiv).
Caracterele biochimice diferenţiază specii din acelaşi grup antigenic şi streptococii negrupabili

4. Caractere antigenice - depistarea antigenului parietal de grup (polizaharidul C) prin reactie de


latexaglutinare

2. Microbiota indigenă a orofaringelui este dominata de streptococii orali (streptococi viridans)

Etiologia anginelor:
A. Angina eritematoasa si angina eritemato-pultacee
• Virusuri (70% din cazuri): adenovirus, virus Epstein-Barr, rinovirus, coronavirus, virusuri gripale, virus
respirator sincitial, HIV (prim0-infectie)
• Bacterii (30% din cazuri):
S. pyogenes (streptococ β-hemolitic de grup A),
Streptococ β-hemolitic grup C,
Streptococ β-hemolitic grup G
Mycoplasma pneumoniae,
Arcanobacterium haemolyticum,
Neisseria gonorrhoeae (frecvent asimptomatica),
B. Angina pseudo-membranoasa (ʺcu false membraneʺ): Corynebacterium diphtheriae, C. ulcerans, C.
pseudotuberculosis (tulpini producatoare de toxina difterica)
C. Angina ulceroasa / ulcero-necrotica (angina Vincent): asociația fuso-spirochetozică
D. Angină veziculoasă: virus Herpes simplex de tip 1, virus Coxsackie de grup A

1
3. Examenul bacteriologic al exsudatului faringian - vizează de rutina evidenţierea si identificarea
streptococilor beta hemolitici de grup A, C, G.

Etapele examenului bacteriologic al exsudatului faringian


A. Recoltare:
- Materiale necesare: tampon steril, apăsător de limbă, sursă de lumină, mască.
- Indicaţii: diagnosticul etiologic al anginelor bacteriene, depistarea portajului S. pyogenes sau C.
diphtheriae
- Momentul recoltei
- Locul de prelevare
- Transport şi conservare: tamponul faringian trebuie trasportat în maxim 2 ore de la prelevare. Dacă se
temporizează prelucrarea este necesară folosirea unui mediu de transport.

B. Examenul microscopic al frotiului din exsudat faringian nu aduce informații utile pentru diagnosticul
anginelor streptococice, deoarece aspectul microscopic pentru streptococii viridans (care nu determină
niciodată angine) este identic cu cel al S. pyogenes. Este util în cazul difteriei (pentru evidențierea bacilului
difteric, care se diferențiază de difterimorfii comensali). Examenul microscopic al exsudatului faringian este
util si in diagnosticul anginei ulcero-necrotice.

C. Metode rapide
- depistarea antigenului parietal de grup A direct în tamponul faringian
- test imunocromatografic
- rezultat rapid
- test cu sensibilitate si specificitate bune
- daca rezultatul testului de depistare antigenica este negativ, se continua obligatoriu cu cultura.

D. Cultivarea
Se descarcă tamponul pe agar-sânge şi se epuizează cu ansa în cele 4 cadrane, apoi se înțeapă mediul pentru
a crea condiţii de microaerofilie.
Incubare: peste noapte, la 37 °C
Citirea culturilor: se urmăresc coloniile β hemolitice (colonii mici înconjurate de o zonă largă de hemoliză
clară).

E. Identificarea streptococilor β hemolitici


 caractere microscopice (frotiu cultura),
 caractere de cultivare,
 testul catalazei,
 identificarea antigenului de grup (A, C, G).

F. Antibiograma:
S. pyogenes şi-a pǎstrat nemodificatǎ sensibilitatea naturala la penicilinǎ. Antibiograma se face pentru
testarea sensibilității la macrolide doar pentru pacienţii cu alergie la penicilină.

G. Comunicarea rezultatului:
• prezent streptococ β-hemolitic grup A sau C sau G
• absent streptococ β-hemolitic.

S-ar putea să vă placă și