Lucrarea practica nr 8

an III MG sem II 2029/2020

Curs:
8.  Farmacologia sistemului endocrin. Hormonii pancreatici şi antidiabeticele orale. Hormonii
sexuali – analogi şi antagonişti.

LP8 :
1. Efecte secundare, efecte adverse, efecte toxice; fișa de farmacovigilență.
2. Efecte adverse ale contraceptivelor orale.
3. Seminar cu noţiuni din curs: hormonii pancreatici, hormonii sexuali.
4. Recapitulare: redactarea de reţete magistrale şi tipizate; asocieri medicamentoase.
 
 
 
 
1. Efecte secundare, efecte adverse, efecte toxice; fișa de farmacovigilență.
Administrarea unui medicament în doze eficiente terapeutic determină, pe lângă efectul primar,
pentru care a fost administrat medicamentul respectiv, o serie de efecte, la nivelul organului
ţintă sau la nivelul altor organe / sisteme, denumite efecte secundare. Unele dintre aceste efecte
secundare sunt benefice pentru pacient, potenţând chiar efectul primar. Alte efecte secundare
sunt nedorite și prezintă un risc de intensitate mai mare sau mai mică pentru pacient, fiind
denumite efecte adverse. Efectele adverse trebuie diferenţiate de efectele toxice ale unui
medicament. Efectele toxice se produc numai prin supradozarea medicamentului.
Farmacovigilența reprezintă știința și activitățile referitoare la depistarea, evaluarea,
înțelegerea și prevenirea reacțiilor adverse ale medicamentelor

Fișa de farmacovigilență raporteaza o reactie adversă.

Prin definitie, o reactie adversa este „un raspuns nociv si nedorit, determinat de un
medicament”, deci inseamna ca apare un efect nedorit sau neintentionat după ce a fost utilizat
un medicament. Sunt considerate reactii adverse si efectele nedorite care apar dupa
supradozarea medicamentului, utilizarea gresita, abuzul si erorile de medicatie sau efectele
nedorite aparute in urma expunerii profesionale.
Modalitati de raportare a reactiilor adverse:
 fisa de raportare completată de profesionisti: Fisa profesionistului din domeniul
sanatatii (atașată)
o https://www.anm.ro/_/LEGISLATIE%20FARMACOVIGILENTA/Anexa-2-
Fisa-pentru-profesionisti-pentru-raportarea-reactiilor-adverse-la-
medicamente.pdf;
 fisa de raportare completată de pacient: Fişa pacientului (atașată)
o https://www.anm.ro/_/LEGISLATIE%20FARMACOVIGILENTA/Anexa-1-
Fisa-pacientului-pentru-raportarea-reactiilor-adverse-la-medicamente.pdf.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) incurajeaza
pacientii, reprezentantii legali ai pacientilor, persoanele care asigura ingrijirea pacientilor,
profesionistii din domeniul sanatatii (medici, farmacisti, asistenti, moase) sa raporteze reactiile
adverse suspectate la medicamente. Raportand reactiile adverse, puteti contribui la furnizarea
de informatii suplimentare privind siguranta medicamentelor si, astfel, la protejarea sanatatii
dumneavoastra şi a altor persoane.
Comisii de farmacovigilenta:
 Comisia de Farmacovigilenta a Organizatiei Mondiale a Sanatatii

1  
  Comisia Naționala de farmacovigilenta
 Comisii de farmacovigilenta la nivel de spital.

Studenții trebuie să:

 identifice care sunt informațiile necesare a fi completate în fișa de raportare a efectelor
adverse (fisa este la sfarsitul documentului) – 10 min
o informatii referitoare la pacient
o informatii referitoare la medicament
o informatii referitoare la profesionistul din domeniul sanatatii care a completat
fisa de farmacovigilenta.
 sa completeze o fisa de farmacovigilenta (de ex, pe baza informațiilor din articolul:
Sharad Ramdas, Anita Ramdas, Moses Ambroise. Insulin Injection Site Dystrophic
Calcification with Fat Necrosis: A Case Report of an Uncommon Adverse Effect. J
Family Med Prim Care. 2014; 3(3): 269–271. sau din oricare alt articol in care este
prezentat un caz cu efecte adverse induse de un medicament) – 20 min.

2  
2. Efecte adverse ale contraceptivelor orale.

Studenții trebuie să:

 identifice care dintre efectele adverse ale contraceptivelor orale (efectele adverse re
regăsesc la pag 4-7) ar putea determina (conform fișei de farmacovigilență):
o Decesul pacientului
o Punerea în pericol a vieţii pacientului
o Spitalizarea/Prelungirea spitalizării
o Handicap/incapacitate importante sau durabile
o Anomalie/malformaţie congenitală
o Recuperare incompletă;
 identifice care ar fi căile de administrare ale contraceptivelor orale;
 pentru ce ar putea fi indicate contraceptivele orale;
 sa completeze o fisa de farmacovigilenta pentru cazul unei paciente care a primit
tratament cu unul din medicamentele de mai jos (un grup de studenti poate primi sa
completeze o fisa de farmacovigilenta pentru un anumit efect advers: de ex.,
tromboembolie sau infarct miocardic induse de administrarea unuia dintre
contraceptivele orale de mai jos.
o sa mentioneze din ce grup de medicamente fac parte substantele active si care
este mecanismul de actiune al acestora – informațiile se regăsesc la punctul 3
o sa incerce sa completeze informatii referitoare la medicament) – 25 min.

ARTIZIA 0,075 COMBINATII (GESTODENUM+ETINILESTRADIOLUM) DRAJ.

mg/0,020 mg

BELUSHA 0,02 mg/3 COMBINATII (ETINILESTRADIOLUM + DRAJ.

mg DROSPIRENONUM)

MICROGYNON 0,03 COMBINATII DRAJ.

mg/0,15 mg (LEVONORGESTRELUM+ETINILESTRADIOLUM)

ANDROCUR 50 mg CYPROTERONUM COMPR.

ORGAMETRIL 5 mg LYNESTRENOLUM COMPR.

SIBILLA 2 mg/0,03 mg COMBINATII (DIENOGESTUM+ETINILESTRADIOLUM) COMPR.

FILM.

ELLAONE 30 mg ULIPRISTALUM ACETATUM COMPR.

FILM.

3  
SAYANA 104 mg MEDROXYPROGESTERONUM SUSP. INJ. IN SERINGA
PREUMPLUTA

PROGESTERON PROGESTERONUM OVULE

ACTAVIS 400 mg

Metodele contraceptive hormonale sunt bazate pe acţiunea fie unei combinaţii de

progestative şi estrogeni, fie doar pe acțiunea progestativelor.
Mecanismele de acţiune prin care se obține efectul contraceptiv constau în
următoarele:
- inhibarea ovulaţiei (a eliberării ovulelor din ovare) – în cazul asocierii de estrogen cu
progestativ, administrat zilnic, între zilele 5-24 ale ciclului mentrual;
- producerea unor modificări ale endometrului, împiedicând implantarea – în cazul
administrării continue de progestativ;
- îngroşarea mucusului cervical, îngreunând trecerea spermatozoizilor în uter şi trompe – în
cazul administrării continue de progestativ.
Indicaţii ale contraceptivelor hormonale:
- planificarea familiei / anticoncepţia;
- endometrioză; dismenoree; mastoze; chisturi ovariene (funcţionale);
- afecţiuni cu transmitere ereditară;
- infecţii ce se transmit la făt (sifilis);
- boli la care adăugarea unei sarcini pune în pericol viaţa mamei (cardiopatii) sau îi scad
perioada de supravieţuire (cancer).
Efecte adverse ale contraceptivelor hormonale:
- efecte asupra ovarelor: deprimarea funcţiei ovariene (în administrarea cronică), reducerea
volumului ovarelor;
- efecte asupra uterului: hipertrofia colului uterin şi formarea de polipi cervicali, scăderea
secreţiei de mucus cervical, atrofie glandulară intensă, reducerea sîngerărilor genitale până la
amenoree (după compuşi care conţin 19-nor-progestative, uneori amenoreea persistă mulţi ani
după oprirea tratamentului);
- efecte asupra sânilor: galactoree, creşterea de volum a sânilor, cu senzație de tensiune a
sânilor; în doze mari, combinaţiile de estrogeni şi progesteron suprimă lactaţia, în doze mici,
nu au acest efect;
- sângerări neregulate (mici sângerări între menstruaţii) după monoterapia cu gestagen;
- stări depresive sau iritabilitate crescută;
- greţuri, cefalee;
- creştere în greutate, mai ales după progestative cu acţiuni androgene;
- efecte asupra pielii: hirsutism (mai ales după progestative cu acţiuni androgene), acnee,
hiperpigmentarea pielii;
- efecte cardiovasculare: accidente trombo-embolice cu o frecvenţă proporţională cu cantitatea
de estrogen a preparatelor folosite (mai ales la fumatoare şi la femeile trecute de 35 de ani);
infarcte de miocard, mai frecvente la fumătoare; scăderea forţei de contracţie a cordului,
asociată cu o creştere puternică a presiunii arteriale sistolice şi diastolice şi o creştere puternică
a frecvenţei cardiace.
- efecte hematologice: anemii cu deficit de acid folic;
- efecte pe metabolismul lipidic: cresc concentraţia colesterolului în bilă (ceea ce determină
creșterea frecvenţei calculozelor biliare), cresc trigliceridele serice şi colesterolul liber şi

4  
esterificat, cresc nivelele serice ale fosfolipidelor (cum ar fi, lipoproteinele cu densitate
crescută); preparatele cu cantităţi scăzute de estrogeni şi un progestativ pot scădea
concentraţiile de trigliceride şi lipoproteinele cu densitate înaltă.
- efecte pe metabolismul glucidic: cresc rata de absorbţie a glucidelor la nivelul tractului gastro-
intestinal; progesteronul creşte nivelul bazal de insulină şi secreţia de insulină; preparatele cu
progestative mai puternice (de exemplu, Norgestrel) scad progresiv toleranţa la carbohidraţi
(reversibilă la întreruperea administrării).
- efecte la nivel hepatic: alterarea sintezei unor alfa2-globuline serice şi a fibrinogenului;
scăderea haptoglobinelor serice; alterarea clearance-lui hepatic al sulfobromphtaleinei;
scăderea fluxului biliar; creşterea proporţiei acidului colic şi scăderea proporţiei acidului
kenodeoxicolic în acizii biliari  creşterea frecvenţei colelitiazelor; ictere colestatice, după
preparate ce conţin progestative.
Contraindicaţii ale contraceptivelor hormonale:
- sarcină; avort iminent;
- tumori hormono-dependente;
- boli trombo-embolice.
Precauţii: insuficienţă hepatică; afecţiuni trombo-embolice în antecedente.

1. Contraceptivele orale
1.1. Contraceptivele orale combinate
Sunt preparate de estrogeni şi progesteron sintetic, care conţin doze foarte mici de
hormoni, cu eficiență crescută în prevenirea sarcinii.
Contraceptivele orale combinate sunt disponibile sub formă de folii cu 21 de tablete sau
cu 28 de tablete (21 de tablete active, care conţin de hormoni şi 7 tablete inactive).
Avantajele utilizării contraceptivelor orale combinate sunt:
- eficiență imediată, nu sunt legate de momentul actului sexual;
- menstruaţiile sunt regulate, sângerarea este în cantitate redusă şi durează mai puţine zile;
- reduc durerile menstruale;
- previn sarcina ectopică.
Dezavantajele utilizării contraceptivelor orale combinate sunt:
- nerespectarea orarului înlătură efectul;
- eficienţa poate fi diminuată sau anulată în cazul interacţiunii cu alte medicamente.

1.2. Contraceptivele orale numai cu progestageni

Sunt preparate ce conţin un singur hormon (un progestativ), în cantităţi mai mici decât
preparatele combinate. Ele nu conţin estrogen.
Preparatele se administrează în fiecare zi, fără pauză şi fără să se ţină cont de momentul
apariţiei menstruaţiilor.
Observație: Important este ca administrarea să se facă în aceeaşi zi, aproximativ la
aceeaşi oră.
Avantajele utilizării acestui tip de preparate sunt:
- eficiență imediată, fără a fi legate de momentul actului sexual;
- nu determină efecte secundare estrogenice;
- reduc durerile menstruale;
- pot fi utilizate de femeile care alăptează.
Dezavantajele utilizării acestui tip de preparate sunt:
- pot apare modificări ale ciclurilor menstruale (mici sângerări între menstruaţii, amenoree, sau
menstruaţii prelungite sau abundente), posibil timp de mai multe luni,
- modificări ale greutăţii corporale (creşteri sau scăderi ponderale).

5  
- la femeile care alăptează, pot produce modificarea calităţii şi gustului laptelui matern, uneori
oprirea lactaţiei.

2. Patch-urile transdermice
Avantajele utilizării acestor forme medicamentoase sunt următoarele:
- administrare comodă (se înlocuieşte patch-ul în fiecare săptămână);
- ameliorează dismenoreea.
Dezavantajele utilizării acestor forme medicamentoase sunt următoarele:
- sunt vizibile pe piele;
- pot determina efecte iritative la locul administrării.

3. Implantele subcutanate
Acestea sunt reprezentate de 6 capsule subţiri (de dimensiunea unui chibrit), flexibile,
care conţin un derivat progestativ. Se implantează subcutanat, în partea superioară a braţului.
Substanța activă este eliberată din cele 6 capsule în sânge, lent, constant, în cantităţi foarte mici.
Avantajele utilizării acestor forme medicamentoase sunt următoarele:
- previn sarcina pe perioadă foarte lungă, dar cu efect reversibil;
- administrarea nu este legată de momentul actului sexual;
- nu necesită administrare zilnică, la aceeaşi oră;
- efectul este anulat aproape imediat după extragerea capsulelor;
- nu determină efecte secundare estrogenice;
- previn sarcina ectopică;
- pot preveni apariţia cancerului endometrial.
Dezavantajele utilizării acestor forme medicamentoase sunt următoarele:
- pot apare modificări ale ciclurilor menstruale (mici sângerări între menstruaţii, amenoree);
- pot produce creşterea dimensiunii ovarelor sau a chisturilor de ovar preexistente;
- femeile nu pot începe sau întrerupe singure tratamentul. Capsulele trebuie să fie inserate şi
extrase de personal medical instruit în acest sens.

4. Contraceptivele injectabile
Aceste preparate conţin un progestativ sau un progestativ şi un estrogen. Se
administrează câte o doză parțială în fiecare lună sau din 3 în 3 luni.
Avantajele utilizării acestor forme medicamentoase sunt următoarele:
- previn sarcina pe perioadă lungă de timp, dar cu efect reversibil,
- administrarea nu e legată de momentul actului sexual,
- nu necesită administrare zilnică.
Dezavantajele utilizării acestor forme medicamentoase sunt următoarele:
- pot apare modificări ale ciclurilor menstruale (sângerări între menstruaţii, amenoree);
- pot determina creşterea în greutate,
- efectul este anulat după un timp mai îndelungat decât în cazul celorlalte metode.

Contracepţia hormonală de urgenţă

În timp ce majoritatea metodelor contraceptive hormonale sunt utilizate înaintea

contactului sexual, câteva metode pot fi utilizate şi la scurt timp după contactul sexual
neprotejat. Deşi sunt cunoscute sub denumirea de ”pilula de a doua zi”, denumirea corectă este
de contraceptive secundare, contraceptive de urgenţă.

6  
 Deoarece implantarea oului (ovulul fecundat de spermatozoid) în uter se realizează abia
după aproximativ 6 zile de la fertilizare, această perioadă de timp permite utilizarea unor
metode contraceptive pentru prevenirea unei sarcini nedorite.
Acest tip de contracepţie presupune metode utilizate de urgenţă şi nu de rutină, fiind
indicată în următoarele situaţii:
- în cazul unui contact sexual neprotejat, întâmplător;
- în cazul eşecului metodei contraceptive folosite: utilizarea incorectă sau ruperea
metodelor contraceptive de barieră (prezervativ, diafragmă), erori în calculul perioadei
permise din cadrul abstinenţei periodice.
Deşi reprezintă o alternativă preferabilă avortului şi mult mai puţin traumatizantă,
contracepţia de urgenţă trebuie să rămână doar o metodă utilizată ocazional.
În acest scop pot fi utilizate:
1. preparate combinate, estroprogestative administrate în 2 prize la interval de 12 ore,
tratamentul fiind iniţiat în primele 72 de ore de la contactul sexual neprotejat;
2. preparate numai pe bază de progestative: cel mai frecvent utilizat fiind
levonorgestrelul administrat în primele 48 de ore de la contactul sexual neprotejat,
doza repetându-se la 12 ore;
3. estrogeni în doze mari: etinilestradiol în doze mari, timp de 5 zile, tratamentul fiind
iniţiat în primele 72 de ore de la contactul sexual neprotejat;
4. antiprogestativele (de exemplu, Mifepristona este un antiprogestativ de sinteză, care
poate fi administrat în doză unică în primele 5 ore după contactul sexual neprotejat).

Contracepţia hormonală masculină

Forma contraceptivă hormonală pentru bărbaţi (în curs de a fi comercializate) combină

un implant care eliberează lent progesteron, cu injectarea de androgen. Acest implant
progesteronic asigură protecţie contraceptivă timp de 12 luni, dacă este suplimentat cu
administrarea de androgeni la fiecare trei luni.
Mai multe studii clinice efectuate pentru a studia efectul acestei combinaţii a
demonstrat că metoda este eficientă şi complet reversibilă. Combinaţia hormonală determină
supresia producerii de spermatozoizi, aceasta revenind la parametri normali la 6 luni de la
oprirea utilizării metodei contraceptive.
Bărbatului i se administrează lunar trei doze de progesteron injectabil (hormon folosit
şi în contracepţia la femei).
Însă progesteronul, pe lângă inhibiţia spermatogenezei, mai are şi un rol secundar
privind hormonogeneza, scăzând concentraţia de testosteron, care va avea efecte negative atât
privind libidoul bărbatului, cât şi asupra mineralizării ososase. Pentru a evita aceste
inconveniente i se va face bărbatului, o data la 4 luni, un implant cu testosteron.
Efectele adverse sunt reprezentate de cele ale progestativelor, la care se adauga efectele
adverse ale androgenilor.
Această metodă are avantajul că nu trebuie administrată zilnic la o anumită oră, aşa cum
ar fi cazul contraceptivelor hormonale.

7  
 3. Seminar cu noţiuni din curs: hormonii pancreatici, hormonii sexuali; efecte adverse
ale contraceptivelor orale.

Studenții trebuie să:

 identifice din ce grup de medicamente fac parte substantele active următoare si care
este mecanismul de actiune al fiecăreia dintre acestea (informațiile sunt prezentate la
pag 9-10) – 15 min.

EFFICIB 50 mg/1000 COMBINATII ( COMPR. FILM.

mg SITAGLIPTINUM+METFORMINUM)

QTERN 5 mg/10 mg COMBINATII COMPR. FILM.

(SAXAGLIPTIN+DAPAGLIFLOZINUM)

BYETTA 5µg/doza EXENATIDUM SOL. INJ. IN STILOU

INJECTOR PREUMPLUT

GLUCOBAY 50 ACARBOSUM COMPR.

GLUCOBAY 100 ACARBOSUM COMPR.

ZOMARIST COMBINATII ( VILDAGLIPTINUM + COMPR. FILM.

50mg/850mg METFORMINUM)

GLUCOVANCE® COMBINATII COMPR. FILM.

500 mg/2,5 mg (METFORMINUM+GLIBENCLAMIDUM)

AMARYL 6 mg GLIMEPIRIDUM COMPR.

PIOGLITAZONA/ME COMBINATII ( PIOGLITAZONUM + COMPR. FILM.

TFORMIN FLOMI 15 METFORMINUM)
mg/850 mg

NOVOMIX 50 INSULINUM ASPART SUSP. INJ. IN CARTUS

PENFILL 100 U/ml

HUMALOG 100 INSULINUM LISPRO SOL INJ. IN STILOU

unitati/ml JUNIOR INJECTOR (PEN)
KWIKPEN PREUMPLUT

XULTOPHY 100 COMBINATII (INSULINUM DEGLUDEC + SOL. INJ. IN STILOU

unitati/ml + 3,6 mg/ml LIRAGLUTIDUM) INJECTOR (PEN)
PREUMPLUT

8  

Prof. Univ. Dr. Cristina Ghiciuc

© Aprilie 2020  
 Hormonii pancreatici
 Insulina – secretată de celulele beta pancreatice;
 Glucagon – secretat de celulele alfa pancreatice;
 Altii:
 Amilina sau Polipeptid amiloid insular (islet amyloid polypeptide sau IAPP) –
secretat de celulele beta pancreatice;
 Somatostatin – secretat de celulele delta pancreatice;
 Hormon polipeptidic pancreatic (PP) – secretat de celulele F (sau PP).
In pancreas există și celule G care secretă gastrina.
Mecanism de acțiune al insulinei
 Cuplarea Insulinei cu subunitatea alfa  activarea unei tirozin-kinaze din structura
subunităţii beta a receptorului  autofosforilarea porţiunii beta determină creşterea
agregării heterodimerilor alfa şi beta şi stabilizarea stării activate a tirozin-kinazei
receptorului  ca rezultat al fosforilărilor repetate se activează o proteinkinază care
reprezintă mesagerul II al transmiterii semnalului biologic postreceptor. Complexul
insulină – receptor este apoi internalizat, apoi are loc desfacerea sa, cu metabolizarea
insulinei şi reciclarea receptorilor de pe suprafaţa celulei.
 Concentraţiile crescute de insulină în plasmă determină down-reglarea receptorilor.
 Translocarea şi exprimarea transportorilor pentru glucoză la suprafaţa celulei este
mediată de influxul de calciu, în timp ce transportul glucozei este realizat prin
activarea adenilat-ciclazei.
 Glucocorticosteroizii scad afinitatea Insulinei pentru receptorii săi, în timp ce
hormonul de creştere creşte afinitatea insulinei pentru aceşti receptori.
 Există 5 tipuri de transportori ai glucozei: GLUT-1  GLUT-5. Defectul în GLUT-4
caracterizează DZ tip 2.
Insulina - efecte biologice
 Asupra metabolismului carbohidraţilor:
 la nivelul celulelor hepatice: scade gliconeogeneza şi glicogenoliza, creşte
glicoliza şi glicogenogeneza;
 la nivelul ţesutului adipos: creşte captarea glucozei, creşte sinteza glicerolului;
 la nivelul ţesutului muscular: creşte captarea glucozei, glicoliza,
glicogenogeneza.
 Asupra metabolismului lipidic:
 la nivelul celulelor hepatice: creşte lipogeneza;
 la nivelul ţesutului adipos: creşte sinteza trigliceridelor şi de acizi graşi;
 la nivel muscular nu acţionează.
 Asupra metabolismului protidic:
 la nivelul celulelor hepatice: scade scindarea proteinelor;
 la nivelul ţesutului adipos nu acţionează;
 la nivelul ţesutului muscular: creşte captarea aminoacizilor şi sintezele
proteice.
 Alte efecte metabolice ale Insulinei sunt:
 creşte transportul în celule al K+, Ca2+, nucleosidelor şi ionului anorganic de
fosfat;
 creşte sinteza acizilor nucleici.

Clasificarea preparatelor de insulină

 Insulină cu acţiune ultrarapidă:
 Insulină lispro;

9  

Prof. Univ. Dr. Cristina Ghiciuc

© Aprilie 2020  
  Insulină aspart;
 Insulină glulisine;
 Insulină cu acţiune rapidă: Insulină Regular;
 Insulină cu acţiune intermediară:
 Insulină lentă;
 Insulină neutral protamin Hagedorn (Insulină NPH sau Isophane Insulin);
 Insulină cu acţiune lungă:
 Insulină glargine;
 Insulină determir;
 Insulină degludec.
 Combinaţii de insulină:
 70% Insulină NPH + 30% Insulină Regular;
 75% Insulină NPL (Insulină neutral protamin lispro) + 25% Insulină lispro.

Antidiabeticele orale
Clasificare și mecanisme de acţiune
 Sulfoniluree: Generaţia I: Tolbutamida, Clorpropamida,
Generaţia a II-a: Glibenclamida, Glipizida, Gliclazida,
Glibornurid,Gliquidona
Generaţia a III-a: Glimepirid.
 Mecanism de acţiune: blocarea canalelor de K+ receptor dependente.
 Stimulante ale secreției de insulină (glinide): Repaglinida, Nateglinida.
 Mecanisme de acţiune:
 stimularea secreţiei de insulină printr-un mecanism dependent de
nivelul glucozei;
 blocarea canalelor de K+-ATP-dependente, producând depolarizarea
membranei, deschiderea canalelor de Ca2+ voltaj dependente cu
creşterea influxului de Ca2+ intracelular, urmată de eliberarea de
Insulină;
 legare de receptorii celulelor beta pancreatice pentru sulfoniluree
(SUR1), dar la alt situs de legare.
 Biguanide: Metformina, Buformina.
 Mecanism de acţiune: scade nivelul glucozei din plasmă (nu este legat de
prezenţa funcţionalităţii celulelor beta pancreatice).
 Inhibitoare de alfa-glucozidază: Acarboza, Miglitol, Vogliboza.
 Mecanism de acţiune: prin inhibarea alfa-glucozidazei, este întârziată
absorbţia carbohidraţilor (dextrine, maltoză, sucroză, nu şi lactoză) din intestin
 se reduce creşterea postprandială a glicemiei şi creşte efectul insulinei.
 Tiazolidindione: Pioglitazona.
 Mecanism de acţiune: creşterea sensibilităţii receptorilor celulelor ţintă la
Insulină.
 Incretinmimetice (agonişti de peptide similare glucagonului = glucagon-like peptide-
1): Exenatida, Liraglutida, Lixisenatida, Albiglutida.
 Mecanism de acţiune: agonişti de peptide similare glucagonului  stimulează
secreția de insulină și scade nivelul de glucagon.
 Inhibitori de dipeptidil-peptidazǎ-4 (DPP-4): Sitagliptin, Vildagliptin, Saxagliptin,
Teneligliptin, Linagliptin, Alogliptin.
 Mecanism de acţiune: inhibitori de dipeptidil-peptidazǎ-4 (DPP-4) (enzimele
care inactivează incretinele)  stimulează secreția de insulină și scade nivelul
de glucagon.

10  

Prof. Univ. Dr. Cristina Ghiciuc

© Aprilie 2020  
  Inhibitor al co-transportului sodiu-glucoză de tip 2 (SGLT-2): Dapagliflozin,
Canagliflozin.
 Mecanism de acţiune: inhibitor al co-transportului sodiu-glucoză de tip 2
(SGLT-2) de la nivel renal  scade reabsotbția glucozei.
 (Inhibitori de aldozreductază: Tolrestat  a fost retras din practica medicală.)

Hormonii sexuali: androgenii, estrogenii și progesteronul

Androgenii: analogi și antagoniști ai androgenilor

 Testosteron și Analogi ai androgenilor: în terapie, se folosesc produşi care sunt mai
greu inactivaţi la nivel hepatic:
 Mecanism de acţiune: Testosteronul acţionează prin legarea la
receptorii citosolici, interacţiunea determinând complexe, care
migrează în nucleu  legare de situsuri nucleare şi sinteze proteice cu
"ADN direcţionat" prin formarea unui mesager specific ARNs.
 Testosteron și derivați de testosteron:
 Testosteron sub formă de esteri sau suspensii de microcristale (i.m.:
Testosteron propionat, Testosteron fenilpropionat, Testosteron enantat;
p.o.: Testosteron undecilat);
 Derivați: Metiltestosteron; Fluoximesteron; Mesterolona (nu poate fi
metabolizat în estrogeni, având avantajul de a nu provoca atrofii
testiculare), Danazol.
 Derivați de nandrolon: nandrolon (Fenpropionat sau Decanoat), Etilestrenol,
Trenbolone; Boldenone;
 Derivați de dihidrotestosteron: Stanozol; Oxandrolon; Drostanolone
propionate (Dromostanolone); Oximetholone.
 Antagoniști ai androgenilor (antiandrogeni):
 Antagoniști competitivi al receptorilor pentru androgeni
 Selectivi
 Derivați steroidieni: Cyproterona acetat: mecanisme de acţiune:
antagonist competitiv al receptorilor pentru androgeni; scăderea
producţiei de testosteron
 Derivați nesteroidieni: Flutamida, Nilutamida, Enzalutamida,
Bicalutamida: mecanism de acţiune: antagonist competitiv al
receptorilor pentru androgeni.
 Neselectivi: Spironolactona: mecanism de acţiune: antagonist
competitiv al aldosteronului și al receptorilor pentru androgeni.
 Inhibitori ai producției de androgeni:
 Inhibitori de 5-alfa-reductază
 Finasterida, Dutasterida: mecanism de acţiune: inhibitor de 5-
alfa-reductază
 Inhibitori ai sintezei de steroizi:
 Selectivi: Abirateron  inhibitor ireversibil de 17alfa-
hidrogenaza și C-17,20-liază ( inhibitor al sintezei de
androgeni);
 Neselectivi (inhibitor al sintezei de cortizol, aldosteron și
androgeni): Ketoconazol  inhibitor de 17alfa-hidrogenaza și

11  

Prof. Univ. Dr. Cristina Ghiciuc

© Aprilie 2020  
 C-17,20-liază ( inhibitor al sintezei de androgeni), inhibitor
al sintezei de ergosterol din membrana fungică.
 Agoniști ai GnRH:
 analogi de GnRH: Buserelina, Nafarelin, Leuprolid, Deslorelin,
Goserelin, Triptorelin, Histrelin: mecanism de acțiune: agoniști
ai GnRH.

Estrogenii: analogi și antagoniști ai estrogenilor

 Estrogeni (Estradiol, estriol, estrona) și Analogi ai estrogenilor
 Mecanism de acţiune: similar cu cel al altor steroizi.
 Estradiol, estriol, estrona – sunt estrogeni naturali:
 Derivați:
 Derivați cu structură steroidiană: Etinil-estradiol; Mestranol;
 Derivați cu structură nesteroidiană: Dietilstilbestrol; Bisfenol A,
Genistein; Hexestrol; Fosfestrol; Clorotrianisen.
 Antagoniști ai estrogenilor:
 Modulatori selectivi ai receptorilor pentru estrogeni (SERM = selective
estrogen-receptor modulators):
 Antagoniști parțiali ai receptorilor pentru estrogeni: Tamoxifen,
Toremifen.
 Agoniști-antagoniști ai receptorilor pentru estrogeni: Raloxifen,
Ospemifen, Bazedoxifen.
 Antiestrogeni:
 Antagoniști selectivi ai receptorilor pentru estrogeni (SERDs =
selective estrogen-receptor downregulator): Fulvestrant
 Antagoniști selectivi ai receptorilor pentru estrogeni și inhibitori ai
estrogenilor endogeni: Clomifen (unul dintre metaboliți este slab
agonist al receptorilor pentru estrogeni, alt metabolit este puternic
antagonist al receptorilor pentru estrogeni). Unii autori încadrează
Clomifenul printre modulatorii selectivi ai receptorilor pentru
estrogeni.
 Inhibitori ai sintezei de estrogen:
 Inhibitori steroidieni de aromatază  inhibiție ireversibilă a enzimei:
 Formestan,
 Exemestan;
 Inhibitori nesteroidieni de aromatază  inhibiție reversibilă a enzimei:
 Aminoglutetimida
 Anastrozol,
 Letrozol;
 Agoniști ai GnRH: Buserelina, Nafarelin, Leuprolid, Deslorelin, Goserelin,
Triptorelin, Histrelin.

Inductori ai ovulației
 Clomifen
 Menotropinele

Progestativele: analogi și antagoniști ai progestativelor

 Progesteron și Analogi ai progestativelor:
 Mecanism de acţiune: similar cu cel al altor steroizi.
 Progesteronul este folosit limitat ca medicament singur (folosit în asocieri).

12  

Prof. Univ. Dr. Cristina Ghiciuc

© Aprilie 2020  
  Progestative de sinteză (se clasifica în funcție de structură în pregnani, estrani
și gonani; se pot clasifica în funcție de generație: generația 1, 2, 3 sau 4)
 Derivați cu structură similară progesteronului (pregnani sau C21-
prosemnatura pentru comisia de eticane)
 Hidroxiprogesteron,
 Medroxiprogesteron,
 Ciproteron acetat
 Gestonorona (Norhidroxiprogesteron)
 Megestrol,
 Clormadinona,
 A patra generație: Nomegestrol.
 Derivați cu structură similară 19-nortestosteron (estrani)
 Prima generatie: Alilestrenol, Noretindron (Noretisteron),
Etinodiol.
 A doua generație: Linestrenol (Etinilestrenol),
 A patra generație: Dienogest.
 Derivați cu structură similară 19-norgestrel (gonani)
 Prima generație: Norgestrel,
 A doua generație: Levonorgestrel.
 A treia generație: Norgestimate, Norelgestromin, Desogestrel,
Gestodene, Etonogestrel.
 Derivați de Spironolactonă
 Drospirenona.
 Antagoniști ai progestativelor (antiprogestative):
 Mifepristona, Onapristona
 Mecanism de acţiune: antagonist competitiv al receptorilor pentru
progesteron și glucocorticoizi
 Danazol
 Mecanism de acţiune: antagonist competitiv al receptorilor pentru
progesteron, estrogeni, androgeni și glucocorticoizi.
o Ulipristal
 Mecanism de acţiune: modulator al receptorilor pentru progesteron (în
doze mari este agonist parțial al receptorilor pentru progesteron 
inhibă eliberarea LH  inhibitor al ovulației).

4. Recapitulare: redactarea de reţete magistrale şi tipizate; asocieri medicamentoase.

 
 

13  

Prof. Univ. Dr. Cristina Ghiciuc

© Aprilie 2020  
  

14  

Prof. Univ. Dr. Cristina Ghiciuc

© Aprilie 2020  
 15  

Prof. Univ. Dr. Cristina Ghiciuc

© Aprilie 2020  
 16  

Prof. Univ. Dr. Cristina Ghiciuc

© Aprilie 2020  
  

17  

Prof. Univ. Dr. Cristina Ghiciuc

© Aprilie 2020