Şcoala Sanitară Postliceală ’’Christiana’’

Referat – Boli Infectioase

Hepatia Virala A (HVA)

1
 HEPATITA VIRALA ACUTA

I. Generalităţi

Hepatitele virale acute sunt produse de virusurile A, B, C, D, E. Calea de transmitere a hepatitei A

si E este pe cale digestiva. Hepatitele virale B, C,D se transmit prin:
• Contact sexual
• Folosirea la comun a unei seringi pentru injectarea drogurilor
• Refolosirea acelor nesterilizate ori sterilizate necorespunzator
• Folosirea la comun a obiectelor de uz personal precum aparatul de ras, periuta de dinti
• De la mama infectata la copil, in timpul sarcinii
• Prin saliva si lacrimi
• In timpul transfuziilor de sange sau a interventiilor chirurgicale
• In timpul realizarii tatuajelor, manichiurii si pedichiurii, interventiilor stomatologice

Hepatita Virala A ( HVA)

HVA este o boala infectioasa determinata de virusul hepatic A din genul Enterovirus, cu, caracter
hepatotrop, provocand o boala generala a organismului si, mai ales a ficatului.
Virusul A se gaseste atat in materiile fecale, bila cat si in sange, are mare rezistenta in mediul
extern. Infectia se transmite prin apa, alimente, obiecte contaminate.
Hepatita acuta virala tip A este o boala cu transmitere digestiva, intalnindu-se mai frecvent in
perioada toamna –iarna-primavara si poate afecta colectivitatile de copii si elevi.
Boala este strâns asociată cu igienă personală precara si salubritatea deficitara.
Din aceasta cauza , impreuna cu alte boli cu transmitere digestiva , este denumita boala “
mainilor murdare “
HAV este determinate de un virus care afecteaza ficatul fara sa produca complicatii si care dupa
vindecare produce imunitate pentru toata viata.
Factorii care favorizeaza aparitia imbolnavirilor:
- igiena defectuoasa (maini nespalate etc. – “boli ale mainilor murdare”); - contactul direct cu persoana
infectata; - folosirea de obiecte contaminate (vesela, pahare etc); - apa contaminate, alimente contaminate
(risc crescut de infectare); - WC-uri publice nedezinfectate corespunzator;- inotul in bazine insuficient
clorinate. Calea de transmitere: fecal-orala (digestiva).

2
 Manifestarea bolii
- la 14-42 de zile de la contactul infectant: disconfort, oboseala, somnolenta;- pielea se coloreaza in galben
(icter);- dispare pofta de mancare;- greata, ameteli, varsaturi, stare de rau general;- scaunele se
decoloreaza (albicioase);- urina se coloreaza in rosu-brun (culoarea berii)
Perioada de incubatie - in medie 1 luna, virusul fiind prezent in sange si in scaun, din a doua
jumatate a perioadei de incubatie.

I. Ingrijirea pacientilor cu Hepatita Virala Acuta A (HVA)

Culegerea datelor: - varsta, hepatita A domina la varsta copilariei; - deficienta de igiena;
Ancheta epidemiologica: se cauta contactul infectant cu sursa de infectie;
Conditiile de mediu - colectivitatile: camine, crese, scoli, ofera conditi favorizante de transmitere
a bolii prin persoanele cu infectie hepatica cu evolutie asimptomatica (infectii inaparente).
Alimente consumate; - sursa de apa (ape contaminate); - cunosctintele pacientului si ale familiei
despre boala.

Semne si simptome
Perioada de incubatie cuprinsa intre 14-42 zile. Perioada preicterica intre 1-10 zile; - Febra,
- dureri musculare generalizate; - manifestari catarale respiratorii;- debut pseudo-gripal.
Manifestari digestive – debut digestiv cu semne de gastroduodenita; - anorexie, cu repulsie de
alimente, balonare; - greata, varsaturi; - dureri epigastrice, de cap; - senzatie de greutate in hipocondrul
drept; - dureri articulare artralgii; - debut pseudo-reumatismal.
Icterul – coloratia galbena a tegumentelor si a sclerelor, mucoasa conjunctivala; - prurit, astenie
pronuntata, ameteli; - insomnie ori somnolenta; - irascibilitate, apatie pana la depresie psihica; - oligurie
( retentie hidrica si sodica) cu urina inchisa la culoare (hipercroma – ca berea bruna); - contispatie.
Hepatita virala A poate debuta uneori atipic. In acesta perioada, ficatul este marit,
hepatomegalie, sunt afectate caile biliare, stomacul si intestinul, pancreasul, sistemul nervos. In formele
severe pot aparea hemoragii digestive, cutanate si mucoase - epitaxis, gingivoragii.

Se cerceteaza:
- Sindromul de hepatocitoliza = transaminazele TGP, TGO; aldolazele si sideremia cresc din cauza
citolizei;
- Sindroul colestatic (excreto-biliar, bilio-obstructiv) = bilirubinemia creste; fosfataza alcalin – creste in
hepatita colestatica;

3
- Sindromul de inflamatie = teste de disproteinemie (scaderea albuminei si o crestere a beta si alfa
globulinelor, apoi a gammaglobulinelor); electroforeza; imunoelectroforeza – creste IgM.
- Sindromul de deficit functional hepatic = testele de coagulare ( tulburari in sinteza factorilor de
coagulare); teste care se refera la metabolismul glucidic ( tendinte de hiperglicemie-din cauza afectari
pancreasului); teste care se refera la metabolismul lipidic (fosfolipidele cresc, colesterolul scade).
- Examene curente = leucograma si VSH, au valoare in a indica etiologia virala (leucopenie cu VSH
normal sau chiar incetinit, datorita hemoconcentratiei); examen de urina, urobilinogen crescut,
bilirubina prezenta.
- Teste specifice de laborator = decelarea antigenului hepatic A din ateriile fecale
(imunoelectromicroscopie); decelarea anticorpilor anti HAV prin testul RIA sau imunoenzimatic ELISA.

Probleme:
- Hipertermie legata de manifestarea generala infectioasa, fara frisoane;
- Disconfort legat de prurit, durerile musculare, articulare, de manifestarile digestive, catarale;
- Gresturi, varsaturi legate de gastro-duodenal;
- Anorexie legata de afectareastomacului si intestinului si alterarea gustului;
- Alterarea nutritiei prin deficit din cauza anorexiei, greturilor si varsaturilor;
- Dureri epigastrice, de cap, musculare, articulare, legate de infectia care afecteaza organe.
- Diminuarea mobiltatii fizice legata de astenie, ameteli, alterarea metabolismului;
- Afectarea tegumentelor si mucoaselor legata de urticarie, de coloratia galbena;
- Eliminare urinara inadecvata legata de retentia hidrica sau tulburare in metabolismul apei si al
electrolitilor, cu cresterea lichidului extracelular;
- Constipatie sau diaree legata de insuficienta secretorie a pancreasului exocrin, de colestaza;
- Cunostinte insuficiente asupra bolii si lagate de regimul ingieno-dietetic;
- Anxietate legata de evolutie prognosticul bolii;
- Risc de infectii bacteriene sau virale supradaugate, legat de starea de nutritie anterioara.

Obiective:
Pacientul sa prezinte:
 O diminuare: - a febrei; a varsaturilor; a greturilor; a pruritului; a durerilor de cap, epigastrice,
musculare, articulare.
 Sa fie hidratat si sa prezinte o stare de nutritie adecvata;
 Confort fizic si psihic ameliorat, cat mai adecvat

4
 Pacientul: - sa se depaseze la baie, toaleta cu ajutoru unei perosane; - sa aiba tegumente si
mucoase curate si integre; - sa prezinte o diureza normala; sa aiba un tranzit intestinal normal, sa
nu prezinte constipatie sau diaree; - sa fie instruit aspura bolii si aspura regimului igieno-dietetic;
- sa cunoasca principalele grupe de alimente si continutul lor in factori nutritivi (glucide, proteine,
lipide); - sa nu prezinte anxietate; - sa nu prezinte infectii intercurente bacteriene mai ales
streptococice sau virale.

Interventii:
Toate interventiile vizeaza:
 Protejarea ficatului, sprijinirea regenerarii celulelor hepatice, corectarea reactiilor inflamatorii si a
altor dezechilibre functionale. De asemenea, protejarea pacientului de alte infectii precum si
limitarea transmiterii bolii;
 Izolarea pacientului – de obicei in spital timp de 2 saptamani de la debutul bolii;
 Observarea functiilor vitale;
 Asigurarea odihnei – repaus la pat pentru perioada acuta a bolii ( cat timp testele de citoliza sunt
crescute); dupa perioada acuta – repaus relativ in covalescenta apoi reluarea treptata a activitati.
 Combaterea febrei si a varsaturilor: imbracaminte lejera, microclimat corespunzator in salon,
medicatie antipiretica prescrisa de medic; varsaturile se pot diminua prin: ingerare de cantitati mici
30-60 ml de lichide reci (ceai, siropuri diluate) la intervale de 30-60 minute.; administrarea
medicamentelor se face sub forma de supozitoare;
 Observarea semneor de deshidratare;
 Respectarea dietei, mese mici si frecvente, in functie de toleranta digestiva sau de apetitul
pacientului: la inceput dieta lichida 1.5-2 l pe zi hidro-lacto-zaharata (sucuri de fructe in special
citrice, ceaiuri, compoturi, supe de zarzavat, lapte, iaurt); apoi dieta va cuprinde alimente si
preparate usor digerabile, care sa asigure un aport suficient de glucide si un aport suficient de
aminoacizi necesari regenerarii celulare ( glucide in formele severe – perfuzii intravenoase cu
glucoza; proteinele – lapte si produse lactate; lipidele.
 Asigurarea tranzitului intestinal normal: regim de fructe, zarzavaturi, la indicatia medicului clisme,
laxative;
 Administrarea medicamentelor la indicatia medicului: - simptomatice pentru compaterea
tulburarilor digestive (greturi, varsaturi); - lipotrope = metionina, silimarina, aspatofort; - vitamine
din grupul B, vit.C, vit. E, vit.K ; - in icter prelungit = coleretice (anghirol, colebil, carbicol)

5
 Educarea pacientului – pentru curatarea ficatului pacientul va evita asocierea altor noxe (efort,
abuz alimentar, toxice); - va evita consumarea alimentelor interzise (prajeli, grasimi animale,
conserve, afumaturi, alcool); - pentru dispensarizare corecta, pacientul va fi informat ca disparitia
incterului si a celorlalte semne nu inseamna vindecarea totala; refacerea ficatului necesita timp mai
indelungat 2-3 luni, si urmarirea se face timp de 6 luni iar in unele cazuri urmarirea se face timp de
12 luni clinic si prin examene de laborator;
 Incurajarea pacientului si a familiei de a pune intrebari despre boala si regimul alimenatar;
 Informarea pacientului despre transmiterea bolii si a modului de prevenire a hepatitei de tip A si
pentru foecare tip de hepatita.

Masuri de prevenire a hepatiei:

 Infectarea poate fi prevenita prin vaccinare, aceasta fiind cea mai buna metoda de aparare
impotriva virusului si care oferă imunitate pe viața;
 Igiena personala stricta si spalatul mainilor cu apa si sapun dupa folosirea toaletei, dupa
schimbarea scutecului la copii, precum si inainte de prepararea mancarii sau de luarea meselor;
 Folosirea de obiecte igienice, curate si care nu au mai fost folosite de alte persoane si nespalate;
 Incalzirea alimentelor si a apei la peste 85 grade Celsius - determina distrugerea virusului;
 Evitarea consumului de peste sau fructe de mare in stare cruda sau insuficient preparate termic;
 Fructele si legumele consumate in stare cruda trebuie spalate cu apa din abundenta.