SINDROMUL FRONTAL

Anatomie
Lobul frontal constituie partea anterioară a emisferelor cerebrale. Este separat de
lobul temporal prin scizura lui Sylvius şi de lobul parietal prin scizura lui Rolando.
a. Faţa laterală (externă) cuprinde două şanţuri transversale (frontal superior şi
frontal inferior) care se bifurcă la extremitatea posterioară rezultând şanţul precentral.
Şanţurile delimitează 3 circumvoluţiuni:
- frontală superioară (F1)
- frontală medie (F2)
- frontală inferioară (F3) sau circumvoluţiunea lui Broca. Prin intermediul a două
mici şanţuri care pornesc din scizura lui Sylvius se împarte la rândul ei în 3 porţiuni care
se succed dinainte-înapoi: pars orbitalis, pars angularis şi pars opercularis. Lezarea
acstuia din urmă are ca rezultat apariţia aşa numitei afazii motorii Broca (non-fluentă).
Între şanţul precentral şi scizura lui Rolando se găseşte o circumvoluţie oblică,
circumvoluţia frontală ascendentă (Fa) sau prefrontală.
b. Faţa medială (internă) prezintă scizura calosomarginală (sulcus cinguli) care
delimitează superior circumvoluţia frontală internă şi inferior circumvoluţia corpului
calos (girus cinguli).
c. Faţa inferioară cuprinde:
- şanţul orbitar intern (madial) . Acesta delimitează lateral circumvoluţia orbitară
internă (girus rectus). El conţine bulbul olfactiv şi tractul olfactiv.
- şanţul cruciform “în H” care delimitează circumvoluţiunile orbitară mijlocie şi
externă.
Tablou clinic
1. Tulburări motorii de tip hemipareză/plegie în leziunile distructive ale ariilor 4
şi 6 (Brodmann) din circumvoluţia Fa (care conţine celulele motorii gigante Betz). În
funcţie de topografia leziunilor, deficitul motor poate fi:
- predominant crural (prinde şi porţiunea proximală a membrului superior de
aceeaşi parte). Apare în leziunile care privesc artera cerebrală anterioară (ACA).
- predominant faciobrahial, în afecţiunile arterei cerebrale medii (ACM).
2. Crize epileptice care pot fi:
- motorii de tip jacksonian. Constau în convulsii localizate, ce evoluează în pată
de ulei, uneori cu generalizare secundară.
- crize giratorii
3. Tulburări oculomotorii, care apar în afectarea ariei prefrontale 8 (Brodmann).
Acestea pot fi:
- de tip deficitar, cu deviaţia conjugată a capului şi a ochilor de partea leziunii
(“bolnavul îşi priveşte leziunea”). Sunt caracteristice accidentelor vasculare cerebrale.
- de tip iritativ, cu deviaţia conjugată a globilor oculari de partea opusă leziunii.
Apar în crizele oculogire adversive din epilepsie.
4. Tulburări psihice (apar în peste 80% din tumorile frontale). Constau în:

1
 - tulburări de afectivitate, reprezentate prin stări de euforie nemotivate
de tip moriatic (tendinţă la glume, calambururi)
- stări de apatie, de lipsă de iniţiativă motorie, care pot merge până la
mutism akinetic
- tulburări intelectuale, manifestate prin stări confuzionale (dezorientare
în timp şi în spaţiu), sindrom Korsakov (confuzie, amneuie,
confabulaţie, megalomanie)
- tulburări de atenţie
- tulburări de memorie
5. Tulburări de vorbire de tipul afaziei motorii (Broca) apar în leziunile piciorului
circumvoluţiei frontale a 3-a (pars opercularis). Sunt afectate celulele motorii şi căile
cortico-nucleare. Bolnavul înţelege, dar nu se poate exprima.
6. Ataxia frontală (Bruns). Este de fapt o pseudoataxie şi este produsă prin lezarea
fasciculului fronto-ponto-cerebelos (Turk). Conţine:
- semne cerebeloase : ataxie, lateropulsiune, dismetrie
- semne vestibulare: deviaţii în timpul mersului (lateropulsiuni), tendinţa
de a merge în jur “mers în manej”
7. Apraxia mersului (astazoabazia) apare în leziunile frontale bilaterale
8. Tulburări de reflexe. Se manifestă prin:
- fenomenul de apucare forţată (grassping). Apare contralateral
procesului lezional. Apare de obicei la mână, dar a fost descris şi la
picior.
- Fenomenul de apucare optică (groping) în care privirea se fixează pe
detaliul unui obiect şi nu mai poate fi mişcată din această poziţie.
9. Contractura de tip extrapiramidal. La mobilizarea pasivă a segmentelor de
membru apare un fenomen de hipertonie, ca şi cum bolnavul s-ar opune mişcării.
10. Tulburări sfincteriene. Ele se constată în afectarea feţei inferioare a lobului
frontal. Se manifestă prin:
- micţiuni imperioase, incontinenţă urinară, uneori retenţie
- incontinenţă de fecale
- tulburări sexuale
11. Tulburări vegetative, care pot fi vasomotorii, digestive, pilomotorii, sudorale.

SINDROMUL DE LOB PARIETAL

Anatomie
1. Faţa externă are următoarele limite:
- anterior fisura cuntrală (şanţul lui Rolando)
- superior fisura interemisferică
- inferior scizura lui Sylvius
- posterior scizura perpendiculară externă
Pe faţa externă se constată prezenţa unui şanţ în formă de T (sulcus intraparitalis)
care delimitează 3 circumvoluţiuni:

2
 - parietală ascendentă (girusul postcentral) cuprinde ariile 3,1 şi 2 (Brodmann).
Porţiunea inferioară a circumvoluţiei parietale ascendente se uneşte cu porţiunea
inferioară a circumvoluţiei Fa rezultând operculul rolandic.
- parietală I (lobul parietal superior), cuprinde ariile 5 şi 7
- parietală II (lobul parietal inferior) care are două porţiuni:
- anterioară (girusul supramarginal) conţine câmpul 40
- posterioară (girusul angular) ce conţine câmpul 39B
2. Faţa internă cuprinde lobul patrulater (precuneus) situat între scizura
calosomarginală şi scizura perpendiculară internă.
3. Faţa inferioară- nu are.
Scoarţa parietală cuprinde capătul central al analizatorului senzitiv (câmpurile 3, 1
şi 2) şi asociativ-senzitiv (câmpurile 5 şi 7).
Tablou clinic
1. Tulburări de sensibilitate
- de tip iritativ: crizele jacksoniene senzitive. Acestea constituie crize paresteuice
care se propagă “în pată de ulei”, se repetă de la acelaşi nivel, cuprinzând progresiv
homuncusul senzitiv.. Când aura epileptică porneşte la nivelul operculului rolandic, se
însoţeşte de senzaţii gustative, mişcări de masticaţie, lins, plescăit din limbă ş.a.
- de tip deficitar, rezultând hemihipoestezia contralaterală, ce cuprinde în special
sensibilitatea profundă (cea superficială are o dublă reprezentare corticală).
Uneori tulburările de sensibilitate corticală pot să fie de tip ectromelic (predomină
distal) la nivelul membrelor inferioare şi superioare “în şosetă” şi “în mănuşă” punând
probleme de diagnostic diferenţial cu polineuropatiile. Alteori pot să fie de tip
pseudoradicular (mimând afectarea rădăcinilor C6-C7-C8-T1 sau L5-S1-S2-S3) sau de
tip cheiro-oral (când cuprind jumătate din buze şi primele 3 degete ale policelui de
aceeaşi parte.
Dejerine a descris un sindrom senzitiv cortical caracterizat prin tulburări de
sensibilitate discriminativă. Acesta cuprinde:
- atopognozia (bolnavul nu poate localiza stimulii senzitivi)
- astereognozia (nu poate recunoaşte obiectele prin pipăit cu ochii închişi).
Aceasta poate fi de două feluri:
- amorfognozia (nu recunoaşte forma obiectelor)
- ahilognozia (nu recunoaşte materialul din care este confecţionat obiectul)
- discriminarea tactilă (inatanşia tactilă)
- baroagnozia (abolirea simţului presiunilor)
- abolirea simţului greutăţilor
Tulburările de sensibilitate profundă de tip cortical pot să mai dea:
- ataxie parietală (este accentuată la închiderea ochilor)
- hemipareze fruste cu fenomene de inutilizare a membrului contralateral
(uită exitenţa acestuia)
- hipotonie (rezultă în urma afectării cortexului parietal cu cerebelul)
2. Tulburări de schemă corporală
a. În leziunile emisferului drept (nedominant la dreptaci) apar următoarele
simptome în hemicorpul stâng:
- anosognozia (negarea deficitului motor)
- asomatognozia (neglijarea, ignorarea deficitului motor stâng)

3
 - anozodiaforia (bolnavul este indiferent faţă de afecţiune)
- halucinaţiile kinestezice (are impresia de mişcări anormale la membrele
stângi, membre pe care uneori le personifică)
b. În leziunile emisferului stâng (dominant la dreptaci) apar e sindromul
Gerstmann, care constă din:
- agnozie digitală (imposibilitatea de a denumi sau alege un deget)
- acalculie
- agrafie
- incapacitatea de a distinge aprtea dreaptă a corpului de cae stângă
3. Apraxii. Constau în tulburări ale activităţii gestuale la persoane care nu prezintă
deficite motorii, ataxie sau mişcări involuntare. Apar ca urmare a perturbării funcţiei
asociative corticale.
a. În leziunile emisferului nedominant apare apraxia la îmbrăcare
b. În leziunile emisferului dominant apar:
- apraxia constructivă, care poate fi bidimensională (nu poate desena) sau
tridimensională (nu poate construi din chibrituri, din cuburi)
- apraxia de tip spaţial (nu poate citi un ceas)
- apraxie de orientare topografică (nu mai poate localiza pe hartă)
4. Tulburări de limbaj apar în leziunile scoarţei parietale stângi, dominante
(câmpurile 39 şi 40). Rezultă afazia senzorială Wernike în care bolnavul aude dar nu mai
înţelege semnificaţia cuvintelor, vorbeşte, dar fără sens (afazie fluentă).
5. Tulburări de vedere. Se manifestă sub formă de:
- hemianopsie laterală omonimă – în stadiile timpurii este interesat mai
ales cvadrantul inferior. Apar prin lezarea radiaţiilor optice ale lui
Gratiolet.
- tulburări oculomotorii cu limitarea sau imposibilitatea mişcării voluntare
de partea opusî a globilor oculari.
6. Tulburări trofice manifestate prin amiotrofie (Silverstein). Apare de obicei la
membrul superior în leziuni tumorale şi poate fi distală (de tip Aran-Duchenne) sau
proximală. Se datorează leziunii unui dispozitiv central cerebral cu rol în reglarea
troficităţii.
7. Tulburări de echilibru. Se manifestă sub formă de ataxie şi este explicată prin
lezarea căilor cortico-ponto-cerebeloase.
8. Tulburări vestibulare. S-a dovedit experimental la om că excitarea buzei
superioare a şanţului interparietal produce la o senzaţie de ameţeală.

SINDROMUL DE LOB TEMPORAL

Anatomie
1. Faţa laterală are limita superioară la nivelul şanţului lui Sylvius iar limita
posterioară la scizura perpendiculară externă. Se constată prezenţa a două şanţuri
transverse dispuse antero-posterior ce delimitează 3 circumvoluţiuni (girusuri):
- girusul temporal superior (T1). Pe marginea sa superioară se găsesc
circumvoluţiile temporale transverse Heschl (ariile 41 şi 41) ce constituie capătul central
al analizatorului acustic.

4
 - girusul temporal mijlociu (T2)
- girusul temporal inferior (T3)
2. Faţa laterală a lobului temporal este delimitată anterior de scizura lui Sylvius,
iar posterior se continuă cu lobul occpital. Se constată prezenţa a două şanţuri paralele
dispuse anteroposterior (şanţurile temporo-occipitale lateral şi medial), între care se
găseşte lobul fusiform.
În afara şanţului temporo.occipital lateral se găseşte girusul temporal inferior (T3)
Înăuntrul şanţului temporo-occipital medial se delimitează anterior girusul
hipocampului iar posterior girusul lingual.
Lobul temporal constituie capătul central al analizatorului auditiv (câmpurile 41 şi
42 Brodmann).
Tablou clinic
1. Tulburări auditive. Pot fi produse prin:
- leziuni iritative, care determină manifestări acustice de tipul acufenelor
(vâjîituri, pocnete) prezente mai frecvent îăn urechea de partea opusă.
- leziuni distructive, care nu sunt însoţite de tulburări remarcabile de auz,
deoarece căole acustice se proiectează bilateral pe scoarţa temporală.
În leziunile lobului temporal stâng se întâlneşte rar agnozia auditivă pură, care
constă în imposibilitatea de a recunoaşte semnificaţia zgomotelor auzite.
2. Tulburări de limbaj. Acestea apar în leziunile celor 2/3 posterioare ale
circumvoluţiilor T1şi T2 stângi la dreptaci şi se manifestă sub forma tulburărilor de
vorbire de tipul afaziei senzoriale Wernike. La nivelul lobului temporal se constată
apartţia a două manifestări caracteristice ale afaziei:
Surditatea verbală care constă în nerecunoaşterea cuvintelor auzite. Bolnavul nu
poate scrie după dictare.
Afazia amnestică reprezentată prin incapacitatea de a găsi denumirile pentru
diferite obiecte sau noţiuni (de exemplu în loc de “ochelari” bolnavul spune “cu care se
vede”). În realitate se pare că reprezintă sechele după retrocedarea afaziei Wernike.
3. Tulburtări vizuale sub formă de hemianopsie laterală omonimă. Adesea ea
debutează în cvadrant superior, care apoi se poate completa. Se dtorează leziunii tractului
geniculo-calcarin (ansa Meyer).
4. Tulburări de echilibru, datorate unor proiecţii vestibulare pe scoarţa temporală
Se descriu două tipuri de afecţiuni:
- pseudoataxia temporală cu lateropulsiuni care pot merge până la astazoabazie
- vertije, frecvente, apar în crize sau pot fi continue. Pot da senzaţia de rotaţie sau
de deplasare în plan vertical. Se diferenţiază de vertijul periferic prin absenţa senzaţiei de
greaţă, a nistagmusului şi a modificărilor caracteristice la probele vestibulare
instrumentale.
5. Epilepsia temporală are ca şi caracteristică marea lor complexitate,
predominanţa maniferstărilor psihice faţă de cele convulsive.
a. Halucinaţiile
- auditive (zgomote elementare, voci, piese muzicale
- gustative (gusturi dezagreabile, neplăcute
- vizuale pot fi elementare (lumini, stele) sau complexe (secvenţe
cinematografice)
b. Tulburările psihomotorii apar sub forma de:

5
 - automatisme mici, ca gesturi simple (sugere, masticaţie, deglutiţie) sau
gesturi complexe (crize de râs, plâns, frecare a mâinilor, dezbrăcare)
- automatisme mari cu deplasări involuntare pe distanţe diferite (minute,
ore)
În timpul crizelor bolnavii nu au cvonştienţa actelor săvârşite (nu au discernământ
din punct de vedere medico-legal).
c. Tulburări paroxistice de euforie sau anxietate
d. Crize vegetative sub formă de dureri epigastrice şi abdominale, modificări ale
ritmului respirator şi tulburări vasomotorii.

SINDROMUL DE LOB OCCIPITAL

Anatomie
1. Faţa externă este delimitată anterior de scizura perpendiculară externă. Cele
două şanţuri tramsversale delimitează 3 circumvoluiţii occipitale (O1, O2 şi O3).
2. Faţa internă este mărginită anterior de scizura perpendiculară internă care
împreună cu scizura calcarină delimitează cuneusul. Sub scizura calcarină se află girus
lingualis, care se continuă pe faţa internă a lobului temporal.
3. Faţa inferioară conţine două şanţuri occpitale, lateral şi medial, care delimitează
circumvoluţiile occipitale laterale şi mediale.
Funcţiile majore ale scoarţei lobului occipital în legătură cu analizatorul vizual.
Aria 17 Brodmann reprezintă nucleul capătului cortical al analizatorului optic, câmpurile
18 şi 19 constituind câmpuri periferice, de integrare.
Tablou clinic
1. Tulburările câmpului vizual apar sub formă de:
- hemianopsii, care apar în leziunile celulelor scoarţei occipitale şi a fibrelor
geniculo-calcarine (radiaţiile optice Gratiolet). Constau în pierderea vederii în jumătatea
câmpului vizual de partea opusă (hemianopsie laterală ompnimă).
- cvadranopsii (pierderea vederii într-un sfert de câmp vizual)
- hemianopsie altitudinală (perderea vederii în jumătatea superioară sau inferioară
a câmpului vizual)
- hemianopsia dublă în care vederea apare ca printr-o ţeavă de puşcă (în leziunile
corticale este păstrată vederea maculară)
2. Cecitatea corticală apare ca urmare a distrugerii bilaterale a scoarţei cerebrale.
Este caracteristică negarea tulburărilor de vedere. Pe lângă aceasta există şi alte semne
care o diferenţiază de amauroza periferică: examenul FO este normal, pupilele
reacţioneazî la lumină, pe EEG lipseşte ritmul alfa.
3. Sindromul Balint apare de obicei apare de obicei în leziuni parieto-occipitale
extinse bilaterale. Se manifestă prin:
- paralizia psihică a privirii, în care apare o nesiguranţă a mişcărilor privirii,
aceasta având tendinţa de a adera la un punct sau la un detaliu al obiectului, pe care nu-l
vede în ansamblul său. Bolnavul nu poate căuta din priviri un obiect din multe altele şi nu
poate nu poate număra optic o serie de obiecte (are tendinţa să se ajute prin pipăit)
- ataxie optică, manifestată prin erori în apreciarea distanţei faţă de obiect

6
 - intenţie vizuală
4. Halucinaţii vizuale (halucinaţiile reprezintă percepţii fără obiect, acestea
existând doar în imaginaţia bolnavului). Pot fi bi sau tridimensionale, sub formă de
scântei, lumini, culori.
5. Metamorfopsiile (iluziile) vizuale (metamorfopsiile constau în percepţia eronată
a unui obiect, care însă există în realitate). Se manifestă prin tulburări ale formei
(micropsie, macropsie), ale culorii (acromatopsie, discromatopsie), teleopsie (mic şi
departe), pelopsie (mare şi aproape).
6. Agnozia vizuală constă în pierderea posibilităţii de recunoaştere a obiectelor cu
ajutorul vederii, deşi bolnavul nu are modificări senzitivo-senzorială. Constă în:
a. agnozie vizuală pentru cuvântul scris (alexie, cecitate verbală). Se manifestă
sub formă de alexie literală (nu recunoaşte literele) sau alexie verbală (nu recunoaşte
cuvintele). Apare în leziuni ale emisferului stâng (dominant) la dreptaci.
b. agnozie pentru obiecte. Constă în imposibilitatea bolnavului de a identifica
obiectele care ne înconjoară, forma şi culoarea lor.
c. agnozie spaţială, care se poate manifesta sub formă de:
- pierdere a capacităţii de localizare a obiectelor în spaţiu. Bolnavul nu
mai poate aprecia just distanţele dintre două obiecte sau dintre persoana sa
şi obiect
- pierderea memoriei topografice (nu se mai orientează pe hartă)
d. agnozia fizionomiilor (prosopagnozia) în care bolnavul nu mai recunoaşte
feţele celor cunoscuţi, nici chiar a sa dacă se priveşte într-o oglindă. Apare în loziuni
apriero-occipitale drepte (emisferul nedominant la dreptaci).
7. Tulburări psihice sun formă de:
- tulburări de comportament
- tulburări de memorie (în special topografică)
- indiferenţă afectivă
8. Tulburări oculomotorii
- nistagmusul optokinetic (secuse nistagmice orizontale la mişcarea conjugată a
globilor oculari)
- tulburări de fixaţie a privirii

7
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Medicină Generală “Victor Papilian”

Tematica cursurilor disciplinei de Neurologie Pediatrică

Anul VI Medicină Generală (anul universitar 2002-2003, sem. I)

CURS TEMATICĂ ORE

1 Dezvoltarea morfofuncţională a sistemului nervos la sugar şi copil 1
Examenul neurologic la sugar 1
2 Encefalopatiile infantile sechelare 1
Hemoragiile intracraniene ale perioadei intranatale 1
3 Tumorile cerebrale 1
Malformaţiile congenitale ale sistemului nervos. Craniosinostozele şi
craniostenozele. Hidrocefalia sugarului şi copilului 1
4 Anomaliile cromosomiale 1
Encefalitele. Coreea acută Sydenham 1
5 Bolile neurocutanate (facomatozele) 1
Epilepsia la copil şi adolescent. Tulburările paroxistice ale somnului 1
6 Bolile metabolice ale copilăriei 1
Degenerările spinocerebeloase. Atrofiile musculare spinale 1
7 Polineuropatiile ereditare. Distrofiile musculare progresive 1
Traumatismele craniocerebrale 1

Şef Disciplină
Conf. Dr. Marcel Pereanu

8
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Medicină “Victor Papilian”

Programa analitică a disciplinei de Neurologie Pediatrică

Anul VI Medicină Generală (anul univ. 2002-2003, sem. I)

CURS TEMATICĂ ORE

1 Dezvoltarea morfofuncţională a sistemului nervos la sugar şi copil 1
Reflexele tranzitorii alimentare
Reflexele tranzitorii posturale
Examenul neurologic la sugar şi copil 1
Anamneza
Examenul clinic
2 Encefalopatiile infantile sechelare 1
Forma spastică (boala Little)
Forma atetozică
Forma ataxică
Forma rigidă
Forma tremblantă
Hemoragiile intracraniene ale perioadei intranatale 1
Hemoragia intraventriculară-periventriculară
Hemoragia intracerebeloasă
Hematomul subdural
Hemoragia intraparenchimatoasă
Hemoragia subarahnoidiană primară
3 Tumorile cerebrale 1
Tumorile cerebrale din fosa posterioară
Tumorile supratentoriale
Malformaţiile congenitale ale sistemului nervos 1
Spina bifida
Malformaţia Arnold-Chiari
Malformaţia Dandy-Walker
Craniosinostozele şi craniostenozele
Craniosinostozele simple
Craniosinostozele complexe. Sindromul Crouzon. Sindromul Apert
Hidrocefalia sugarului şi a copilului
4 Anomaliile cromosomiale 1
Anomaliile cromosomilor autosomali
Anomaliile cromosomilor sexuali
Encefalitele 1
Sindromul Reye

9
 Panencefalita sclerozantă subacută (PESS)
5 Bolile neurocutanate (facomatozele) 1
Neurofibromatoza
Scleroza tuberoasă
Ataxia-teleangiectazia
Sindromul Sturge-Weber
Angiomatoza retinocerebeloasă
Epilepsia la copil şi la adolescent 1
Spasmul infantil
Sindromul Lennox-Gastaud
Epilepsia mioclonică a copilăriei
Epilepsia petit mal
Status epilepticus
Convulsiile febrile
Tulburările paroxistice ale somnului
6 Bolile metabolice ale copilăriei 1
Gangliozidozele
Sfingolipidozele
Ceroid-lipofuscinozele
Fenilcetonuria
Degenerescenţa hepatolenticulară
Degenerările spino-cerebeloase 1
Ataxia Friedreich
Atrofiile olivo-ponto-cerebeloase
Paraplegia spastică familială
Atrofiile musculare spinale
7 Polineuropatiile ereditare 1
Polineuropatiile ereditare senzitivo-motorii
Polineuropatiile ereditare senzitiv-autonome
Distrofiile musculare progresive (DMP) 1
DMP legată de cromosomul X
DMP autosomal recesivă
DMP autosomal dominantă
Traumatismele craniocerebrale

Şef Disciplină
Conf. Dr. Marcel Pereanu

10
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Medicină “Victor Papilian”

Tematica cursurilor disciplinei de Neurologie

Anul IV Stomatologie (anul universitar 2002-2003, sem. I)

CURS TEMATICĂ ORE

1 Semiologie neurologică 1
2 Semiologie neurologică 1
3 Nervii cranieni 1
4 Accidentele vasculare cerebrale ischemice 1
5 Accidentele vasculare cerebrale hemoragice 1
6 Epilepsiile 1
7 Encefalitele 1
8 Tumorile cerebrale 1
9 Patologia nervilor rahidieni 1
10 Boli eredo-degenerative ale sistemului nervos 1
11 Boli degenerative câştigate ale sistemului nervos 1
12 Bolile musculare 1
13 Stările comatoase 1
14 Cefaleea 1
15 Traumatismele craniocerebrale 1

Şef Disciplină
Conf. Dr. Marcel Pereanu

11
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Medicină “Victor Papilian”

Programa analitică a disciplinei de Neurologie

Anul IV Stomatologie (anul univ. 2002-2003, sem. I)

CURS TEMATICĂ ORE

1 Semiologie neurologică 1
Sindromul de neuron motor periferic
Sindromul de neuron motor central
Sindromul senzitiv
2 Semiologie neurologică 1
Sindromul cerebelos
Sindromul extrapiramidal
Sindroame medulare
Sindroame extrapiramidale
Sindroame hipotalamice
Sindroame corticale
3 Nervii cranieni 1
4 Accidentele vasculare cerebrale ischemice 1
Atacul ischemic constituit
Atacul ischemic tranzitor
5 Accidentele vasculare cerebrale hemoragice 1
Hemoragia cerebrală
Hemoragia subarahnoidiană
6 Epilepsiile 1
Epilepsiile focale
Epilepsiile generalizate
Statusul epileptic
7 Encefalitele 1
Encefalitele virotice
Scleroza în plăci
8 Tumorile cerebrale 1
Clasificarea histologică
Sindromul de hipertensiune intracraniană
Forme topografice
9 Patologia nervilor rahidieni 1
Nevralgia sciatică
Mononeuropatii
Polineuropatii

12
 Poliradiculonevrite
10 Boli eredo-degenerative ale sistemului nervos 1
Boala Charcot-Marie-Tooth
Boala Friedreich
11 Boli degenerative câştigate ale sistemului nervos 1
Boala Parkinson
Coreea cronică
Scleroza laterală amiotrofică
12 Bolile musculare 1
Distrofiile musculare progresive
Miotoniile
Miastenia gravis
13 Stările comatoase 1
Coma diabetică
Coma hipoglicemică
Coma uremică
Coma hepatică
14 Cefaleile 1
Migrena
Migrena în ciorchine
Cefaleea de tip tensiune
15 Traumatismele craniocerebrale 1
Comoţia
Contuzia
Dilacerarea

Şef Disciplină
Conf. Dr. Marcel Pereanu

13
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Medicină “Victor Papilian”

Tematica lucrarilor practice la disciplina de Neurologie

Anul IV Stomatologie (anul univ. 2002-2003, sem. II)

1. Examenul neurologic.
2. Diagnosticul topografic si etiopatogenic al leziunilor de nervi
cranieni – I, II si a sistemelor oculomotorii.
3. Patologia nervilor trigemen si facial.
4. Patologia nervilor VIII, IX, X, XI, XII.
5. Explorarea semiologica a deficitelor motorii: sindromul de neuron
motor central si periferic.
6. Diagnosticul etiopatogenic si topografic in ataxii.
7. Semiologia miscarilor involuntare.
8. Examenul reflexelor.
9. Tulburarile de sensibilitate in extremitatea cefalica – cefaleea si
migrena.
10.Pierderile acute de cunostinta.
11.Examenul clinic si diagnosticul comelor.
12.Diagnosticul tulburarilor de vorbire.
13.Sindroame date de leziuni corticale.
14.Sindromul de hipertensiune intracraniana - manifestari clinice
cauze.
15.Sindromul meningean.
16.Investigatii paraclinice in patologia neurologica.

Dr. Corina Roman - Filip

Disciplina: Neurologie
Catedra VI

14
 Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Medicină “Victor Papilian”

Tematica cursurilor la disciplina de Neurologie

Anul V Medicină Generală (anul univ. 2002-2003, sem. II)

CURS TEMATICĂ ORE

1 Semiologie neurologică 3
2 Semiologie neurologică 3
3 Nervii cranieni 3
4 Accidentele vasculare cerebrale ischemice 3
5 Accidentele vacsulare cerebrale hemoragice 3
6 Epilepsiile 3
7 Boli infecţioase ale creierului 3
8 Tumorile cerebrale 3
9 Patologia nervilor periferici 3
10 Boli eredo-degenerative ale sistemului nervos 3
11 Boli degenerative câştigate ale sistemului nervos 3
12 Boli ale sistemului muscular 3
13 Cefaleea 3
14 Stările comatoase 3
15 Traumatismele cranio-cerebrale 3

21.02.2003 Şef Disciplină,

Conf. Dr. Pereanu Marcel

15
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Medicină “Victor Papilian”

Programa analitică a disciplinei de Neurologie

Anul V Medicină Generală (anul univ. 2002-2003, sem II)

CURS TEMATICĂ ORE

1 Semiologie neurologică 3
Sindromul de neuron motor periferic
Sindromul de neuron motor central
Sindroamele senzitive
2 Semiologie neurologică 3
Sindroame medulare
Sindroame de trunchi cerebral
Sindroame extrapiramidale
Sindromul cerebelos
Sindroame hipotalamice
Sindroame corticale
3 Nervii cranieni 3
4 Accidentele vasculare cerebrale ischemice 3
Atacul ischemic tranzitor
Atacul ischemic constituit
Tromboza venoasă cerebrală
5 Accidentele vasculare cerebrale hemoragice 3
Hemoragia cerebrală
Hemoragia subarahnoidiană
6 Epilepsiile 3
Epilepsiile focale
Epilepsiile generalizate
Statusul epileptic
7 Boli infecţioase ale creierului 3
Encefalitele virale
Scleroza în plăci
Tabesul dorsal

16
 8 Tumorile cerebrale 3
Clasificarea histologică
Forme topografice
Sindromul de hipertensiune intracraniană
9 Patologia nervilor periferici 3
Plexopatii
Poliradiculonevrite
Polineuropatii
Mononeuropatii
10 Boli eredo-degenerative ale sistemului nervos 3
Polineuropatii ereditare senzitivo-motorii
Polineuropatii ereditare senzitiv-autonome
Boala Friedreich
11 Boli degenerative câştigate ale sistemului nervos 3
Boala Parkinson
Coreea cronică
Scleroza laterală amiotrofică
Siringomielia
12 Bolile sistemului muscular 3
Distrofiile musculare progresive
Miotoniile
Miasteniile
13 Cefaleea 3
Migrena
Migrena în ciorchine
Cefaleea de tip tensiune
14 Stările comatoase 3
Coma diabetică
Coma hipoglicemică
Coma uremică
Coma hepatică
15 Traumatismele cranio-cerebrale 3
Comoţia
Contuzia
Dilacerarea

21.02.2003
Şef Disciplină,
Conf. Dr. Pereanu Marcel

17
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ “VICTOR PAPILIAN”

REFERAT

Accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre temele de studiu şi

cercetare de cel mai mare interes ştiinţific în zilele noastre datorită în primul
rând numărului lor din ce în ce mai mare prin creşterea duratei medii de
viaţă a populaţiei. El constituie a treia cauză de deces, după bolile
cardiovasculare şi cancer, a doua cauză de demenţă, după demenţa
degenerativă (boala Alzheimer) şi prima cauză de invaliditate la persoanele
de vârstă activă.
Lucrarea de diplomă “Aspecte clinice şi imagistice ale infarctelor
cerebrale supratentoriale” întocmită de către D-ra absolventă Apostol
Cristina Petruţa constituie rezultatul unor investigaţii aprofundate clinice şi
computer tomografice efectuate pe un număr de 315 de bolnavi cu accidente
vasculare ischemice internaţi succesiv în perioada ianuarie 2004-decembrie
2004 în Secţia Clinică de Neurologie din Spitalul Clinic Judeţean Sibiu.
Lucrarea este compusă din două părţi mari: generală şi specială.
În prima parte, cea generală, sunt expuse în capitolul 1 date privind
epidemiologia accidentelor vascuale cerebrale, cu date la zi privind
mortalitatea şi morbiditatea prin aceste afecţiuni. În capitolul 2 sunt
prezentate date privind anatomia şi fiziologia circulaţiei cerebrale
subliniindu-se importanţa conceptului de penumbră ischemică în apariţia şi
evoluţia infarctelor arteriale. Capitolul 3 evidenţiază sindroamele clinice
principale care alcătuiesc tabloul clinic al accidentelor vasculare cerebrale
ischemice. În capitolul 4 sunt prezentate date tehnice privind principiile de
funcţionare ale tomografiei craniene computerizate precum şi aportul
tomografiei craniale computerizate în diagnosticul precoce al ischemiilor
cerebrale.
În partea a doua sunt prezentate scopul lucrării, materialul şi metodele
utilizate, rezultatele şi discuţiile privind aspectele clinice şi paraclinice
apărute în urma prelucrării datelor personale obţinute.
Utilitatea practică a acestei lucrări de diplomă este sintetizată în cele 8
de concluzii finale, clar şi succint exprimate, care evidenţiază
particularităţile de abordare ale accidentului vascular cerebral ischemic în
secţia noastră clinică..

18
 Bibliografia cuprinde un număr de 49 de titluri ale unor publicaţii din
ţară şi străinătate, majoritatea acestora fiind de dată recentă.
La lucrare sunt anexate câteva imagini computer tomografice
sugestive privind localizările clasice ale infarctelor cerebrale.
Considerăm că prin această Lucrare de diplomă autoarea face o
trecere în revistă extrem de interesantă şi actuală privind diagnosticul clinic
şi computer tomografic al accidentelor vasculare cerebrale ischemice
localizate supratentorial.
Având în vedere cantitatea şi calitatea muncii depuse pentru alcătuirea
sa propunem acorarea calificativului maxim - nota 10 (zece).

Sibiu, 15.06.2005

Coordonator ştiinţific,
Prof. Dr. Marcel Pereanu

19
 TAR I F

CONSULT PRIMAR 400.000 lei

RECONSULT 200.000 lei

EXAMEN DOPPLER 300.000 lei

20
SC Neurop SRL
Str. Patrioţilor Nr. 7 Sibiu

FIŞA POSTULUI
D-lui Prof. Dr. Pereanu Marcel

- Examinează bolnavii în cadrul consultaţiilor de specialitate din punct de

vedere clinic general (examen clinic pe aparate, inclusiv determinarea TA) şi
special (examenul neurologic, examenul fundului de ochi)
- Prescrie şi analizează investigaţiile paraclinice necesare unui diagnostic
corect al afecţiunii bolnavului
- Prescrie tratamentul cel mai adecvat pentru afecţiunile diagnosticate,
inclusiv cu recomandările de regim alimentar
- Prescrie bilete de trimitere pentru alte medici de alte specialităţi
- Eliberează concedii medicale în cazurile în care afecţiunea diagnosticată
impune acest fapt
- Asigură şi răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă şi
antiepidemice, precum şi de normele de protecţie a muncii
- Raportează cazurile de boli infecţioase potrivit dispoziţiilor în vigoare
- Se preocupă permanent de ridicarea nivelului profesional
- Depune o activitate permanentă de educaţie sanitară a bolnavilor şi
aparţinătorilor

Patron,
Prof. Dr. Pereanu Marcel

21
22