Prezentare imagistica in cadrul

patologiei neurologice

Patologia vasculara a arterei carotide

Conf. Univ. dr. Roman Filip Corina

Md. rez. Hanea Madalina
Md. Rez. Costea Simona
Date generale

Arterele carotide comune sunt

localizate de partea stângă și dreaptă a
zonei cervicale. Aceste artere
reprezinta bifurcatie a diferite artere,
dar prezinta cursuri simetrice. Carotida
comună dreaptă provine de la nivelul
trunchiului brahiocefalic iar cea stânga
din crosa aortica. Acestea se împart în
arterele carotide interne și externe de
la marginea superioară a cartilajului
tiroidian, respectiv la nivelul celei de-a
patra vertebre cervicale.
● La nivelul celei de-a patra vertebre
cervicale, arterele carotide comune se
bifurca intr-o artera carotida interioara
(ICA) si o artera carotida externa
(ECA).
● În timp ce ambele ramuri se
deplasează în sus, carotida internă ia o
cale mai profundă, în cele din urmă
deplasând în sus si patrunde in craniu
pentru a vasculariza creierul.
● Artera carotidă externă se deplasează
mai aproape de suprafață și trimite
numeroase ramuri care alimentează
gâtul și fața.

● În spatele unghiului de bifurcatie al

arterei carotide comune, se afla o
formatiune ovala roșcat-maron,
cunoscut sub numele de bulbul
carotidei.
Patologia vasculara

1.Stenoza carotidiana
2.Disectia carotidiana
3.Displazia fibro-musculara
4.Anevrismul carotidian
Stenoza carotidiana
Date generale

● Stenoza carotidiană sau boala arterială

carotidă reprezinta o îngustare sau
blocare a arterelor carotide.

● Creșterea depozitelor de colesterol,

calciu și alte substanțe (denumite în
mod colectiv plăci) de-a lungul fetei
interne a arterei carotide reprezinta cea
mai comună cauză a stenozei
carotidiene.
Ecografie carotidiana Doppler
Ecografie carotidiana Doppler
Ecografie carotidiana Doppler
Ecografie carotidiana Doppler
 Ecografie carotidiana Doppler

https://www.youtube.com/watch?v=Z1TqllVIU10
AngioCT
AngioCT
Angio IRM
Angiografie
Angiografie
Angiografie
Angiografie
Angiografie

https://www.youtube.com/watch?v=thi6qMVg23A

https://www.youtube.com/watch?v=CPXS75Xdxv
U
Disectia carotidiana
Date generale
● Disecția arterei carotide începe ca o
ruptură într-una din arterele carotide
ale gâtului, care permite sângelui sub
presiune arterială ridicata sa intre între
straturile peretelui arterei și a le diviza.
● Rezultatul este fie un hematom
intramural care poate fi o sursă de
microemboli,sau o dilatare anevrismala
careprovoacă un efect de masă asupra
structurilor înconjurătoare.
● Este larg acceptat faptul că disecția
arterei carotide este o boală
multifactorială.
● Disecțiile sunt catalogate ca fiind
spontane în absența traumatismelor
majore sau penetrante majore.
● Atunci când sunt asociate cu
traumatisme mecanice minore, acestea
pot fi cauzate sau influențate de o
arteriopatie subiacentă.
● (A) Tulburarea și desprinderea intimie
de la nivelul peretelui arterial,
determinând stenoza luminală.
Imaginea prezintă staza de curgere în
lumenul fals de sub intima ridicată.
Această condiție creează o pungă,
care predispune pacientul la formarea
trombilor.
● (B) Disecția subadvențială reprezintă
hemoragia dintre media și adventitia.
Artera poate fi dilatată ca urmare a
îngroșării peretelui arterial, cu un
anumit grad de îngustare luminală.
Desprinderea segmentului de intima nu
este frecvent asociată cu acest tip de
disecție.
Hemoragia poate extravaza prin
adventiție, ducând la formarea
pseudoaneurismului sau fistulei.
Ecografie carotidiana Doppler
Ecografie carotidiana Doppler
Ecografie carotidiana Doppler
 Ecografie carotidiana Doppler

https://www.youtube.com/watch?v=nPjSznve_a
s&list=PL6mtjtsIUQnWCdovRm5LaTPTwyXjCe1T1

https://www.youtube.com/watch?v=19WrOWb8k
w8&index=3&list=PL6mtjtsIUQnWCdovRm5LaTPT
wyXjCe1T1
https://www.youtube.com/watch?v=1N4IhH2Mr
1w&list=PL6mtjtsIUQnWCdovRm5LaTPTwyXjCe1T
1&index=6
AngioCT
Angio IRM
(A) Imagine AngioIRM in care se evidentiaza disectie de carotida stanga, prin
semnul flacarii.
(B) Angiografie la 2 ore de la debutul disectiei carotidei
(C) Angiografie cu prezentatie tardiva a disectiei carotidie cu flux diminuat distal
 (A) Imagine de reconstructie Angio IRM cu disectie de artera carotida interna
stanga.
(B) Imagine in sectiune axiala de Angio IRM cu disectie de carotida interna stanga,
fiind o imagine neregulata cu dublu contur care capteaza sectionat substanta de
contrast.
(A) Imagine de Angio IRM in sectiune axiala in care se evidentiaza dubla disectie de
artere carotide interne prin lumen cu dublu contur cu hipercaptare la extremitate si
hipocaptare centrala
(B) Imagine de reconstructie Angio IRM in care se evidentiaza nivelul disectiei
arterei carotide interne drepte
(C) Imagine de reconstructie Angio IRM in care se evidentiaza nivelul disectiei
arterei carotide interne stangi
Imagine de Angio IRM in sectiune axiala in care se evidentiaza disectia arterei
carotide interne stangi cu formare de anevrism carotidian la acelasi nivel.
Imagine de Angio IRM in sectiune sagitala in care se evidentiaza disectia extinsa a
arterei carotide interne prin semnul flacarii.
Angiografie
Deși considerat standardul de aur,
angiografia digitală nu defineste
întotdeauna semne clare ale disecțiilor
ICA, deoarece grosimea și conținutul
peretelui arterial nu pot fi clar
demonstrate. Pot fi evidente
următoarele:
● Neregularitățile de la nivelul peretelui
vasului
● Semnul corzii
● Semnul corzii si al perlei: îngustarea
focală cu un loc distal de dilatare
● formarea pseudoanevrsmului
● lumenul cu pete dublu sau
desprinderea intimei sunt rareori
văzute
(A) Imagine de angiografie la nivelul bifurcatiei arterei carotide comune, cu disectie
de artera carotida interna dreapta cu semnul flacarii
(B) Imagine de angiografie la nivelul bazei craniului cu disectie de carotida interna
dreapta, cu aspect de pseudoanevrism.
(C) Imagine de CT nativ in sectiune axiala cu zona hipodensa in segmentul M2-3 al
arterei ACM drepte.
Displazia fibro-musculara
carotidiana
Date generale
● Displazia fibromosculară (FMD) este o
boală arterială non-inflamatorie, non-
arteriosclerotică a arterelor medii în
întregul corp, care ar putea duce la
stenoză arterială, ocluzie, anevrism
sau disecție. Tortuozitatea sau
redundanța arterelor, în special arterele
carotide interne, a fost raportată în
asociere cu FMD.

● Boala afectează în mod obișnuit

arterele carotide, renale și cele
extracraniene, dar a fost de asemenea
observată în majoritatea arterelor medii
din corp, cel mai frecvente fiind arterele
mezenterice, iliace și brahiale.
● Există 3 tipuri de FMD: multifocale,
focale și mixte. FMD multifocala este
de departe cel mai frecvent tip,
afectând 90% sau mai mult din
pacienții cu FMD.
● Semnul distinctiv al FMD multifocal
este aspectul "coardei de margele" a
arterei. Acest aspect este prezent
atunci când zonele de îngustare ale
arterelor datorate țesuturilor fibroase
alterneaza cu zone de extindere sau
dilatare a arterei.
● Prezentari mai puțin frecvente ale
imaginii includ buclele vasculare,
ectazia vasculară fusiformă, disecția
arterială, anevrismul și hemoragia
subarahnoidiană.
● FMD focala constă într-o îngustare
unică cu o uniformă tranzitie spre
diametrul normal al arterei. Tipul focal
este mai frecvent la copii și
adolescenți.
Ecografie carotidiana Doppler

● (A) Imagine ECD la nivelul arterei

caraotide comune, care prezinta
multiple turbulente si tortuozitati pe
traiectul sau.
● (B) Zona de turbulenta crescuta la
nivelul arterei carotide interne. Prezinta
velocitate crescuta cu cu spectrul
Doppler migrat catre albastru care
indica zona de stenozare severa.
 (A) Imagine care prezinta spectul Doppler al curbei S al arterei carotide interne.
(B) Angiografie care prezinta aspectul FMD prin curba S.
(C) Imagine care prezinta spectul Doppler al curbei S al arterei carotide interne –
imagine cu potentarea culorii.
AngioCT

Imagine AngioCT in sectiune

sagitala in care se observa
aspectul margelat al arterei
carotide interne la nivelul
vertebrelor C1-C2
AngioIRM
● (A) Imagine AngioIRM a arterei
carotide interne stângi care prezintă
aspectul de displazie fibromusculara
multifocală.
Prezinta multiple zone alternante de
constricție și dilatare (șir de margele) în
partea mediană și distală a arterei
carotide interne.
● (B) Imagine angiografica la nivelul
arterei renale, care evidentiaza o
stenoza severa.
Angiografie
Anevrismul carotidian
Date generale
● Un anevrism al arterei carotide reprezinta o
dilatare la nivelul peretelui unei artere
carotide.
● Dilatarea se dezvoltă deoarece peretele
arterei prezinta un punct de slaba
rezistenta.
● Deși anevrismele arterei carotide rareori se
rup, se pot forma cheaguri de sânge în ele
care pot bloca fluxul sanguin cerebral.
● Un anevrism este formatiunea care implica
toate cele trei straturi ale peretelui unei
artere (intima, media si adventitia).
● Un anevrism fals sau un pseudoaneurysm
este o colecție de sânge care se scurge
complet dintr-o arteră sau vena, dar este
limitat de vasele sau țesuturule
înconjurătoare.
● Anevrismele pot fi, de asemenea, clasificate
în funcție de forma și dimensiunea lor
macroscopică.
● Sunt descrise ca fiind fie saculare, fie
fusiforme.
Ecografie carotidiana Doppler
(A) Imagine de ecografie carotidiana alb-negru si
(B) Doppler in care se evidentiaza un pseuroanevrism care este limitat de tesutul
adiacent.
AngioCT

Imagine AngioCT in sectiune

axiala in care se evidentiaza o
dilatatie giganta de tip
anevrismal la nivelul arterei
carotide interne stangi.
Angiografie

Imagine de tip angiografic in (a) si (b) cu diverse secvente de

injectare a substantei de contrast si (c) cu reconstructie
tridimensionala, in care se observa un anevrism fusiform la nivelul
arterei carotidiene interne si anevrism paraclinoid carotidian.