Sunteți pe pagina 1din 78

CARDIOMIOPATIA DILATATIVA Caracteristica principala:

= dilatatia cavitatilor cardiace, in special a ventriculilor (mai ales VS), la care se asociaza scaderea parametrilor de apreciere a functiei contractile.

Caracteristici ecocardiografice:
1) Marirea cavitatilor cardiace; (grosimea peretilor ramine normala sau chiar redusa); 2) Hipokinezie difuza a peretilor ventriculari, confirmata prin scaderea parametrilor de functie sistolica ai VS (fractie de ejectie si de scurtare); * in CMD ischemica anomaliile de
contractie pot fi segmentare.

Caracteristici ecocardiografice:
3) Aspect caracteristic al VM; 4) Valva aortica cu mobilitate si deschidere reduse prin debit; 5) Tromboza intracavitara; 6) Regurgitari mitrale si tricuspidiene; 7) Absenta leziunilor valvulare si/sau congenitale.

Semne ecocardiografice de prognostic negativ n CMD:

FORMAIUNI INTRACARDIACE

De retinut!
Evaluarea ecocardiografica a maselor intracardiace depinde de abilitatea examinatorului de a face diferenta intre variante de normal/ anormal.
De cele mai multe ori contextul clinic ajuta diagnosticul diferential.

Ecocardiografia nu inlocuieste anamneza si examenul fizic al pacientului!

Formatiuni intracardiace:
1) Pseudomase;
2) Trombi; 3) Tumori; 4) Vegetatii.

1) Pseudomase:
Atriul drept: - reteaua Chiari - valva lui Eustachio - crista Terminalis - anevrismul de sept interatrial - cateter/electrod pacemaker - SIA lipomatos - muschii pectinati - material grasos in jurul inelului VT

1) Pseudomase:
Atriul sting: - calcificarea de inel VM - sinusul coronar - muschii pectinati - SIA lipomatos

1) Pseudomase
Ventriculul drept: - banda moderatoare - trabecule musculare - catetere/electrozi pacemaker Ventriculul sting: - false cordaje - muschi pilieri - trabeculatii

2) Trombi:
- mai frecvent in cavitatile stingi; - cind sint pediculati se confunda cu tumorile cardiace; - la dg. diferential ajuta contextul clinic (AS marit de volum, VS cu dilatatie anevrismala care asociaza si anomalii de kinetica). * metoda optima de evidentiere = TEE!

2) Trombi:
Pacienti cu risc: IMA cu tulburari de kinetica regionala, CMD,AS dilatat in leziunile VM, insuf. cardiaca. Conditii favorizante staza, flux sanguin scazut

2) Trombi:
Apar ca structuri ecogene, amorfe, cu forme diferite, de cele mai multe ori aderenti de endocard. Pot fi unici sau multipli Vechimea: centru ecolucent sugereaza tromb proaspat Mobilitatea este variabila.

Confuzii:
Hipertrofia apicala de VS Sindromul hipereozinofilic care determina fibroza endocardica. VS noncompact

Trombi cu risc de embolizare:


Marimea Mobilitatea Gradul de protruzie in cavitatea VS Hiperkinezia peretelui ventricular adiacent trombului Centru ecolucent (marker al cresterii active)

3) Tumori: benigne si maligne:


Tumorile benigne sint cele mai frecvente: - mixom; - lipomul; - hemangiomul; - rabdomiom; - fibrom; - fibroelastomul papilar; - chistul hidatic.

Mixomul atrial
- cea mai frecventa tumora benigna cardiaca; - atasat de obicei de portiunea inferioara a SIA, dar si de alte structuri; - patrunde prin orificiul VM in timpul diastolei ventriculare; 2D: formatiune circumscrisa, regulata, mobila. M-mod: ecouri anormale in spatele VM; Tumorile mici neprolabante se evidentiaza dificil.

Mixomul atrial
- de obicei tumora unica (75% din cazuri in AS) - forme si marimi diferite, structura neomogena, uneori cu calcificari Dg diferential cu trombii intracardiaci.

Rabdomiomul: - la copil, tumora mica, rotunda, bine delimitata, in VD; Fibromul: - pe fata atriala a VM,VT, aorta, peretele VS, de obicei solitar, uneori infiltreaza miocardul; Fibroelastomul papilar: - pe fata atriala a VM, Vao; aspect de ciorchine de strugure.

Tumorile cardiace maligne


- rare, majoritatea metastazeaza in pericard, fiind insotite de pericardita hemoragica; - unele sint rezultatul diseminarii la nivel cardiac a altor neoplazii (melanom, sin, pancreas).

Tumorile cardiace maligne:

Angiosarcomul Rabdomiosarcomul Fibrosarcomul Mezoteliomul Limfomul Leiomiosarcomul.

4) Vegetatiile:
- formatiuni ecogene, neomogene, atasate de suprafata valvulara, mobile odata cu aceasta, dar si cu mobilitate proprie. - vegetatiile de pe Vao sint cele mai mobile, patrunzind in camera de ejectie a VS; - pe mitrala apar predilect pe cuspa anterioara, au contur neregulat.

Vegetatiile:
- sint vizibile ecografic de la peste 2 mm; - se masoara in 2 diametre; - > 10 mm au risc emboligen; - > 20 mm au risc de obstructie si MS; - riscul emboligen creste paralel cu mobilitatea; - pe VT - vegetatii mari, pufoase (fungi!);

VEGETATIILE: evolutia aspectului ecografic:

- aspect nemodificat; - marirea de volum - interventie chirurgicala; - micsorarea volumului care poate traduce: fibrozare, retractare sub tratament, ruptura cu embolizare.

Importanta eco /cord in EBSA:


* diagnostic pozitiv; * aprecierea evolutiei sub tratament; * evidentierea complicatiilor: abcese ale inelului valvular, perforari valvulare, rupturi de cordaje, extinderea vegetatiei la perete; ! Un examen eco negativ nu infirma dg. de EBSA. ! In caz de recidiva eco nu poate preciza vechimea vegetatiei. ! Ex.Eco nu e sugestiv pentru identificarea germenului cauzal.

ECOCARDIOGRAFIA N CARDIOPATIA ISCHEMIC

Dr. Irina Costache

Ecocardiografia in cardiopatia ischemica


ISCHEMIA determina: 1) - modificari ale contractilitatii miocardice; 2) - modificari de forma ale VS; 3) - modificari ale functiei ventriculare (sistolice si diastolice).

Ecocardiografia in cardiopatia ischemica


Confirma suferinta muschiului cardiac datorata afectarii arterelor coronare; diagnosticheaza complicatiile bolii; ajuta diagnosticul diferential.

M-mod: contractilitatea septului, peretelui posterior al VS, functia ventriculara segmentara; 2D eco: aprecierea contractilitatii tuturor segmentelor ventriculare in diferite sectiuni, evidentierea anevrismului VS, a trombilor, rupturii de sept, a functiei globale aVS. Eco Doppler: cuantificarea insuficientei mitrale prin disfunctie de pilieri, in ruptura de sept, mas. DC, functia diastolica a VS.

Contractilitatea miocardica:
- normala (sept 3-8 mm, PPVS 8-12 mm); - hipokinezie; - akinezie; - diskinezie; - hiperkinezie.

! Anomaliile de kinetica parietala nu sint specifice CI, de ex. miscarea paradoxala a SIV poate fi intilnita in BRS, sdr.WPW, PC, DSA.

ECO CORD in infarctul de miocard


! Anomaliile de contractie evidentiate in 2D se coreleaza bine cu datele anatomice si cu localizarea infarctului pe electrocardiograma. * aprecierea localizarii si a numarului de segmente afectate; * aprecierea performantei ventriculare; * obiectivarea unor complicatii; * Eco-Doppler cunatifica insuficienta mitrala ischemica.

Complicatiile IMA evidentiate cel mai frecvent la eco:

Anevrismul VS adevarat sau fals Tromboza intraventriculara Ruptura de sept interventricular.

Ecocardiografie transtoracic:

Ecocardiografia de stress in cardiopatia ischemica


* Caracteristica ecocardiografica a ischemiei miocardice este aparitia, indusa de stress a anomaliilor de kinetica parietala. * Raspunsul miocardului normal la stress: - cresterea ingrosarii parietale; - hiperkinezie.

ISCHEMIA

determina reducerea ingrosarii sistolice si aparitia unor asincronii sau asinergii de contractie (modificarea contractilitatii miocardice normale) . * prima care sufera ca urmare a ischemiei este contractilitatea

miocardica.

Indicatiile eco de stress:


* Evaluarea prognostica a pacientilor cu dureri toracice a caror cauza nu poate fi elucidata prin metodele uzuale; * Evaluarea prognostica a pacientilor care au suferit un IMA si legat de aceasta identificarea zonelor de miocard siderat si/sau hibernant; * Evaluarea functionala dupa revascularizatie; * Stratificarea riscului preoperator la pacientii care urmeaza a fi referiti chirurgiei cardiace.

Test pozitiv:
= aparitia dupa efort a unei anomalii noi de kinetica parietala sau agravarea unei hipokinezii de repaus preexistente sau lipsa de modificare dupa efort a unei zone akinetice prezente in repaus. ! Corelatii cu artera coronara care iriga teritoriul respectiv.