EPILEPSIA

1. Definitie:
Afectiune care se caracterizeaza prin manifestari paroxistice motorii, senzitivosenzoriale si psihice care se repeat imprevizibil cxel putin de cateva ori in viata unui
individ.
2. Fiziopatologie
Activitatea cerebrala de aspect epileptic este posibila ca urmare a existentei unor
neuroni cu caractere speciale numiti neuroni epileptoci. Acesti neuroni sunt
hiperexcitabili, au tendinta la descarcari hipersincrone si au autonomie relativa a
activitatii bioelectrice.
Hiperactivitatea apare prin aportul a doua categorii de factori:
- factori care cresc excitabilitatea- este vorba de disfunctii ale: - canalelor de Na
- canalelor de Ca
- receptorilor pentru glutamat
- insuficienta mecanismelor inhibitorii: - receptorii GABA
- cantitatea de GABA
- canale de K.
Activitatea de tip epileptic se declanseaza intr-o zona numita focar epileptic
primar. Ea poate ramane la acest nivel si atunci clinic apar crize epileptice focale, sau se
poate propagain alte zone la distanta.
Propagarea activitatii din focarul primar se poate face pe 2 cai:
- pe cale sinaptica spre zone cu care focarul primar este conectat anatomic (chiar la
mare distanta)
- pe cale extrasinaptica (in imediata vecinatate a focarului primar).
Oprirea crizei epileptice
- se realizeaza pe 2 cai: - pasiv prin epuizarea rezervelor energetice ale neuronilor
- activ prin circuite speciale.
3. Clasificarea crizelor epileptice
- Generalizate- grand mal
- petit mal
- Focalizate de lob frontal
- de lob temporal
- de lob parietal
- de lob occipital
- Crize particulare morfeice
- reflexe
4. Etiologie
a. Idiopatice
b. Simptomatice: vasculare, tumorale,
(meningoencefalite ), boli neurodegenerative.

traunatice,

metabolice,

infectioase

5. Tablou clinic
Crize generalizate
a. Crize grand-mal
-debut brusc, bolnavul da un tipat si cade
Faza tonica- contractura difuza, facies crispat, ochii deviati in sus si in afara, trismus,
membrele superioare sunt in flexie, cele inferioare in extensie si rotatie interna. Pacientul
este apneic, cianotic. Prezinta semnul Babinski prezent, midriaza si abolirea reflexului
fotomotor si cornean.
Faza clonica- mioclonii ritmice bilaterale isi musca limba, are emisie de urina. Se
mentine semnul Babinski bilateral, midriaza si abolirea reflexului cornean si fotomotor.
Durata crizei 60-9- secunde.
Postcritic se instaleaza fie coma postcritica, fie o stare stupuroasa in care pacientul ii
revine starea de constienta dar este confuz.
Bolnavul are amnezia crizei.
Intercritic pacientul poate fi confuz sau poate avea tulburari psihice de aspect si
intensitate variabila.
b. Criza petit-mal
- apare la copilul de 4-9 ani
Are 2 forme :
- petit mal simplu- copilul devine brusc palid, apneic, tahicardic, cu stare de
constienta abolita pentru cateva secunde ( fara a cadea din picioare)
- petit mal mioclonic- la tabloul clinic de la petit mal simplu se adauga mioclonii la
nivelul fetei ( clipit sau miscari de masticatie) cu frecventa de 3 cicli / sec
- petit mal akinetic- copilul cade brusc in genunchi ca urmare a suprimarii tonosului
muscular.
Crize Focale
a. Crize de lob frontal
- criza jacksoniana motorie= mioclonii care debuteaza pe un segment al unui
hemicorp si se propaga apoi in intreg hemicorpul respecandtopografia
homunculusului motor. Pacientul nu-si pierde starea de constienta.
- criza adversiva= deviere a capului si globilor oculari de partea opusa focarului
epileptic
- criza de arie motorie suplimentar= contracturaa hemicorpului opus focarului
epileptic, cu torsionarea hemicorpului si abductia bratului.
b. Crize de lob parietal
- criza jacksoniana senzitiva= parestezii (furnicaturi, intepaturi) care apar pe un
segment al hemicorpului opus focarului iar apoi se propaga in intregul hemicorp
respectand topografia homunculusului senzitiv.

c. Criza de lob temporal

- halucinatorii olfactive, gustative, auditive
- crize psiho-motorii ( automatisme simple sau complexe)
- echivalente psihice ( crize jamais vu , jamais conu sau crize deja vu, deja
conu)
- crize ideatorii ( stari de vis)
- crize de idee parazita
- criza vertiginoasa
- criza de baraj verbal
- criza de ras ( gelastica)
- criza vegetative
d. crize de lob occipital
- halucinatii vizuale (simple sau complexe)
- crize de distorsionare a perceptiei vizuale (micropsie, macropsie)
- nistagmusul epileptic
Statusul epileptic
Este caracterizat de crize epileptice cu frecventa foarte mare, este o urgenta
neurologica.
Cauze:
- intreruperea medicatiei antiepileptice
- consumul de alcool, cafea, ciocolata (in exces)
- deprivare de somn
- infectii intercurente
-interventii chirurgicale
Cea mai grava este starea de rau grand mal in care pacientul este in coma, cu
tulburarivegetative,fenomene de insuficienta cardio-respiratorie, febra.
Si celelalte stari de rau epileptic, chiar daca nu au tablou clinic atat de dramatic
trebuie tratate la fel de rapid, deoarece prin moartea masiva neuronala ce se produce
in timpul unui status va fi influentata negativ calitatea vietii bolnavului in special in
ceea ce priveste deprecierea cognitiva.