Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitii -terminologie
Epilepsia este afectiunea neurologica
cronica manifestata prin crize
epileptice,recurente ,neprovocate.
Criza epileptica-episod paroxistic
manifestat prin modificari in
activitatea motorie,senzatii,
emotii,memorie sau/si constienta
datorat unei descarcari electro-
chimice anormale la nivel cerebral.
Crize epileptice repetate-crize separate
prin intervale scurte de revenire completa.
Starea de rau epileptic-crize repetate
,neseparate prin interval de revenire cu
durata minima de 30 minute.
Crizele datorate unor tulburari acute
reversibile nu fac parte din boala
epileptica. Ele dispar odata cu cauza care
le-a provocat.
Sindromul epileptic se defineste prin tip
de criza, EEG, status
neurologic,etiologie,prognostic,raspuns
terapeutic.
De exemplu-sindromul West-
debut la 4-8 luni
manifestat prin spasme in flexie in
serii uneori
EEG-unde lente ,ascutite,
Retard psihomotor
Rezistenta la tratament
Prognostic sever
Stabilirea diagnosticului de
epilepsie
Diagnosticul de epilepsie se
stabileste cand pacientul a prezentat
minim doua crize neprovocate la
interval de minim 24 ore.
Epilepsia poate fi =
<idiopatica= apare la copii,ca sindrom
epileptic,are cauza genetica,varsta
de debut caracteristica,tablou clinic si
EEGdefinit.
<criptogenetica =debuteaza la
maturitate,nu se deceleaza o cauza.
<simptomatica =asociata cu
boli ale SN
Epi.simptomatica se datoreaza unor
afectiuni ale SN.
Se pot manifesta acut
La distanta
Clasificarea crizelor.
A. crize partiale sau focale in care
descarcarea neuronala incepe sau se
limiteaza la o zona a creierului.
B. crize generalizate in care
descarcarea neuronala se manifesta
de la inceput in ambele emisfere.
A.1.Crize focale sau
partiale.
-debuteaza prin activarea unui focar
epileptic
-manifestare clinica sugestiva pentru
localizarea focarului
-nu se pierde constienta
-pot evolua spre criza partiala complexa,
criza generalizata sau stare de rau
epileptic focal
-EEG prezinta anomalii focale.
a)Crize motorii.
Crize motorii strict localizate:se
limiteaza la un segment ,fara
tendinta la iradiere.EEG-focar iritativ
aria 4 frontala.
Crize motorii jacksoniene
urmeaza somatotopia motorie.EEG-
focar iritativ prerolandic
Crize versive: EEG-focar iritativ aria
8.Constau in devierea cefalooculogira
-adversive-opus focarului
-ipsiversive-spre focar
Crize posturale-torsionarea trunchiului
opus focarului si ridicarea membrului
superior, extensia celuilalt membru
superior si a membrelor inferioare. EEG-
focar iritativ central
Crize de arie motorie suplimentara-
ridicarea bratului in abductie si flexie,
rotarea capului si ochilor de aceeasi
parte, oprirea vorbirii. EEG- focar iritativ
central
Crize afazice-receptiv sau expresiv.
EEG- focar iritativ fronto-temporal
Crize operculare-masticatie,
b) Crize senzitive
Crize somato- senzitive jacksoniene-
EEG- focar iritativ centro-parietal
c) Crize senzoriale
Crize vizuale:
-iluzionale-perceptie deformata a
spatiului-OT-
-halucinatorii-cu perceptii elementare sau
complexe O-
-agnozice-TPO-
Crize auditive:
-iluzionale
-halucinatorii
-agnozice
Crize olfactive, gustative
-iluzionale
-halucinatorii-crize uncinate
Crize vestibulare
-iluzionale (plutire, focar de lob temporal)
-halucinatorii-senzatie de rotire, miscare a
obiectelor, focar temporal, parieto-
occipital)
d) Crize vegetative
-crize de hiperhidroza-lob frontal
-crize de hipertermie-tumori pineale, nuclei
bazali
-crize vegetative diencefalice:HTA,
tahicardie, midriaza, hipersalivatie.
e)Crize cu simptome psihice
-psihosenzoriale-cu halucinatii complexe
-cognitive-dj vu, jamai vu, gindire
fortata
-afective-anxietate, furie, euforie
A.2. Crize partiale complexe-
temporale sau de regiune T-P-O.
-modificarea starii de constienta cu
automatisme motorii, gestuale,
ambulatorii, verbale, rotatorii, gelastice
-dureaza 2-3 min
EEG- focar iritativ T-P
-poate evolua spre criza generalizata sau
stare de rau partial complex cu durata de
ore-zile
B. Crize generalizate
Caracteristici:
-pierderea constientei, cu sau fara
manifestari motorii bilaterale
-amnezia crizei
-EEG- anomalii generalizate
B.1. Criza de absenta
a) Absenta tipica: debut brusc, pierderea
totala a constientei, durata 10-20 sec,
conservarea tonusului muscular,
asocierea de automatisme simple,
manifestari vegetative
EEG -in criza- complex virf-unda bilateral,
sincron, 3 cicli/ sec
- normal inafara crizei
Este specific debutul in copilarie, ulterior
putand fi inlocuita de crize generalizate
tonico-clonice
Nu apare de novo la adult ( crizele
asemanatoare ale adultului poarta
b) Absenta atipica: debut mai lent, piedere
incompleta a constientei, mioclonii,
automatisme ale membrelor, tulburari
vegetative, se poate manifesta si dupa
virsta de 20 ani.
Glioblastomul multiform
Astrocitomul
Meningiomul
Metastazele cerebrale
Limfomul cerebral primitiv
7. Bolile cerebrovasculare
Cea mai frecvent cauz de epilepsie
la adult (cicatrice)
Infarctul cerebral
Hemoragia cerebral
Anevrismele
Malformaii arteriovenoase
Tromboze venoase cerebrale
FIZIOPATOLOGIE
1. Epileptogeneza focal
2. Epileptogeneza generalizat
FIZIOPATOLOGIE
1. Epileptogeneza focal
2. Epileptogeneza generalizat
FIZIOPATOLOGIE
1. Epileptogeneza focal
2. Epileptogeneza generalizat
1. Epileptogeneza focal
Apariia undei de depolarizare si
declansarea paroxismelor epi. este
rezulatul a 2 fenomene:
1. Tulburarea echilibrului dintre neuro-
mediatorii cerebrali excitatatori
(glutamatul i aspartatul) i cei
inhibitori (GABA)
2. Anomalii la nivelul canalelor ionice
controlate prin voltaj. Creterea
conductanei pentru Na+ i Ca++ i
reducerea celei pentru K+ favorizeaz
depolarizarea neuronal i declaneaz
apariia paroxismelor
GABA
Neuromediator inhibitor
Activarea receptorilor pentru GABA
deschide canalul de Cl- permind
influxul acestuia, hiperpolarizarea
neuronului postsinaptic i inhibiia
declanrii crizei epileptice
Fenobarbitalul, Vigabatrina
Glutamatul
Neuromediator excitant al SNC
Stimularea receptorului NMDA
produce un influx intracelular de
Ca++, ce are ca rezultat apariia
unei depolarizri rapide i
declanarea de activiti repetitive i
susinute
Lamotrigina inhib eliberarea de
glutamat la nivel presinaptic
Canalele de Na sensibile la
voltaj
Pot fi modulate prin aciunea unor
antiepileptice (fenitoin,
carbamazepina)
Medicamentele antiepileptice
blocheaz canalele de Na+, previn
influxul acestuia, apariia
depolarizrii i a activitilor
repetitive susinute
2. Epileptogeneza
generalizat
Criza generalizat vrf-und se datoreaz
unei interaciuni talamo-corticale
anormale care oscileaz ntre creterea
excitaiei (pe EEG apar vrfuri ascuite) i
creterea inhibiiei (pe EEG apar unde
lente)
Este mediat prin intermediul canalelor T
de Ca++ din neuronii talamici.
Deschiderea acestora duce la apariia
ritmului talamic lent de 3 c/s (clinic apar
crizele de petit mal)
Etosuximida blocheaz selectiv canalele T
de Ca++ la nivel talamic
Fiziopatologia epilepsiei:
-predispozitie genetica, care determina prag
convulsivant scazut
-stari patologice care determina
hiperexcitabilitate neuronala si dezvoltarea
neurocircuitelor anormale la nivelul unor
populatii de neuroni corticali sau
hipocampici, cu aparitia unor focare
epileptice. Sint implicate canalele ionice de
calciu si sodiu, neurotransmitatorii
excitatori- care sint si tinta medicatiei
antiepileptice
-crizele induc consum de glucoza si oxigen,
epuizare metabolica, acumulare de lactat,
inhibitia sintezei de proteine.
Diagnosticul epilepsiei:
-pe baza stabilirii aspectului clinic
-pe baza recurentei crizelor cu caracter
neprovocat
Criza unica nu poate fi etichetata
ca epilepsie !
Investigatii paraclinice: