Urgențe neurologice

Prof. Univ. Dr. Bogdan O. Popescu

Disciplina Neurologie – Spitalul Clinic Colentina
Facultatea de Medicină, U.M.F. “Carol Davila”
 Cuprins
• Examenul clinic neurologic în urgență
• Evaluarea stării de conștiență și comele
• Crizele epileptice și statusul epileptic
• Accidentele vasculare cerebrale
• Sindromul meningeal/encefalitic
• Sindromul de hipertensiune intracraniană (HIC)
• Patologia acută a nervilor periferici și a plăcii
neuromusculare
 Examenul clinic neurologic în urgență
• Conceptul “time is brain”
• Colaborare interdisciplinară – stabilirea
priorităților de diagnostic și intervenție
• Rezultatul depinde de:
– Cantitatea și calitatea resursei umane
– Capacitățile de diagnostic și tratament
• În urma examenului clinic, neurologul trebuie
sa știe unde este leziunea (natura ei –
examene paraclinice)
 Anamneza
• De la pacient
• De la “aparținători”
• De la orice martor

• Experiența în anamneză!

• Medicul este întotdeauna și detectiv!

 Examenul clinic neurologic în urgență
• Examen clinic general – rapid:
– Respirație, puls, TA
– Semne clinice de traumatism, fracturi, hemoragie
– Auscultația cordului și toracelui
– Palparea abdomenului
– Sarcină ?
• Examen neurologic – rapid:
– Semne de traumatism, mișcări involuntare
– Evaluarea stării de conștiență
– Evaluarea limbajului și a orientării
– Semnele meningeale
– Evaluarea oculomotricității și a pupilelor
– Punerea în evidență a deficitului motor
– Evaluarea reflexelor (fiziologice, patologice)
Tulburări respiratorii în afecțiuni
neurologice
• Consumul de sedative
(opioide, barbiturice,
benzodiazepine)
• Leziuni bulbare sau
medulare (traumatism,
infarct, hemoragie)
• SLA
• Guillain-Barre
• Miastenia gravis
 Starea de conștiență
• Conștiența = capacitatea individului aflat în stare
vigilă de a-și realiza propria existență și pe cea a
mediului înconjurator și de a avea o percepție și o
reactivitate adecvate
• Conștiență ≠ cunoștință ≠ conștiință
• Conștiența:
– nivelul stării de conștiență - estimează cantitativ
percepția, reactivitatea și statusul vigilenței
(„alertness“, „arousal“)
– conținutul stării de conștiență, care estimează
calitativ percepția și reactivitatea („awareness“)
 SRAA – formațiunea reticulată – nivelul
stării de conștiență

• Acetilcolina (FR)
• Noradrenalina (locus
ceruleus)
• Serotonina (nucleii
rafeului)

SRAA este compus din nuclei la nivelul formațiunii reticulate, ai căror axoni
se proiectează la nivelul cortexului cerebral (căi reticulocorticale), cu sau fără
stație talamică, și care au rol tonic, stimulator în activitatea neuronilor corticali
 Alterările patologice ale stării de
conștiență
• Rezultatul:
– unor leziuni la nivel cerebral
– unor tulburări metabolice determinate de
afecțiuni sistemice
• Evaluare clinică:
– testarea capacității pacientului de a răspunde la
stimuli senzitivo-senzoriali
– diminuarea capacității: în sensul afectării nivelului
conștienței, conținutului conștienței sau a
amândurora
 Confuzia
• afectează conținutul conștienței
• tulburare de atenție și concentrare
• tulburare de orientare temporo-spațială, de
memorie și/sau percepție (nu recunoaște
anumite locuri, persoane, nume etc.)
• pacientul nu este coerent în gândire și în
acțiuni
• confuzia este un sindrom
 Etiologie sindromul confuzional
• Intoxicații
• Boli sistemice:
– boli pulmonare cu hipoxie
– insuficiență hepatică
– insuficiență renală
– dezechilibre hidroelectrolitice
– infecții
– deficite nutriționale cu hipovitaminoze
• Boli psihiatrice
• Boli neurologice:
– hematoame subdurale
– AVC
– tumori cerebrale
– encefalite/meningite
– stări postcritice (post criză epileptică)
 Deliriumul
• = un sindrom confuzional specific
• simptome cognitive și comportamentale, cu debut
acut (instalare în ore sau zile)
• tulburare de atenție și de percepție
• halucinații vizuale, agitație, tulburări vegetative și
fluctuații de intensitate a simptomelor (agravare
seara)
• cauze: tulburările metabolice, intoxicațiile,
sindroamele febrile, deshidratarea severă, epilepsia,
post-intervenții chirurgicale (ex. fractură de col)
• frecvent la vârstnici
• delirium ≠ delir (stare de conștiență normală)
 Delirium tremens
• În urma întreruperii consumului de alcool
la alcoolici, la 24-72 de ore, potențial fatal
• Simptome:
– confuzie, halucinații (vizuale, auditive, olfactive), agitație
severă
– greață și vărsături, alterarea ritmului somn-veghe
– tulburări vegetative (tahicardie, hipertensiune, hipertermie,
midriază, tahipnee, colaps cardiovascular)
– crize epileptice
• Tratament: oxigenoterapie, monitorizare
cardiovasculară, administrare de glucoză cu tiamină,
sedare cu benzodiazepine, tratamentul crizelor
epileptice
 Alterările patologice ale stării de
conștiență
• Letargie = afectare a nivelului stării de conștiență,
reducerea mișcărilor spontane, bradipsihie,
lentoare în executarea comenzilor
– pot redobândi un nivel normal al stării de conștiență
în urma unei stimulări sonore sau nociceptive, dar
revin la starea ini¡ială în scurt timp după stimulare
• Obnubilare = în urma stimulării nu ating un nivel
normal al stării de conștiență
• Stupor = în permanență într-un status
asemănător cu somnul, la stimulare viguroasă –
mișcări automate, deschiderea ochilor, vorbire
neinteligibilă pentru un scurt interval (secunde)
 Coma

• = o alterare profundă a stării de conștiență, în

care pacientul nu răspunde la stimulii din mediul
înconjurător
• se produce prin lezarea SRAA, a căilor de proiecție
reticulo-corticale sau a ariilor corticale întinse la
nivelul cărora acestea se proiectează
• pierderea stării de conștiență poate avea drept
cauză leziuni structurale sau deficite metabolice
 Coma poate surveni prin:
• leziuni la nivel mezencefalic/pontin superior
• leziuni extensive biemisferice
• tulburări metabolice, toxice sau endocrine:
– hipoxie, hipercapnie
– hipoglicemie, hiperglicemie
– hiponatremie, hipernatremie
– hipotiroidism, insuficiență suprarenală
– insuficiență hepatică, insuficiență renală
– septicemie
– stare postcritică
– intoxicații
Come metabolice – valori de laborator
(ex.)

Tulburare Valoare serica

Hiponatremie ≤ 110 mmol/L
Hipernatremie ≥ 160 mmol/L
Hipercapnie ≥ 70 mm Hg
Hipoglicemie ≤ 40 mg/dL
Hiperglicemie ≥ 800 mg/dL
 Come - stadializare
• Scala Glasgow – stadializare, anticiparea
prognosticului
• Răspunsul ocular, verbal și motor la stimulii
externi
• Scorul maxim = 15 = păstrarea intactă a stării
de conștiență
• Scorul minim = 3 = reactivitatea la stimulii
externi este complet abolită (comă profundă)
• Scor ≤ 8 pe scala Glasgow = comă
Scala Glasgow (Glasgow Coma Scale)
 Coma – diagnostic diferențial
• Sindromul locked-in:
– în AVC în partea ventrală a punții
– întreruperea căilor eferente ale cortexului cerebral
– afectate: căi corticonucleare pontine și bulbare, căi
corticospinale, nucleii abducens, fibrele trigeminale
– semiologic: tetraplegie, oculomotricitate abolită pe
orizontală, reflex cornean abolit, tulburare de
deglutiție, afonie
– sunt conservate de obicei: sensibilitatea, ritmul
respirator, starea de conștiență, oculomotricitatea pe
verticală
 Coma – diagnostic diferențial
• Mutismul akinetic:
– în leziuni bifrontale sau hidrocefalie
– semiologic: imposibilitatea inițierii oricărei mișcări
voluntare și a expresiei verbale, chiar în condițiile
stimulării nociceptive, cu păstrarea stării de conștiență
• Starea vegetativă (statusul vegetativ persistent):
– leziuni extensive ale emisferelor cerebrale bilateral –
pierderea funcțiilor corticale la pacientul vigil
– mișcări spontane ale globilor oculari, fixare la țintă,
clipire la amenințare
– postură de decorticare
– mișcări spontane minime și mișcări automate (căscat,
mișcări respiratorii, deglutiție, supt,etc.)
Scorul Glasgow în diferitele alterări ale
stării de conștiență
Coma – cu sau fără semne neurologice
de focar?
 Come – alterarea de ritm respirator
• Cheyne-Stokes: perioade de apnee prelungită,
mișcări automate de căscat – în leziunile
biemisferice extinse, dar și în tulburări metabolice
• Kussmaul: respirație profundă și rapidă, în leziunile
ponto-mezencefalice dar și în acidoza metabolică
• Respirația sacadată, superficială: come metabolice
și toxice
• Respirația superficială, neregulată, cu perioade
lungi de apnee: leziuni bulbare (iminență de stop
respirator)
 Evaluarea limbajului în urgență
• La cei cu stare de conștiență păstrată
• Evaluare clinică: pacientul are afazie sau alterare
de conștiență sau este confuz, dezorientat?
• Probleme cu scala Glasgow (V) – ex. pacient cu
afazie globală are V=1
• La un pacient vigil, întâi se examinează limbajul,
apoi orientarea (nu se începe cu întrebări: cum te
cheamă? Unde suntem aici? În ce an suntem?)
• La camera de gardă încercați să comunicați cu un
pacient și nu reușiți. Ce afecțiune poate avea?
Ariile corticale ale limbajului
 Afazia Broca (motorie, expresivă)
• Parafazia fonemică: înlocuirea unei litere a unui
cuvânt, ex. „masă“ în loc de „casă“
• Parafazia verbală: înlocuiește un cuvânt cu un
altul greșit, “văd cu urechile” sau “unde sunt
armatele mele” (în loc de lucrurile mele)
• Perifrazele = propoziții care înlocuiesc un cuvânt
pe care bolnavul nu îl poate evoca (ex. denumește
creionul ca „ăla cu care se scrie“)
• Înțelegerea frazelor mai complicate – imperfectă
(nu există afazie pur motorie!)
Afazia Wernicke (senzorială, receptivă)
• tulburare severă a înțelegerii limbajului vorbit
(surditate verbală)
• pacientul păstrează un discurs fluent (afazie fluentă)
• numeroase greșeli gramaticale, parafazii și neologisme
(cuvinte noi, care nu există, dar care pentru bolnav au
semnificație) – “vreau turmelulu” (turmelulu =
înghețată)
• jargonafazia = pacientul vorbește o limbă numai de el
înțeleasă
• denumirea obiectelor și repetiția – parțial afectate (nu
există afazie pur senzorială!)
 Diagnosticul diferențial al afaziei
• Anartria
• Afonia
• Apraxia oro-linguală
• Boli psihiatrice (ex catatonia)
• Sindromul confuzional (dezorientarea
temporo-spațială)
• Deliriumul
• Alte alterări ale stării de conștiență
• Amnezia globală tranzitorie, etc.
 Dezorientarea
• Orientarea: 3 compartimente – în timp (în ce an
suntem?), în spațiu (unde suntem aici?), asupra
propriei persoane (cine sunteți dumneavoastră?)
• Dezorientarea s-a instalat brusc sau progresiv (ex. b.
Alzheimer ↔ AVC)
• Pacientul are semne neurologice de focar?
• Pacientul are o condiție metabolică să justifice o
encefalopatie?
• Pacientul a suferit o pierdere a stării de conștiență
(ex. criză epileptică) ?
 Sindromul meningeal

• Cauzele apariției bruște a unui sindrom

meningeal:
– Meningita infecțioasă
– Hemoragia subarahnoidiană
 Sindromul meningeal infecțios
• febră severă
• cefalee intratabilă / durere radiculară
• fotofobie / fonofobie
• greaţă / vărsături
• alterarea stării de constienţă
• redoare de ceafă / durere la flexia capului (iritarea
leptomeningelui)
• postura in hiperextensie / opistotonus
• semn Kernig: rezistenţa la ridicarea membrului
inferior cu genunchiul in extensie
• semn Brudzinski: flexia involuntara a membrelor
inferioare produsa de flectarea capului
http://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.html
 Examenul LCR în meningitele
bacteriene
• esenţial pentru diagnostic
• pleiocitoză 1.000-10.000 – neutrofile 90%, cu
timpul creste procentul de mononucleare
• presiune LCR crescuta
• LCR turbulent, purulent
• hiperproteinorahie (100-500 mg/dl)
• glicorahie scazută (sub 40 mg/dl)
• coloratii Gram din sedimentul LCR
• culturi din LCR, antibiograma
• ELISA, PCR
 Tratamentul meningitelor bacteriene

• Cefalosporină generația II sau III inj +

vancomicină ± dexametazonă
 Sindromul encefalitic
• cefalee
• febră
• crize epileptice (adesea focale)
• semne focale neurologice (deficite în sfera nn.
cranieni – III, IV, VI, VII, afazie, hemipareză,
piramidalitate, hemianopsie, ataxie, coreoatetoză)
• tulburări de comportament
• alterarea stării de constienţă (agitaţie, iritabilitate,
confuzie, somnolenţă, letargie, comă)
• semnele neurologice pot fi precedate de:
mialgii/artralgii, subfebră, stare de prostraţie
Encefalita herpetică
 Examenul LCR în meningo-encefalita
virală

• pleiocitoză (mononucleare) (zeci-sute)

• discretă proteinorahie (50-100 mg/dl)
• glicorahie normală
• LCR- “apă de stâncă”
 Cecitatea brusc instalată
• Mult mai frecvent unilaterală decât bilaterală
• Adesea – AVC ischemic în teritoriul carotidian (a. retiniană)
– embolie arterio-arterială de la nivelul arcului aortic sau
a. carotide comune/interne, uneori sindroame
procoagulante
• De diferențiat de: dezlipirea de retină, neuropatia optică
ischemică, nevrita optică, hemoragia vitroasă (consult
oftalmologic!)
• Cecitate bilaterală brusc instalată – leziuni occipitale
bilaterale (ex. AVC de top de bazilară, tromboflebită de
sinus sagital, encefalopatia posterioară reversibilă,
encefalopatii induse medicamentos (citostatice, ex.
metotrexat) sau toxic (metanol)
 Diplopia instalată acut, strabismul
Pareză de oculomotor comun •Anevrism de a. bazilară sau a.
comunicantă posterioară
• AVC hemoragic sau ischemic
mezencefalic
• Fistulă carotido-cavernoasă
• Inflamație granulomatoasă (sindrom
Tolosa-Hunt)
• Boala microvasculară diabetică
Pareză de abducens • Anevrism de a. carotidă internă
• Tromboză de sinus cavernos
• Sindrom HIC
• Boală microvasculară diabetică
• Traumatism cranio-cerebral
• Carcinom de nazofaringe
Pareză de trohlear • Traumatism cranio-cerebral
• Meningită infecțioasă sau neoplazică
• Infecție cu herpes zoster
http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMicm1114545
Oculomotricitatea în sindromul Tolosa-Hunt

Afectare III, IV, VI, Va + durere retroorbitară

 Examinarea pupilelor în urgență
• Pupile normale: simetrice, diametrul 2-5 mm,
RFM = mioză (reducere 1 mm)
• Asimetrie = anizocorie = diferență de minim 1
mm între pupile (20% din populație anizocorie
constituțională)
• Cauze locale de anizocorie: traumatism ocular,
leziuni ale n. optic, intervenții oftalmologice
• Surse de iluminare simetrice în locul de
examinare!
 Modificări pupilare
• Midriaza bilaterală:
– moarte cerebrală
– leziune mezencefalică bilaterală
– intoxicații, medicamente (antidepresive, alcool,
droguri, monoxid de carbon, etc.)
– glaucom acut cu unghi închis
– dilatare diagnostică
– botulism (+ptoză + strabism)
 Modificări pupilare

• Mioză bilaterală:
– leziune pontină bilaterală
– intoxicații, medicamente (colinergice,
neuroleptice, opiozi, antiglaucomatoase)
– leziune diencefaalică
 Modificări pupilare
• Anizocorie prin midriază unilaterală:
– pareză de n. oculomotor comun (+ ptoză + strabism)
– angajare în fosa posterioară (proces înlocuitor de
spațiu supratentorial)
– leziune mezencefalică unilaterală
– post-critic, după criza epileptică generalizată
• Anizocorie prin mioză unilaterală:
– sindrom Claude Bernard-Horner (+enoftalmie+ ptoză)
 Sindrom Claude Bernard-Horner
Cauze:
• Compresie pe lanțul
simpatic cervical
• Sindrom lateral bulbar
(Wallenberg)
• Traumatism cervical
• Tumori (Pancoast-Tobias)
• Anevrism de aortă toracică
• Scleroză multiplă
• Disecția a. carotide
• Tromboză de sinus cavernos
• Atacul migrenos (tranzitor)

http://drugline.org/medic/term/bernard-horner-syndrome/
 Deficitul motor – unde este leziunea?
Sindrom de neuron motor Sindrom de neuron motor
central periferic
• deficit motor • deficit motor
• ROT vii • ROT abolite
• RCA abolite • hipotonie musculară
• reflexe patologice • amiotrofii
• spasticitate • fasciculații
• clonus
• sincinezii

Distribuția deficitului motor!

Etiologia deficitul motor (brusc instalat) după
distribuție
• Deficit motor al membrelor
– SNMC: AVC, neuroinfecții, SM, TCC, mielite, hemoragie în
tumoră
– SNMP: poliradiculonevrita acută, mononevrite
– Paralizia hipokaliemică periodică (canalopatie, VDCC)
• Deficit motor al nervilor cranieni
– AVC, TCC, miastenia gravis, sindrom HIC, sindrom Tolosa
Hunt, boală microvasculară diabetică, sindrom
Miller-Fischer
• Deficit motor al membrelor + afectarea nn. cranieni
– SNMC: AVC, SM, TCC, neuroinfecții, hemoragie în tumoră
– SNMP: polradiculonevrita acută (biplegie facială perfierică)
– Miastenia Gravis, sindroame miastenice
 Paraplegia instalată acut
Afecțiune Istoric Sugerează
Mielită Vaccinare recentă Mielită postvaccinală
Boală infecțioasă recentă Mielită postinfecțioasă
Nevrită optică Neuromielită optică (Devic)/SM
Imunosupresie, SIDA Infecție oportunistă
Mielopatie Cancer Mielopatie necrozantă
acută/postradioterapie/paraneoplazică
Anevrism aortic Infarct spinal
Boală de țesut conjunctiv (LES) Vasculită
Anticoagulare Hematom epidural/hemoragie intramedulară
Poliradiculopatie Infecție recentă Sindrom Guillain-Barre
Diabet zaharat Poliradiculopatie diabetică acută
Sarcoidoză Poliradiculopatie inflamatorie infiltrativă
Meningită neoplazică Carcinom, limfom Diseminare leptomeningeală
Disfuncția plăcii Disfagie, diplopie, ptoză, fatigabilitate Miastenia Gravis
neuromusculare
Cancer pulmonare cu celule mici Sindrom Lambert-Eaton
Gură uscată, pareză n VI, midriază bilat. Botulism
Miopatie Boală autoimună Polimiozită
Rash cutanat perioral Dermatomiozită
Atacuri periodice Paralizie periodică hipokaliemică
Criza epileptică/epilepsia

http://drugline.org/ail/pathography/1732/
 Criza epileptică/epilepsia
• Epilepsia este o boală neurologică cronică
frecventă, caracterizată prin crize epileptice
recurente neprovocate, prevalența acesteia
fiind estimată la aproape 1%
• Se estimează că între 5% și 10% dintre
oameni au pe parcursul vieții cel puțin o criză
epileptică
• Din datele OMS, în lume există 50 de milioane
de oameni care suferă de epilepsie
 Criza epileptică
• Este un eveniment clinic rezultat în urma
descărcărilor neuronale anormale și excesive și
este întotdeauna un semn de afectare corticală
• Simptomatologia clinică a crizelor epileptice este
paroxistică, durata acestora nefiind în majoritatea
cazurilor mai mare de 2 minute
• În funcție de zona cerebrală afectată, crizele se
pot manifesta cu semne motorii, senzitive,
senzoriale, vegetative, psihice și poate apărea
alterarea stării de conștiență
• Aceste semne sunt uneori percepute de pacienți,
alteori pot fi observate numai de martori.
 Epilepsia
• Se definește ca apariția a minimum două crize
epileptice neprovocate de cauze medicale
identificabile și tendința la recurență a crizelor
• Crizele trebuie să fie la distanță în timp, de
minimum 24 de ore, și neprovocate de un
factor declanșator
• Epilepsia poate fi idiopatică, criptogenică sau
simptomatică (secundară)
 Status epilepticus
• Reprezintă o condiție gravă, care amenință viața
pacienților, în care creierul este supus descărcărilor
epileptice în mod continuu
• Definit ca o criză epileptică sau o serie de crize între
care pacientul nu își redobândește starea de
conștiență cu o durată de minimum 30 de minute
• Tratament:
– Eliberarea căilor respiratorii ș protejarea de traumatisme
– Diazepam i.v (10mg) sau lorazepam i.v (4 mg)
– Monitorizare cardiacă și hemodinamică, O2 pe mască
– Fenitoină 20 mg/kgc
– Fenobarbital i.v sau i.m (20 mg/kgc)
– Curarizare/ventilare mecanică ATI
 Accidentele vasculare cerebrale
• AVC ischemic:
– aterotrombotic
– embolic
• AVC hemoragic
– parenchimatos Sindromul neurovascular!
– hemoragia subarahnoidiană
http://www.checksutterfirst.org/neuro/stroke/patients_about.cfm
Accidentele vasculare cerebrale (AVC)

• AVC reprezintă a 3-a cauză de morbiditate și

mortalitate în Europa și S.U.A.(după boala
cardiacă ischemică și cancer), iar în România,
conform statisticilor O.M.S., se situează pe
primul loc, atât în ceea ce privește
mortalitatea, cât și invaliditatea majoră
AVC ischemice –
sindroame
topografice
vasculare I
 AVC
ischemice –
sindroame
topografice
vasculare II
AVC ischemice
– sindroame
topografice
vasculare III
 Sindromul de hipertensiune
intracraniană (HIC)
• Normal, presiunea intracraniană = 10-15
mm Hg
• Volumul cranian = fix, se adaugă un
“neovolum” patologic (edem, hematom,
tumoră, hidrocefalie, etc.)
• Presiunea de perfuzie cerebrală scade
• Leziuni ischemice, microhemoragii,
tulburări metabolice (acidoză), alterarea
BHE
• Cefalee, vărsături, tulburări vizuale,
alterarea conștienței, stază papilară,
deficite neurologice variate
• Sindromul HIC = urgență neurologică
majoră
 Tratamentul sindromului HIC
• Tratament chirurgical (hematom epidural, subdural,
parenchimatos superficial, tumoră, abces superficial)
• Agenți osmotici (manitol), diuretice (furosemid)
• Evitarea scăderii TA, monitorizare cardiovasculară
• Ridicarea capului la 15-30˚
• Combaterea febrei
• Hiperventilația controlată (până la pCO2 = 30 mm Hg,
produce alcaloză)

• Complicația HIC de temut: hernierea structurilor

cerebrale (uncală-transtentorială,
cingulară-subfalciformă, amigdalele cerebeloase în
foramen magnum) – efect: compresia trunchiului cerebral
- deces
 Poliradiculonevrita Guillain-Barré
• Polineuropatie acută monofazică
• Mecanism patogenic: autoimun, inflamator
• Forme de sindrom Guillain-Barré:
– Poliradiculonevrita demielinizantă inflamatorie acută
(cea mai frecventă)
– Neuropatia axonală mixtă (motorie și senzitivă) acută
– Neuropatia axonală motorie acută
– Sindromul Miller-Fisher (oftalmoplegie, diplopie,
ataxie, areflexie)
 Poliradiculonevrita Guillain-Barré
• Instalarea deficitelor neurologice (deficit motor/areflexie)
ore-zile, caracter ascendent, până la platou
• În urma unei infecții virale/imunizări – conflict autoimun
(mielină, celule Schwan)
• Insuficiență respiratorie – intubare oro-traheală, asistență
ventilatorie
• Disociație albumino-citologică în LCR, latență motorie distală
crescută (EMG)
• Tratament:
– Monitorizare cardio-respiratorie
– Prevenirea complicațiilor statului la pat
– Plasmafereză – 5 ședințe efectuate cât mai precoce
– Ig IV – 0,4g/kgc/zi, 5 zile
– Fiziokinetoterapie (pasiv, activ)
• NB: administrarea de cortizonice nu aduce niciun beneficiu!
• 70% din cazuri recuperează complet, mortalitate: 3-5%
 Miastenia gravis
• Boală autoimună relativ rară (incid 10/106/an,
preval 10/105)
• Ac anti-receptori nicotinici post-sinaptici – plăci
neuromusculare – deficit motor
(ocular/generalizat) progresiv de-a lungul zilei, se
remite cu repausul
• Tratament: inhibitori de colinesterază
(neostigmină, piridostigmină), prednison,
timectomie
• Urgențe neurologice: criza miastenică, criza
colinergică
 Miastenia gravis
Criza colinergică (supradozaj – prea multă ACh) Criza miastenică (subdozaj)

• Mai frecvent în primul an de la debutul bolii

• Insuficiență respiratorie • Insuficiență respiratorie
• Anxietate extremă • Anxietate extremă
• Bronhospasm/wheezing • Sindrom confuzional
• Diaforeză, hipersalivație • Ptoză palpebrală
• Mioză • Midriază
• Dizartrie, disfagie • Dizartrie, disfagie
• Bradicardie • Paloare și tahicardie
• Fasciculații musculare
• Tenesme/diaree

Tratament Tratament

• Intubare orotraheală/ asistență ventilatorie • Intubare orotraheală/ asistență ventilatorie

• Bronhodilatatoare/atropină • Anticolinesterazice
• Reducerea dozei de anticolinesterazice • Plasmafereză/Ig IV
 Mayo Clinic, USA

Unfortunately, there is no superman around!