ORGANIZAREA

FUNCȚIONALĂ A SCOARȚEI
CEREBRALE
I. STRUCTURA SCOARŢEI CEREBRALE
II. ARIILE CORTICALE
 I. STRUCTURA SCOARŢEI CEREBRALE
DEFINIŢIE
Mantaua de substanţă cenuşie care acopere emisferele cerebrale = cortex = palium

DIMENSIUNI
- suprafaţa = 2500 cm3: 1/3 la suprafaţă, 2/3 în şanţuri
- grosimea = variabilă, între 1,5 mm (în jurul scizurii calcarine) şi 4,5 mm (girusul
precentral)
- greutatea = 600 g = 40% din greutatea emisferelor cerebrale
Greutatea maximă este atinsă la 8 ani, direct proporţională cu gradul de inteligenţă.
- numărul celulelor:
- neuroni = 14 miliarde
- celule gliale = 50 miliarde
A. ORGANIZAREA DE ANSAMBLU A SCOARŢEI CEREBRALE
După criterii filogenetice, ontogenetice şi morfofuncţionale, este subîmpărţit în:
 ALOCORTEX
 IZOCORTEX
 MEZOCORTEX

1. Alocortex = cortex heterogen = zona cea mai veche filogenetic = ocupă 1/12 din suprafaţa scoarţei
- are 2 zone puţin diferite morfofuncţional, care apar în etape embriologice diferite:
 arhicortex: hipocamp, girus dentat
 paleocortex: aria piriformă
- poate fi sau nu laminat,
- are mai puţin de 6 straturi, de obicei 3, de la suprafaţă spre profunzime:
 molecular
 granular = receptor
 polimorf
 I. STRUCTURA SCOARŢEI CEREBRALE
2. izocortex = neocortex
- la om acoperă 90% din suprafaţa emisferelor
- este cea mai nouă filogenetic
- are structură laminată, cu straturi dezvoltate aproape uniform
- alcătuită din:
 neuroni  citoarhitectura
 celule gliale
 fibre nervoase  mieloarhitectura
Are 2 varietăţi cu structură diferită:

a. homeotipic, cu 6 straturi dar cu anumite variaţii:

 tipul polar, situat la nivelul polilor, cu 6 straturi înguste
 tipul frontal, situat la nivelul lobului frontal, cu straturile piramidale mai dezvoltate
 tipul parietal, la nivelul lobului parietal, cu straturile granulare mai dezvoltate
b. heterotipic, cu 6 straturi, unele atrofiate. Poate fi:
 agranular, cu straturile granulare atrofiate şi straturile piramidale mai dezvoltate – se întâlneşte în ariile motorii
 granular = koniocortex, cu straturile piramidale atrofiate şi straturile granulare mai dezvoltate – se întâlneşte în ariile senzitivo-
senzoriale
 I. STRUCTURA SCOARŢEI CEREBRALE
3. mezocortex = zonă de tranziţie, cu 6 straturi puţin individualizate, care se
întâlneşte la nivelul girus cinguli

ALOCORTEX IZOCORTEX MEZOCORTEX

• 3 straturi • 6 straturi • 3-6 straturi
• Hipocamp, girus • Ariile senzoriale, • Sistemul limbic
dentat (arhicortex) motorii, de • Girusul
• Aria piriformă asociație parahipocampic
(paleocortex)
B. ORGANIZAREA ORIZONTALĂ A SCOARŢEI CEREBRALE
Are structură laminară, cu 6 straturi care, de la suprafaţă în profunzime sunt:
- lamina I = stratul plexiform = molecular
 celule orizontale Cajal
 fibre orientate paralel cu suprafaţa
- lamina II = stratul granular extern, cu celule granulare şi piramidale mici:
 dendrite în lamina I
 axoni  laminele V şi VI
- lamina III = stratul piramidal extern, cu celule piramidale mijlocii şi mari, cu:
 dendrite în lamina I, dar şi cu colaterale în lamina II
 axoni  laminele V şi VI
- lamina IV = stratul granular intern, cu celule stelate mici şi piramidale, cea mai mare densitate
 dendritele – fac sinapsă cu fibrele talamice (aferente) = “centru aferent principal al scoarţei”
 axonii  laminele V şi VI
- lamina V = stratul piramidal intern, cu celule piramidale mari
 dendrite – în lamina I, colaterale recurente în lamina II, cu spini
 axoni  căile piramidale = “centrul eferent principal al scoarţei”
- lamina VI = stratul multiform = fuziform, cu celule fuziforme (celule piramidale modificate) şi celule Martinotti
CITOARHITECTONICA SCOARŢEI CEREBRALE
Sunt 5 tipuri de neuroni:

1. celulele piramidale – sunt cele mai caracteristice cortexului, în laminele III şi

V
 corpul celular – piramidal, 10-50 μ, cele mai mari 100 μ (neuronii Betz)
 dendritele:
- apicale – se întind spre suprafaţa pială
- bazale – se desprind orizontal de la nivelul corpului
 axonul  de la baza corpului celular  substanţa albă
2. celulele stelate = granulare – în laminele II şi IV
 corpul celular – poligonal, cu puţină citoplasmă, 4-8 μ
 dendritele – numeroase, merg în toate direcţiile
 axonul scurt  în profunzime
3. celulele fuziforme – în laminele profunde (VI)
 corpul celular – fuziform, cu axul mare vertical, perpendicular pe suprafaţă
 dendritele – se desprind de la cei doi poli:
- superioare, merg spre suprafaţă,
- inferioare – se ramifică în stratul respectiv
 axonul – se desprinde de la partea inferioară  substanţa albă
4. celulele orizontale Cajal – se găsesc în stratul superficial
 sunt fuziforme mici, cu axul mare paralel cu suprafaţa
 prelungirile sunt paralele cu suprafaţa  rol asociativ
5. celulele Martinotti – se găsesc în toate straturile, dar mai multe profund
 corpul celular – triunghiular, mic
 axonul ascendent  se extinde spre suprafaţă pe distanţe variabile
- rol asociativ se trimite spre suprafaţă impulsurile primite
MIELOARHITECTONICA SCOARŢEI CEREBRALE
După dispoziţia topografică sunt fibre:

 radiare – aşezate în fascicule delicate, dispuse vertical, radiar dinspre substanţa

albă spre suprafaţa cortexului, în axa circumvoluţiei
- includ:
- axoni ai celulelor piramidale, fuziforme şi stelate  părăsesc cortexul =
fibre de proiecţie sau de asociaţie
- proiecţiile aferente şi fibrele de asociaţie care se termină pe cortex
 tangenţiale – sunt paralele cu suprafaţa
- cuprind:
- ramurile terminale ale proiecţiilor aferente şi de asociaţie
- axonii celulelor orizontale şi granulare
- ramuri colaterale ale celulelor piramidale, fuziforme
- porţiunea terminală a fibrelor radiare
Acestea nu sunt dispuse uniform în cortex, ci sunt concentrate la diverse nivele în
benzi:

 lamina I – plexul tangenţial

 lamina II – lamina disfibroza
 lamina III – stria Kaes Bechterew
 lamina IV – stria Baillarger externă
 lamina V – stria Baillarger internă
 lamina VI – lamina infrastriată
Striile Baillarger se pot observa cu ochiul liber pe preparatele proaspete.
 Strat molecular Fibre transverse
 fi
Celule Cajal

Strat granular Celule granulare dense

extern

Strat piramidal Celule piramidale de

extern dimensiuni medii/mici

Celule stelate mici și piramidale

Strat granular intern Stria Baillarger
celu externă

Strat piramidal Celule piramidale mari- Betz

intern Stria Baillarger externă

Celule fuziforme și Martinotti

Strat fuziform
Fuzionează cu substanța albă
C. ORGANIZAREA VERTICALĂ A SCOARŢEI CEREBRALE (COLUMNARĂ)

DEFINIŢIE
Coloanele verticale = unităţile funcţionale ale scoarţei de formă cilindrică cu diametrul de 200-500 μ, cuprinzând toate
cele 6 lamine.

Se dezvoltă în timpul vieţii fetale, dar numărul circuitelor neuronale locale creşte sub acţiunea stimulilor cu care vine în
contact individul, în special în primii ani de viaţă.

aferentaţia senzorială insuficientă sau defectuoasă


dezvoltarea anormală a ariilor corticale interesate

TIPURI DE COLOANE CORTICALE

Sunt 2 teorii privind organizarea columnară:
 Coloane bazate pe impulsul aferent talamic
- fibrele aferente talamice intră în cortex şi se termină prin arborizaţii în lamina IV şi porţiuni din lamina III.
- O coloană este activată de numai unul şi acelaşi stimul, în final impulsul ajungând, prin numeroase circuite
neuronale locale, la un neuron piramidal efector.
 Coloane bazate pe impulsul corticocortical (de asociaţie)
- interesează tot neocortexul, toate regiunile primind impulsuri corticocorticale şi toate regiunile proiectându-se în
alte regiuni corticale.
- Impulsul se termină în toate laminele.
II. ARIILE CORTICALE
DEFINIŢIE
Zone ale scoarţei cerebrale diferite morfofuncţional

ISTORIC
 Campbell – 20 arii
 Brodmann – 52 arii
 von Economo – 109 arii
 Voght – 200 arii
CLASIFICARE
 arii senzoriale = receptoare – în care se proiectează căile specifice
corespunzătoare
 arii motoare = efectoare - în care îşi au originea căile motoare
 arii de asociaţie
 arii autonome
A. ARIILE CORTICALE SENZORIALE
ARIILE SENSIBILITĂŢII SOMESTEZICE
 aria somestezică I = ariile 3, 1, 2 Brodman = benzi longitudinale situate în girusul postcentral din
lobul parietal  homunculus senzitiv
 aria somestezică II = situată pe versantul superior al scizurii laterale – reprezentare mai puţin
precisă a corpului

ARIILE SENSIBILITĂŢII VIZUALE

 aria vizuală primară = aria 17 striată Brodman = situată pe marginile scizurii calcarine, extinzându-
se la polul occipital şi pe faţa lui medială, străbătută de stria Genari
 ariile vizuale secundare:
o aria 18 Brodman = parastriată
o aria 19 Brodman = prestriată

ARIILE SENSIBILITĂŢII AUDITIVE

 aria auditivă primară = aria 41 Brodman – situată pe planşeul scizurii laterale, în girusurile
transverse Heschl
 aria auditivă secundară înconjură aria primară şi cuprinde:
o aria 42 Brodman – situată pe girusul transvers posterior Heschl
o aria 22 Brodman – situată pe porţiunea adiacentă din girusul temporal superior
ARIILE SENSIBILITĂŢII VESTIBULARE – imprecise:
 arii din girusul temporal superior
 aria 2 din girusul postcentral

ARIILE SENSIBILITĂŢII GUSTATIVE

 aria 43 Brodman de pe operculul parietal
 cortexul parainsular adiacent

ARIILE SENSIBILITĂŢII OLFACTIVE

 permit perceperea conştientă şi discriminativă a mirosului
 situate pe toate tipurile de cortex:
o alocortex: cortexul prepiriform (stria sau girusul olfactiv lateral şi girusul ambiens)
o mezocortex: aria entorinală
o neocortex: lobul orbitofrontal
B. ARIILE CORTICALE MOTOARE

ARIA MOTOARE PRIMARĂ

 aria 4 Brodman – situată pe versantul anterior al scizurii centrale, în girusul precentral şi partea anterioară a lobului paracentral  homunculus motor
1. controlează activitatea motorie voluntară pentru toţi muşchii:
- prin fibrele corticospinale, acţionează direct asupra motoneuronilor medulari  coordonează contracţia musculaturii distale a membrelor
- stabileşte conexiuni cu nucleii roşu, vestibulari şi ai FR
 fibre directe sau colaterale ale căii
corticospinale
acţionează asupra motoneuronilor medulari

coordonează contracţia musculaturii proximale a membrelor
2. îşi modifică rata impulsurilor în funcţie de informaţiile despre consecinţele mişcării realizate prin:
- fibre talamice venite de la:
o proprioceptorii din muşchii contractaţi,
o exteroceptorii din tegumentul supraiacent
- fibre transcorticale, care conectează ariile senzitive de cele motorii

ARIA MOTOARE SUPLIMENTARĂ

- situată pe faţa medială a emisferului cerebral, înaintea lobului paracentral
- are organizare topică
- descarcă impulsuri în momentul care precede mişcarea
- primeşte aferenţe de la:
o ariile senzitive parietale 3, 1, 2, 5 şi 7
o aria premotoare
o aria motoare primară
o cortexul prefrontal
o nucleii bazali, via talamus
- rol:
o identifică obiectul mişcării,
o stabileşte programul de desfăşurare al mişcării,
o stabileşte secvenţa şi succesiunea componentelor motorii ale unei mişcări complexe

ARIA PREMOTOARE
 aria 6 Brodman – situată situată pe faţa laterală a lobului frontal, înaintea ariei 4, pe faţa medială se suprapune ariei motorii suplimentare
 cuprinde subariile 6a şi 6b, fiecare cu porţiunile  şi 
 acţionează asupra motoneuronilor medulari care coordonează contracţia musculaturii axiale şi proximale a membrelor  rol în orientarea corpului şi braţul spre ţintă
 pregăteşte reacţia motorie adecvată la stimuli periferici (extero- şi proprioceptivi)  reacţia reflexă de apucare
B. ARIILE CORTICALE MOTOARE
CENTRUL FRONTAL AL MIŞCĂRILOR VOLUNTARE ALE OCHILOR
 situat pe faţa laterală a lobului frontal, în partea inferioară a ariei 8 Brodman
 coordonează mişcările conjugate voluntare ale globilor oculari
CENTRUL MOTOR AL LIMBAJULUI
 situat pe girusul frontal inferior al emisferului stâng, ariile 44 şi 45 Brodman
C. ARIILE CORTICALE DE ASOCIAŢIE
 reprezintă 2/3 din suprafaţa cortexului cerebral
 iniţial se credea că asociază ariile motoare cu cele senzoriale (Flechsig)
 se consideră că asociază şi integrează procese corticale complexe care realizează funcţiile cerebrale superioare (limbajul, învăţarea, memoria,
gândirea, etc.)

ARIILE DE ASOCIAŢIE ALE LOBULUI PREFRONTAL

 ariile 9 – 12 Brodman, situate în lobul frontal, înaintea ariei premotoare
 primesc aferenţe de la toate ariile senzitive

planifică mişcările voluntare

trimite informaţiile ariilor premotoare,
motoare suplimentară

aria motoare primară care comandă execuţia mişcării
 rol şi în memoria de scurtă durată

ARIILE DE ASOCIAŢIE ALE LOBULUI TEMPORAL

 intervin în memorizare:
o girusul temporal superior – memorarea informaţiilor acustice
o girusul temporal inferior – memorarea informaţiilor vizuale
o lobul temporal stâng – memorarea cuvintelor
o lobul temporal drept – memorarea informaţiilor senzorio-vizuale
 comportamentul afectiv şi emoţional – lezarea determină “personalitatea de tip temporal”:
o dezinteres pentru viaţa sexuală
o agresivitate marcată
o hiperemotivitate
o
C. ARIILE CORTICALE DE ASOCIAŢIE

ARIILE DE ASOCIAŢIE ALE CORTEXULUI MEDIO-ORBITO-FRONTAL

 determină reacţia vegetativă de trezire: creşterea tensiunii arteriale, midriază, accentuarea peristaltismului intestinal,
etc.
 intervin în comportament, memorizare, formarea personalităţii

ARIILE DE ASOCIAŢIE PARIETOTEMPORO-OCCIPITALE

 situate în zona de răspântie senzorială dintre cei trei lobi
 aria 7 Brodman situată în partea posterioară a girusului parietal superior  atenţia la stimuli vizuali
Lezarea  sindromul de neglijare (leziuni pe dreapta  neglijarea ½ stângi a corpului la spălat, îmbrăcat, etc.)
 intervin şi în limbaj
D. ARIILE CORTICALE AUTONOME
Se găsesc pe toate feţele şi toţi lobii emisferelor cerebrale, coordonează funcţii autonome
 aria 6 Brodman de pe faţa laterală a lobului frontal = centrii piloerectori, sudorali,
vasomototi, salivari, pupilari, gastro-intestinali
 aria 13 Brodman de pe faţa orbitală a lobului frontal = centrii mişcărilor respiratorii şi
vasopresori (cresc TA)
 ariile 23 şi 24 Brodman de pe faţa medială a lobului frontal (girusul cingular) care produc
vasodilataţie, piloerecţie, midriază, modificări cardiovasculare şi respiratorii
 aria 38 Brodman de pe porţiunea apicală a lobului temporal determină creşterea TA
 centrii de pe cortexul insulei determină intensificarea peristaltismului intestinal, dureri
abdominale
III. LIMBAJUL
DEFINIŢIE
pronunţarea cuvintelor şi realizarea frazelor care să transmită o idee

COMPONENTE
- 2 componente, cu conexiuni între ele, situate pe emisferul dominant:
 componenta efectoare = pronunţarea sau scrierea cuvântului
o ariile 44 şi 45 Brodman din partea bazală a girusului frontal inferior = centrul motor al
vorbirii Broca  face planul contracţiei m. linguali, faringieni, laringieni  îl transmite
ariei motoare primare 4  comandă contracţia muşchilor  pronunţarea cuvintelor
 componenta receptoare = înţelegerea mesajului auzit sau scris
o ariile 40 şi 39 Brodman din partea posterioară a girusului temporal superior = centrul
senzorial al limbajului Wernicke  înţelegerea mesajului citit sau scris
SUCCESIUNEA ETAPELOR DENUMIRII
UNUI OBIECT VĂZUT
?

CĂRȚI
SUCCESIUNEA ETAPELOR DENUMIRII UNUI OBIECT VĂZUT
1.– proiecţia informaţiei vizuale în aria vizuală primară 17
2.– transmisia impulsului în aria vizuală 18 cu rol vizual integrativ
3.– transmisia impulsului în ariile 40 şi 39 (Wernicke) unde este stocat şi identificat prin
comparaţie cu datele vizuale şi auditive anterioare
4.– transmisia impulsului, prin fascicolul arcuat, în ariile 44 şi 45 (Broca), unde modelul
vizual este transformat într-un plan motor pentru pronunţarea cuvântului
5.– transmisia planului motor în aria motoare primară 4 care comandă contracţia
muşchilor fonaţiei  pronunţarea cuvântului care denumeşte obiectul văzut