ORGANIZAREA FUNCȚIONALĂ A MS

substanța albă
cuprins

1. structura funcțională a substanței albe

2. clasificarea tracturilor medulare
3. sistematizarea cordoanelor medulare
 1. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ A SUBSTANŢEI ALBE

1. SITUAŢIE - la periferia măduvei spinării, în jurul substanţei cenuşii

2. STRUCTURĂ - fibre nervoase mielinizate, de calibru variabil = axoni ai căilor

ascendente şi descendente

3. ORGANIZARE
- 3 perechi de cordoane cu aspect omogen macroscopic
- axonii cu aceeaşi origine, traiect şi terminare se grupează în tracturi
- acestea sunt greu de delimitat (lezare selectivă, leziuni sau secţiuni accidentale,
diferite afecţiuni)
- terminologie: - criterii funcţionale (sistem somatosenzitiv,
proprioceptiv, etc)
- după locul de origine şi terminare (fasc. spino-
talamice, corticospinale, etc)
- după sensul de conducere a influxului nervos
(ascendente, descendente)
SECŢIUNE TRANSVERSALĂ PRIN MĂDUVA SPINĂRII
4. PRINCIPII HISTOTOPICE

- legea dispoziţiei filogenetice = căile mai vechi lângă SC, cele noi la periferie

- legea dispoziţiei periferice a fibrelor lungi  2 manşoane concentrice: -

central, în jurul SC, cu fibre scurte
- periferic, cu fibre lungi
- legea dispoziţiei diferenţiate a formelor de sensibilitate  fiecare fascicul
conduce o anumită formă de sensibilitate

- legea somatotopiei segmentare  în interiorul unui fascicul fibrele

diferitelor regiuni ocupă o poziţie precisă
2. CLASIFICAREA TRACTURILOR MEDULARE

1. ASCENDENTE = SENZITIVE

2. DESCENDENTE = MOTORII

3. DE ASOCIAŢIE

Cordoanele sunt alcătuite din două sau trei tipuri de tracturi

 3. SISTEMATIZAREA CORDOANELOR MEDULARE

În interiorul cordoanelor tracturile au o poziţie bine

precizată.
Cordoanele prezintă 3 tipuri de tracturi:
- ascendente
- descendente
- de asociaţie

Face excepţie cordonul posterior care nu prezintă

tracturi descendente.
3. SISTEMATIZAREA CORDOANELOR MEDULARE
cordon posterior

cordon lateral

cordon anterior
 I. SISTEMATIZAREA CORDONULUI LATERAL

A. TRACTURI DESCENDENTE
1. tractul corticospinal lateral
- origine în girusul precentral al lobului
frontal
- străbate trunchiul cerebral
- se încrucişează în bulb formând
decusaţia piramidală
- ajunge în cordonul lateral opus,
împreună cu fibrele tractului homolateral
- se termină în neuronii motori din coarnele ventrale

2. tractul rubro-spinal
- origine în nucleul roşu din pedunculii cerebrali
- fibrele se încrucişează formând decusaţia lui Forel
- ajunge în cordonul lateral, înaintea tractului piramidal lateral
- se termină în neuronii motori din coarnele ventrale
3. tractul olivospinal
- origine în oliva bulbară
- situat în cordonul lateral
- se termină în neuronii motori din coarnele
ventrale
4. tractul vestibulospinal lateral
- origine în nucleul vestibular Deiters
- conţine în special fibre încrucişate
- situat în partea ventrală a cordonului lateral
- se termină în neuronii motori din coarnele ventrale
5. tractul reticulospinal lateral
- origine în substanţa reticulată a trunchiului cerebral
- majoritatea fibrelor sunt încrucişate
- se termină în neuronii motori din coarnele ventrale
 B. TRACTURI ASCENDENTE

1. tractul spinocerebelos dorsal

- origine în ganglionul spinal,
- merge pe rădăcina posterioară a n. spinal,
- pătrunde în cornul dorsal unde face sinapsă cu deutoneuronul în coloana Clarke
- axonii deutoneuronului ajung în cordonul lateral de aceeaşi parte
- trece prin pedunculul cerebelos inferior spre cerebel
2. tractul spinocerebelos ventral
- origine în ganglionul spinal,
- merge pe rădăcina posterioară a nervului spinal,
- pătrunde în cornul dorsal unde face sinapsă cu deutoneuronul în baza cornului
dorsal
- axonii deutoneuronului se încrucişează în comisura albă anterioară
- ajung în cordonul lateral opus
- străbate trunchiul şi prin pedunculii cerebeloşi superiori ajunge la cerebel
3. tractul spinotalamic lateral
- origine în ganglionul spinal,
- merge pe rădăcina posterioară a
nervului spinal,
- face sinapsă cu deutoneuronul în nucleul
capului cornului dorsal
- axonii deutoneuronului se încrucişează în
comisura albă anterioară
- ajung în cordonul lateral opus
- în bulb formează lemniscul spinal,
- în pedunculi cele două tracturi se despart,
- fac sinapsă în talamus cu al treilea neuron,
- axonii acestuia se proiectează în
girusul postcentral din lobul parietal
4. tractul spinotectal
- conţine fibre care vin din cornul dorsal opus
- străbate măduva prin cordonul lateral
- se termină în coliculii cvadrigemeni

C. TRACTURI DE ASOCIAŢIE
1. tractul intersegmentar lateral profund = fundamental lateral
 II. SISTEMATIZAREA CORDONULUI VENTRAL

A. TRACTURI DESCENDENTE
1. tractul corticospinal ventral
- origine în girusul precentral al lobului frontal
- străbate trunchiul cerebral
- situat în cordonul ventral de aceeaşi parte, lângă şanţul median ventral
- se încrucişează în comisura albă anterioară
- se termină în neuronii motori din coarnele ventrale
2. tractul vestibulospinal ventral
- origine în nucleul vestibular lateral
din bulb (Deiters)
- situat în cordonul ventral al
măduvei cervicale
- se termină în neuronii motori
din coarnele ventrale
3. tractul tectospinal
- origine în coliculii cvadrigemeni anteriori
- situat în cordonul ventral, lateral de tractul piramidal ventral
- se termină în neuronii motori din coarnele ventrale

4. tractul reticulospinal ventral

- origine în substanţa reticulată a
trunchiului cerebral
- străbate trunchiul cerebral
- se termină în neuronii motori din
coarnele ventrale cervicale
B. TRACTURI ASCENDENTE
1. tractul spinotalamic ventral
- origine în ganglionul spinal,
- merge pe rădăcina posterioară a
nervului spinal,
- în cornul dorsal unde face sinapsă
cu deutoneuronul (nucleul capului cornului dorsal)
- se încrucişează în comisura albă anterioară
- ajung în cordonul ventral opus originii
- străbat trunchiul cerebral,
- în talamus fac sinapsă cu al treilea neuron,
-se proiectează în girusul postcentral din lobul parietal

C. TRACTURI DE ASOCIAŢIE
1. tractul fundamental ventral
 III. SISTEMATIZAREA CORDONULUI DORSAL

A. TRACTURI DESCENDENTE - NU
B. TRACTURI ASCENDENTE
1. tractul gracilis = spinobulbar Goll
- origine în ganglionul spinal,
- merge pe rădăcina posterioară a n. spinal,
- pătrunde în cordonul dorsal, pe laturile
septului median dorsal
-începe în partea inferioară a măduvei,
fibrele noi - lateral (legea Kahler)
- face sinapsă cu deutoneuronul căii în
nucleul gracilis din bulb, pe aceeaşi parte
- se încrucişează în bulb  decusaţia senzitivă
(piniformă),
- alcătuiesc lemniscul medial (banda Reil medială)
- în talamus unde fac sinapsă cu al treilea neuron,
- se proiectează în girusul postcentral din lobul parietal
2. tractul cuneat = spinobulbar Burdach
- origine în ganglionul spinal,
- merge pe rădăcina posterioară a
nervului spinal,
- pătrunde în cordonul dorsal,
lateral de tractul gracilis, separate între
ele prin septul intermediar dorsal
- face sinapsă cu deutoneuronul căii în nucleul Burdach din bulb, pe aceeaşi
parte
- axonii deutoneuronului se încrucişează în bulb formând decusaţia senzitivă
(piniformă),
- alcătuiesc lemniscul medial
- în talamus fac sinapsă cu al treilea neuron,
- se proiectează în girusul postcentral din lobul parietal
C. TRACTURI DE ASOCIAŢIE
1. fibre endogene:
- tractul Schultze
- bandeleta periferică Hoche
- centrul oval Flechsig
- tractul triunghiular Gombault şi Philippe
cai ascendente cai descendente

1
2 a

3 b

c
4

d
5
e
6 f

g
 SISTEMUL CORDONULUI ANTEROLATERAL
SISTEMUL SOMATOSENZITIV ANTEROLATERAL ASCENDENT
(TRACTURILE SPINOTALAMICE)

CARACTERE

- este cel mai puţin discriminativ dintre toate sistemele senzitive

- descrierea separată a două tracturi spino-talamice (anterior şi lateral) nu
corespunde datelor experimentale  fibrele pot fi amestecate, respectă
aşezarea topografică clasică

formaţiune continuă structural şi funcţional
- alcătuite din fibre de calibru mic, slab mielinizate sau nemielinizate (A
delta, C), cu prag de excitaţie ridicat
- după criterii funcţionale şi filo-ontogenetice, se descriu 2 tracturi:
I.- spinotalamică indirectă = paleospinotalamică = spino-reticulo-
talamică
II.- spinotalamică directă = neospinotalamică
 I. TRACTUL PALEOSPINOTALAMIC

CARACTERE
- cel mai vechi filogenetic
- conduce impulsuri:
- tactile (presiune, atingere)
- dureroase  - senzaţie dureroasă difuză, dezagreabilă
- reacţie de însoţire (grimasă facială, ţipăt,
lăcrimare, reacţii vegetative, gastrointestinale)
- este o cale polisinaptică  “sistem dureros medial polineural”
- este alcătuit din fibre C scurte şi groase  “calea fibrelor C spre talamus”
 NEURONII DE CONEXIUNE

- I-ul NEURON
- corpul - ganglionul spinal
- dendritele - conectate cu:
- termoreceptorii la cald şi rece
- nociceptori, inegal distribuiţi în corp (pulpa dentară, cornee)
- receptori polimodali = algiogenici numai când pragul e depăşit
- axonul: - merge în mănunchiul lateral al rădăcinii posterioare
- ajunge în tractul dorso-lateral (zona marginală Lissauer) unde se împarte în
ramuri ascendente şi descendente, cu un traiect de 1-3 segmente
- lasă multe colaterale  sub leziune nu este eliminată complet senzaţia tactilă
protopatică
- se realizează o convergenţă  mai multe rădăcini posterioare pe acelaşi
deutoneuron  reacţie sensibilă, dar puţin discriminativă (nu poate preciza punctul exact
al excitantului).
- pătrunde în cornul posterior şi face sinapsă cu deutoneuronul
neuron I
- al II-lea NEURON
- corpul - lamele I-V din cornul posterior, unde fac sinapsă direct sau prin intermediul
interneuronilor din substanţa gelatinoasă

- axonul - se încrucişează în comisura albă anterioară, la nivelul sau lângă origine

- formează în cordonul antero-lateral opus tractul spinotalamic lateral cu
aşezare somatotopică (fibrele sacrate - lateral, cervicale – medial, fibrele termice – mai
posterior ca cele dureroase)
- urcă în axul calotei trunchiului cerebral, alături de tractul trigemino-talamic
(impulsuri de durere şi temperatură de la faţă şi dinţi)
- lasă colaterale:
- F.R. din trunchiul cerebral, nucleii cardiovasculari şi respiratori,
- sistemul de veghe mezencefalic,
- FRD (descendentă) activatoare  fascicolul reticulo-spinal  reacţii
motorii (grimasă, hipertonie, mişcări dezordonate)

- în mezencefal e situat în apropierea suprafeţei piale, la nivelul coliculilor

cvadrigemeni  avantaj pentru neurochirurgi în efectuarea
tractotomiei mezencefalice
NEURON II
- al III-lea NEURON
- substanţa cenuşie periapeductală
- talamus:
talamus - nucleii intralaminari
- nucleul posterior
- hipotalamus  reacţii vegetative asociate durerii

- cele mai multe fibre se termină în al treilea neuron, fără a ajunge la cortex.

PROIECTIA CORTICALA
- aria somestezică II din operculul frontoparietal (Rolandic)

reacţii psiho-afective la durere
 II. TRACTUL NEOSPINOTALAMIC

CARACTERE:
- conţine fibre concentrate, mai lungi, care se proiectează direct în talamus
- alcîtuită din fibre A delta, puţin mielinizate  “calea fibrelor A delta spre
talamus”
- are 3 neuroni
- conduce impulsuri: - termice
- dureroase  senzaţie dureroasă precisă
 NEURONII DE CONEXIUNE

I-ul NEURON
- corpul celular - ganglionul spinal
- dendritele - conectate cu receptorii
- axonul

mănunchiul lateral al rădăcinii posterioare

tractul postero-lateral (zona marginală Lissauer)

se împarte în ramuri ascendente şi descendente, cu traiect de 1-2 segmente

- nu lasă colaterale  sub leziune dispare senzaţia de durere precisă şi temperatură

neuron I
- al II-lea NEURON
- corpul  în cornul posterior:
- lamela I - sensibilitatea termică
- lamelele IV, V şi VI - sensibilitatea dureroasă
somatică
- axonii -

se încrucişează în comisura albă anterioară

ajung în cordonul antero-lateral opus, cu somatotopie similară
tractului precedent  formează tractul spino-talamic ventral

calota trunchiului cerebral, în partea laterală  lemniscul spinal =
“sistemul lateral al durerii”
NEURON II
- al III-lea NEURON
- corpul: - talamus: - nucleul ventral postero-lateral
- nucleii reticulaţi intralaminari
- nucleul posterior
- axonul  străbate braţul posterior al capsulei interne

centrul oval al emisferei cerebrale
PROIECTIA CORTICALA

• - aria somestezică (somatosenzitivă) I  aprecierea intensităţii durerii

şi memoria senzaţiei dureroase pentru a putea fi comparată cu alte senzaţii

• Lezarea girusului postcentral  hipoalgezie, rar analgezie

 TRACTURILE SPINOTALAMICE

NVPL

Lemniscul spinal
Tract
reticulospinal

Tract spino- Tract spino-

talamic ventral talamic dorsal
 LEZAREA TRACTURILOR SPINO-TALAMICE

- în siringomielie  dilatarea canalului ependimar  cavitate spre

comisura albă  disociaţie siringomielică:
1.- pierderea sensibilităţii tactile protopatice, termice şi
dureroase prin distrugerea tracturilor spino-talamice care se încrucişează
2.- păstrarea sensibilităţii tactile epicritice şi proprioceptive
conştiente prin păstrarea intactă a tracturilor spino-bulbare
 SISTEMUL CORDONULUI LATERAL
SISTEMUL PROPRIOCEPTIV ASCENDENT INCONŞTIENT
TRACTURILE SPINOCEREBELOASE

ROL:
- transmite sensibilitatea proprioceptivă inconştientă la cerebel

RECEPTORII:
- proprioceptorii din structurile aparatului locomotor: muşchi, tendoane,
capsule articulare, ligamente = musculoscheletici
- fusurile neuromusculare
- fusurile neurotendinoase
- corpusculii Vater-Paccini
- corpusculii tendinoşi Golgi
- corpusculii Ruffini
CLASIFICARE STRUCTURALĂ

I. Tractul spinocerebelos direct (posterior) Flechsig

II. Tractul spinocerebelos încrucişat (anterior) Gowers
Aduc informaţii de la extremitatea inferioară şi 1/2 inferioară a
trunchiului
III. Tractul cuneocerebelos - aduce informaţii de la membrul
superior
IV. Tractul spinocerebelos rostral - aduce informaţii de la
membrul superior şi 1/2 superioară a trunchiului
I. TRACTUL SPINOCEREBELOS DIRECT (POSTERIOR)

ROL
- coordonarea individuală a muşchilor în timpul ajustării posturale
- mişcarea individuală a muşchilor membrelor
- informaţii exteroceptive de atingere, presiune

RECEPTORI
- proprioceptori: - fusurile neuromusculare
- organele tendinoase Golgi
- exteroceptori: - atingere, presiune
 I. TRACTUL SPINOCEREBELOS DIRECT (POSTERIOR)

NEURONII DE CONEXIUNE
- I-ul NEURON
- corpul celular  ganglionul spinal
- dendritele - culeg excitaţiile de la receptori:
- proprioceptori - fibre de grosime mijlocie
- exteroceptori
- axonul  formează mănunchiul medial al rădăcinii posterioare a
nervului spinal

urcă câteva segmente înainte de a face
sinapsă cu deutoneuronul
 I. TRACTUL SPINOCEREBELOS DIRECT (POSTERIOR)

- al II-lea NEURON
- corpul celular  nucleul toracic Clarke din lamela VII , localizat între T1
- L3
- axonul
- merge ascendent unilateral, în partea postero-laterală a cordonului
lateral
- au aşezare somatotopică ( cele din partea inferioară - superficial, cele
din partea superioară - profund)
- deoarece nucleul Clarke nu este sub L3 fibrele lombare şi sacrate urcă
prin cordonul posterior înainte de a face sinapsă cu nucleul Clarke
- au viteză mare de conducere = 120m/s
- trec prin pedunculii cerebeloşi inferiori
 I. TRACTUL SPINOCEREBELOS DIRECT (POSTERIOR)

- al III-lea NEURON
- paleocerebel (paravermisul lobului anterior, lobulul I şi IV)
- axonii iau numele de fibre musciforme şi fac sinapsă cu celulele granulare
din cortexul cerebelos

reprezentare cerebelară somatotopică

homunculus cerebelos
 T. spinocerebelos
posterior

2. Tract spino- 4. Tract spinoocerebelos

cerebelos 1. Tract spinocerebelos rostral
anterior posterior
3. Tract cuneocerebelos
 II. TRACTUL SPINOCEREBELOS ANTERIOR = INCRUCIŞAT

ROL
- coordonarea generală a posturii
- mişcarea membrului întregime
- controlul sinergic în timpul mişcărilor voluntare

NEURONII DE CONEXIUNE

- I-ul NEURON
- corpul  ganglionul spinal
- dendritele  culeg excitaţiile de la receptori:
- organele tendinoase Golgi
- receptorii articulari
- axonul

ia calea mănunchiului medial al rădăcinii posterioare a nervului spinal

pătrunde în cornul posterior al măduvei
 II. TRACTUL SPINOCEREBELOS ANTERIOR = INCRUCIŞAT

- al II-lea NEURON
- corpul celular = lamele V, VI şi VII din cornul posterior medular, la nivel
lombosacrat
- dendritele:

axonii I-ului neuron stimuli inhibitori şi excitatori de la fibre aferente cutanate

- axonii

se încrucişează în comisura albă anterioară, câteva fibre nu

merg în cordonul lateral din partea opusă, în partea anterioară, unde au organizare
somatotopică similară cu tractul spinocerebelos direct

pedunculul cerebelos superior

cerebel se încrucişează din nou  ajung ipsilateral

 II. TRACTUL SPINOCEREBELOS ANTERIOR = INCRUCIŞAT

- al III-lea NEURON
- paleocerebel - fibre musciforme

celulele granulare ale cortexului cerebelos
 T. spinocerebelos
posterior

2. Tract spino- 4. Tract spinoocerebelos

cerebelos 1. Tract spinocerebelos rostral
anterior posterior
3. Tract cuneocerebelos
 III. TRACTUL CUNEO-CEREBELOS

ROL
= echivalentul tractului spinocerebelos direct (posterior) pentru membrele superioare,
deoarece nucleul Clake nu se găseşte deasupra T 1

NEURONI DE CONEXIUNE

- I-ul NEURON
- corpul neuronal  ganglionul spinal
- dendritele  culeg excitaţiile de la membrele superioare şi 1/2
superioară a corpului
- axonii

merg pe mănunchiul intern al rădăcinii posterioare a nervului spinal

pătrund în cordonul posterior al măduvei,
alături de tractul cuneat (Burdach) de aceeaşi parte
 III. TRACTUL CUNEO-CEREBELOS

- al II-lea NEURON
- corpul celular  nucleul cuneat accesoriu (von Monakov) =
echivalentul nucleului Clarke
- axonii

fibre arciforme externe

se alătură tractului spinocerebelos direct (posterior) de aceeaşi parte

pedunculii cerebeloşi inferiori

- al III-lea NEURON
- paleocerebel
 T. spinocerebelos
posterior

2. Tract spino- 4. Tract spinoocerebelos

cerebelos 1. Tract spinocerebelos rostral
anterior posterior
3. Tract cuneocerebelos
 IV. TRACTUL SPINOCEREBELOS ROSTRAL

ROL
- echivalentul tractului spinocerebelos încrucişat (anterior) pentru membrele superioare şi
jumătatea superioară a corpului.

NEURONI DE CONEXIUNE

- I-ul NEURON
- corpul celular  ganglionul spinal
- axonii  mănunchiul medial al rădăcinii posterioare a nervului spinal

- al II-lea NEURON
- corpul celular - lamela VI de la nivelul umflăturii brahiale
- axonii - NU se încrucişează
- merge pe pedunculii cerebeloşi superiori şi inferiori

- al III-lea NEURON
- paleocerebel - lobul anterior
 T. spinocerebelos
posterior

2. Tract spino- 4. Tract spinoocerebelos

cerebelos 1. Tract spinocerebelos rostral
anterior posterior
3. Tract cuneocerebelos
SOMATOTOPIA CEREBELOASĂ

- în lobul anterior  homunculus cerebelar

culcat pe vermis şi paravermis, cu capul în
jos

- în lobul posterior  2 jumătăţi de

homunculi, pentru cele două jumătăţi
ipsilaterale ale corpului, aşezate cu capul în
sus

Proiecţia capului în homuncul şi

hemihomunculi este în aceeaşi arie.
 LEZIUNILE CĂILOR CEREBELOASE

- leziunile la nivelul măduvei nu sunt aparente, probabil sunt mascate de

tulburările altor tracturi
- leziunile la nivelul cerebelului duc la:
- tulburarea coordonării mişcărilor  ataxie = incoordonare:
- dismetrie (imposibilitatea aprecierii cu precizie a distanţei) cu
hipermetrie
- asinergie (lipsa de coordonare a mişcărilor componente ale unei
mişcări mai ample)  descompunerea în părţile componente
- tremurătura intenţională = tremurături la executarea unei mişcări
voluntare, în rest nu
- astenie = oboseală musculară rapidă
- tulburările tonusului muscular  hipotonie (scăderea tonusului muscular)
cu reflexe pendulare
 SISTEMUL CORDONULUI POSTERIOR
SISTEMUL SOMATOSENZITIV DISCRIMINATIV ASCENDENT
SISTEMUL LEMNISCAL MEDIAL
TRACTURILE SPINOBULBARE
ROL
- transmite impulsuri exteroceptive epicritice (tactile fine, diferenţiate)
- kinestezice conştiente (simţul poziţiei, mişcările corpului)

RECEPTORII
- tegumentari
- discurile Merkel (meniscurile tactile) din epiderm
- corpusculii Meissner (atingere, presiune, vibraţii superficiale - 30-40 Hz)
- corpusculii Vater Paccini (atingere, presiune, vibraţii profunde – 400Hz)
- corpusculii Ruffini din derm
- terminaţii nervoase libere peripiloase
Fibrele aferente sunt groase şi mijlocii tip A
- musculo-scheletici:
- fusul neuro-muscular
- fusul neuro-tendinos
- corpusculii Golgi-Mazzoni
 NEURONII DE CONEXIUNE
La nivelul sinapselor interneuronale mesajul este totdeauna modificat pentru protecţia SN.
- I-ul NEURON
- corpul celular = ganglionul spinal
- dendritele – culeg excitaţiile de la receptorii enumeraţi
- axonii  formează mănunchiul medial al rădăcinii posterioare a nervului rahidian
 pătrund în cordonul posterior unde au organizare laminară:
- fibrele sacrate, lombare, ultimele 6 toracale  fasciculul gracilis
(Goll) situat intern
- fibrele toracale superioare, cervicale  fasciculul cuneat (Burdach)
situat extern
- se împart în ramuri:
 ascendente (1/4)  nucleii bulbari
 descendente  fasciculele intersegmentare semilunar şi septomarginal
 colaterale  motoneuronii cornului anterior  închid arcuri reflexe spinale
intersegmentare
 neuronii proprioceptivi din coloana Clarke (lamina VI) 
reglarea transmiterii ascendente a informaţiei senzitive
- al II-lea NEURON
- corpul celular = nucleii bulbari:
- gracilis = Goll
- cuneat = Burdach
- cuneat accesoriu = von Monakov  se alătură tractului spino-
cerebelos ipsilateral
Nucleii bulbari au un câmp receptor mai extins decât al protoneuronilor, cu părţi excitatorii
şi inhibitorii, prezintă interneuroni inhibitori activaţi de aferenţe.
- axonii

trec în partea opusă  fibre arcuate interne

se încrucişează  decusaţia piniformă = lemniscală = Spitzka

se alătură, străbat calota trunchiului  lemniscul median = banda Reil mediană
- prezintă organizare somatotopică mai discretă

la limita superioară a punţii  2 tracturi care străbat pedunculii cerebrali
- al III-lea NEURON
- corpul celular = nucleul ventral postero-lateral din talamus
- partea laterală  axonii neuronilor din nucleul gracilis, de la
dermatoamele caudale
- partea medială  axonii neuronilor din nucleul cuneat, de la
dermatoamele rostrale
- axonii

braţul posterior al capsulei interne

centrul oval  radiaţii somato-senzitive

Neuronii talamici sunt sensibili la variaţia atenţiei  pierderea sensibilităţii în

somnul natural sau artificial.
PROIECŢIA CORTICALĂ

- mărimea proiecţiei corticale NU depinde de mărimea suprafeţei corpului, ci de numărul

receptorilor, deci de importanţa relaţiilor cu mediul exterior
- are o mare plasticitate: variază individual, dar şi funcţional (o zonă poate prelua funcţiile
alteia lezate
- pe fiecare arie se găsesc proiecţii diferite care corespund la receptori diferiţi
- se realizează reprezentarea inversată şi deformată a corpului = homunculus senzitiv
• aria somestezică I = girusul postcentral din lobul parietal = ariile 3, 1, 2
- fibrele cutanate  aria 3
- fibrele kinestezice  aria 1 şi 2
• aria somestezică II = operculul fronto-parietal – primeşte informaţii de la aria primară şi
compară mesajul recent cu cele deja memorizate

Axonii neuronului III fac sinapse excitatorii cu dendritele celulelor din stratul cortical 4
PROIECTIA CORTICALA
 LEZAREA TRACTURILOR SPINO-BULBARE
I.sifilisul nervos = tabes dorsal  disociaţia tabetică:
- pierderea sensibilităţilor proprioceptivă conştientă (simţul poziţiei) şi tactilă
discriminativă, în special la nivelul extremităţilor
 pacientul nu poate diferenţia obiectele prin atingere,
 ştie ce se întâmplă cu mâinile şi picioarele numai când le priveşte
- păstrarea sensibilităţilor tactilă grosieră, termică şi dureroasă

II.sindromul Brown-Siquard = hemisecţie medulară traumatică  pierderea sensibilităţii

tactile ipsilateral

III.leziuni vasculare ale VPL (lezarea ramurilor talamo-geniculate din a. cerebrală post.) 
atingere senzitivă pură:
 pierderea sensibilităţii kinestezice controlateral
 pierderea sensibilităţii termice
 creşterea sensibilităţii dureroase

IV.agnozie tactilă = pierderea capacităţii de percepţie, de a recunoaşte cu ajutorul simţului

tactil
 CĂILE DESCENDENTE

Influenţa centrilor superiori se face prin căi descendente care:

- controlează motilitatea:
- motilitatea voluntară fină = idiocinetică
- mişcările automatizate care s-au desprins voluntar (mers,
scris), dar care au devenit automate prin rutină
- mişcările de însoţire = holocinetice care interesează
grupuri musculare
- controlează tonusul muscular
- controlează reflexivitatea măduvei
- intervin în transmiterea descendentă a sensibilităţii scoarţei
- controlează activitatea viscerală prin căi descendente vegetative
 CĂILE
PIRAMIDALE
DEFINIŢIE
= căi descendente cu origine corticală care trec prin piramidele bulbare 
“căi piramidale” = “ căi intrapiramidale”

CLASIFICARE
A.- fasciculele corticospinale:
corticospinale - direct
- încrucişat

B.- fasciculul cortico-nuclear = geniculat

C.- fasciculul cortico-oculo-cefalogir
 A.- FASCICULELE CORTICOSPINALE

CARACTERE
- sunt căi noi din punct de vedere filogenetic, prezente numai la mamifere şi
mielinizate numai la om, după naştere, procesul terminându-se la sfârşitul celui
de al doilea an de viaţă

- sunt numite şi “autostrada mare”

mare deoarece au viteză mare de conducere, fără
oprire.
- au 2 neuroni:
neuroni
- cortical = motor central = superior
- medular = motor periferic = inferior = ţinta finală a
căilor descendente
ORIGINE
1. corpul neuronilor
- 60% - arii motorii
- 40% - arii senzitive

- aria premotoare (aria 6), ambele din lobul frontal, girusul precentral
 homunculusul motor
Rol: - identifică obiectul
- stabileşte planul de desfăşurare al mişcării
- programează mişcarea
- aria motoare principală (aria 4) = placa turnantă care trimite
comenzile spre motoneuronii medulari
- arii senzitive 3, 1, 2 şi 5 din lobul parietal
2. axonii
- emisferele cerebrale
- străbat centrul oval şi suferă o rotaţie de 900
- străbat braţul posterior al capsulei interne, aşezate
în sens antero-posterior în ordinea: membru superior,
trunchi, membrul inferior
- pedunculii cerebrali
- trec prin 3/5 mijlocii ale piciorului
- suferă o nouă rotaţie de 900 fiind aşezate în
ordine, mediolateral astfel: membru superior,
trunchi, membru inferior

- puntea lui Varolio

- trec prin piciorul punţii
- sunt dispersate de nucleii pontici şi fibrele
pontocerebeloase
 - bulb
- trec prin piramidele ventrale
- are loc subdiviziunea în mănunchiuri de fibre:
I.- lateral = 15%  tractul corticospinal ventral = direct
II.- medial = 85%
 tractul corticospinal încrucişat = lateral se încrucişează etajat (cervical spre
sacrat) craniocaudal, la joncţiunea cervicobulbară
 tractul corticospinal homolateral = anterolateral Barne (2%)
- măduvă
- situate în centrul cordonului lateral - fibrele mănunchiului medial (tracturile
corticospinale lateral şi homolateral)
- situate în cordonul ventral,
ventral de o parte şi alta a şanţului median ventral al
măduvei - fibrele mănunchiului lateral (tractul corticospinal direct)
TERMINARE

1.- tractul corticospinal încrucişat face sinapsă cu neuronii α şi γ din lamela IX

lateral:
a.- direct (cele mediale)  muşchii degetelor şi mâinii
 cortexul cerebral controlează musculatura care execută mişcări fine
b.- indirect (cele laterale)  interneuroni, majoritatea din lamela VII,
lateral  facilitează sau inhibă, concentrează sau dispersează comanda primită de
la neuronul cortical

- fibrele se termină etajat: - 50% cervical

- 20% toracic
- 30% lombosacral
 Fibre pontocerebeloase

mănunchi medial
mănunchi lateral Tractul homolateral
Decusaţia piramidelor

Fibre din ariile senzitivel

Tractul corticospinal lateral

Tractul corticospinal anterior

2.- tractul homolateral
- merge în cordonul lateral de aceeaşi parte, alături de tractul piramidal încrucişat
- fibrele fac sinapsă cu neuronii din:
- baza cornului posterior, zona intermediară
- cornul anterior

- inervează:
- laringele, faringele
- musculatura axială a trunchiului
 Fibre pontocerebeloase

mănunchi medial
mănunchi lateral Tractul homolateral
Decusaţia piramidelor

Fibre din ariile senzitivel

Tractul corticospinal lateral

Tractul corticospinal anterior

3.- tractul corticospinal ventral
- se încrucişează în comisura albă anterioară
- fibrele fac sinapsă în substanţa cenuşie cu motoneuronii din lamela IX medial
a.- direct
b.- indirect - prin interneuronii din lamelele VII şi VIII.
- fibrele nu coboară sub nivel cervical, dar
- îşi prelungesc descendent efectul prin releu cu interneuronii intersegmentari
(propriospinali)

întăresc tonusul musculaturii axiale şi a centurii scapulare

 Fibre pontocerebeloase

mănunchi medial
mănunchi lateral Tractul homolateral
Decusaţia piramidelor

Fibre din ariile senzitivel

Tractul corticospinal lateral

Tractul corticospinal anterior

Fiecare neuron α  impulsuri prin intermediul a 2000-10000 sinapse
excitatorii sau inhibitorii cu alţi neuroni.
= ultima staţie de integrare pentru excitaţie, inhibiţie, sumare spaţială, sumare
temporală, ocluzie, alte procese neurale în urma cărora se generează potenţiale
de acţiune în axon capabile să stimuleze contracţia musculară.

Fibrele cu origine în ariile senzitive 3, 1, 2 şi 5 pătrund în lamelele IV, V, VI şi

reglează impulsurile senzitive prin inhibiţie presinaptică.

Pe tot traiectul lor căile corticospinale trimit colaterale spre releele altor
sisteme: striat, cerebelos, formaţiunea reticulată
 transportă comanda centrală necesară declanşării mişcărilor
voluntare,
voluntare
 modelarea sistemelor de control a acestei mişcări
ROLUL CĂILOR CORTICOSPINALE

- au influenţă facilitatorie asupra neuronilor α şi γ pentru muşchii flexori

- au influenţă inhibitorie asupra neuronilor α şi γ pentru muşchii extensori în timpul
flexiei

Acţiunile sunt mediate de interneuroni care realizează circuite în măduvă.

 B.- FASCICULUL CORTICONUCLEAR = GENICULAT =
CORTICOBULBAR
ORIGINE
- corpul celular - aria 4, din girusul precentral, porţiunea capului
- axonul: - străbate centrul oval
- străbate genunchiul capsulei interne, de unde şi numele
- trece prin 1/5 internă a piciorului pedunculilor cerebrali
TERMINARE
- nucleii motori ai nervilor V, VII, XII şi ambigu (IX, X, XI bulbar)
1. - nucleul facialului inferior
- muşchii cutanaţi din 1/2 inferioară a feţei şi cei periorali,
- primeşte fibre numai de la emisferul controlateral
2. - nucleul nervului hipoglos  muşchii limbii,
- primeşte fibre de la emisferul controlateral,
- primeşte puţine fibre de la emisferul homolateral
3. - nucleul motor al trigemenului, facialul superior şi ambigu
 muşchii faringelui (ridicători), ai palatului şi laringelui (corzi vocale)
- primeşte fibre de la ambele emisfere în mod egal
TRACTUL CORTICONUCLEAR
LEZAREA UNILATERALĂ A TRACTULUI CORTICONUCLEAR
• paralizia musculaturii periorale controlaterale
• paralizia parţială a musculaturii jumătăţii controlaterale a limbii
• nu este afectată musculatura masticatorie, a pleoapelor, a frunţii şi muşchii inervaţi de
nucleul ambigu
 C. FASCICULUL CORTICO-OCULO-CEFALOGIR

ORIGINE
- în arii corticale precise:
- aria 8 din girusul frontal mijlociu  oculogirie voluntară
- aria 19 din lobul occipital  oculogirie reflexă
retină

cortex vizual

coliculii superiori

nucleii nervilor III, IV, VI

muşchii oculomotori
Coboară cu fascicolul corticonuclear, iar în calota trunchiului formeazä PES lemniscus
profundus

TERMINARE
- nucleii nervilor III, IV, VI, XI medular,
medular prin interneuroni
ROLUL TRACTULUI OCULOCEFALOGIR
- oculogirie voluntară = execuţia mişcărilor voluntare conjugate ale globilor
oculari (fixaţia pentru a localiza un obiect spre care vrem să ne îndreptăm atenţia,
mişcări verticale, orizontale, convergenţă)
Leziuni bilaterale ale ariei 8:
 nu poate să-şi mişte privirea de la un punct fixat, spre un alt punct
 poate face acest lucru dacă închide ochii sau îi acopere un timp scurt

- oculogirie reflexă = “fixaţie involuntară” = poate examina o linie de pe o

pagină sau să urmărească un obiect în mişcare
Leziuni bilaterale ale ariei 19:
 nu poate să urmărească automat un obiect, să examineze o linie de pe o
pagină, să execute mişcări binoculare coordonate