Sistemul

nervos

Meninge
Organele sistemului nervos central sunt invelite de trei membrane conjunctive concentrice
care formeaza meningele. Ele au functie de protectie, de sustinere mecanica, trofica si de
aparare


D = dura mater
A = arahnoida
P = pia mater
V =fisura mediana
ventrala

Meningele

Dura mater este o
membrana fibroasa,
alcatuita din tesut
conjunctiv dens lamelar si
fibrocite asezate intre
lamelele de colagen. In
portiunea craniana fata sa
externa este aderenta la os
, unde se continua cu
periostul iar in regiunea
rahidiana delimiteaza un
spatiu, denumit spatiul
epidural in care se gaseste
tesut conjunctiv lax , vase,
adipocite
In structura durei mater mai
gasim si filete nervoase,
vase sanguine si sinusuri
venoase. Pe fata interna
spre arahnoida este
captusita de un epiteliu
simplu turtitce apartine
arahnoidei
.
.
Arahnoida este o foita conjunctiva subtire
, acoperita pe ambele fete de un
mezoteliu.Este avasculara si prezinta
fibre de colagen si elastice , precum si
celule conjunctive. Pe ambele fete
prezinta expansiuni, care spre dura mater
sunt mai voluminoase si intra in
alcatuirea corpusculilor Pacchioni.
Arahnoida are 2 componente: un strat in
contact cu dura mater si un sistem de
trabecule ce leaga stratul intern cu pia
mater
Cavitatile dintre trabecule formeaza
spatiile subarahnoide , care sunt umplute
cu LCRsi sunt complet separate de
spatiile subdurale, prezente intre dura
mater si arahnoida.
Pia mater este o membrana conjunctivo-
vasculara care adera la suprafata
nervoasa, dar nu se afla in contact cu
celulele sau cu fibrele nervoase, intre ele
aflandu-se un start fin de celule gliale.
Contine elemente fibrilare, celule si o
bogata retea vasculara .
Pia mater este acoperita de un strat fin
de celule turtite de origine mezenchimala

Pe sectiune transversala se
observa:
-substanta alba, la exterior
-substanta cenusie la interior,
sub forma de fluture sau de H.
In centru aceasta prezinta
canalul ependimar, prin care
circula lichidul cefalorahidian
Substanta cenusie este formata
din :neuroni, nevroglii, fibre
nervoase amielinice
reprezentand prelungirile
dendritice sau axonale ale
neuronilor, vase sanguine si o
cantitate redusa de tesut
conjunctiv perivascular
In coarnele anterioare se gasesc mai
multe tipuri de neuroni :
-cei mai numerosi sunt neuronii alfa.
Sunt denumiti neuroni radiculari,
deoarece axonii lor trec in substanta
alba, primesc teaca de mielina si intra in
structura radacinii anterioara a nervilor
spinali. Sunt neuroni stelati, multipolari,
de dimensiuni mari. Dendritele lor sunt
ramificate, numerose, si fac sinapsa cu
axonii neuronilor cailor piramidale si
extrapiramidale sau cu axonii unor
neuroni senzitivi din coarnele
posterioare. Acesti neuroni inerveaza
motor fibrele musculare striate
scheletice.
-neuronii gama, sunt neuroni multipolari
de dimensiuni mai mici, cu forme variate
ce inerveaza fibrele musculare din
interiorul fusurilor neuro-musculare.
In coarnele posterioare se gasesc
neuroni senzitivi, ovalari, fuziformi,
de dimensiuni variabile, dispusi in
mai multe straturi, incomplet
delimitate. Dendritele lor realizeaza
sinapse in cornul posterior cu axonii
neuronilor pseudounipolari din
ganglionii spinali, iar axonul lor trece
in substanta alba, intrand in
constitutia unor tracturi ascendente.
In cornul posterior gasim si neuroni
de asociatie.
In coarnele laterale gasim neuroni
vegetativi : viscerosenzitivi in
jumatatea posterioara si
visceromotori in jumatatea
anterioara. Sunt neuroni ovalari sau
fusiformi.
La nivelul canalului ependimar gasim
nevroglia ependimara ce realizeaza un
epiteliu unistratificat cilindric si separa
LCR de tesutul nervos. Ea tapeteaz
canalul ependimar, ventriculii cerebrali
i plexurile coroide, au form prismatic
sau piramidal i prezint la un pol cili,
iar la polul opus au o prelungire
ramificat, care se duce pn la
substana alb.
Fibrele nervoase din substanta cenusie sunt
reprezentate doar de fibrele amielinice
Substanta alba ,maduva spinarii,
Substanta alba a maduvei
spinarii este formata din fibre
nervoase mielinice si putine
fibre amielinice. Aceste fibre
sunt dendrite sau axoni ale
diferitelor tiputi de neuroni. In
general in substanta alba toate
fibrele au traiect longitudinal si
sunt de grosimi variabile. Se
asociaza in fascicule, numite
cordoane.
Pe sectiuni transversale
observam un numar mare de
fibre nervoase ale caror teaca
de mielina are forma inelara.
Interstitiile dintre fibrele
nervoase sunt ocupate de
nevroglii fibroase si
oligodendroglii
Cerebel
Cerebelul este situat in etajul
postero-inferior al cutiei
craniene, inapoia trunchiului
cerebral sub lobul occipital al
emisferelor cerebrale. El
coordoneaza activitatea
musculara si mentine postura si
echilibrul
Suprafata sa este brazdata de
santuri adanci, aproximativ
paralele, ce delimiteaza lamele
cerebeloase si de santuri
superficiale ce delimiteaza
lamelele cerebeloase.
Este constituit din
-2 emisfere cerebeloase-
neocerebel
-o portiune alungita mediana ce
uneste emisferele, vermis-
paleocerebel
Este format din
-substanta alba- dispusa la interior
-substanta cenusie ce formeaza atat
scoarta cerebeloasa cat si insulele
de substanta cenusie din interiorul
substantei albe : nucleii dintat,
emboliform, globulos, fastigial
Scoarta cerebeloasa are grosimea
de aproximativ 1mm si acopera atat
vermisul cat si emisferele.
Este formata din parenchim si
stroma. Parenchimul contine
celulele nervoase si prelungirile lor,
iar stroma, celulele gliale , vase sg
si septuri fine de tesut conjunctiv
Arhitectonia scoartei este
evidenta, astfel de la suprafata
spre profunzime se deosebesc
3 straturi bine delimitate :
-stratul molecular
-stratul cel purkinje
-stratul granular

I Stratul molecular este bine dezvoltat si este
alcatuit din :
1. celule stelate, (de tip golgi 2)
2. celule cu cosulet
3. numeroase arborizatii dendritice provenind de
la n. purkinje
4. prelungiri axonice ale cel din stratul granular
5. celule gliale
Celulele stelate sunt celule multipolare cu diametrul
de 15-20 microni, prezente in partea superficiala
a scoartei cerebeloase. Ele ocupa 2/3 din
grosimea stratului. Corpul celular este mic,
prezinta dendrite putine , scurte, paralele cu
suprafata scoartei cerebeloase. Axonul
nemielinizat face sinapsa cu dendritele celulelor
purkinje
Celulele cu cosulet, sau cu panier terminal. sunt
situate profund, ocupa 1/3 din grosimea stratului.
Corpul neuronal este mai mare decat al celulelor
stelate, dendritele sunt lungi si puternic
ramificate, in evantai, perpendicular pe axul faliei.
Axonul lor este lung si emite colaterale care se
termina in jurul corpului cel Purkinje formand cate
un cosulet perineuronal. O astfel de celula
realizeaza sinapse cu cel putin 10 cel purkinje,
de tip axo-somatic sau axo-axonic. Au functie
asociativa.
.
. Stratul cel Purkinje sau startul
ganglionar este alcatuit din :
-neuronii purkinje
-Sunt celule caracteristice scoartei
cerebeloase , neuroni piriformi,
multipolari, de dimensiuni mari, avand
diametrul pericarionului de 50-60nm.
Neuroplasma e bogata in organite
citoplasmatice , nucleul e mare,
hipocrom si nucleolat. De la polul extern
porneste un buchet de dendrite ce se
ramifica puternic in coarne de cerb,
emitand colaterale de ordinul i, II, III in
stratul molecular.
Dendritele se orienteaza intr-un singur plan
spre suprafata scoartei cerebeloase, unde
fac sinapsa cu axonii cel granulare ce se
divid in T. De la polul intern porneste un
axon subtire, ce strabate stratul granular si
trece in substanta alba, devenind fibra
nervoasa eferenta, facand sinapsa cu
neuronii nucleului dintat.
Celule gliale ,
reprezentate de
cel Bergmann,
ce formeaza un
invelis fiecarei
celule Purkinje.
Cel Fananas si
astrocitele
plasmatice sunt
varietati ale
acestui tip
celular,
provenind dintr-
un precursor
comun.
Stratul granular, este constituit dintr-un
numar foarte mare de celule granulare
Sunt neuroni multipolari de forma rotunda
sau ovalara, cu diametrul de 4-6 microni,
neuroplasma redusa, nucleu mare si
hipercrom. Dendritele lor sunt scurte si se
termina printr-o arborizatie in gheara. Ele
realizeaza o sinapsa speciala denumita
glomerul cerebelos.Glomerulul cerebelos
reprezinta o aglomerare de sinapse la
care participa dendritele cel granulare,
fibrele muschioase, axonii cel Golgi, toate
invelite de o capsula gliala. Axonul lor
este lung, cu traiect ascendent spre
suprafata cortexului cerebelos , strabate
stratul molecular si se termina la suprafata
acestuia bifurcandu-de in T. Cele 2 ramuri
terminale merg paralel cu suprafata
scoartei cerebeloase si fac sinapsa cu
arborizatiile dendritice ale celulelor
purkinje.
La nivelul stratului granular
axonul emite colaterale spre
axonii cel purkinje vecine,
realizand sinapse axo-
axonale. Corpul celulele
purkinje face sinapsa cu
axonul celulei cu cosulet dar
si cu fibrele agatatoare
aferente. Aceste fibre
agatatoare iau nastere la
nivelul olivei bulbare , strabat
substanta alba cerebeloasa ,
si patrund in cortexul
cerebelos unde pierd teaca de
mielina. Dupa ce strabat
stratul granular, se ramifica ca
niste liane in jurul corpurilor
cel purkinje cu care fac
sinapsa. Ele au actiune
excitatoare directa asupra cel
Purkinje.


Celule tip Golgi I sau II, neuroni cu citoplasma
cromafila si nuclei veziculosi, cu dendrite ce strabat toate
straturile dar majoritatea se gasesc in stratul molecular.
Axonul prezinta numeroase colaterale si nu depaseste
scoarta cerebeloasa la golgi II iar la golgi I parasesc
scoarta. Au functie de asociatie.
Celule gliale
Astrocite lamelare, cu marime egala cu a cel granulare,
nucleu rotund si nucleoli evidenti. Citoplasma lor da
expansiuni ce inconjoara glomerulul cerebelos.
Astrocite netede, ce seamana cu celulele stelate dar mai
mici
Oligodendrocite
Cele 2 emisfere cerebrale sunt
principalele elemente componente ale
encefalului. Sunt aproximativ simetrice
si legate intre ele printr-o mare
comisura-corpul calos. Cele 2 emisfere
prezinta o concentrare a neuronilor la
suprafata, constituind scoarta cerebrala,
care este o lama de substanta nervoasa
cenusie ce acopera toate
circumvolutiunile emisferelor. Grosimea
scoartei este de 3mm.
La interior se gaseste substanta alba a
emisferelor cerebrale.
Scoarta cerebrala este alcatuita din:
Neuroni
Nevroglii
Fibre nervoase
Stratificarea neuronilor in interiorul
scoartei cerebrale formeaza ceea ce se
numeste citoarhitectonia acesteia.
Izocortexul prezinta 6 straturi:
1.stratul molecular, cel mai superficial situat
imediat sub piamater cu functie asociativa.
Este sarac in celule si bogat in fibre. Celulele
Cajal, au forma piriforma, se orienteaza cu
axul lung in lungul scoartei, axonul trecand
lateral pentru a face sinapsa cu dendritele
celulelor piramidale.
2.granular extern- are functie receptoare
fiind format din celule granulare cu axon
scurt , celule Martinotti cu axon ascendent si
rari neuroni piramidali mici.
3.piramidal extern- are functie motorie fiind
bine delimitat de urmatorul strat . Este formar
din celule piuramidale mici si mijlocii printre
care se gasesc celule granulare cu axon
scurt si celule Martinotti. Dendritele
piramidale din acest strat urca pana in stratul
superficial unde se raspandesc dandu-I
acestuia un aspect plexiform
4.granular intern-are functie receptiva
5.piramidal intern- functie motorie, gasim
celule Betz
6.polimorf- are functie de asociatie si de
receptie, fiind format din celule piramidale
mici si mijlocii, celule granulare si celule
Martinotti
Izocortexul prezinta variatii
regionale din care cauza este
impartit in:
Izocortex homeotipic
-de tip frontal, in care sunt dezvoltate
paturile 3 si 5
-de tip parietal, in care sunt
dezvoltate paturile 2 si 4
-de tip polar, anterior si posterior, in
care nici unul din cele 6 straturi nu e
dominant
Izocortexul heterotipic poate fi
-de tip granular, caracterizeaza
zonele de receptie ale sensibilitatii
generale
-de tip agranular- cu dezvoltarea
straturilor piramidale, caracterizand
zonele motorii
Paleocortexul, 1,6
Mieloarhitectonia reprezinta
dispozitia fibrelor mielinice din
scoarta cerebrala.Dupa cum sunt
grupate si orientate acestea pot fi:
-fibre tangentiale
-fibre radiare, constituite din dendrite
si axoni corespunzand fibrelor de
proiectie aferente sau eferente
Fibrele tangentiale, numite si fibre
orizontale, sunt fibre de asociatie ce
formeaza paturi de fibre etajate in
grosimea scoartei cerebrale din care 4
sunt importante:
-stria superficiala, plex tangential al lui
Exner, situat la suprafata stratului
molecular
Stria lui Behterev intre stratul molecular
si granular extern
Stria externa a lui Baillarger, in stratul
granular intern
Stria interna a lui Baillarger, in stratul
piramidal intern

Cortex cerebral, col Cajal
Ganglionii nervosi sunt formatiuni rotunjite
care cuprind corpul celulelor nervoase
impreuna cu celulele lor de sustinere si
fibrele nervoase care sosesc sau pleaca de
la celulele nervoase respective.
Sunt de 2 tipuri:
-ganglioni senzoriali, senzitivi sau aferenti
(Ex : ganglionii cranieni, ganglionii spinali,
aflati pe traiectul radacinilor posterioare ale
nervilor spinali))
-ganglioni autonomi, vegetativi sau eferenti
Ganglionii spinali sunt formatiuni nervoase
de forma ovalara, asezate pe traiectul
radacinii posterioare a nervilor spinali, in
canalul vertebral, inainte ca acesta sa se
uneasca cu radacina anterioara pentru a
forma nervul spinal.
Pe sectiune longitudinala, printr-un ganglion,
se evidentiaza
-capsula, la exterior, alcatuita din tesut
conjunctiv dens, bogata in fibre de colagen
,reticulinice si celule conjunctive in special
fibrocite. Aceasta capsula continua de fapt
epinervul si din ea se desprind septuri
conjunctivo-vasculare , care patrund in
interiorul ganglionului, rasfirandu-se printre
elementele parenchimului ganglionar
.
-o zona corticala, alcatuita dintr-o
aglomeratiesubcapsulara de neuroni, in jurul carora
se gasesc nevroglii . Neuronii prezenti la acest nivel
sunt de 3 tipuri :
-pseudounipolari somatozenzitivi, ce prezinta un
corp neuronal mare, rotund, cu citoplasma clara.
Pericarionul contine organite comune tuturor
celulelor, corpusculi Nissl abundenti, neurofibrile si
se pot identifica granule de pigment. Pe suprafata
celulei se pot gasi mici expansiuni celulare numite
ortofite, iar citoplasma periferica prezinta un aspect
fenestrat. Prelungirea sa se ramifica in T, dand o
ramura ce constituie axonul, ce patrunde in SNC si
o ramura periferica ce are o arborizatie dendritica la
nivelul receptorului periferic. In acest fel dendritele
nu sunt expansiuni ale corpului celular ci ale
axonului. Impulsul nervos merge direct de la
periferie la SNC scurtcircuitand pericarionul. Astfel
pericarionul neuronului pseudounipolar nu primeste
impulsuri nervoase, functia lui fiind predominant
trofica. Prelungirea axonala unica efectueaza
cateva bucle in jurul corpului celular inainte de a se
ramifica. Ramificatia survine in afara capsulei
formate de celulele satelite, care sunt celule
nevroglice turtite ce inconjura pericarionul
-pseudounipolari
viscerosenzitivi, sunt neuroni mici,
cu citoplasma intunecata, uneori
bipolari. Dendrita lor vine de la
organele interne , iar axonul, dupa
ce s-a desprins de dendrita (din
prelungirea T comuna)se indreapta
pe calea radacinii posterioare spre
nevrax.
-multipolari visceroefectori,
prezinta un corp celular cu multe
prelungiri care sunt amielinice
.
Nevroglia perineuronal
(satelit). Sunt aezate n jurul
neuronilor din ganglionii spinali i
ganglionii simpatici, formnd n jurul
fiecrui neuron o ptura de celule,
care pe seciune apar cu nucleii
ovoizi, aezai n cerc (corpii
neuronali au form sferic).
-o zona medulara-
axiala, constituita din
fibre nervoase
aferente, majoritatea
mielinice. Se pot gasi
rar si fibre amielinice ce
provin de la neuronii
visceroefectori
Ganglionii vegetativi se prezinta ca dilatari
fusiforme pe traiectul nervilor autonomi periferici
localizati paravertebral, prevertebral ,in apropierea
viscerelor, ori in structura lor. .
Ganglionii intramurali, din peretele viscerelor
sunt lipsiti de capsula conjunctiva, parenchimul
fiind suportat de stroma organelor in care se
gasesc.. Neuronii sunt inconjurati de celule
nevroglice satelite. Acesti ganglioni apartin de
obicei sistemului autonom parasimpatic
Ganglionii paravertebrali sunt ganglioni ce
apartin sistemului simpatic. La exterior prezinta
capsula (stroma), parenchimul fiind constituit din
neuroni impreuna cu fibrele lor si nevroglii.
Neuronii sunt multipolari visceromotori, apar in
forma de stea pe sectiunile histologice. Citoplasma
lor este bogata, prezinta 1 sau chiar 2 nuclei mari,
hipocromi, cu nucleoli. Rareori se pot gasi si
neuroni mici, rotunzi, viscerosenzitivi. Spre
deosebire de ganglionii spinali fibrele nu sunt
asezate axial, ci raspandite printre neuroni. Gasim
aici si fibre mielinice dar majoritare sunt fibrele
amielinice. Fibrele care vin se numesc fibre
preganglionare, sunt mielinice si isi au originea in
nevrax, iesind prin radacinile anterioare ale nervilor
rahidieni si ajunse in ggl vegetativ pot sau nu sa
faca sinapsa cu neuronii acestuia.
Fibrele care pleaca de la ganglion sunt numite fibre
postganglionare si sunt amielinice daca au facut
sinapsa in ganglion si mielinice daca doar au
tranzitat ganglionul pentru a face sinapsa in alt loc.
Nervii periferici- sunt formati din fibre nervoase
grupate in fascicule. Majoritatea nervilor periferici au aspect albicios,
datorita mielinei ce inconjoara fiecare fibra
Epinervul, este o structura
conjunctiva ce inveleste nervul
la exterior si umple spatiile
dintre fasciculele de fibre
nervoase. (alcatuita din fibre
colagene, fibrociti, histiociti,
substanta fundamentala,
adipocite)
Se continua cu perinervul, ce
acopera fiecare fascicul
nervos. Perinervul e format din
celule conjunctive fibrocitare
turtite, asemanatoare unor
celule epiteliale.
Endonerv
Fibrele nervoase ,
care alcatuiesc
nervul, sunt
solidarizate intre ele
prin prin tecile lor
conjunctive ce
constituie
endonervul

Nervii stabilesc legaturi
de comunicatie intre
centrii nervosi si organele
de simt sau organele
efectoare. Ei poseda fibre
aferente si fibre eferente
care fac legatura cu SNC.
Nervii care poseda doar
fibre aferente sunt
denumiti nervi senzoriali
Cei care contin doar fibre
ce transmit impulsuri
efectorii sunt denumiti
nervi motori
Cei care au si fibre
motorii si senzoriale sunt
nervi micsti.
Nerv periferic, sectiune
longitudinala
Sectiunile prin nervii
periferici pregatite
prin includere la
parafina sunt expuse
extractiei lipidelor si
deci in astfel de
sectiuni locul ocupat
de tecile de mielina
apare gol in jurul
axonului
Nerv, acid osmic
Nu se poate evidentia
teaca de mielina
decat folosind acidul
osmic ca fixator, care
conserva si coloreaza
in negru componenta
lipidica a tecii.