MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL
FACULTATEA BIOLOGIE ȘI CHIMIE

GHIDUL
STAGIILOR DE PRACTICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR,
(ciclul I -studii superioare de licenţă și ciclul II - studii superioare de masterat)

Discutat şi recomandat către aprobare la şedinţa

Comisiei de Asigurare a Calității a Facultăţii Biologie și chimie din 17.04.2019,
Procesul verbal Nr. 1

Aprobat la şedinţa Consiliului

Facultăţii Biologie și chimie din 29.05.2019,
Procesul verbal Nr. 9

1
 Chişinău, 2019

GHIDUL STAGIILOR DE PRACTICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR,

(ciclul I -studii superioare de licenţă și ciclul II - studii superioare de masterat) a fost
elaborat în conformitate cu următoarele acte normative:
- Regulamentul-cadru privind Stagiile de practică în învăţământul superior anexa
la ordinul nr. 203 din 19.03.2014;
- Regulamentul privind Stagiile de practică în Universitatea de Stat din Tiraspol,
aprobat la ședința Senatului UST din 11 noiembrie 2014;
- Regulament privind desfăşurarea Practicii pedagogice, Facultatea biologie şi
chimie aprobat de Consiliul Facultății Biologie și chimie în ședința din 04 mai
2015 proces-verbal nr. 8;
- Regulament cu privire la organizarea Stagiului de practică la ciclul II- masterat,
Facultatea Biologie și chimie, UST, aprobat la ședința Consiliului Facultății
Biologie și chimie din 28.09.2016, proces verbal nr.1.

Tipurile stagiilor de practică.

1. Tipurile stagiilor de practică sînt determinate în planurile de învăţămînt, în strictă
corespundere cu finalităţile de studiu pentru specialistul într-un anumit domeniu de
formare profesională. Durata stagiilor de practică, precum şi perioada (perioadele) de
desfăşurare sînt incluse în planurile de învăţămînt ale instituţiilor, aprobate în modul
stabilit.
2. Tipurile stagiilor de practica în învăţământul superior
sînt:
a) de specialitate (iniţiere, pedagogică, în producţie);
b) practica de licenţă;
c) practica de masterat.
3. În procesul realizării practicii de iniţiere în specialitate, studenţii se familiarizează cu
bazele viitoarei specialităţi, obţin deprinderi primare pentru formarea profesională.
Acest tip de practică poate fi realizat în instituţii de învăţămînt, instituţii medico-
sanitare, cabinete, laboratoare, ateliere, centre de calcul, staţiunile

2
 didactico-experimentale şi de cercetare, unităţi de producţie ale instituţiilor de
învăţămînt superior sau la întreprinderi performante din domeniu.
4. Practica de specialitate se poate realiza în alternanţă cu orele de prelegeri, cursurile
practice şi de laborator sau separat, pe parcursul anului de studii, în funcţie de
domeniul de formare profesională şi condiţiile de realizare a stagiului de practică.
5. Practica de licenţă are drept scop dezvoltarea abilităţilor practice necesare şi
adecvarea pregătirii teoretice la activitatea profesională independentă în condiţiile
socio-economice reale; efectuarea cercetărilor, documentarea şi colectarea informaţiei
pentru realizarea proiectului/tezei de licenţă. Practica de licenţă se organizează la
întreprinderi, organizaţii, instituţii de proiectare şi de cercetare şi, ca excepţie, la
catedrele de profil (ale instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor medico-sanitare), în
conformitate cu tema proiectului/tezei de licenţă.
6. Practica de master are drept scop dezvoltarea competenţelor şi adecvarea pregătirii
teoretice la activitatea profesională independentă în condiţii socio-economice reale,
efectuarea cercetărilor, documentarea şi colectarea informaţiei, pentru realizarea tezei
de master. Practica de masterat se organizează prioritar în instituţii de proiectare şi de
cercetare şi, ca excepţie, la catedrele de profil ale instituţiilor de învăţămînt,
instituţiilor medico-sanitare, în conformitate cu tema tezei de master.

I. Practica de iniţiere (pasivă), include 30 ore contact direct, 30 ore lucru

individual, 2 credite, se realizează la domeniile:
- Ştiinţe ale Educaţiei specialităţile: Biologie și chimie, Chimie și biologie (secția
cu frecvență), Biologie, Chimie (secția cu frecvență redusă) (Anexele 1-3);
- Çtiințe Biologice: Biologie, Ecologie (secția cu frecvență) (Anexa 4);
- Çtiințe Chimice: Chimie (secția cu frecvență) (Anexa 4).

Obiective:
- Cunoașterea activităţilor generale care se realizează în instituţii bază
de practică;
- Determinarea interdependenței dintre metodele de predare-învățare-evaluare;
- Familiarizarea cu specificul viitoarei specialități din domeniul dat;
- Studierea domeniilor de cercetare a instituției bază-de practică;
- Analiza metodelor de cercetare.

3
 II. Practica pedagogică, se realizează la Domeniul Științe ale Educației atât
la secția cu frecvență cât și frecvență redusă, în anul III și IV de studiu:
- Practica pedagogică I cuprinde 300 de ore, durata 5 săptămâni, 10 credite.
- Practica pedagogică II cuprinde 300 de ore, durata 5 săptămâni, 10 credite.

Obiective:
- Observarea şi analiza procesului de predare-învățare-evaluare la
disciplinele programului;
- Analiza proiectelor la disciplinele de specialitate ale studentului,
activităţilor educative şi extracurriculare;
- Elaborarea şi discuţia proiectelor la disciplinele de specialitate ale
studentului, respectiv, activităţile educative şi extracurriculare;
- Predarea lecțiilor la disciplinele de specialitate asistate de conducătorul
practicii pedagogice, profesorilor de specialitate şi colegilor;
- Caracteristica psihopedagogică a unui elev și a clasei;
- Formarea competentelor de realizare activităților practice la orele de biologie
și chimie;
- Formarea competentelor interdisciplinare la disciplinile predate;
- Organizarea și evaluarea lucrului individual;
- Evaluarea nivelului de pregătire a studentului practicant.
Practica pedagogică la toate specialităţile facultății Biologie și chimie constituie o
parte componentă obligatorie a procesului de pregătire al profesorilor şi are ca obiectiv
principal asigurarea corelaţiei dintre pregătirea teoretică şi practică a acestora.
Practica pedagogică este coordonată de un metodist din cadrul Facultății
Biologie și chimie şi de un profesor mentor din gimnaziu/liceu bază de practică.
Practica pedagogică este precedată de un instructaj privind conţinutul şi
obiectivele ei organizat de către Catedrele de profil împreună cu Administrația
Facultăţii.
Totalurile practicii pedagogice sunt evaluate în cadrul instituției-bază de
practică precum și la conferința de totalizare realizată în cadrul Facultății.
Activităţile principale desfăşurate de către practicanţi
Studentul practicant va realiza următoarele activităţi:

4
 1. Prezentarea practicantului conform ordinului rectorului în instituţia bază de
practică pentru a face cunoștință cu profesorul-mentor şi clasa în care v-a fi
desfăşurată practica;
2. Respectarea regulamentul intern al instituţiei bază de practică;
3. Pe parcursul primei săptămâni studiază curriculumul la disciplinele de
specialitate ale clasei în care realizează practica, asistă la orele de specialitate;
4. Împreună cu alţi practicanţi din instituţie asistă şi analizează lecţiile de
specialitate, activităţile extra-curriculare;
5. Asistă în prima săptămână, cu acordul profesorului, la ore şi în alte clase
pentru a începe elaborarea proiectelor didactice ale lecţiilor pe care le realizează
începând cu a doua săptămână a practicii pedagogice;
6. Elaborează planul individual al lecţiilor şi al altor activităţi didactice pentru
întreaga perioadă a practicii;
7. De comun acord cu profesorul-mentor şi conducerea instituţiei de învăţământ
elaborează planul organizării experimentului pedagogic necesar pentru teza de
licenţă;
8. Analizează proiectele didactice, proiectele educaţionale, activităţile
extraşcolare pentru săptămâna următoare cu profesorul-mentor şi coordonatorul
practicii;
9. În cadrul Practicii Pedagogice I (Semestrul VI) studentul de la secţia cu
frecvență, realizează 6 lecţii la prima disciplină de specialitate, 4 lecţii la a doua
disciplină de specialitate, realizează o activitatea extracurriculară la una dintre cele
2 specialităţi şi o oră educativă;
10. În cadrul Practicii Pedagogice I (Semestrul VI) studentul de la secţia cu
frecvenţă redusă realizează 5 lecţii la disciplina de specialitate, o activitate
extracurriculară în clasa care este baza practicii pedagogice;
11. La Practica Pedagogică II (Semestrul VII) studentul de la secţia cu
frecvență, realizează 9 lecţii la prima disciplină de specialitate, 6 lecţii la a doua
disciplină de specialitate, realizează o activitatea extracurriculară la fiecare dintre
cele 2 specialităţi şi o oră educativă;
12. La Practică Pedagogică II (Semestrul VII) studentul de la secţia cu
frecvenţă redusă realizează 6 lecţii la disciplina de specialitate, o activitate
extracurriculară la specialitate, o oră educativă în clasa care este baza practicii
pedagogice.

5
 Evaluarea Practicii
La finele practicii studentul prezintă coordonatorului practicii un portofoliul ce
conține următoarele documente:
1. Registrul rezultatelor practicii pedagogice;
2. Agenda individuală;
3. Proiectele didactice însoţite de material didactic corespunzător la toate lecţiile
prevăzute în planul individual;
4. Proiectele activităţilor extracurriculare și educative ale studentului practicant;
5. Caracteristica studentului practicant eliberată de profesorul-mentor sau şeful de
studii vizată de către directorul instituţiei de învăţământ;
6. Caracteristica psihopedagogică a unui elev (anexa 5);
7. Caracteristica colectivului clasei (anexa 6);
8. Darea de seamă.
Portofoliul practicii pedagogice pentru studenţii învăţământului cu frecvență va
fi prezentat conducătorului practicii în termen de 7 zile după finisarea acesteia, iar cei
de la secţia cu frecvenţă redusă – în primele 3 zile ale sesiunii ce urmează nemijlocit
după practică.
Practica pedagogică I și II se finalizează cu o Conferință de totalizare și
studenții sunt notați în borderoul grupei academice și carnetul de note de conducătorul
metodist.
Coordonatorul/ metodistul practicii pedagogice:
- este desemnat la catedră, confirmat prin ordinul rectorului;
- este specialist, de regulă, la una dintre specialităţile practicantului şi va ave
sub tutelă maximum 6 studenţi, iar la practica de iniţiere - o grupă academică;
- organizează activitatea grupei de practicanţi în instituţia dată;
- oferă consultaţii practicantului;
- asistă la cel puţin 2 activităţi didactice la fiecare practicant;
- informează catedra despre desfăşurarea practicii;
- prezintă raportul despre totalurile grupei de practicanţi;

III. Practica de specialitate (producție) include 300 ore, 10 credite,

se realizează în anul III, semestrul VI la domeniile:
- Çtiințe ale Naturii: Biologie, Ecologie (secția cu frecvență);
- Çtiințe Exacte: Chimie (secția cu frecvență).

6
 În anul III de studii este planificată Practica de producţie, care se realizează în
cadrul laboratoarelor de cercetare ale facultăţii, ale Instituţiilor AŞM şi altor instituţii
din domeniu, în dependenţă de direcţia aleasă. Practica se efectuează sub conducerea
conducătorului practicii în strânsă conlucrare cu tutorele ştiinţific, care participă la
aprecierea tematicii de cercetare a studenţilor, la identificarea şi definitivarea scopului
şi obiectivelor cercetărilor, la planificarea experienţelor şi analiza metodologiei de
efectuare a cercetării. În timpul stagiului studentul-practicant completează Registrul
stagiilor de practică conform rigorilor stabilite (Anexa 7).
Practica de producție se finalizează cu elaborarea unui raport tematic (din partea
studentului), axat pe analiza surselor bibliografice, obiectului și metodelor de studiu
din domeniul de cercetare ales. De asemenea, se prezintă darea de seamă a
conducătorului metodist. Evaluarea competențelor căpătate în timpul stagiului
practicii de producție, se realizează de către conducător prin acordarea notei în
borderoul grupei academice. În cazul nerealizării practicii, studentul rămâne restanțier
și este obligat să realizeze practica după un program individual, sau repetă stagiul în
anul următor.

IV. Practica de licență include 240 ore, 8 credite, se realizează în ultimul

semestru (VI, VIII) al programelor de studiu la domeniile:
- Ştiinţe ale Educaţiei specialităţile: Biologie și chimie, Chimie și biologie (secția
cu frecvență), Biologie, Chimie (secția cu frecvență redusă);
- Çtiințe ale Naturii: Biologie, Ecologie (secția cu frecvență);
- Çtiințe Exacte: Chimie (secția cu frecvență).
În anul III, IV de studii, studentul realizează Practică de licență, care are
menirea de a oferi studenţilor posibilitatea de a continua cercetarea în domeniul ales,
în scopul elaborării tezei de licență. În această perioadă studentul lucrează individual,
fiind ghidat de conducătorul tezei de licenţă. Pe parcursul orelor de practică studentul
completează Registrul stagiilor de practică, care la finele practicii va fi prezentat
profesorului coordonator (Anexa 8).
Pe parcursul practicii studentul are posibilitatea să finalizeze experimentele
iniţiate în cadrul practicii de producție şi efectuate pe parcursul anilor de studii în
cadrul activităţilor individuale; să analizeze rezultatele obținute și să ajungă la anumite
concluzii. Rezultatele obținute sunt prezentate sub formă de comunicări la diferite
manifestări științifice, inclusiv conferința științifică-studențească din cadrul UST (sau
alte instituții); cercurilor pe disciplinele date, mese rotunde etc. Rezultatele finale ale
practicticii de licență sunt incluse în tezele de licență, care sunt evaluate în două etape
(preliminară și finală) în cadrul ședințelor catedrelor de specialitate. Conducătorul
științific apreciază activitatea studentului la practica de licență prin completarea unui
aviz pentru evaluarea practicii de licență cu notarea în borderoul grupei. Studenții care
nu au susținut preventiv teza, își pierd dreptul de a participa la sisținerea finală în anul
7
curent. Pentru a susține teza de licență în anul viitor de studii, studentul va depune o
cerere, va achita taxa pentru examen și va primi dreptul de a susține repetat teza în
cadrul catedrei, apoi se va prezenta la susținerea finală.

V. Stagiu de practică de specialitate la masterat include 300 ore, 10 credite,

se realizează pe parcursul semestrului III de studii. Stagiu de practică la Ciclul II se
efectuează în domeniile Științe ale Educației (Chimie contemporană și tehnologii
educaționale, Biologie modernă și tehnologii în instruire și Biologie și psihologia
sănătății), Științe Biologice (Biologia aplicată) și Științe Chimice (Chimia ecologică).
Practicantul completează Registrul stagiului de practică (Anexa 9) și elaborează
Teza de master conform Ghidului de elaborare a tezelor de licență și masterat.

Anexa 1
Agenda Practicii de iniţiere pedagogice a studentului

Foaia de titlu va conţine:

Numele, prenumele studentului

Termenul practicii
Instituţia bază experimentală
Conducătorul instituţiei
Coordonatorul practicii

Conţinutul agendei:
- orarul lecţiilor al clasei în care se va desfăşura practica;

8
Anexa 3
FIŞA DE OBSERVARE A LECŢIEI

Unitatea de învăţământ …………………………………………………

Data …………………….. Ora …………………………………...
Clasa …………. Nr. elevi prezenţi ……… Nr. elevi absenţi ………
Numele şi prenumele cadrului didactic inspectat ………………………
Calificarea/ Gradul didactic ………….. Specialitatea/ specialităţile ………………
Vechimea în învăţământ ………………….
Vechimea în unitatea şcolară …………………………….
Disciplina de învăţământ ……………………………………………
Tema lecţiei/ conţinutul activităţii ………………………
Calificativul acordat (Aprecierea activității asistate)…………………………...

I. CALITĂŢI PERSONALE ŞI PROFESIONALE

1. Raportul cu elevii
2. Atitudinea în clasă
3. Vocea
4. Cunoştinţe de specialitate
II. PLANIFICAREA LECŢIEI
1. Claritatea obiectivelor
2. Selectarea şi înlănţuirea materialului
3. Alegerea materialului auxiliar
4. Echilibrarea activităţilor
5. Anticiparea dificultăţilor
III. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
1. Folosirea materialului
2. Capacitatea de a utiliza materialul auxiliar
3. Tehnici pentru întrebări şi răspunsuri
4. Claritatea explicaţiilor şi a instrucţiunilor
5. Ritmul şi încadrarea în timp
6. Realizarea obiectivelor
IV. MANAGEMENTUL CLASEI
1. Organizarea clasei
2. Implicarea elevilor
3. Organizarea activităţilor
4. Corectarea greşelilor
9
5. Monitorizarea lucrului
6. Timpul/ durata cât a vorbit profesorul
7. Gesturi şi mişcări ale profesorului
8. Capacitatea de a menţine disciplina
9. Evaluarea performanţelor elevilor
10. Altele

10
11
 Anexa 4
PRACTICA DE INIȚIERE ÎN SPECIALITATE

(catedra care organizează stagiul de practică)

(numărul ordinului/dispoziției de delegare la practică)

(numele, prenumele coordonatorului de practică, UST)

(numele, prenumele tutorelui de practică, Institutul de cercetare la care activează, gradul științific)

12
Mențiuni privind realizarea Practicii de inițiere în specialitate (completează
tutorele practicii)

Obiecții privind activitatea studentului pe parcursul Practicii de inițiere în

specialitate (completează coordonatorul practicii)

13
 Evaluarea finală a Practicii de inițiere în specialitate de către coordonator

Calificativul
(admis/respins)

Numele, prenumele

Semnătura

Anexa 5
Fişa de caracterizare psihopedagogică a unui elev

I. Date personale
1. Numele, Prenumele
2. Locul naşerii
3. Data naşterii
4. Domiciliul
5. Telefonul
6. Şcoala şi clasa în care învaţă

II. Date familiale

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor
Tatăl
Mama
2. Structura şi componenţa familiei
a) Tipul familiei (bifaţi):
❑ Normală
❑ Tatal (mama) decedat
❑ Părinti divorţaţi
❑ Părinţi vitregi .
14
b) Fraţi (surori) mai mici, mai mari

Nr. Vîrsta Ocupaţia Nr. Vîrsta Ocupaţia

1 5
2 6
3 7
4 8
Alte situaţii
Alte personae (rude) apropiate în familie
3. Atmosfera şi climatul educativ
❑ Raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;
❑ Raporturi punctate de conflicte mici si trecătoare;
❑ Dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;
❑ Familie destrămată sau pe cale de destrămare.
4. Condiţii de viaţăţ şi muncă ale elevului
❑ foarte precare;
❑ la limită;
❑ acceptabile;
❑ bune;
❑ foarte bune.
5. Influenţa din afara familiei (vecini, prieteni, colegi)
❑ reduse;
❑ ample;
❑ frecvente;
❑ întâmplătoare.
III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii
1. Caracteristici ale dezvoltării fizice

2. Îmbolnăviri:
a) anterioare intrării în şcoală

c) pe parcursul şcolarizării

3. Deficienţe, handicapuri (senzoriale, motorii) Deficiență senzorială, motorie,

mintală sau orice altă infirmitate a unei persoane.

15
 IV. Particularităţi ale debutului şcolarităţii
1. Pregatirea copilului de a deveni şcolar
a) dezvoltarea motivelor şi intereselor de cunoaştere

b) capacitatea de a efectua acţiuni practice şi mentale

c) gradul de independenţă a proceselor intelectuale

2. Siptomatologii ale conduitei

❑ pozitivă, adecvată începerii şcolarităţii;

❑ negativă, neadecvată începerii şcolarităţii.

3. Inserţia în fluxul solicitărilor şcolare

a) Caracteristici favorabile de integrare a copilului în activitatea şcolară

b) Caracteristici nefavorabile de intregrare a copilului in activitatea şcolară

V. Rezultate obţinute de elev

1. Rezultate la învăţătură
2. Cercuri frecventate de elev
Cercul Rezultate
Clasa
I
II
III
IV

3. Participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare

Clasa Disciplina, cercul Rezultate
I

16
 II
III
IV
4. Activitatea independentă a elevului:
❑ citeşte suplimentar din manual;

❑ citeşte si alte cărţi;

❑ rezolvă probleme în plus;

❑ alte ocupaţii (plastice, muzicale, sportive, coreografice

IV. Procesele cognitive şi stilul de muncă intelectuală

1. Caracteristici ale funcţiei sensorio-perceptive:
❑ predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei;

❑ predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei;

❑ percepţia difuză, superficială a materialului de învăţare;

❑ percepţie complexă (spirit de observaţie)

2. Nivelul de inteligenţă
❑ foarte bună;

❑ bună;

❑ medie;

❑ scăzută;

❑ sub limită.

6. Stilul de muncă
a) Cum lucrează:
❑ sistematic, ritmic, organizat;

❑ inegal, cu fluctuaţii în salturi;

❑ neglijent, copiază temele de la alţii, aşteaptă sa-i le facă părinţii;

❑ mari lacune în cunoştinţe, rămîneri în urmă la învăţătură şi la alte activităţi;

❑ alte menţiuni

b) Sârguinţa
❑ foarte sîrguincios;

❑ de obicei sîrguincios;

❑ puţin sîrguincios;

❑ nesârguincios

c) Autonomie, creativitate
17
18
❑ inventiv, cu manifestări de creativitate;
❑ manifestă uneori iniţiativă, independentă;
❑ se conformează de regulă modelului, procedează rutinar;
❑ nesigur, dependent, fără iniţiativă;
❑ alte caracteristici

VII. Conduita elevului la lectie si in clasa

1. Conduita la lecţie:
❑ atent, participă activ, cu interes;

❑ atenţia şi interesul inegale, fluctuante;

❑ de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;

❑ prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.

2. Purtarea în general;
❑ exemplară, ireproşabilă;

❑ corectă, cuviincioasă, bună;

❑ cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;

❑ abateri comportamentale grave, devianţă.

VIII. Conduita în grup, integrarea socială a elevului

1. Participare la viaţa de grup:
❑ mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ;

❑ participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;

❑ este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive;

❑ caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii, vine

cu idei şi proruneri;
❑ activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi animator al grupului.

2. Cum este văzut de colegi:

❑ bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el;

❑ bun coleg,saritor la nevoie,te poti bizui pe el;

❑ preocupat mai mult de sine, individualist, egoist.

3. Colegii îl apreciază pentru:

❑ rezultatele la învăţătură;

❑ performanţele extraşcolare;

❑ pentru că este prietenos, apropiat.

IX. Trasaturi de personalitate

1. Temperament:
❑ puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpînit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ,

rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;

19
❑ exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ,
guraliv, nestatornic;
❑ calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent

la socitări repetitive;
❑ hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;

❑ tip combinat

❑ 2. Emotivitate:

❑ foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea;

❑ emotiv, dar fără reacţii dezadaptative;

❑ neemotiv, îndrăzneţ.

3. Dispoziţie afectivă predominantă:

❑ vesel, optimist;

❑ mai mult trist, deprimat.

4. Însuşiri aptitudinale:
❑ lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare;

❑ rezolvă corect, dar consumă mai mult şi investeşte mai multă energie;

❑ lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.

5. Trăsături de caracter în devenire:

a) atitudini faţă de muncă:
❑ pozitive

❑ negative

b) atitudini faţă de alţii:

❑ pozitive

❑ negative

c) atitudini faţă de sine:

❑ pozitive

❑ negative

Anexa 6

Structura caracteristicii psihologo-pedagogice a colectivului clasei:

repere pentru elaborare

I. Date generale despre clasă şi istoria formării ei: (şcoala, clasa, componenţa ei:

20
 fete, băieţi), diapazonul vârstei, când şi unde s-a format clasa, dirijarea clasei
(dirigintele).

II. Structura colectivului clasei şi organizarea lui:

1. Structura oficială a clasei, nucleul, activul oficial al clasei; structura
caracteristică a activului clasei, iniţiativa, influenţa lor în clasă, exigenţa
faţă de sine şi alţi membri ai clasei, autoritatea în clasă (pe ce se bazează
ea), atitudinea fată de opinia publică a colectivului clasei, obligaţiile lui;
2. Structura neoficială a clasei, prezenţa „liderilor” neoficiali, caracteristica
lor, caracterul influenţei lor în clasă, atitudinea activului clasei faţă de
liderii neoficiali, prezenţa membrilor „respinsi” şi „izolaţi” în clasă,
căile posibile de schimbare a atitudinii elevilor faţă de ei;
3. Relaţiile reciproce din interiorul colectivului (coeziunea clasei, prezenţa
sau absenţa microgrupelor: structura şi numărul lor, caracterul influenţei
lor asupra clasei, atitudinea lor faţă de problemele clasei, manifestarea
prieteniei, delicateţea înţelegerii în clasă, ajutorului şi stimei reciproce,
relaţiile reciproce dintre fete şi baieţi, manifestarea colectivismului,
criticii şi autocriticii în colectiv, starea emotivă („prielnică” şi
„neprielnică” in clasă), sistemul relaţiilor „elevi-elevi”, „elevi-părinţi”,
„elevi-diriginte”;
4. Particularităţile psihologice de vârstă ale colectivului clasei, trăsăturile
specifice ale acestui colectiv;
5. Personalitatea dirigintelui clasei şi influenţa lui asupra colectivului
(studiile, gradul de cultură generală, inteligenţa, erudiţia, capacităţile
organizatorice, stilul comunicării şi dirijării, cunoaşterea psihologiei
elevilor, particularităţile de vârstă şi individuale ş.a.), atitudinea elevilor
faţă de diriginte, autoritatea lui în clasă.

III. Conţinutul şi caracterul activităţii colectivului clasei.

Sarcinile la învăţătură, muncă, odihnă, disciplina de muncă, integrarea
colectivului în muncă, iniţiativa, responsabilitatea lui:
1. Activitatea de învăţământ, reuşita în clasă, eminenţii în clasă
(caracteristica muncii lor, influenţa lor în clasă şi asupra unor elevi),
copiii ce nu reuşesc, cauzele nereuşitei lor; controlul şi autocontrolul
reuşitei unor elevi, motivele negative ale învăţăturii; exigenţa dirigintelui,
activului şi colectivului clasei faţă de elevii ce nu reuşesc; organizarea
ajutorului reciproc în clasă, respectarea normelor de conduită la lecţii şi
în afara lecţiilor, momente negative în activitatea de instruire (şoptiri,
plagieri ş.a.);
2. Nivelul dezvoltării activităţii cognitive a elevilor, motivele dominante ale
învăţăturii; atitudinea faţă de aprecierea cunoştinţelor (nota, lauda,

21
 stimularea), interesele cognitive, tendinţa de a lupta pentru întâietatea
clasei la învăţătură, pregătirea pentru viitoarea profesie;
3. Viaţa colectivului în afara clasei, şcolii: sport, muzică, artă, literatură,
formele manifestării altor interese (dispute, cercuri, lucrul obştesc),
caracteristica faţă de alegerea viitoarei profesii, rolul muncii extraşcolare
în consolidarea colectivului clasei;
4. Munca (la şcoală şi acasă), lecţiile de muncă, munca social-utila, formele
muncii şi caracterul îndeplinirii lor, organizarea şi disciplina conştientă în
muncă, priceperile şi deprinderile de muncă colectivă.

IV. Concluzii generale:

1. Nivelul, faza dezvoltării clasei în calitate de colectiv;
2. Atmosfera emoţională în colectiv (binevoitoare, prietenoasă, tensionată,
plină de viată, nervoasă ş.a.);
3. Disciplina generală, caracteristica unor deprinderi şi obişnuinţe,
neajunsurile esenţiale în organizarea vieţii colectivului şi în relaţiile
reciproce dintre membrii lui, căile de lichidare a lor, necesitatea atitudinii
individuale faţă de unii elevi din clasă, disciplina în locurile publice,
respectarea unităţii cerinţelor în educarea disciplinei conştiente, influenţa
mediului social, parinţilor şi societăţii asupra colectivului clasei;
4. Conţinutul muncii efectuate de studentul practicant în scopul ridicării
activizmului social al elevilor şi formării unor trăsături de caracter
colectiviste;
5. Propuneri, recomandări referitoare la conţinutul şi organizarea lucrului
educativ în clasa dată. Liniile de perspectivă ale dezvoltării colectivului
clasei.

Data
Semnătura studentului practicant

22
 Anexa 7
PRACTICA DE PRODUCȚIE

(catedra care organizează stagiul de practică)

(numărul ordinului/dispoziției de delegare la practică)

(numele, prenumele coordonatorului de practică, UST)

(numele, prenumele tutorelui de practică, Institutul de cercetare la care activează, gradul științific)

Locul și perioada de desfășurare a practicii

Data Locul Nr. de Activitățiile Competența

desfășurării ore realizate formată

23
Mențiuni privind realizarea Practicii de producție (completează tutorele
practicii)

Obiecții și mențiuni privind activitatea studentului pe parcursul Practicii

de producție (completează coordonatorul practicii)

Evaluarea finală a Practicii de producție de către coordonator

24
25
Nota
(cifre și litere)

Numele, prenumele

Semnătura

Anexa 8
PRACTICA DE LICENȚĂ
(catedra care organizează stagiul de practică)

(numele, prenumele coordonatorului)

Locul și perioada de desfășurare a practicii. Activității realizate

26
 Obiecții și mențiuni privind activitatea studentului pe parcursul Practicii
de licență (coordonatorul practicii completează competențele formate pe
parcursul stagiului de practică)

Evaluarea finală a Practicii de licență de către coordonator

Nota
(cifre și litere)

Numele, prenumele

Semnătura

Anexa 9
PRACTICA DE SPECIALITATE LA MASTERAT
(catedra care organizează stagiul de practică)

(numele, prenumele coordonatorului)

Locul și perioada de desfășurare a practicii. Activității realizate

27
 Obiecții și mențiuni privind activitatea studentului pe parcursul Practicii
de specialitate la masterat (coordonatorul practicii completează competențele
formate pe parcursul stagiului de practică)

Evaluarea finală a Practicii de specialitate la masterat de către coordonator

Nota
(cifre și litere)

Numele, prenumele

Semnătura

28