BIOSTATISTICA/BIOMETRIA

LUCRAREA DE CERCETARE

Realizat: Negarî Corina

Grupa:MBp1

Anul de studii 2023-2024

1
 1. OBŢINEREA ŞI GRUPAREA DATELOR PRIMARE
Materiale: diferite obiecte pentru studiul biometric, riglă.

Obiective:
1. Folosind rigla obţineţi valorile parametrilor biometrici pentru obiectul de studiu.
2. Grupaţi datele primare în tabele şi serii statistice.
3. Realizaţi distribuţia grafică.
Mersul lucrării:
I. Datele obţinute introduceţi-le în tabelul Nr. 1:

Tabelul 1
Parametrii biometrici pentru păstăi de sălcâm, eșantionul _2.1_, 2023
Nr. Parametrii biometrici
a. lungimea păstăii (Lp.) b. numărul de semințe
mm (NrS)
1. 47 3
2. 55 3
3. 73 6
4. 71 7
5. 48 4
6. 61 7
7. 92 7
8. 54 4
9. 72 8
10. 62 7
11. 74 9
12. 63 5
13. 68 6
14. 67 6
15. 56 5
16. 68 7
17. 59 3
18. 70 6
19. 66 6
20. 62 5
21. 72 8
22. 47 2
23. 69 8
24. 64 5
25. 57 5

II. Datele din tabel grupaţi-le în serii de distribuţie în ordinea de creştere pentru
fiecare parametru aparte:

2
 a. lungimea păstăii (Lp.)
xi 47 48 54 55 56 57 59 61 62 63 64 66 67 68 69 70 71 72
(f)ni 2 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 2
continuare
xi 73 74 92 Lp
(f)ni 1 1 1 n-25

b. numărul de semințe (NrS.)

yi 2 3 4 5 6 7 8 9 NrS
ni 1 3 2 5 6 5 3 1 n-25

III. Construiţi seria egală de distribuţie pentru fiecare parametru aparte (dacă este
necesar):
1. Determinaţi valoarea intervalului de variaţie λ folosind tabelul 2.5 şi formula

λ = (dacă λ = 1, valorile se repartizează într-o serie fără intervale;

dacă λ ≠ 1, valorile se repartizează într-o serie cu intervale) :

a. lungimea păstăii

λ =
a. determinăm valoarea intervalului de variație:
λ = xmax, - xmin / r = 92-47/5=9

Numărul observaţiilor (n) Numărul de grupe (r)

25 - 40 5- 6
40 - 60 6–8
60 - 100 7 – 10
100 - 200 8 - 12
> 200 10 - 15

2. Determinaţi limita inferioară a I clase (grupe) folosind formula Xinf.=Xmin- :

a. lungimea păstăii

Xinf.=Xmin-

3.Determinaţi limita superioară a I clase (grupe) adăugând la valoarea limitei

inferioare a I grupe valoarea intervalului de variaţie (datele introduceţi în tabelul 2).
3
 determinăm valoarea limitei inferioare a I grupe:
Xinf = Xmin - λ /2 = 47-4,5=51,5

4. Determinaţi limitele următoarelor clase (grupe), ţinând cont că limita superioară

a fiecărui interval să se preia ca limita inferioară a intervalului următor (datele
introduceţi în tabelul 2).
determinăm valoarea limitei superioare a I grupe:
Xsuper = Xinf + λ = 92+9=101

5. Determinaţi valoarea centrală a claselor (grupelor) folosind formula X icentr =

şi frecvenţele lor (datele introduceţi în tabelul 2a,b):

Tabelul 2a
Parametrul lungimea păstăii (Lp.)
Grupa Limita Limita superioară Valorile centrale Frecventa
(clasa) inferioară a a grupei (clasei) a grupei (clasei)
grupei (clasei) Xisup Xicentr
Xiinf
I 51,5 60,5 56 8
II 60,5 69,5 65 10
III 69,5 78,5 74 6
IV 78,5 87,5 83 -
V 87,5 96,5 92 1
n=25

a. lungimea păstăii
xi 56 65 74 83 92
ni(f) 8 10 6 - 1

IV. Folosind datele obţinute realizaţi un tabel de contingenţă a parametrilor „a” şi „b”
şi arătaţi distribuţia grafică pentru fiecare parametru: poligonul de frecvenţe şi
histogramă.
lungimea pastaii
12
10
8
6
4
2
0
56 65 74 83 92

Ряд 1

4
 numă rul de semințe
7

0
2 3 4 5 6 7 8 9

Ряд 1

2. PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR BIOMETRICE

Materiale: calculator, datele obţinute în lucrarea Nr. 1

Obiective:
1. Folosind formulele respective, determinaţi media aritmetică, dispersia, abaterea
standard, coeficientul de variaţie, eroarea standard pentru fiecare parametru.
2. Introduceţi rezultatele obţinute în tabelul 3.

Mersul lucrării:

a. Lungimea pastăii

x f fx x2 fx2
47 2 94 2209 4418
48 1 48 2304 2304
54 1 54 2916 2916
55 1 55 3025 3025
56 1 56 3136 3136
57 1 57 3249 3249
59 1 59 3481 3481
61 1 61 3721 3721
62 2 124 3844 7688
5
 63 1 63 3969 3969
64 1 64 4096 4096
66 1 66 4356 4356
67 1 67 4489 4489
68 2 136 4624 9248
69 1 69 4761 4761
70 1 70 4900 4900
71 1 71 5041 5041
72 2 144 5184 10368
73 1 73 5329 5329
74 1 74 5476 5476
92 1 92 8464 8464
N=25 ∑fx=1597 88574 ∑fx2=104435

b. numărul de semințe

x f fx x2 fx2
2 1 2 4 4
3 3 9 9 9
4 2 8 16 32
5 5 25 25 125
6 6 36 36 216
7 5 35 49 245
8 3 24 64 192
9 1 9 81 81
n=25 ∑fx=148 284 ∑fx2=904

1. Determinaţi media aritmetică ( ,M) pentru fiecare parametru biometric folosind

formula

= : a. lungimea păstăii
Calcularea X (media aritmetică):

X = ∑fx/n X = 1597/25=63,88
b. numărul de semințe
Calcularea X (media aritmetică):

X = ∑fx/n X = 148/25=5,92
2. Determinaţi dispersia ( ) pentru fiecare parametru folosind formula

a. lungimea păstăii
2
Calcularea σ (dispersia):

6
 ∑ fx 2 – (X∗∑ fx)
σ2 =
n−1
104435 – ( 63 ,88∗1597) 104435 – 102016 , 36
σ2 = = 24
= 100,77
25−1
b. numărul de semințe
Calcularea σ2 (dispersia):

∑ fx 2 – (X∗∑ fx)
σ2 =
n−1
904 – (5 , 92∗148) 904 – 876 ,16
σ2 = = 24
= 1,16
25−1
● Dispersia, ca şi media calculată pe baza seriilor de repartiţie cu interval, este mai puţin
exactă decât dacă s-ar folosi date individuale, negrupate. Cu cât intervalele de grupare sunt mai
mari, cu atât media şi dispersia sunt mai puţin semnificative.
● Dispersia este un indicator abstract, nu are formă concretă de exprimare şi arată modul în
care valorile caracteristicii gravitează în jurul mediei.
● Dispersia măsoară variaţia totală a caracteristicii studiate, datorită cauzelor esenţiale şi
întâmplătoare.
● Dispersia este utilă în verificări de ipoteze statistice, în calculul altor indicatori statistici etc.
3. Determinaţi abaterea standard ( )pentru fiecare parametru folosind formula

a. lungimea păstăii
Calcularea σ (abaterea standard):
σ=√ 100 ,77 =10,03
b. numărul de semințe
Calcularea σ (abaterea standard):
σ=√ 1 ,16 =1,07
● Abaterea standard este un indicator de bază, care se foloseşte în analiza variaţiei la
estimarea erorilor de selecţie, în calculele de corelaţie.
● Dezavantajele abaterii standard se referă la faptul că se exprimă în aceleaşi unităţi de
măsură ca şi variantele caracteristicii. Astfel, ea nu se poate folosi pentru compararea gradului de
variaţie a două sau mai multe variabile diferite şi în această situaţie se recurge la alt indicator de
variaţie – coeficientul de variaţie.

4 . Determinaţi coeficientul de variaţie (Cv) pentru fiecare parametru folosind formula

Cv=
a. lungimea păstăii
Calcularea coeficientului de variație Cv:
7
 σ 10 , 03
Cv = X *100% Cv = 63 , 88 *100% = 15,70%

b. numărul de semințe
Calcularea coeficientului de variație Cv:
σ 1, 07
Cv = X *100% Cv = 5 , 92 *100% = 18,07%

5. Determinaţi eroarea standard ( , E) pentru fiecare parametru folosind formula

a. lungimea păstăii
Calcularea (eroarea standard):

σ 10 ,03 10 ,03
= √n = √25 = 5 = 2 (cm)

b. numărul de semințe
Calcularea (eroarea standard):

σ 1, 07 1, 07
= √n = √25 = 5 = 0,21 (cm)

● Rezultatele experimentelor biologice trebuie să fie însoţite întotdeauna de eroarea standard

sau de abaterea standard, utilizându-se formulări de tipul sau , pentru a permite o
justă interpretare a lor.

2. INTERPRETAREA REZULTATELOR

Materiale: calculator, datele obţinute în lucrarea Nr 1

Obiective:

1. Realizaţi testarea coeficientului de corelaţie dintre variabilele x i şi yi

2. Testaţi diferenţa dintre medii la eşantioane diferite pentru fiecare parametru
biometric.
3. Introduceţi rezultatele obţinute în tabelul 4.

Mersul lucrării:
8
I. Determinaţi coeficientul de corelaţie dintre variabilele x i şi yi obţinute în lucrarea
Nr. 1, folosind formula

r=

● Valoarea lui r este întotdeauna cuprinsă între „-1” şi „+1”.

● Dacă proprietăţile x şi y nu sunt corelate, r = 0;

● Dacă r > 0, înseamnă că există o legătură funcţională directă între cele două variabile. Cu
cât r este mai aproape de 1 cu atât corelaţia este mai bună.
● Coeficientul de corelaţie este şi el afectat de o eroare standard (Sr):

Va fi valabil numai acel coeficient de corelaţie care este mai mare decât dublul erorii sale.

II. Determinaţi testul t Student pentru două eşantioane diferite, folosind formula

- eroarea standard a diferenţei, care se calculează conform

formulei:

dacă n1 = n2,
9
 a. lungimea păstăii

Esantionul 2.1- 2.2

b. numărul de semințe

Eșantionul 2.1- 2.2

10
 Folosind tabelul standart, facem suma numerelor de valoare din cele două şiruri de variaţie comparate
din care scădem 2 grade de libertate, căutăm apoi în dreptul numărului obţinut valoarea parametrului
t calculat şi citim direct pe abscisă valoarea pragului de semnificaţie corespunzător. Se consideră că
diferenţa dintre cele două medii este semnificativă când valoarea parametrului t calculată corespunde
pragurilor de semnificaţie între 0,05–0,01, respectiv în procente de 95 – 99%.
III. Completaţi tabelul 4.
Tabelul 4
Parametrii statistici pentru păstăile de sălcâm, eșantionul __2.1___, 2023

Param min max media dispersia abaterea coeficie eroarea coeficientul coeficientul
etrii aritmeti standard ntul de standard de Student (t)
( )
biome ( ) variaţie corelare (r)
că ( ( , E)
trici (Cv)
,M)
Lp. 51,5 101 63,88 100,77 10,03 15,70 2 0,766 0,196
NrS. 5,92 1,16 1,07 18,07 0,21 0,815

Nota pentru comentarea coeficientului de variaţie:

1. variaţie mică 0-10
2. variaţie medie 10-25
3. variaţie mare > 25

Concluzii (comentați tabelului 4):

În rezultatul cercetării păstăilor de sălcâm din eșantionul Nr. 2.1, an.2023, au fost obținute
următoarele rezultate:
- Lungimea păstăilor variază de la 51,5 până la 101, iar numărul semințelor în păstăi de
la .2 până la 9;

- Media aritmetică ( ,M) a lungimii păstăilor este de 63,88 ± 2 și a numărul semințe

în pastăi de 5,92 ± 0,21

- Dispersia ( ) sau împrăștierea valorilor individuale în jurul valorilor centrale pentru

lungimea păstăilor este de 100,77 și pentru numărul de semințe este de 1,16;
- Abatera standard ( ) a valorilor individuale de la tendința centrală pentru lungimea
păstăilor este de 10,03 și pentru numărul de semințe de 1,07;
- Coeficientul de variație (Cv) a lungimii pastăilor este de 15,70, prezentând o variație
(mică, medie, mare), pentru numărul de semințe este de 18,07 , prezentând o
variație ... (mică, medie, mare);
- Coeficientul de corelare (r) între lungimea păstăilor și numărul de semințe în păstăi
este 0,766, ceea ce înseamnă că există o legătură funcțională directă dintre lungimea
păstăilor și numărul de semințe din păstăi;
- Coeficientul Student t pentru lungimea păstăilor de sălcâm este 0,196 , pentru numărul
de semințe din păstăi este 0,815 . Rezultatele obținute arată că:

11
 ✔ diferența dintre mediile lungimii păstăilor din eșantioanele Nr. 2.1 și Nr. 2.2 -

nu este semnificativă;

✔ diferența dintre mediile numărului de semințe în păstăi din eșantionale Nr. 2.1

și Nr. 2.2 - nu este semnificativă;

Tabelul statistic standart pentru determinarea semnificației coeficientului Student (t)

G.L. Probabilitatea
0.50 0.10 0.05 0.02 0.01
1 1.000 6.34 12.71 31.52 63.66
1 0.816 2.02 4.30 6.96 9.92
3 0.765 2.35 3.18 4.54 5.84
4 0.741 2.13 2.78 3.75 4.60
5 0.727 2.02 2.57 3.36 4.03
6 0.718 1.94 2.45 3.14 3.71

12
 7 0.711 1.90 2.36 3.00 3.50
8 0.706 1.86 2.31 2.90 3.36
9 0.703 1.83 2.26 2.82 3.25
10 0.700 1.81 2.23 2.76 3.17
11 0.697 1.80 2.20 2.72 3.11
12 0.695 1.78 2.28 2.68 3.06
13 0.694 1.77 2.16 2.65 3.01
14 0.692 1.76 2.14 2.62 2.98
15 0.691 1.75 2.13 2.60 2.95
16 0.690 1.75 2.12 2.58 2.92
17 0.689 1.74 2.11 2.57 2.90
18 0.688 1.73 2.10 2.55 2.88
19 0.688 1.73 2.09 2.54 2.86
20 0.687 1.72 2.09 2.53 2.84
21 0.686 1.72 2.08 2.52 2.83
22 0.686 1.72 2.07 2.51 2.82
23 0.685 1.71 2.07 2.50 2.81
24 0.685 1.71 2.06 2.49 2.80
25 0.684 1.71 2.06 2.48 2.79
26 0.684 1.71 2.06 2.48 2.78
27 0.684 1.70 2.05 2.47 2.77
28 0.683 1.70 2.05 2.47 2.76
29 0.683 1.70 2.04 2.46 2.76
30 0.683 1.70 2.04 2.46 2.75
35 0.682 1.69 2.03 2.44 2.72
40 0.681 1.68 2.02 2.42 2.71
45 0.680 1.68 2.02 2.41 2.69
50 0.679 1.68 2.01 2.40 2.68
60 0.678 1.67 2.00 2.39 2.66
∞ 0.674 1.64 1.96 2.33 2.58

13