DIANA COŞCODAN

LORA MOŞANU-ŞUPAC

CAIET
de lucrări practice
la Anatomia omului
al studentei NEGARI CORINA
facultatea Biologie şi Chimie,
anul 2 grupa 23 A

Chişinău – 2016
3
 UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL
FACULTATEA BIOLOGIE ŞI CHIMIE
CATEDRA BIOLOGIE ANIMALĂ

DIANA COŞCODAN, LORA MOŞANU-ŞUPAC

CAIET
de lucrări practice
la Anatomia omului

Aprobat de Senatul UST

Chişinău – 2016
CZU

Recomandat de catedra Biologia animală

Recenzenţi: ............doctor habilitat în ştiinţe biologice, profesor

universitar
Viorica Coadă, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar

4
 PREFAŢĂ

Prezentul caiet este destinat studenţilor facultăţilor universitare biologie/chimie şi

georafie/biologie.
Lucrarea include indicaţii metodice pentru realizarea lucrărilor de laborator la cursul de
lecţii «Anatomia omului» şi este propus în calitate de caiet pentru lucrări practice pentru lucrări
de laborator.
Structura acestui caiet include ** lucrări practice la temele prevăzute de programul de
studiu.
Fiecare lucrare este structurată conform următorului algoritm: tema, obiectivele lucrării,
materiale şi ustensile, mersul lucrării. Obiectivele sunt bine determinate, accentuându-se scopul
lucrării practice. Se prevede utilizarea diferitor materiale şi ustensile, care ar permite o analiză
mai amplă şi mai profundă a structurii organului. Fiecare temă include multe imagini pentru
autoevaluarea cunoştinţelor asimilate le orele de teorie. Mersul lucrării include sarcini didactice
referitoare la temă, ceea ce permite de stabili gradul de însuşire a materialului teoretic de către
studenţi.
O astfel de structură permite organizarea optimală a activităţii studenţilor în cadrul
lucrărilor practice la anatomie. Indicaţiile metodice orientează studentul în direcţia studierii şi
însuşirii materialului.
Este binevenită prezentarea unui număr mare de tabele, figuri, care permit însuşirea
materialului teoretic în mod coerent. Astfel, este posibil de studiat şi însuşi topografia şi
morfologia oaselor, grupele topografice de muşchi, topografia şi morfologia viscerilor, structura
sistemului nervos, a analizatorilor.
Lucrarea este concepută pentru sistematizarea cunoştinţelor pe care trebuie să le
acumuleze studentul şi să se perfecţioneze în această direcţie pentru activitatea sa profesională în
viitor.
Acestă lucrare corespunde programului de studiu la cursul “Anatomia omului” şi sperăm
că le va servi un punct de sprijin în pregătirea profesională a studenţilor.
Caietul de lucrări practice la Anatomia omului înlesneşte realizarea lucrărilor de laborator
atât pentru studenţi, cât şi pentru cadrele didactice.

Autorii Diana Coşcodan, Lora Moşanu-Şupac.

5
Lucrarea practică № 1
Tema: Caracteristica generală a scheletului.
Obiective:
● Analiza generală a scheletului uman.
● Studierea topografiei şi morfologiei oaselor craniului.
● Diferenţierea tipurilor de legături dintre oase.

Materiale şi ustensile: planşe "Scheletul corpului uman", “Axele şi planurile

corpului uman”, „Tipurile de articulaţii”; microscop,
micropreparate – ţesutul osos.
Mersul lucrării:
1. Identifică segmentele, axele şi planurile corpului uman, completează schema:

Segmentele

CAP

1 plan sagital

GIT

2 plan frontal

3 plan transversal
4 ---------------------------------------------------------------------------------------------
Axele corespund --------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------------------------

1. Axa longitudinală (verticală) corespunde ----------

axul lungimii corpului - axul inaltimii corpului,
este vertical la om si are doi poli: superior
(cranial) si inferior (caudal) --------------------------------------

2. Axa orizontală (sagitală, anteroposterioa-ră)

corespunde -----------  este axul grosimii corpului.
Are un pol anterior si un pol posterior.

3. Axa transversală corespunde -- corespunde

latimii corpului. Este orizontal si are un pol stang si altul
drept. Panurile trec prin
---------------------------------------------------------------

3 1. Planul frontal:este paralel cu fruntea;

-  trece
prin axele: longitudinală și transversal
- împarte corpul în două jumă tă ţi ASIMETRICE;
-jumă tă ţi: anterioară /ventral șiposterioară /dorsală
6
  2,Planul sagital:
- trece prin axele: longitudinală și sagitală ;
- planul sagital care trece prin mijlocul corpului (median)
- plan medio-sagital şi este planul simetriei bilaterale;
- împarte corpul în două jumă tă ţiSIMETRICE: stângă şi
dreaptă ;
 3.Planul transversal:
-trece prin axele: transversală și sagitala;
- este orizontal (singurul);
- împarte corpul în două jumă tă ţiASIMETRICE: superioară
(cranială ) şi inferioară (caudală ) ;

2. Studiază la microscop micropreparatele - structura ţesutului osos .

3. Identifică tipurile de articulaţii şi descrie legenda figurilor de mai jos.

Tipurile de articulaţii

A .......................................... Б …………………………………
1 …………………………………. 1 ………………………………….
2 …………………………………. 2 ………………………………….
3 ………………………………… 3 …………………………………
4 …………………………………
5…………………………………. В ..................................................
1 ………………………………….
2 ………………………………….

7
 4 …………………………………

Г .................................................
9 …………………………………
10 …………………………………

3. Numeşte tipurile de oase …………………………………………………………

………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
4. Substanţa osoasă compactă se localizează în .......................................................
....................................................................................................................................
şi e constituită de ......................................................................................................
...................................................................................................................................
5. Substanţa spongioasă se află în ...........................................................................
...................................................................................................................................
şi e constituită din e .................................................................................................
6. Sindesmozele sunt (daţi şi exemplu)……………………………………………
………………………………………………………………………………………;
sinostozele (daţi şi exemplu)- ……………………………………………………..
………………………………………………………………………………………;
Sincondrozele (daţi şi exemplu) - …………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………….

Lucrare practică № 2.
Tema: Scheletul capului
Obiective:
● Studierea topografiei şi morfologiei oaselor craniului.
● Diferenţierea tipurilor de legături dintre oasele craniului.
Materiale şi ustensile: planşe "Scheletul capului", Scheletul, oasele craniului

Mersul lucrării:
1. Analizează scheletul capului pe segmente: neurocraniul şi viscerocraniul.
2. Evidenţiază oasele separate ale craniului.
3. Numeşte legăturile dintre oasele craniene……………………………………
……………………………………………………………………………………
8
 Câte articulaţii se conţin în scheletul craniului? Ce fel de articulaţii sunt? Care sun axele de
mişcare şi mişcările posibile în aceste articulaţii? Numeşte suprafeţele de articulare dintre
oase în aceste articulaţii………............................
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………
4. Numeşte oasele craniale pneumatice şi cavităţile lor……………....................
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………Cum se numeşte
inflamaţia lor (dă un exemplu concret)……………………….
……………………………………………………………………………………

5. Completează legenda desenului „Scheletul craniului”.

A. vedere laterală B. vedere anterioară

Sub imaginea A completează legenda Sub imaginea B alcătuieşte legenda, cu săgeţi

în imagine şi numărul respectiv. Indică:

9
 corpul mandibulei, arcurile mandibulei,
apofiza mentonieră a mandibulei, apofizele
alveolare ale maxielei şi mandibulei, lama
perpendiculară a etmoidului, apofizele frontală,
zigomatică ale maxilei, apofizele maxilară,
temporală şi frontală a o.zigomatic, oasele
nazale, lama papiracee a etmoidului, aripile
mari şi mici ale sfenoidului (cu fosa
temporală), arcadele supraorbitare ale
frontalului, tuberculii frontali.

Lucrare practica № 3.
Tema: Scheletul trunchiului.
Obiective :
● Studierea structurii coloanei vertebrale.
● Familiarizarea cu structura cutiei toracice.
Materiale şi ustensile: schelet, planşe "Scheletul corpului uman", „Oasele craniului”,
„Cutiea toracică”, „Coloana vertebrală ", oase.
Mersul lucrării:

1. Analizează scheletul trunchiului. Câte părţi include?.....................................

2. Studiază coloana vertebrală şi curburile ei fiziologice. Numeşte-le…………
……………………………………………………………………………………
Cum se numesc curburile care apar în caz de nerespectare a igienei aparatului
locomotor?.............................................................................................................
Care sunt măsurile de profilaxie şi combatere a acestora?...................................
……………………………………………………………………………………

3. Completează legenda fig.1,2,4.

10
 Figura 1. Structura vertebrei.

1. ..............................................
2. ..............................................
3. ..............................................
4. ..............................................
5. ...............................................
6. ..............................................
7. .............................................
8. ..............................................
9. .............................................

Figura 2. Osul sacru - vedere

anterioară:
1 ………………………………………
2 ……………………………………..
3 ……………………………………..
4 …………………………………….
5 …………………………………….
6 ……………………………………..

Dă denumirea figurii şi alcătuieşte legenda, Figura 3.

indicând cu cifre şi săgeţi oasele şi părţile lor
Manubriul
corpul sternului
apofiza xifoidă
coastele false
coastele veritabile
coastele flotante

11
 părţile cartilaginoase ale coastelor

Completează legenda Figura 4. Coasta (VIII) din dreapta.

1 ......................................................
2 ......................................................
3 .....................................................
4 ....................................................
5 .....................................................

4. Alcătuieşte legenda pentru imaginile de mai jos, indicînd părţile vertebrelor: corpul (dacă
e prezent), arcurile, apofizele. Evidenţiază rolul acestor vertebre şi segmentul coloanei
vertebrale din care fac parte.

Lucrare practica № 4.
Tema: Scheletul membrului superior.

12
Obiective :
● Studierea topografiei şi morfologiei oaselor centurii scapulare.
● Familiarizarea cu morfologia oaselor membrului superior liber.
Materiale şi ustensile: schelet, planşe "Scheletul membrului superior", oase
Mersul lucrării:

1. Analizează scheletul centurii scapulare. Care este rolul claviculei?.................

……………………………………………………………………………………
2. Cum se numesc suprafeţele scapulei?...............................................................
3. Cu ce se articulează scapula? Cum se numesc suprafeţele articulare ale acestei articulaţii
(numeşte articulaţia, tipul şi mişcările posibile)………….
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
4. Ce tip de oase sunt oasele membrului superior liber?……………………….
5. Pentru ce serveşte capitolul humerusului?........................................................
Iar trohleea?...........................................................................................................
Ce fel de articulaţii formează humerusul cu alte oase? Numeşte aceste oase şi
articulaţii………………………………………………………………………..
Ce tip de articulaţii sunt, care sunt mişcările în ele?.............................................
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………
6. Complează legenda desenelor:

Figura 1. Scheletul scapulei, vedere

posterioară.
1 …………………………………..........
2 …………………………………..........
3 …………………………………..........
4 ………………………………….........
5 ……………………………….. ..........
6 ………………………………............
7 ………………………………............
8 ………………………………............
9 ………………………………............
10 ………………………………...........
11 ………………………………...........

13
 2
Figura 2. Scheletul claviculei.
1 ……………………………………….
2 ………………………………………
3 3 ………………………………………

7. Numeşte articulaţia şi indică oasele şi suprafeţele articulare care o alcătuiesc.

8. Completează legenda imaginii (indică în imagine oasele carpiene, denumirea oaselor

metacarpiene şi ale falangelor) şi numeşte articulaţiile, tipurile lor şi mişcările posibile.

Lucrare practica № 5
Tema: Scheletul membrului inferior.
Obiective :
14
 ● Studierea topografiei şi morfologiei oaselor centurii pelviene.
● Familiarizarea cu topografia şi morfologia oaselor membrului inferior liber.
Materiale şi ustensile: schelet, planşe "Scheletul membrului inferior", oase
Mersul lucrării:

1. Completează legenda desenului:

Osul coxal, suprafaţa externă.

15
 13 ………………………………………..
1 …………………………………………….. 14 ………………………………………..
2 ……………………………………………. 15 ……………………………………….
3 …………………………………………… 16 ………………………………………
4 …………………………………………… 17 ………………………………………
5 ……………………………….. ………… 18 ………………………………………
6 …………………………………………... 19 ………………………………………
7 …………………………………………… 20 ………………………………………
8 …………………………………………… 21 ………………………………………
9 …………………………………………… 22 ……………………………………….
10 …………………………………………. 23 ………………………………………
11 …………………………………………. 24 ……………………………………….
12 …………………………………………. 25 ……………………………………….

2.Din care oase este alcătuit coxalul? La ce vârstă el se osifică?.........................

……………………………………………………………………………………
3.Cu care oase se articulează coxalul?.................................................................
4. Ce tip de articulaţie este articulaţia genunchiului? Ce mişcări sunt posibile în ea? Care
oase participă la ea?...........................................................................
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………..
5. Dă denumirea imaginilor de mai jos şi alcătuieşte legenda, indicând cel puţin 9 elemente
ale acestui os. Indică-le în imagine.

16
 5. Ce rol are arcul (bolta) labei piciorului? Care oase participă la constituirea
lui?...................................................................................................................
..............................................................................................................................
6. Ce numim picior plat? Care sunt măsurile de prevenire ale acestuia?.........
.....................................................................................................................................................
.......................................................................................................
7. Prin ce se deosebeşte scheletul mâinii de cel al labei piciorului? De ce?........
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................

Lucrare practica № 6
Tema: Muşchii capului şi gâtului.
Obiective : de studiat topografia şi funcţiile muschilor.
Mersul lucrării:
1. Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos „Muşchii capului”, înscriind acţiunea
muşchilor.

Muşchii mimicii
Muşchiul Localizare Acţiune
Frontal la nivelul fruntii
Sprincenos între sprincene
Auriculari (anterior, superior, în jurul pavilionului urechii
posterior)
Occipital în regiunea occipitală
Zigomatic (mare si mic) în dreptul pomeţilor obrazului
Patratul şi triunghiularul la nivelul bărbiei
17
 buzelor
Mental (mentonier)
Orbicularul ochiului
Orbicularul buzelor
Buccinator
la nivelul barbiei
în jurul orbitei
în jurul orificiului bucal
la nivelul obrazului

Muşchii masticatori
Muşchiul Origine Inserţie Acţiune
Maseter arcada ramura mandibulei
zigomatică (faţa externă)
Temporal scuama procesul coronoid al
(solzul) osului mandibulei
temporal
Pteriogoidian procesul colul mandibulei
intern pterigoid al
sfenoidului
Muşchii gâtului

Muşchiul Origine Inserţie Acţiune

Platisma, situat pe pielea din pe pielea
imediat sub piele regiunea obrazului
supraclaviculara
Sternoclei- pe stern şi pe apofiza
domastodian claviculă mastoidiană
Suprahioidieni: Venterul posterior venterul anterior
diagastric, cu doua isi are originea pe se prinde de
pîntece unite printr- mastoida mandibulă
un tendon
intermediar

- stilohidian pe apofiza stiloidă osul hiod

pe corpul osul hiod

- milohidian mandibulei
pe mandibulă osul hiod
- geniohioidian
Infrahioidieni: pe faţa posterioară pe osul hiod
- sternotiroidian a sternului şi
- tirohioidian claviculă
- sternohioidian pe cartilagiul pe osul hiod
- omohioidian tiroid
pe manubriul pe cartilajul tiroid
sternal
Scaleni (anterior, pe apofizele pe coasta I şi II
mijlociu, posterior) transverse ale
vertebrelor C3-C7
2. Descrie rolul muşchilor mimici______________________________________
__________________________________________________________________
3. Ce stuctură are muşchiul digastric? De unde provine denumirea lui?_________
__________________________________________________________________

18
Lucrare practica № 7
Tema: Muşchii trunchiului.
Obiective : de studiat topografia şi funcţiile muschilor.
Mersul lucrării:
1. Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos, menţionînd acţiunea muşchilor.
Muşchii dorsali ai toracelui
Muşchiul Origine Inserţie Acţiune
Trapez Pe apofizele spinoase ale pe
vertebrelor cervicale şi claviculă,
toracice acromion şi
spina
scapulei
Dorsal mare pe apofizele spinoase ale pe humerus
ultimilor 6 vertebre
toracale, ale vertebrelor
lombare şi creasta sacrală
mediană
Ridicator al pe apofizele transverse ale pe unghiul
scapulei vertebrelor cervicale superior al
scapulei
Romboid pe apofizele spinoase ale Pe coastele
ultimelor vertebre 2-5
cervicale şi ale primelor
toracice
Dinţat pe apofizele spinoase ale pe coastele
posterior şi vertebrelor toracice 2-5
superior
Dinţat pe apofizele spinoase T11, pe ultimele
posterior şi T12 si L1, L2 4 coaste
inferior
Splenius al pe apofizele spinoase C7, spleniusul
capului şi al T1-T5 capului, pe
gîtului occipital şi
pe
mastoidă;
spleniusul
gîtului, pe
apofizele
transverse
ale
atlasului şi
axisului
Muşchii anterolaterali ai toracelui
Muşchiul Origine Inserţie Acţiune
Marele are 3 fascicule de pe humerus
pectoral origine: clavicular,
sternocostal,
abdominal
Micul pectoral pe apofizele pe coastele II, IV si
19
 coracoid al V
scapulei
Subclavicu-lar pe faţa interioară a pe coasta I
claviculei
Marele dinţat pe primele 10 pe marginea internă
(dintat anterior) coaste a scapulei
Intercostali pe coastele pe coastele
externi supraiacente subiacente
Intercostali pe coastele pe coastele
interni supraiacente subiacente

Muşchii anterolaterali ai abdomenului

Muşchiul Origine Inserţie Acţiune
Marele pe marginea pe cartilajele coastelor V,
drept superioară a VI, VII şi pe apofiza
abdominal simfizei pubiene xifoidă a sternului
Piramidal prin baza lui are prin virful lui se insera
originea pe pubis pe linia alba

Oblic extern pe faţa externă a aponevroza oblicului

ultimelor coaste extern are mai multe
tipuri de fibre:
- cele mai multe participă
la formarea tecii marelui
abdominal;
- unele ajung la creasta
iliaca
Oblic intern pe creasta iliacă fasciculele posterioare se
inseră pe marginea
superioară a ultimelor
coaste. Fasciculele
mijlocii formează teaca
marelui drept abdominal.
Fasciculele anterioare
formează cu fasciculele
venite din muşchiul
transvers tendonul
conjunct

Transvers pe ultimele 6 fibrele superioare ale

abdominal cartilaje costale şi aponevrozei participă la
pe creasta iliacă formarea tecii marelui
drept abdominal. Fibrele
inferioare contribuie la
formarea tendonului
conjunct, impreună cu
fibrele din muşchiul
oblic intern
Patrat pe coasta iliacă pe coasta XII
lombar

20
 Psoas pe corpurile pe trohanterul mic
vertebrelor toracale.
Se uneşte cu
muşchiul iliac şi
formeazş muşchiul
ilio-psoas

Lucrare practica № 8.
Tema: Muşchii membrului superior.
Obiective : de studiat topografia şi funcţiile muschilor.
Mersul lucrării:
1. Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos .

Muşchii umărului

Muschiul Origine Inserţie Acţiune

Deltoid (cel mai pe claviculă (fascicul pe tuberozitatea
voluminos dintre anterior), pe acromion deltoidiană de
muşchii umarului) (fascicul mijlociu) şi pe pe corpul
spina scapulei (fascicul humerusului
posterior)
Supraspinos în fosa supraspinoasă de pe tuberculul
pe faţa posterioară a mare al
scapulei humerusului

Infraspinos în fosa infraspinoasă de pe pe tuberculul

faţa posterioară a scapulei mare al
humerusului
Rotund mic pe faţa dorsală a scapulei, pe tuberculul
deasupra rotundului mare mare al
humerusului
Rotund mare pe faţa dorsală a scapulei pe tuberculul
mic al
humerusului şi
creasta lui
Subscapular ăn fosa subscapulară de pe pe tuberculul
faţa anterioară a scapulei mic al
humerusului
Muschii regiunii anterioare a bratului

Muschiul Origine Inserţie Acţiune

Biceps brahial are doua origini : pe pe tuberozitatea
procesul caracoid al radiusului
scapulei şi pe un
tubercul situat
21
 deasupra cavităţii
glenoidale a scapulei
Coracobrahial pe procesul caracoid pe corpul
al scapulei humerusului (faţa lui
mediala)
Brahial pe corpul pe procesul coronoid
humerusului, sub al ulnei
tuberozitatea
deltoidiană

Muschii regiunii posterioare a bratului

Muşchiul triceps are 3 capete: unul pe apofiza olecraniană

scapulă, două pe a ulnei
humerus

Muschii regiunii anterioare a antebraţului

Muşchiul Origine Inserţie Acţiune

Rotund pronator prin capătul humeral pe faţa laterală a
pe epicondilul radiusului
medial al
humerusului, iar prin
capătul ulnar pe
procesul coronoid al
ulnei

Flexor radial al pe epicondilul pe baza

carpului medial al metacarpianului II
humerusului
Palmar lung pe epicondilul pe aponevroza
medial al palmara
humerusului
Flexor ulnar al prin capătul ulnar se pe osul pisiform
carpului inseră pe epicondilul
medial al
humerusului, iar prin
capătul ulnar pe
olecran
Flexor superficial al capătul humeroulnar pe falanga medie a
degetelor are originea pe degetelor II, III, IV,
epicondilul medial al V; fiecare tendon al
humerusului şi pe flexorului
procesul coronoid al superficial al
ulnei; corpul degetelor se
muscular se continuă împarte în două
cu patru tendoane fascicule care se
pentru degetele II-V prind de falanga
medie a degetelor
II, III, IV şi V;

22
 printre cele doua
fascicule trec
tendoanele
flexorului profund
al degetelor
Flexor profund al pe faţa anterioară a fiecare tendon al
degetelor ulnei şi pe membrana degetelor II - IV
interosoasă a trece printre
antebratului; corpul tendoanele
muscular se continuă flexorului
cu patru tendoane superficial al
pentru degetele II-IV degetelor şi se
inseră pe falanga
distală
Flexorul lung al pe faţa anterioară a pe falanga distală a
policelui radiusului şi pe policelui
membrana
interosoasă
Patratul pronator pe faţa anterioară a pe faţa anterioară a
ulnei, în porţiunea sa radiusului, în
distală porţiunea sa distală

Muşchii regiunii posterioare a antebraţului

Muşchiul Origine Inserţie Acţiune

Extensor al pe epicondilul lateral
ramura
degetelor al humerusului;aponevrotică
corpul muscular se mediană se prinde
împarte în patru
pe falanga medie a
tendoane pentru
degetelor II-IV, iar
degetele II-IV; fiecare
ramurile
tendon are trei ramuri
aponevrotice
aponevrotice laterale pe falanga
distală de la
aceleaşi degete
Extensor al pe epicondilul lateral pe ultimele două
degetului mic al humerusului falange ale
degetului mic
Extensor ulnar al capătul humeral se pe baza
degetului mic inseră pe condilul metacarpianului V
lateral al humerusului,
iar capătul ulnar pe
marginea posterioară
a ulnei
Anconeu pe condilul lateral al pe faţa posterioară a
humerusului extremităţii
superioare a ulnei
Abductor lung al pe faţa posterioară a pe falanga
policelui ulnei, a radiusului şi a proximală a
membranei policelui
interosoase

23
Extensor scurt al pe faţa posterioară a pe falanga distală a
policelui ulnei, a radiusului şi a policelui
membranei
interosoase
Extensor lung al pe membrana pe falanga distală a
policelui interosoasă şi pe faţa policelui
posterioară a ulnei
Muschii regiunii laterale a antebraţului
Muschiul Origine Inserţie Acţiune
Brahioradial pe marginea laterală a pe procesul stiloid
humerusului, în al radiusului
porţiunea ei distală,
deasupra epiconditului
lateral
Lung extensor pe marginea laterală a pe cel de-al doilea
radial al carpului humerusului, în metacarpian
porţiunea ei distală,
deasupra epicondilului
lateral
Scurt extensor pe epicondilul lateral a pe cel de-al doilea
radial al carpului humerusului metacarpian
Supinator pe extremitatea pe faţa laterală a
proximală a ulnei, sub radiusului
incizura radială

Muşchii mîinii. Muşchii policelului

M. scurt abductor ligamentul transvers falanga proximală a

al policelui al carpului şi policelui
tuberculul scafoid

M. scurt flexor al ligamentul transvers falanga proximală a

policelui al carpului, oasele policelui
trapez, trapezoid;
osul mare şi baza
primului metacarpian

M. opozant al ligamentul transvers primul os

policelui al carpului, osul metacarpian
trapezoid

M. adductor al oasele - mare, falanga proximală a

policelui metacarpinene al II- policelui
lea ,al III-lea şi al IV-
lea

Muşchii degetului mic

M. palmar scurt aponevroza palmară pielea marginii

24
 mediale a mîinii

M. abductor al osul pisiform falanga proximală a

degetului mic degetului mic

M. scurt flexor al ligamentul transvers baza falangei

degetului mic al carpului şi osului proximale a
cu cîrlig degetului mic

M. opozant al ligamentul transvers metacarpianul al V-

degetului mic al carpului şi osului lea
cu cîrlig

Muşchii regiunii palmare

Muşchii lombricali în tendoanele flexorului aponevroza dorsală a

număr de 7 profund degetelor II-V

Muşchii interosoşi metacarpianul respectiv aponevroza dorsală a

palmari în număr de degetelor II, III, IV
3, ocupă spaţiile
interosoase
metacarpiene

Muşchii interosoşi metacarpianul respectiv aponevroza dorsală a

dorsali în număr de 4, degetelor II, III, IV
ocupă spaţiile
interosoase
metacarpiene

Lucrare practica № 9
Tema: Muşchii membrului inferior.
Obiective : de studiat topografia şi funcţiile muschilor.
Mersul lucrării:
1. Completează ultima rubrică în tabelele de mai jos
Muschii regiunii coxofemurale
Muschiul Origine Inserţie Acţiune
Ileopsoas, în fosa iliaca trohanterul mic
format din
muşchiul psoas
şi muschiul iliac
Piriform faţa anterioară a trohanterul mare al
sacrului femurului
Obturator faţa internă a fosa trohanterului
intern coxalului şi de la mare
membrana
obturatorie
Gluteu mare faţa exetrnă a tuberozitatea glutee

25
 osului iliac, sacru a femurului
şi coccis, fascia
lombodorsală
Gluteu mediu faţa externă a regiunea
şi mic – aşezaţi osului iliac trohanterului mare
unul peste altul
Obturator faţa externă a trohanterul mare
extern coxalului şi
membrana
obturatorie
Pătrat al tuberculul trohanterul mare
coapsei ischiadic
Tensor al spina se împleteşte în
fasciei late anterosuperioară porţiunea îngroşată
a osului iliac a fasciei late a
coapsei

Muschii membrului inferior liber

Muschiul Origine Inserţie Acţiune

Muschii coapsei

Grupul anterior
Cvadriceps
- capul drept spina tuberozitatea tibiei
anteroinferioară a
osului iliac
- vast lateral,
medial şi suprafaţa
intermediar anterioară a trohanterul mare.
femurului Toţi 4 muşchi se
termină pe un
tendon puternic –
rotulian, care
înglobează rotula
Croitor spina tuberozitatea tibiei
anteroinferioară a
osului iliac

Grupul posterior
Semitendinos şi tuberul ischiadic tibie
semimembranos

m. biceps al
femurului tuberul ischiadic
- capul lung capul fibulei
- capul scurt buza laterală a
liniei aspre a
femurului
Grupul medial
Pectineu, gracilis pubis şi ischion femur (exepţie m.
26
şi aductorii (mare, gracilis – pe tibie)
lung şi scurt)
Muschii gambei
Grupul anterior
Tibial anterior condilul lateral al baza osului
tibiei metatarsian I şi osul
cuneiform medial
Extensor lung al faţa medială a falangele degetelor
degetelor şi fibulei şi
extensor lung al membrane
halucelui interosoasă
Grupul posterior
Triceps sural (3 se termină cu
capete: 2 condilii femurului tendonul Achille,
superficiale – care se inseră pe
alcătuiesc m. tuberculul
gastrocnemian, calcaneului
altul profund – m. faţa posterioară şi
cambuliform sau capul fibulei
solear)
Flexor lung al faţa posterioară şi pe oasele tarsului şi
degetelor şi flexor laterală a tibiei baza oaselor
lung al halucelui metatarsiene II-IV,
iar flexorii
degetelor degetelor
– pe falanga
acestora
Grupul lateral
Peronier lung şi condilul lateral al tendoanele trec pe
peronier scurt tibiei; picior
sub m.peronier
lung
Muşchii piciorului (dorsali)
Extensor scurt al ligamentul prin 4 tendoane
degetelor interososal subţiri se inserează
tarsului pe falangele
proximale ale
primelor 4 degete
(I-IV)
Muşchii piciorului (plantari mediali)

Flexor scurt al Primul os Baza primei falange

halucelui) cuneiform a halucelui
Adductor al o.o cuboid, Prima falangă a
halucelui cuneiform, baza halucelui
metatarsienelor II-
IV
Muşchii piciorului (plantari laterali)
Abductor al degetului tuberozitatea baza falangei
mic calcaneului proximale a degetului
mic
27
 Flexor scurt al baza mettarsianului al baza falangei
degetului mic V-lea proximale a degetului
mic
Opozant al degetului baza mettarsianului al marginea laterală a
mic V-lea metatarsianului al V-
lea
Muşchii regiunii plantare mijlocii
Flexor scurt al tuberculul calcaneului prin 4 tendoane pe
degetelor falanga mijlocie a
ultimelor 4 degete (II-
V)
Patrat al plantei Sub scurtul flexor, tendonul flexorului
o.calcaneu lung al degetelor
Muşchii lombricali 4 muşchi mici, aponevroza dorsală a
tendoanele flexorului degetelo II-V
lung al degetelor
Muşchii interosoşi, oasele metatarsiene baza falangelor
situaţi în spaţiile proximale ale
intermetatarsiene, în degetelor
număr de 7

Lucrare practică №10.

Tema: Sistemul cardiovascular.
Obiective :
● Studierea caracterelor generale ale sistemului cardiovascular.
● Însuşirea topografiei şi a particularitaţilor anatomo-morfologice ale cordului şi vaselor
sanguine.
● Evidenţierea şi însuşirea particularităţilor morfologice ale sistemului limfatic.

Materiale şi ustensile: micropreparate “Ţesutul muscular striat de tip cardiac”;

microscop; planşe “Sistemul cardiovascular“, “Sistemul
limfatic”; mulaje “inima”; preparate umede (cordul).

Mersul lucrării:
1. Studiază la microscop micropreparatele – ţesutul muscular de tip cardiac. Descrie
structura lui şi deosebirile de ţesutul muscular striat.......................
...............................................................................................................................................
.......................................................................................................
2. Completează următoarele enunţuri:
Sistemul cardiovascular este format din organul central.............. şi o reţea închisă
de .................................., care pătrund în toate organele şi ţesuturile corpului. Vasele sangvine
lipsesc în următoarele
organe ...........................................................................................................................
……………………………………………………………………………………………………
28
………………………………………………………………………….
3. Completează tabelul:
Tipul de vase Particularităţi de structură

Artere

Capilare

Vene

Vase limfatice

Capilare limfatice

4.Reprezintă schematic circulaţia sistemică (mare), pulmonară (mică), cardiacă (proprie a inimii)
indicând camerele inimii şi vasele sanguine prin care încep şi se termină aceste circulaţii:
Circulaţia sistemică
(mare)

Circulaţia pulmonară
(mică)

29
Circulaţia cardiacă
(proprie a inimii)

5.Descrie legenda desenului:

Sistemul conducător al cordului

1 ...........................................................

2 .........................................................

3 .........................................................

4 ........................................................

5 .......................................................

6 ........................................................

Explică rolul acestuia:.............................

................................................................

...................................................................

..................................................................

6. Numeşte asemănările şi deosebirile dintre circulaţia sanguină şi limfatică.

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
______________

7. Care sunt deosebirile dintre circulaţia sanguină la făt şi matur? .......................

................................................................................................................................
................................................................................................................................

30
 8. Alcătuieşte legenda imaginilor, indicînd următoarele vase: aorta ascendentă, trunchiul
brahiocefalic, artera carotidă comună, vena cavă superioară şi inferioară, vena
brahiocefalică, trunchiul pulmonar, arterele şi venele pulmonare, aorta abdominală, vena
jugulară internă şi externă, artera şi vena subclavii, arterele brahială şi femurală, venele
cefalică şi bazilică, venele safenă mare şi mică.

Lucrare practica № 11
Tema: Aparatul respirator.
Obiective :
● Identificarea căilor şi organelor respiratorii.
● Însuşirea topografiei şi a particularităţilor anatomo-morfologice ale organelor sistemului
respirator.
● Studierea particularitaţilor structurale ale arborelui bronşic.
Materiale şi ustensile: mulaje “Căile respiratorii”, “Laringele”; planşe – “Sistemul
respirator”, “Alveolele pulmonare”; micropreparate “Organele
sistemului respirator”; microscop.

Mersul lucrării:

1. Studiază la microscop micropreparatele – organele sistemului respirator: laringele, traheea.

Ce structuri conţin aceste organe?...............................
.................................................................................................................
2. Completează legenda desenului:
Structura laringelui

1 ..................................................

31
 2 .................................................

3 ..................................................

4 ..................................................

5 ..................................................

6 ..................................................

7 ..................................................

8 ..................................................

9 ..................................................

10 ................................................

11 ................................................

12 ................................................

Care din cartilejele laringelui sunt elastice?.........................................................

Ce rol are epiglota şi unde se situează?...............................................................
............................................................................................................................
3. Dă răspuns la următoarele întrebări:
● Ce numim căi respiratorii superioare şi
inferioare. ....................................................................................................................
.....................................................................................................................
● Argumentează rolul cavităţii
nazale: ....................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
● Care formaţiuni sunt responsabile pentru vorbirea
articulată?....................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
......................................................................................................................
● Ce reprezintă cavitatea pleurală? ................................................................

32
 ......................................................................................................................
......................................................................................................................
● Cum se explică lipsa cartilajului în peretele posterior al
traheii? ....................................................................................................................
......................................................................................................................
● Numeşte unităţile morfologică şi funcţională ale
plămînilor.....................................................................................................
.....................................................................................................................
● Numeşte feţele şi marginile plămînilor. …..........................................
.....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
● Unde se află hilul plămînului şi ce reprezintă? .........................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
4. Dă denumirea şi alcătuieşte legenda imaginii.

Lucrare practica № 12
Tema: Aparatul digestiv.
Obiective:

● Studierea particularităţilor morfonatomice generale ale aparatului digestiv.

● Însuşirea topografiei şi a particularitaţilor morfologice ale organelor digestive.
● Evidenţierea glandelor anexe ale tubului digestiv.
33
Materiale şi ustensile: micropreparate “Organele aparatului digestiv”, microscop;
planşe: “Aparatul digestiv“, “Glandele anexe ale tubului
digestiv”; preparate umede “Intestinul subţire”.

Mersul lucrării:
1. Studiază la microscop micropreparatele – organele aparatului digestiv: esofagul, ficatul.
Câte membrane include peretele esofagului? Cum se numesc
acestea? ................................................................................................................
Ce tip de organ este ficatul (parenchimatos sau tubular/cavitar)?.............
.................................................................................................................
2. Completează frazele:
Dinţii au următoarea structură: .............................................................................
...........................................................................................................................................................
...............................................................................................................
Formula dentară la matur ...........................................................................................
.....................................................................................................................................
Formula dentară la copii ............................................................................................
.....................................................................................................................................
2. Completează tabelul:

Glandele tubului digestiv, particularităţile de structură, funcţiile

Glandele salivare Particularităţile de structură şi tipul salivei excretate

- Sublinguale

- Submaxilare

- parotide

Ficatul

Pancreasul

3. Completează legenda figurilor:

34
 1 ……………………….............

Stomacul: 2 ………………………............

3 ………………………............

4 ………………………............

5 ………………………...........

6 ………………………..........

7 ………………………...........

8 ………………………..........

9 ………………………..........

10 ……………………….........

11 ……………………….............

12 ………………………............

13 ………………………............

14 ………………………............

Organele digestive. Indică prin cifre: lobii, suprafeţele şi marginile ficatului, vezica biliară,
canalul cistic, canalul coledoc, ductul pancreatic, capul, corpul şi coada pancreasului,
curbura mare şi mică a stomacului, esofagul.

35
 1 ……………………….............................. 8 ………………………...........................
2 ……………………….............................. 9 ………………………..........................
3 ………………………............................. 10 ………………………........................
4 ………………………............................. 11 ………………………........................
5 ………………………............................ 12 ………………………........................
6 ………………………........................... 13 ………………………........................
7 ………………………............................ 14 ………………………........................
15 ……………………….......................

3. Dă denumirea şi completează legenda imaginii.

...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................

Indică cifrele care se referă la palatul dur................................, la vestibulul cavităţii

bucale................................... Care este structura şi rolul amigdalelor
palatine...............................................................................................................

36
..........................................................................................................................

Lucrare practica № 13.

Tema: Sistemul excretor.
Obiective:
● Studierea topografiei şi morfologiei organelor urinare.
● Familiarizarea cu topografia şi structura rinichiului.
● Studierea căilor urinare.

Materiale şi ustensile: mulaje: rinichii, planşe; microscop, micropeparate – structura

histologică a rinichilor.

Mersul lucrării:
1. Studiază caractristica generală a organelor urinare. Numeşte organele care fac parte din
sistemul excretor..................................................................
.................................................................................................................
2. Analizează la miscroscop preparatul “Rinichiul”. Numeşte structurile, care se localizează
în stratul cortical al rinichiului..............................................
...................................................................................................................
3. Ce se numeşte piramidă renală? Din ce e alcătuită piramida renală?...............
....................................................................................................................
4. Completează legenda:

Stuctura rinichiului drept (secţiune frontală) 1 ……………………….............

2 ………………………............

3 ………………………............

4 ………………………............

5 ………………………...........

6 ………………………..........

7 ………………………...........

8 ………………………..........

9 ………………………..........

10 ……………………….........

11 ……………………….............
37
 12 ………………………............

5. Ce structuri alcătuiesc căile urinare?...........................................................

.....................................................................................................................
6. Alcătuieşte legenda şi dă denumire imaginii.

Indică structurile care fac parte din corpusul renal ..............................................................

.................În care strat al rinichiului se localizează corpusulul renal?.............................................
7. Ce deosebiri sunt între uretra masculină şi feminină?...........................................................
38
 ...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
Lucrare practica № 14.
Tema: Organele genitale
Obiective:
● De studiat morfologia şi topografia organelor genitale masculine externe şi
interne.
● De studiat morfologia şi topografia organelor genitale feminine externe şi interne.
Materiale şi ustensile: planşe „Organele genitale feminine.”;”Organele genitale
masculine”, microscop, micropeparate – structura histologică
a ovarelor, testiculelor, epididimului, spermatozoidului, ovulului.

● Mersul lucrării:
1. Studiază micropreparatele la microscop. Ce structură are spermatozoidul?
..................................................................................................................
Unde se formează?......................................................................................
2. Cîte tipuri de celule conţine parenchimul testiculelor? Cum se numesc celulele care
produc spermatozoizi?......................... Iar celulele care produc
testosteron?...............................................................................................
3. Ce lungime are canalul epididimar?............... Care este rolul lui?.............
.................................................................................................................
4. Studiază topografia organelor genitale masculine externe: (penisul, scrotul); organelor
genitale masculine interne: (testiculele cu epididim, veziculele seminale, canalul deferent,
ejaculator, prostata, uretra).
5. Ce conţine lichidul seminal (sperma)?.......................................................
...................................................................................................................
6. Scrie denumirea şi legenda imaginii.

39
7. Alcătuieşte legenda.

Organele genitale masculine interne şi externe

(schemă)
1 …………………………………….
2 …………………………………….
3 ……………………………………
4 …………………………………….
5 …………………………………….
6 …………………………………….
7 …………………………………….
8 …………………………………….
9 ……………………………………..
10 ……………………………………
11 …………………………………..
12 ……………………………………
13 …………………………………..
14 ……………………………………
15 ……………………………………
16 ……………………………………
17 ……………………………………
18 …………………………………....
19 ……………………………………
20 ……………………………………
21 ……………………………………
Numeşte organele interne.................
............................................................
şi externe............................................

40
 8. Studiază topografia organele genitale femenine externe: (labiile mari şi mici, clitorisul,
vestibulul vaginului) şi organele genitale feminine interne: (uterul, ovarele, trompele
uterine, vaginul).
9. Ce se numeşte ovulaţie? Când şi unde are loc?...........................................
...................................................................................................................
Descrie deosebirele dintre aparatul genital feminin şi
masculin. ...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.....................................................

41
 10. Completează legenda.
Organele genitale feminine interne (schemă)

1 ……………………………………. 8 …………………………………….
2 ……………………………………. 9 …………………………………….
3 …………………………………… 10 …………………………………….
4 ……………………………………. 11 ……………………………………..
5 …………………………………… 12 ……………………………………
6............................................................. 13...................................................................
7................................................................. 14....................................................................

Indică în imagine momentul ovulaţiei. Ce se formează în locul ovulului?......................................

...........................................................................................................................................................

11. Trompele uterine servesc pentru .....................................................................

...............................................................................................................................
................................................................................................................................
● Prostata este un organ de structură ....................................................... Elimină un secret,
care intră în componenţa ...................................................
● Penisul include corpii spongios şi cavernoşi, care au structură .......................
..........................................................................................................................
şi servesc pentru .................................................................................................

42
Lucrare practica №15.
Tema: Sistemul endocrin.
Obiective:
● De studiat rolul şi caracteristica generală a sistemului endocrin.
● De studiat topografia şi structura glandelor endocrine.

Materiale şi ustensile: planşe “Glandele endocrine”, “Glandele tiroidă şi paratiroide”,

“Hipofiza”, “Patologiile glandelor
endocrine”; manuale şi desene; micropreparate – glande
endocrine, microscop.

Mersul lucrării:
1. Studiază topografia glandelor endocrine.
2. Analizează structura ţesututui glandular la microscop.
3. Ce deosebire este între glanda exocrină şi endocrină?..............................
....................................................................................................................
4. Analizează structura glandei tiroide - lobii laterali, istmul. Hipofiza -lobii, topografia,
structura, funcţiile. Epifiza - topografia, structura, legătura cu glandele sexuale.
Suprarenalele - stratul cortical şi medular (structura şi funcţiile).Timusul -topografia,
structura, funcţiile. Pancreasul endocrin. Celulele insulelor Langerhans. Glandele
sexuale, topografia, structura, funcţiile.
5. Complează enunţurile.
● Glanda tiroidă se situează .....................................................................şi este constituită
din ............. lobi şi ............... Este o glandă de structură .............
..........................................................................................................................
● În regiunea diencefalului se găseşte
.........................şi ................................... ..............................este numită regina glandelor
endocrine,
deoarece ................................................................................................................................
......................................................................................................................
● Glandele cu secreţie mixtă sunt .......................................................
deoarece ..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
4. Completează legenda desenului:

43
 Glandele endocrine –
topografia

1 ………………………..........

2 ………………………..........

3 ………………………..........

4 ……………………….........

5 ……………………….........

6 ………………………........

7 ………………………...........

8 ………………………...........

5.Caută în literatura de specialitate informaţia necesară pentru a răspunde la întrebare: ce

fel de hormoni se produc în fiecare din zonele corticosuprarenalei (imaginea de mai jos).

Lucrare practica № 16.

Tema: Măduva spinării şi nervii spinali.

44
Obiective:
● Familiarizarea cu topografia şi funcţiile măduvei spinării.
● Distingerea căilor conducătoare ale măduvei spinării: ascendente şi descendente.
● Însuşirea structurii nervilor spinali - topografiei, morfologiei şi funcţiilor.

Materiale şi ustensile: microscop, micropreparate: ”Măduva spinării în secţiune

transversală”; planşe: „Măduva spinării” (faţa anterioară),
“Topografia segmentelor măduvei spinării”, “Măduva spinării în
secţiune transversală”.

Mersul lucrării:
1. Studiază particularităţile morfologice ale măduvei spinării. Descrie în câteva fraze
structura externă a măduvei....................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
.............................................................
2. Cu ajutorul microscopului analizeazăi micropreparatele - măduva spinării
în secţiune transversală. Observă structura ei internă.
3. Ce fel de neuroni conţin coarnele anterioare?...............................Posterioare?
Laterale?....................................................................................................
4. Din ce este constituită substanţa albă a măduvei spinării?........................
.................................................................................................................
Care este rolul ei?....................................................................................
..................................................................................................................
5. Studiază căile conducătoare ale măduvei spinării.
6. Complează legenda figurii, identificînd căile conducătoare ascendente şi descendente ale
măduvei spinării:

45
 Schema căilor conducătoare ale măduvei spinării

1 ……………………………………………………………………………………………….
2 ………………………………………………………………………………………………
3 ………………………………………………………………………………………………
4 ………………………………………………………………………………………………
5 ……………………………….. …………………………………………………………….
6 ………………………………………………………………………………………………
7 ………………………………………………………………………………………………
8 ………………………………………………………………………………………………
9 ………………………………………………………………………………………………
10 ……………………………………………………………………………………………..
11 ……………………………………………………………………………………………..
12 ………………………………………………………………………………………………

7. Reprezintă schematic structura nervului spinal.

46
 8. Folosind informaţia din manuale referitoare la anatomia sistemului vegetativ, descrie
legenda imaginii.

Numeşte deosebirile dintre arcul reflex somatic şi vegetativ..................................

...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.................................................................................
Indică asemănările dintre arcul reflex somatic şi vegetativ..................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................

Lucrare practica № 17.

Tema: Encefalul.
Obiective:
● Identificarea segmentelor principale ale encefalului: trunchiului cerebral, cerebelului şi
telencefalului.
● Însuşirea topografiei şi morfologiei bulbului rahidian, punţii Varolio, cerebelului şi
mezencefalului.
● Identificarea pe planşe a regiunilor diencefalului: talamusului optic, epitalamusului,
metatalamusului şi hipotalamusului.
● Familiarizarea cu structura telencefalului; asimetria funcţională a emisferelor cerebrale.

Materiale şi ustensile: ace de preparare; mulaje – “Encefalul”; planşe: “Encefalul”,

47
 „Zonele funcţionale ale cortexului cerebral”, “Trunchiul
cerebral”, “Ganglionii bazali”; microscoape, micropreparate
-“Scoarţa la mamifere”.

Mersul lucrării:
1. Studiază structura trunchiului cerebral, a cerebelului, diencefalului şi a emisferelor
cerebrale.
2. Numeşte localizarea substanţei cenuşii şi albe în bulbul rahidian, puntea Varolio,
mezencefal...................................................................................
...................................................................................................................
3. Completează frazele:
● Substanţa cenuşie a mezencefalului se află sub forma de
nuclei: ....................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
..................................
● Ventriculele cerebrale sunt în număr de ........................., conţin
lichid ............................................ şi se situează în ...................................................
...............................................................................................................................................
.......................................................................................................
● Zonele senzitive ale cortexului cerebral sunt ...................................................
.........................................................................................................................., zonele
motoare - ...............................................................................................
........................................................................................................................., iar cele
asociative .............................................................................................
...............................................................................................................................................
.....................................................................................................
4. Ganglionii bazali includ următoarele structuri...........................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
..........................................................................Ei se
localizează...................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................

48
 5. Consultă informaţia suplimentară şi din manuale şi indică cifrele din imagine care
corespund câtorva zone principale corticale: senzoriale: auditivă, vizială, gustativă,
somatosenzitivă....................................................
...........................................................................................................................Motoare:......
..............................................................................................
Asociative vizuale şi auditive:....................................................................

6. Completează legenda figurii:

...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

49
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

Lucrare practica №18.

Tema: Sistemul nervos vegetativ.
Obiective:
● Diferenţierea unităţilor structural-anatomice ale sistemului nervos vegetativ simpatic şi
parasimpatic.
● Familiarizarea cu rolul funcţional al sistemului nervos vegetativ simpatic şi parasimpatic.

Materiale şi ustensile: planşe: “Sistemul nervos vegetativ”.

Mersul lucrării:
1. Studiază particularităţile structural-anatomice generale ale sistemului nervos
vegetativ.
2. Numeşte topografia centrilor preganglionari şi a ganglionilor simpatici...
.........................................................................................................................................
..........................................................................................
3. Numeşte topografia centrilor preganglionari şi a ganglionilor
parasimpatici........................................................................................
.........................................................................................................................................
..........................................................................................

50
4. Descrie legenda imaginii.

.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
51
 .........................................................................................................................................
......................................................

Lucrare practica № 19.

Tema: Analizatorii.
Obiective:
● Diferenţierea unităţilor structural-anatomice ale analizatorilor: segmentele - periferic,
conducător şi central.
● Familiarizarea cu rolul elementelor de structură a analizatorilor vizual, vestibular, acustic,
gustativ, olfactiv, tactil şi kinestezic.
Materiale şi ustensile: planşe: “Structura globului ocular, urechii, pielii etc.”, “ Căile de
conducere ale analizatorilor”; mulaje - “Globul ocular”; “Urechea
intern㔓 Structura retinei la animale” etc.;
microscop, micropreparate.

Mersul lucrării:
1. Studiază caracteristica generală a analizatorilor (vizual, auditiv, vestibular, olfactiv, gustativ,
kinestezic, tactil). Numeşte localizarea receptorilor ai fiecărui
analizator........................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................
2. Numeşte receptorii tactili................................................................................
...................................................................................................................
3. Numeşte proprioreceptorii..............................................................................
...................................................................................................................
4. Numeşte receptorii termici...........................................................................
...............................................................................................................................................
..................................................................................................
5. Reprezintă schematic căile de conducere ale analizatorilor:

Analizatorul vizual

52
Analizatorul auditiv

Analizatorul vestibular

Analizatorul olfactiv

Analizatorul gustativ

Analizatorul cutanat

Analizatorul motor (kinestezic)

53
6. Completează legenda imaginilor.

..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
....................................................................................................................

..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
54
 ..................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................

BIBLIOGRAFIE

1. Petricu I. C., Voiculescu I. C. Anatomia şi fiziologia omului. Bucureşti. Editura

Medicală; 1959.
2. Воронов Н.В., Климов Н.М., Меджерицкий А.М. Анатомия ЦНС. Уч.пособие для
вузов.М.: 2005.-128 с.
3. Коробков А.В., Честнокова С.А. Атлас по нормальной физиологии. М.: Высшая
школа, 1986.
4. Леонтьева Н.Н., Маринова К.В. Анатомия и физиология детского организма
(основы учения о клетке и развитии организма, нервная система и
опорнодвигательный аппарат). М., 1986.
5. Леонтьева Н.Н., Маринова К.В. Анатомия и физиология детского организма
(внутренние органы). М., 1987.
6. Самусев Р.П., Селин Ю.М. Анатомия человека. М. : Медицина, 1995.

55