Sunteți pe pagina 1din 28

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Facultatea De Inginerie Medicală

PROTEZĂ DE MÂNĂ CU
COMANDĂ MIOELECTRICĂ

Student:
Grupa:
Conducător Științific:

București
Martie 2021
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

CUPRINS
Prefață .................................................................................................................. 3

1. Studii și cercetări cu caracter medical ............................................................. 3

1.1. Anatomia funcțională ....................................................................................... 3

1.1.1. Sistem osos .................................................................................................. 3

1.1.2. Sistem articular ............................................................................................ 5

1.1.3. Sistem muscular ........................................................................................... 5

1.2. Biomecanica mâinii .......................................................................................... 7

1.2.1. Date antropometrice .................................................................................... 7

1.2.2. Cinematica ................................................................................................... 7

1.2.3. Cinetica ........................................................................................................ 7

1.3. Activitățile funcționale ale mâinii ..................................................................... 7

1.3.1. Activități prehensive .................................................................................... 7

1.3.2. Activități neprehensive................................................................................. 7

1.4. Amputațiile mâinii............................................................................................ 7

1.4.1. Cauzele amputării ........................................................................................ 7

1.4.2. Nivele de amputație ..................................................................................... 7

1.5. Problematica substituirii tehnice a mâinii umane .............................................. 7

1.5.1. Analiza cinematică a mâinii umane ............................................................... 7

1.5.2. Calculul gradului de mobilitate ..................................................................... 7

1.5.3. Analiza funcțiilor esențiale ........................................................................... 7

2. Stadiul actual în domeniul protezării mâinii .................................................... 7

2.1. Soluții brevetate............................................................................................... 7

2.2. Soluții comercializate ..................................................................................... 14

2.3. Soluții experimentale ..................................................................................... 20

3. Prezentarea soluției proiectate ..................................................................... 24


1
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

3.1. Caracteristici tehnice ...................................................................................... 24

3.2. Schema bloc ................................................................................................... 24

3.3. Schema cinematică......................................................................................... 24

3.4. Model 3d ....................................................................................................... 24

3.5. Schema de comandă/control .......................................................................... 24

4. Memoriu de calcul ........................................................................................ 24

4.1. Calcul cinematic și de dimensionare................................................................ 24

4.1.1. Studiu antropometric ................................................................................. 24

4.1.2. .Dimensionarea protezei ............................................................................ 24

4.1.3. Determinarea vitezei unghiulare și a turatiei ............................................... 24

4.1.4. Alegerea si dimensionarea mecanismului de actionare a degetelor.............. 24

4.2. Calcul cinetostatic si dinamic .......................................................................... 24

4.2.1. Determinarea forței de strângere ............................................................... 24

4.2.2. Determinarea momentului si puterii motorului de acționare ....................... 24

4.2.3. Alegerea motorului .................................................................................... 24

4.2.4. Schema cinematice posibile ........................................................................ 24

4.3. Schema de comandă/control .......................................................................... 24

Bibliography ........................................................................................................ 26

2
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

PREFAȚĂ

1. STUDII ȘI CERCETĂRI CU CARACTER MEDICAL

1.1. Anatomia funcțională


Denumirea de mâină provine de la latina manus, derivat din manipulus. Mîina este cel
mai perfecţionat segment al aparatului locomotor al omului şi reprezintă un organ complex
alcătuit din: 27 oase, 27 articulaţii şi 19 muşchi.
Regiunea mîinii propriu-zise se extinde mai distal de linia ce uneşte apofizele stiloide
ale ulnei şi osului radial, deosebim partea palmară și cea dorsală.. [1]
Mâina cuprinde următoarele regiuni:
•Regiunea carpului
•Regiunea metacarpului
•Regiunea degetelor
1.1.1. Sistem osos
27oase
Regiunea carpiană(8 oase):
• Limita proximală-incluce primul rând de oase carpiene: scafoid, semilunar,
piramidal, pisiform;
• Limita distală-include al doilea rând de oase carpiene: trapez, trapezoid, osul
mare, osul cu cârlig;

3
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

Fig. 1.1.1. Carpiene & metacarpiene [1]


Regiunea metacarpiană(5 oase): metacarpiene;

Fig. 1.1.2. Metacarpiene & falange [1]


Regiunea degetelor(14 oase):
• Falange proximale(5 oase)
• Falange intermediare(4 oase)
• Falange distale(5 oase)

4
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

1.1.2. Sistem articular


27articulații
Articulațiile intercarpiene/radiocarpiene. Oasele din fiecare rând carpian se întrepătrund
între ele și fiecare rând poate fi, prin urmare, considerat o singură articulație. În rândul proximal
este posibil un grad limitat de mobilitate, dar oasele rândului distal sunt legate între ele și de
oasele metacarpiene prin ligamente puternice care fac din acest rând și metacarpul o entitate
funcțională Oasele se leagă între ele prin articulații sinoviale care permite doar mișcare de
alunecare. [1]
Articulațiile metacarpofalangiene. Este situată între oasele metacarpiene și falangele
proximale. Articulatiile sunt de tip condiloide ce permit deplasarea in doua planuri: de la o parte
la alta(adbucție/adducție) sau de la înainte înspre înapoi(flexie/extensie).
Articulațiile interfalangiene. Sunt articulațiile dintre falange, de tip balama ce permit
mișcarea într-un singur plan, flexie și extensie.

1.1.3. Sistem muscular


19mușchi

5
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

6
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

1.2. Biomecanica mâinii


1.2.1. Date antropometrice
1.2.2. Cinematica
1.2.3. Cinetica
1.3. Activitățile funcționale ale mâinii
1.3.1. Activități prehensive
1.3.2. Activități neprehensive
1.4. Amputațiile mâinii
1.4.1. Cauzele amputării
1.4.2. Nivele de amputație
1.5. Problematica substituirii tehnice a mâinii umane
1.5.1. Analiza cinematică a mâinii umane
1.5.2. Calculul gradului de mobilitate
1.5.3. Analiza funcțiilor esențiale

2. STADIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL PROTEZĂRII MÂINII

2.1. Soluții brevetate


2.1.1. US10004612
Acest brevet este al unei proteze de mână cu degete mobile în care sunt prezentate mai
multe exemple de prinderi. În unele exemple, mecanismul de acționare a degetul mare poate fi
configurat pentru a activa degetul mare protetic pentru a efectua o mișcare de ciupire sau
apucare și o mișcare de eliberare. Sistemul protetic de mână poate, de asemenea include un
blocaj din spate care permite degetului mare să mențină presiunea de ciupire sau prindere după

7
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

ce un motorul fost decuplat. Mâna protetică poate, de asemenea include un dispozitiv de blocare
a treptelor care poate fi configurat pentru a bloca articulația unui deget. [1]

Fig. 2.1.1 Prinderea tripodală Fig. 2.1.2 Prinderea laterală

8
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

Fig. 2.1.3. Mecanismul de mișcare al policelui este cuprins din:


212-Transmisia arborelui cotit- mecanism ce trasformă mișcarea în sus și în jos a pistonului din
motoraș în mișcarea rotativă a arborelui cotit
214-Rulment de capăt de tijă
216-Roată dințată

Dacă 212 se rotește in sensul acelor de ceasornic, policele(213) acționează și formează


prinderea de precizie, dacă sensul este trigonometric, policele eliberează prinderea.

9
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

2.1.2. US20200330246A1
Acest brevet este al unei proteze de mână cu degete mobile care include cel puțin un
deget mecanic(policele,notat cu 110a) având un suport metacarpal(111) și o legătură rigidă
proximală(112)conectat la suportul metacarpal printr-o articulație cilindrică proximală(113).
Degetul mecanic include un element de transmisie conectat la legătura rigidă proximală.
Elementul de transmisie include un șurub melcat integrat la legătura rigidă proximală.
Elementul de transmisie include un rack flexibil având o primă porțiune de capăt, conectată
pivot la meta suport carpian și o a doua porțiune de capăt aranjată pentru a se cupla cu profilul
filetat al șurubului melcat la o zonă de cuplare a raftului flexibil. Structura include, de asemenea,
un servomotor montat pe degetul mecanic și pentru acționarea unui șurub melcat,
determinându-l să se rotească în jurul axei sale de rotație, astfel încât, atunci când dispozitivul
de acționare să miște șurubul melcat, degetul mecanic se extinde sau se flexează. [2]

Fig.2.1.4. Proteza conține 5 degete mecanice(110a-110e), un suport metacarpal(111)


care este conectat la carcasă(120) printr-o articulație rotațională(121) astfel încât policele
poate executa mișcările de abducție și aducție. Prin articulația 113 – acesta poate executa flexii
și extensii.

10
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

2.1.3. US6921419
Acest brevet este al unei proteze de mână cu degete rigide cu un mecanism format din:
sistemul de acționare 102 ce include motorul 104, care în varianta din Fig.2.1.5 poate să fie un
motor MicroMo MM17243 volți la care este supratensibil creșteți performanța. Deoarece
lățimea totală a protezei mecanismul 100 este proiectat să fie mai mică decât lățimea tipică a
mâinii unui utilizator, în comparație cu componenta standard lungimi pentru un motor MicroMo
MM1724, motorul 104 mai includ un arbore de ieșire cu lungime redusă 106 și, de asemenea,
un pinion de ieșire cu lungime redusă 108. Un distanțier al roții dințate a motorului 110 poate
fi montat pe motorul 104 prin intermediul șuruburilor 113 filetate prin deschiderile de ghidare
111 și pot fi furnizate pentru a asigura potrivirea corectă a pinionului de ieșire al motorului 108
cu etapa de intrare a trenului de viteze planetar 112. Invenția folosește un angrenaj planetar din
cauza capacității de autocentrare și datorită distribuției egale a cuplului pe angrenajele roților,
cu o eficiență mai bună, capabil să manipuleze cupluri mari necesare pentru a genera forțe de
prindere acceptabile pentru mecanism de prindere 105. [3]

Fig.2.1.5. Proteză de mână cu degete rigide executând o mișcare de apucare

11
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

2.1.4. US7867287
Acest brevet este al unei proteze de mână cu degete rigide. Scopul invenției este de a
furniza o proteză de mână care are un control simplu, funcționează fiabil și poate fi la un cost
redus. Proteza de mână cuprinde un șasiu, la care un număr de deget protezele sunt articulate.
Protezele degetelor sunt fiecare
deplasabil față de șasiu aproximativ cel puțin un pivotant
axa prin intermediul unei acționări, care este conectată la deget
proteza prin intermediul unității de transmisie a forței. Forta
unitățile de transmisie sunt pe o unitate comună și sunt cuplate la
protezarea degetelor în așa fel încât, începând de la odihnă
poziția protezelor degetelor, cel puțin două proteze de deget
parcurgeți diferite unghiuri de reglare în raport cu șasiul
în funcție de sensul de rotație al acționării. Dacă unitatea
este activat într-un sens de rotație, de exemplu, mai întâi
degetul arătător și degetul mijlociu se deplasează dintr-o poziție de repaus în
direcția suprafeței interioare a mâinii, în timp ce degetul mare este
activat mai târziu sau mai încet.

Fig.2.1.6. Proteza de mână este compună dintr-un șasiu (2), trei degete protetice(index-
3,inelar-4,mijlociu-5) articulate de șasiu, celelalte degete (inelar, degetul mic) sunt
confecționate dintr-un elastomer pentru a lăsa o impresie de naturalețe. Motorul (6 montat în
cadrul șasiului(2) împreună cu sursa de alimentare.

12
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

Fig.2.1.7. Proteză de mână capabilă de prindere laterală și apucarea vârfului degetelor

Când motorul 6 este pornit, discul 7 se rotește cu un anumit unghi. Prin urmare, fusurile
16 sunt deplasate direct(policele) sau prin intermediul unui rocker(arătătorul,mijlociul) (8) în
raport cu axele pivotante 15a-c, momentul este transmis prin unitățile 10 către degete, care
execută diferite mișcări. Când discul 7 se rotește în sens orar, arătătorul(4) și mijlociul(5) se
mișcă spre interiorul palmei, pe urmă policele este activat și ajunge spre interiorul palmei
formând prinderea laterală. Când discul 7 se rotește în sens trigonometric, policele se mișcă
primul iar celelalte degete au o cursă a mișcării redusă ce permite apucarea vârfului degetelor.

13
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

2.2. Soluții comercializate


2.2.1. SensorHand Speed /MyoHand VariPlus Speed
SensorHand Speed este un produs pentru proteze de mână dezvoltat de Otto Bock.
Dispozitivul constă în esență dintr-o priză controlată de forță și viteză, care este controlată de
un circuit integrat. În modul normal de funcționare, electrozii atașați la brațul utilizatorului sunt
conectați la interfața mâinii și furnizează semnale analogice care permit operațiuni de prindere.
Mâna poate fi de asemenea comutată în modul de comunicații care permite accesul la dispozitiv
printr-o interfață RS-232 (19200-8-N-1). De asemenea, este posibil ca dispozitivul sa fie setat
într-un mod în care datele interne (forțe măsurate, tensiuni și curenți) sunt trimise prin interfața
serială la fiecare 12 ms. [1]
Masa: 462g
Forță de prindere: 0-100N
Viteză de prindere: 15-300mm/s
Deschidere maximă: 100mm

Fig. 2.1. Otto Bock’s Sensor Hand și Otto Bock’s VariPlus Fig. 2.2. Steeper’s Select

14
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

2.2.2. Select Myoelectric Hand-producator: Steeper


Gama Select a mâinilor mioelectrice sunt dispozitive acționate electric concepute să
satisfacă nevoile celor mai mulți amputați de membru superior. Acestă gama oferă durabilitate,
fiabilitate și calitate printr-un mecanism puternic, cu o forță de prindere potrivită pentru
majoritatea activităților zilnice. Aparatele electronice sunt adăpostite într-o carcasă PCB,
montată într-un sistem de înaltă calitate cu sasiu din aliaj de aluminiu. Ansamblurile degetelor
și degetelor mari sunt montate cu bucșe de bronz și atașate printr-o legătură. Ansamblul
degetelor este acționat de un motor electric de curent continuu printr-un set de roți dințate. [2]
Informații tehnice:
Masa: 320-520g
Viteză de deschidere: 1.5-0.8s
Forță de prindere: 40-80N
Deschidere maximă: 65-100mm
Lungime: 116-147mm

Fig. 2.3. Informații tehnice extrase din manualul tehnic al produsului.

15
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

2.2.3. Ottobock bebionic hand

Fig. 2.3. Proteză bionică „be-bionic”. Inițial deținută de firma Steeper(din Marea
Britanie), din februarie 2017 acest model de proteză bionică îi aparține companiei germane
OttoBock.
Cu 14 prinderi și poziții diferite pentru mâini, mâna bionică facilitează desfășurarea
activităților de zi cu zi, cum ar fi mâncarea meselor, transportarea genților(hook grip, precision
closed/open grip), deschiderea ușilor, aprinderea luminilor și tastarea(active index grip) etc.
Motoarele individuale din fiecare deget permit controlarea cu precizie mâinii și apucarea
obiectelor într-un mod natural, coordonat. Controlul proporțional al vitezei oferă un control
suprem asupra sarcinilor delicate. [3]
Informații tehnice:
Capacitatea de încărcare a mâinii (statică): 45kg
Sarcina de încărcare a degetelor (statică): 25kg
Timpul de deschidere/închidere: 0.5s
Masa: 433-616g(mărimea mică-mărimea medie)
Lățime: 122-136mm
Lungime: 100-120mm

16
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

2.2.4. Open Bionics Hero arm


Fiecare braț Hero este construit personalizat pentru fiecare individ și este disponibil în
3 dimensiuni de mână diferite și 2 machete de brațe diferite. Brațul Hero este livrat fie cu o
mână cu 3 motoare, fie cu o mână cu 4 motoare, în funcție de dimensiunea cea mai potrivită a
mâinii pentru braț. Diferențele esențiale sunt dimensiunea redusă a versiunii cu 3 motoare și
numărul de tendoane. Versiunea cu 4 motoare are 2 tendoane atât pe degetul arătător cât și pe
cel mijlociu, ceea ce le permite să se deplaseze independent. Pe versiunea cu 3 motoare, indexul
și degetul mijlociu se vor mișca întotdeauna împreună. [4]
Informații tehnice:
Masă: 280-346g
Viteza de închidere în prinderea cu cârlig: 1s
Capacitatea de transport în prinderea cu cârlig: 8kg
Viteza închidere a prinderii tripodale: 0,7s
Sarcină de transport pentru prinderea tripodală: 750g
Viteza de prindere prin prindere complet închisă: 0,5 s
Capacitatea bateriei: 2600 mAh
Timp de încărcare a bateriei: ~ 5 ore
Durata de viață a bateriei: ~ 12 ore

Fig. 2.4. și Fig. 2.5. Ambele sunt proteze bionice Open Bionics Hero. Acest concept este
preferat de copii prin faptul că modelul este customizabil ceea ce îmbunătățește acceptarea
socială, băieții aleg adesea brațul bionic Iron Man.

17
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

2.2.5. Touch Bionics: I-Limb


"i-LIMB Hand" este prima proteza i-Limb complet articulata, disponibila comercial,
asigurand o prindere completa, degete care functioneaza independent, rotatia policelui si o
prindere palmara totala. Aceasta aduce o noua dimensiune in domeniul protezarii membrului
superior, cu nivele de flexibilitate, durabilitate, prezentare estetica si functionalitate totala care
nu au mai fost atinse pana acum. Pentru prima data, o proteza de mana ofera tipuri de miscari,
prinderi, similare cu ale mainii naturale. [5]
Informații tehnice:
Timpul de încărcare: 4h
Flexia încheieturii: 25grade
Extensia încheieturii: 15grade
Sarcina de transport: 25kg
Masa: 616-671g
Lățimea palmei: 81-88mm
Lungimea: 180mm

Fig. 2.6. Proteza bionica ”i-limb hand” - pentru dezarticulație încheietura mâinii

18
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

2.2.6. Mobius-Bionics-LUKE arm


O echipă de ingineri biomedicali de la Universitatea din Utah a creat „LUKE Arm”,
numită în onoarea mâinii robotice pe care Luke Skywalker o obține în „Star Wars: The Empire
Strikes Back” după ce Darth Vader i-a tăiat mâna cu o sabie laser. Folosind o tehnologie numită
“stimularea nervului periferic”, brațul robotic poate produce și abilitatea de a simți. Electrozii
sunt atașați de nervii din braț deasupra locului de amputare, precum și de proteză. Utilizatorul
se gândește apoi la mișcarea mâinii și brațului. Este nevoie de un pic de antrenament - activitatea
neuronală a tuturor este diferită - dar treptat, software-ul care rulează brațul învață semnalele
neuronale ale utilizatorului pentru controlul protezei, iar dexteritatea de bază este restabilită.
[6]

Fig. 2.7. Specificații tehnice a protezei Luke arm, disponibilă în 3 modelele pentru:
dezarticulare a încheieturii mâinii și dezarticulare transradială (modelul radial), dezarticulare
a cotului sau transhumerală (modelul humeral), dezarticulare a umărului sau dezarticulare
scapulo-toracică(modelul shoulder).

Fig. 2.8. Acest tip de braț este cel mai scurt dintre cele trei și este pentru amputate cu
un membru rezidual sub cot.

19
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

2.3. Soluții experimentale


Unul dintre numeroasele domenii în care inovațiile electrotehnice au avut un efect
profund este în tehnologia protetică. Indiferent dacă protezele și exoscheletele sunt destinate
persoanelor cu membrele lipsă sau alte condiții de imobilizare, aplicațiile acestor dispozitive se
pot extinde chiar și dincolo de utilizările medicale la învățarea bazată pe AR / VR, robotică și
aplicații industriale.

2.3.1. Obținerea datelor fiziologice cu senzorii MXene E-Skin


O publicație recentă a Universității de Știință și Tehnologie King Abdullah (KAUST)
despre senzorii electronici pentru piele (sau „e-piele”) a descris un nou material dezvoltat pe
baza heterostructurilor MXene-hidrogel. E-skin-urile sunt de obicei create prin stratificarea
unui nanomaterial activ pe o suprafață atașată pielii umane sau brațului protetic. Cercetătorii
KAUST au dezvoltat un material subțire, extensibil și comparabil mai durabil, care poate
funcționa mai exact ca pielea umană. [7]

Fig. 3.1. E-skin-ul nou dezvoltat a fost creat prin stratificarea unui hidrogel,
poliacrilamidă ranforsată cu nanoparticule de siliciu, și o nano-foaie 2D titanium carbide
MXene ca matrice de detectare și nanofire 1D din polipirol (PpyNWs). Legătura de hidrogen
din compus îi conferă capacitatea de a fi mai dură (~ 7020 J / m2) și de a avea mai puțin
histerezis (<0,1) comparativ cu hidrogelurile existente.
KAUST susține că prototipul său de piele electronică poate detecta obiecte de la 20 de
centimetri distanță, răspunde la stimuli în mai puțin de o zecime de secundă și, atunci când este
utilizat ca senzor de presiune, distinge scrierea de mână scrisă pe ea.

20
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

Fig. 3.2. Acest senzor a continuat să funcționeze bine după 5.000 de deformări,
recuperându-se în aproximativ un sfert de secundă de fiecare dată. Cercetătorii afirmă că acest
senzor poate transmite o serie de date fiziologice diferite care pot ajuta la dezvoltarea
planurilor de tratament și la crearea de programe de antrenament pentru ameliorarea
leziunilor.

2.3.2. Adăugarea senzației de atingere


O problemă legată de proiectarea protezelor (atât în scopuri umane, cât și robotizate)
este simularea senzației de atingere. La sfârșitul anului trecut, cercetătorii de la Universitatea
Cornell au experimentat cu senzori cu fibră optică care combină LED-uri cu costuri reduse și
coloranți, ceea ce a dus la o „piele” extensibilă care detectează deformări precum presiunea,
îndoirea și tensiunea.
Folosind un model matematic, echipa de la Cornell ar putea discrimina diferite
deformări și ar putea identifica locațiile și magnitudinile lor exacte. Cercetătorii susțin că acest
dispozitiv poate crea o tehnologie imersivă AR / VR, cum ar fi o simulare de realitate
augmentată pentru a învăța utilizatorii diferite abilități prin mișcare ghidată.
De exemplu, utilizatorii pot învăța sarcini precum schimbarea unei anvelope cu mănușa
simulând senzația de strângere a piulițelor și șuruburilor. Această tehnologie poate fi în cele din
urmă implementată pe proteze pentru a oferi utilizatorului senzația de atingere și pentru a oferi
utilizatorului un control mai bun asupra dexterității și mișcării. [8]

21
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

Fig. 3.3. O mănușă imprimată 3D căptușită cu senzori de fibră optică extensibili


utilizează lumina pentru a detecta o serie de deformări în timp real.

2.3.3. Proteză cu AI
Prin inteligența artificială, este posibil să se imite funcțiile complexe ale mâinii.
Cercetătorii de la UC Berkeley au urmărit această simulare complicată prin dezvoltarea unui
biosenzor purtabil cu software de inteligență artificială. Se spune că acest software recunoaște
ce gest de mână intenționează să facă o persoană pe baza modelelor de semnal electric din
antebraț. [9]

Fig. 3.4. Senzori purtabili cu AI integrat pentru controlul protetic.


22
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

Cercetătorii UC Berkeley afirmă că sistemul lor de recunoaștere a gestului mâinii poate


clasifica până la 21 de semnale manuale diferite. Bazat pe un algoritm de calcul
hiperdimensional, se poate actualiza cu informații noi (cu cât o faci mai mult, cu atât devine
mai bine), cu un avantaj suplimentar al computerului local pe cip, reducând preocupările privind
încălcarea confidențialității. [10]

23
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

3. PREZENTAREA SOLUȚIEI PROIECTATE

3.1. Caracteristici tehnice


3.2. Schema bloc
3.3. Schema cinematică
3.4. Model 3d
3.5. Schema de comandă/control

4. MEMORIU DE CALCUL

4.1. Calcul cinematic și de dimensionare


4.1.1. Studiu antropometric
4.1.2. .Dimensionarea protezei
4.1.3. Determinarea vitezei unghiulare și a turatiei
4.1.4. Alegerea si dimensionarea mecanismului de actionare a degetelor
4.2. Calcul cinetostatic si dinamic
4.2.1. Determinarea forței de strângere
4.2.2. Determinarea momentului si puterii motorului de acționare
4.2.3. Alegerea motorului
4.2.4. Schema cinematice posibile
4.3. Schema de comandă/control

24
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

25
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

BIBLIOGRAPHY

[ „ottobockus,” OttoBock, [Interactiv]. Available:


1] https://www.ottobockus.com/prosthetics/upper-limb-prosthetics/solution-
overview/myoelectric-devices-speedhands/.
[ „http://www.rslsteeper.com/,” Steeper, [Interactiv]. Available:
2] http://www.rslsteeper.com/SteeperGroup/media/SteeperGroupMedia/Prosthetics/Up
per%20Limb%20Prosthetics/Myo-Select-Technical-Manual_1.pdf.
[ „ortotech.ro,” [Interactiv]. Available: https://www.ortotech.ro/catalog-
3] produse/proteze/membrul-superior/detalii-proteza-bionica-be-bionic(459).
[ „openbionics,” [Interactiv]. Available: https://openbionics.com/hero-arm/.
4]
[ „https://www.ortotech.ro/,” [Interactiv]. Available:
5] https://www.ortotech.ro/catalog-produse/proteze/membrul-superior/detalii-proteza-
bionica-i-limb-hand-pentru-dezarticulatie-incheietura-mainii(265).
[ „LUKE Arm Details,” Mobius Bionics, [Interactiv]. Available:
6] https://www.mobiusbionics.com/luke-arm/.
[ R. Patel, „A Glimpse Into the Future of Prosthetics: Advanced Sensors, E-
7] Skin, and AI,” 10.02.2121. [Interactiv]. Available:
https://www.allaboutcircuits.com/news/glimpse-future-prosthetics-advanced-
sensors-e-skin-ai/. [Accesat 04.04.2021].
[ D. Nutt, „Cornell Chronicle,” 12.11.2020. [Interactiv]. Available:
8] https://news.cornell.edu/stories/2020/11/stretchable-sensor-gives-robots-and-vr-
human-touch. [Accesat 04.04.2021].
[ K. Manke, „news.berkeley.edu,” 21.12.2020. [Interactiv]. Available:
9] https://news.berkeley.edu/2020/12/21/high-five-or-thumbs-up-new-device-detects-
which-hand-gesture-you-want-to-make/. [Accesat 04.04.2021].

26
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

[ 5. A. Z. A. R. Ali Moin  1, „A wearable biosensing system with in-sensor,”


10] [Interactiv]. Available:
http://web.stanford.edu/~ymkhan/assets/files/moin2020wearable.pdf. [Accesat
04.04.2021].

27