1.

NEVROTISM (N) - stabilitate emotională / adaptare față de nevrotism/neadaptare;

dimensiunea reprezinta aspecte ale normalitatii.
# Scorurilor inalte - exprima risc de a dezvolta tulburări psihiatrice, dar nu
obligatoriu: tendinta generala de a trai teama,tristețea, jena, mânie, vinovăție,
dezgust, tendință de a avea idei iraționale , scăderea capacității de control al
impulsurilor, a capacității de a face față stresului;
# Scorurile scazute - stabilitate emotionala in fata stresului, calm, relaxare, cu
un temperament în general egal.
Fațetele nevrotismului:
N1: Anxietatea - tendința de a trăi temeri, îngrijorări, nelinişti, nervozitate;
anxietate liberă, nefixată pe anumite conținuturi; pot aparea si temeri specifice,
fobii – specific nivelelor inalte; Nivelele scăzute reprezintă calmul, relaxarea.
N2: Ostilitatea – Nivelul înalt arata tendința spre stări frecvente de mânie,
frustrare, înverşunare; există o corelație între dezagreabilitate şi ostilitatea
înaltă. Polul opus arata tendință de a nu se înfuria uşor, de a prezenta o stare
prevalentă de confort psihic.
N3: Depresia - cel mai bun predictor pentru starea de bine, de ‘fericire generală’;
polul depresiv - tendința spre stări de vinovăție, tristețe , descurajare, lipsă de
speranță, singurătate; polul opus - inexistenta acestei tendințe, dar nu şi
predominarea stărilor de veselie şi lipsă de griji, aspecte care țin de
extraversie.
N4: Conștiința de sine (exagerată) - factor de anxietate socială şi timiditate,
accentuarea starilor de ruşine, sensibilitate la ridicol, de a se simți încurcat în
prezența altora, sentimente de inferioritate; polul opus indică faptul ca
persoanele se tulbură mai puțin în situații sociale penibile.
N5: Impulsivitate - incapacitatea de autocontrol a impulsurilor şi dorințelor:
dorințele (a fuma, a poseda, a mânca...) sunt percepute ca fiind prea puternice,
individul se simte incapabil să le reziste, iar ulterior poate regreta un anumit
comportament; polul opus prezintă capacitatea de a rezista la tentanțîi şi
frustrări.
N6: Vulnerabilitate - vulnerabilitatea fata de stres; polul ridicat - incapacitatea
de a face față stresului, cu tendința de a deveni panicat, lipsit de speranță in
situațiile de urgență; polul scorurilor joase – autoapreciere de competenta si
stăpânire in fața stresului.

2. EXTRAVERSIA (E) – extravertul apare sociabil, se simte în largul său printre

oameni, este afirmativ, activ, vorbăreț, îi place ceea ce este excitant,
stimulativ, are o dispoziție generală veselă, energică şi optimistă; introversia:
individul este rezervat, dar nu neprietenos, este independent, liniştit, preferă să
fie singuri, fara a fi nefericiți sau pesimişti.
Fațetele extraversiei:
E1: Căldură / entuziasm - fateta extraversiei indică un comportament dominat de
afectivitate şi prietenos; persoane care se apropie uşor de ceilalți, se ataşează
uşor; la polul opus apare un mod mai distant, formal, rezervat de conduită.
E2: Spiritul gregar – definit ca preferință pentru compania altora; polul opus
indică tendința contrară, de a evita compania altora.
E3: Afirmarea - indică un comportament dominant, plin de forța, cu ascendenta
social, persoane care vorbesc cu ușurință, fără să ezite şi devin de obicei liderii
grupurilor de apartenența; la polul opus sunt cei care preferă să rămână în fundal,
să lase altora grija afirmării sau vorbirii.
E4: Activismul - se relevă printr-un tempo ridicat, plin de energie, nevoia de a
face mereu ceva; polul opus - preferința pentru un tempo mai relaxat, fără ca
acestea să fie interpretabile ca lene, comoditate.
E5: Căutarea excitării - preferința pentru stimulare, o viață excitanta; preferă
culorile vii mediile zgomotoase, pericolul; la polul opus, preferă o anumită
monotonie pe care ceilalți ar putea-o considera plictisitoare; la extrem, factorul
poate fi un indiciu pentru comportamentul de tip psihopat.
E6: Calitatea pozitivă a stărilor emoționale - cea mai relevantă în predicția
stării de fericire; indica tendința de a trăi stări emoționale pozitive precum
bucuria, veselia, fericirea, iubirea, excitarea; persoanele râd cu ușurință, sunt
optimiste şi satisfacute de viață; la polul opus, fără a fi cu necesitate
nefericiți, indivizii sunt mai puțin exuberanți şi lipsiți de vervă.

3. DESCHIDEREA (O) - imaginația activă, sensibilitatea estetică, atenția pentru

viața şi sentimentele interioare, preferință pentru varietate, curiozitatea
intelectuală, independența în modul de a gândi lucrurile; nu se asociază in mod
necesar cu educația sau cu inteligența generală; polul lipsei de deschidere duce la
un comportament conservator, cu preferința pentru familiar, cu o viață afectivă ‘cu
surdină’; lipsa de deschidere nu înseamnă intoleranță sau agresivitate.
Fațetele deschiderii:
O1: Deschidere spre fantezie - imaginație vie, visează nu pentru a scăpa din
situație, ci pentru că astfel îşi creează o viață interioară bogată şi plină; polul
opus, preferă ca mintea să le lucreze în ceea ce fac aici şi acum.
O2: Deschidere in plan estetic - apreciază profund arta şi frumosul, fără să
implice şi talent artistic sau bun gust; isi largesc cunoștințelor din domeniile
respective; la polul opus sunt cei fără interes pentru artă şi frumos.
O3: Deschidere spre modurile proprii de a simți - apreciere față de trăirile şi
sentimentele interioare; emoțiile sunt considerate ca o parte importantă a vieții,
prin urmare sunt foarte diferențiate şi mai profunde decât la ceilalti oameni.
O4: Deschidere în planul acțiunilor - dorința de a încerca fel de fel de
activitati, locuri noi, mâncăruri noi, neobişnuite; încearcă tot felul de hobby-
uri; la polul opus, se manifestă nevoia de a se ancora în ceea ce este deja
încercat, de a nu se schimba nimic.
O5: Deshiderea în plan ideatic - ‘curiozitate intelectuală’ – deschidere a
interesului, a minții pentru noi idei, aspecte neconvenționale, preferința pentru
discuții şi argumentări filosofice; nu implică în mod necesar inteligența inalt
dezvoltată; polul opus indică curiozitate săracă, interese limitate.
O6: Deschidere in planul valorilor - persoane gata mereu să reexamineze valorile,
fie ele sociale, politice, religioase; nu iau nimic ca garantat; la polul opus sunt
persoanele care tind să accepte autoritatea şi tradițiile prețuite în cultura
respectivă, fiind în genere conservatori şi dogmatici.

4. AGREABILITATEA (A) - apare ca dimensiune pregnant interpersonală; semnifica

altruismul, un comportament cooperant, simpatetic, de ajutorare a altora, cu
tendința de a-i considera pe ceilalți la fel de simpatetici; nivelele înalte
semnifică şi tipul de persoană dependentă. Opusul descrie un comportament dominant
şi antagonist, egocentric, sceptic față de intențiile altora, competitiv; adesea
reprezintă o persoană narcisistă, antisocială.
Fațetele agreabilitatii:
A1: Încredere - dispoziție spre un comportament increzător, care îi consideră pe
ceilalți oneşti şi bine intenționați; la polul opus apar cinicii şi scepticii, care
îi consideră pe ceilalți fie periculosi, fie lipsiți de onestitate.
A2: Sincer in exprimarea opiniilor, in conduită - se referă la un mod deschis,
sincer, franc şi ingenios de manifestare; la polul opus sunt cei cărora le place
să-i manipuleze pe ceilalți prin flatări, înşelăciune, minciuna, considerand aceste
tactici drept deprinderi sociale necesare, iar cei care nu le au sunt naivi.
A3: Altruism - arata interes activ pentru binele altora, sunt generoşi, plini de
considerație, gata să ajute; la polul opus sunt cei centrați pe propria persoană,
care ezită să se amestece în problemele altora.
A4: Bunăvoința - se manifestă mai ales la nivelul conflictului interrelational:
persoane care au tendința să cedeze, să-şi inhibe agresivitatea, să uite, să ierte;
relevantă este blândețea şi amabilitatea; la polul opus, agresivitatea, tendința
spre competiție şi exprimarea directă a mâniei, enervării, furiei.
A5: Modestia - modeşti, umili, fără să le lipsească în mod necesar încrederea în
sine sau aprecierea; la polul opus sunt cei care se consideră superiori altora;
ceilalți îi consideră aroganți sau încrezuți; nivelul patologic al lipsei de
modestie face parte din sindromul narcisist.
A6: Blândețea- indică atitudini de simpatie si preocupare față de semeni: sunt
sensibili la nevoile altora, la latura socială; la polul opus sunt cei mai duri, cu
inima ‘împietrită’, prea puțin simțitori si deloc miloşi; se consideră realişti,
raționali, conduşi de logica rece.

5. CONŞTIINCIOZITATEA (C) - se refera la autocontrol, sub aspectul capacității de

autoorganizare, îndeplinire a îndatoririlor, planificării; sunt persoane care işi
definesc şi urmăresc scopurile, hotărâți şi cu voința formată; oameni scrupuloşi,
de încredere, punctuali; autorii considera ca realizările de valoare din orice
profesie țin de acest superfactor; polul opus nu se caracterizează cu necesitate
prin lipsa de simț moral, dar apare o mai scăzută exactitate în aplicarea
principiilor morale, o manieră uşuratică de a-şi urmări sau îndeplini sarcinile.
Fațetele agreabilitatii:
C1: Competența - sentimentul de a fi competent, capabil, prudent, eficient; oameni
în general pregătiți pentru viață; la polul opus sunt cei cu o incredere redusă in
propriile capacități.
C2: Ordinea - indivizi bine organizați, limpezi, clari, îşi păstrează lucrurile la
locul lor; polul opus indică o autoapreciere scăzută privind organizarea şi un mod
puțin metodic de lucru; la extrema, factorul de ordine poate face parte din
sindromul compulsiv.
C3: Simțul datoriei - persoane conduse de conștiința, de responsabilitatea asumării
conştiente, care aderă strict la principiile etice şi urmaresc scrupulos
indatoririle morale; la polul opus comportamentul este mai degraba supus
intamplarii, nu te poti bizui si avea incredere intr-o astfel de persoana.
C4: Dorința de realizare - reprezinta nivelul de aspiratie si perseverenta in
realizarea lui; indivizi harnici care isi conduc viata dupa o anumita directie;
nivelele foarte inalte arata focalizarea vietii exclusiv in directia muncii,
carierei (sindromul ‘workahoolic’); la polul opus sunt cei care nu sunt condusi de
dorinta reusitei, le lipseste ambitia si scopul bine precizat, fara sa traiasca
insatisfactii pentru nivelul scazut al reusitei.
C5: Auto-disciplina - capacitatea de a incepe o sarcina si a o duce la bun sfarsit,
in ciuda monotoniei sau a altor distrageri ale atentiei; sunt oamenii care se
motiveaza si duc la sfarsit ceea ce incep; la polul opus sunt cei care au tendinta
de a amana inceperea actiunii, de a se descuraja cu usurinta, de a abandona, deci o
scazuta auto-disciplina.
C6: Deliberare - reprezinta tendinta de a gandi atent inainte de a actiona,
chibzuinta si precautie; la polul opus sunt cei pripiti, care actioneaza fara sa
judece consecintele.

#Aplicabilitatea este larga - in domeniul clinic, consilierii, educational,

industrial.