Personalitatea

trăsături – modelul celor cinci mari factori

În descrierea personalităţii, psihologia contemporană oferă un model care cuprinde cinci

factori, fiecare factor însumînd mai multe trăsături definitorii pentru ceea ce înseamnă
personalitatea umană. J M Digman este cel care aduce acest model în prim-planul analizei
psihologilor, în anul 1990. Aceste cinci trăsături oferă o imagine generală asupra ideii de
personalitate, de aceea ele funcţionează optim atunci cînd le privim drept concepte sau rame
în care să încadrăm trăsăturile particulare ale personalităţii. Din cauza că aceşti cinci factori
sînt atît de deschişi şi de generali, ei nu sînt prea puternici şi nici prea precişi atunci cînd vine
vorba să prezică şi să explice comportamentul actual al cuiva, spre deosebire de mult mai
numeroşii factori particulari identificabili în personalitate. Altfel spus, personalitatea fiind
unică, important pentru a cunoaşte mai bine reacţiile unui om nu e să îl încadrăm într-o
categorie generală (să evidenţiem una dintre cele cinci trăsături), ci să reuşim să îl cunoaştem
îndeaproape, încît să vedem care sînt caracteristicile sale particulare, care – pînă la urmă – îl
şi încadrează într-una din tipologiile generale. Cu cît cunoşti un om mai bine, cu atît pot să ştii
mai exact care vor fi reacţiile sale în contexte precise.
Tipul de factor care domină personalitatea poate fi stabilit printr-o serie de teste psihologice.

1. Deschiderea: e caracterizată prin aplecarea spre zona artistică, spre emoţie, aventură, idei
neobişnuite, imaginaţie, curiozitate şi e dominată de dorinţa de a avea o experienţă variată.
Marchează diferenţa dintre oamenii imaginativi şi cei convenţionali. Oamenii deschişi spre
experimentare sînt oameni care posedă curiozitate intelectuală, care apreciază arta sau care
sînt sensibili la frumos. De obicei sînt mai creativi şi mai conştienţi de propriile emoţii,
sentimente şi trăiri. De cele mai multe ori au convingeri neconvenţionale.
Persoanele care obţin un scor scăzut la acest capitol, au interese tradiţionale. Preferă ceea ce e
simplu şi evident, în faţa celor ce sînt complexe, ambigue si subtile. Ei pot privi arta şi ştiinţa
cu suspiciune şi pot considera aceste domenii neinteresante.

Itemi de recunoaştere: Lipsa factorului:

Am un vocabular bogat. Nu sînt interesat de abstracţii.
Am o imaginaţie vie. Nu am o imaginaţie strălucită.
Am idei excelente. Am dificultăţi în a înţelege idei abstracte.
Petrec timp reflectînd la lucruri.
Folosesc cuvinte dificile.

2. Conştiinciozitatea: tendinţa de a arăta disciplină, de a acţiona fără orice fel de grijă şi

orientarea către anumite ţinte. Acest factor arată o preferinţă pentru un comportament
planificat, nu spontan.

Itemi: Lipsa factorlului:

Întotdeauna sînt pregătit. Întotdeauna semăn dezastru în urma mea.
Sînt extrem de încîntat de munca pe care o fac. Uit adesea să pun lucrurile în ordine.
Urmez un program. Caut să evit sarcinile ce mi se dau.
Îmi place ordinea.

3. Extravertitul – e caracterizat prin emoţii pozitive şi prin tendinţa de a căuta compania

celorlalţi. Acest factor este sinonim cu angajamentul pentru lumea reală. Extrovertiţilor le
plac oamenii şi deseori sînt caracterizaţi ca oameni plini de energie. Sînt oameni entuziaşti,
care aşteaptă clipele în care se pot dezlănţui.
Introvertiţilor le lipseşte sociabilitatea şi bucuria de a trăi a extrovertiţilor. Ei sînt mai
liniştiţi, mai retraşi, iar pofta lor de implicare socială este redusă. Dar această atitudine nu
trebuie privită ca timiditate sau depresie. Ei pot fi plini de energie şi extrem de activi, doar că
mai puţin sociabili.

Extrovertiţii: Introvertiţii:
Sînt sufletul petrecerilor. Sînt tăcut în preajma străinilor.
Nu mă deranjează să fiu în centrul atenţiei. Nu-mi place să atrag atenţia asupra mea.
Mă simt confortabil cînd sînt înconjurat de lume. Nu vorbesc prea mult.
Eu pornesc conversaţiile. Am puţine de spus.
Vorbesc cu multe persoane la petreceri.

4. Agreabilitatea – este tendinţa de a fi deschis şi cooperativ – nu suspicios şi divergent – în

ceea ce-i priveşte pe ceilalţi. Acest factor vizează interesul pentru obţinerea armoniei sociale,
în ciuda diferenţelor existente între persoane. Persoanele agreabile sînt de cele mai multe ori
considerate prietenoase, generoase, sînt persoane care ajută, persoane altruiste şi optimiste.
Credinţa lor în umanitate este de nestrămutat, pentru ei oamenii sînt oneşti, decenţi şi demni
de încredere.

Itemi: Lipsa factorului:

Sînt interesat de soarta oamenilor.
Empatizez cu emoţiile celorlalţi.
Am un suflet sensibil.
Obişnuiesc să alin durerile oamenilor.
Îmi fac timp pentru ceilalţi.
Nu mă interesează problemele altora.
Nu mă interesează ceilalţi.
Obişnuiesc să insult oamenii.
Prefer să trăiesc izolat.

5. Neuroticism – e tendinţa de a experimenta emoţii negative, precum furia, teama sau

depresia. Acest factor mai e numit şi instabilitate emoţională. Cei care obţin un scor mare la
întrebările specifice neuroticismului sînt persoane emotive şi vulnerabile la stres. Starea lor
sentimentală negativă tinde să dureze destul de mult, aşa că de cele mai multe ori spunem
despre aceste persoane că sînt „într-o stare proastă”. Această stare generală diminuează celor
care trăiesc sub acest factor capacitatea de a gîndi clar, de a face faţă stresului sau de a lua
decizii.

Itemi: Lipsa factorului:

Sînt rareori echilibrat emoţional. Sînt relaxat mai tot timpul.
Starea mea se schimbă des. Rareori sînt trist.
Mă irit foarte uşor.
Mă stresez din orice.
Mă supăr foarte uşor.
Mă îngrijorez din orice.