Testul Eneagramei Afla ce tip de personalitate esti!

Adanc ingropat in fiecare dintre noi se afla

adevaratul nostru eu tinut captiv de personalitatea noastra exterioara cea falsa. Aceasta falsa
personalitate nu este doar fata pe care o aratam celorlalti, ci este si fata pe care ne-o aratam
noua insine si pe care o consideram adevarata. Dar este numai un uzurpator. Ceea ce stim
despre propria persoana este adesea ultima comoara pe care o extragem din mina experientei
personale iar unii dintre noi nu o cauta niciodata.
La nivel uman, eneagrama reprezint tendinele fundamentale i strile arhetipale ale
fiinei umane, cele 9 tipologii fundamentale. Acest model identifica 9 configuratii diferite ale
personalitatii, 9 moduri de a se defini ce apar datorit raportrii la exterior.
Testul Eneagramei
Pentru a obine rezultate ct mai corecte, selecteaz un singur paragraf din cadrul
urmtoarelor dou grupuri de afirmaii. Alege-l pe cel care i reflect cel mai bine
atitudinea i comportamentul, aa cum te manifeti cel mai des n viaa de zi cu zi.
Nu trebuie s fii de acord n totalitate cu fiecare cuvnt din paragraf ! Nu respinge un
paragraf numai datorit unui singur cuvnt nepotrivit sau a unei fraze. Privete tabloul n
ntregime.
Sensul general i sentimentul pe care i-l las este mai important dect fiecare element al lui
luat separat. Las-i intuiia s aleag.
Dac nu te poi decide ce paragraf i se potrivete cel mai bine, poi face dou alegeri, dar
numai pentru un singur grup.
Grupul I
A. Am tendina s fiu destul de independent i mi place s m afirm. Am simit c este mai
bine s iau viaa n piept. Mi-am stabilit scopurile, mi place s m implic i s fac ca

lucrurile s-mi ias . Nu-mi place s stau deoparte.- vreau s realizez lucruri mari i s am
impact asupra celor din jur. Nu caut neaprat s m confrunt cu alii, dar nu las oamenii n
nici-un caz s m dea la o parte. Cea mai mare parte din timp tiu ce vreau i fac totul pentru
asta. Am tendina sa muncesc din greu dar i s m distrez.
B. Am tendina s fiu tcut i mi place s fiu singur. Nu obinuiesc s atrag atenia asupra
mea i nu obinuiesc n general s m afirm. Nu m simt bine s preiau conducerea sau s
fiu aa competitiv ca ceilali. Muli pot spune despre mine c sunt un vistor, o mare parte din
tririle mele se petrec n imaginaia mea. M simt bine dac nu este nevoie s fiu tot timpul
activ.
C. Am tendina s fiu foarte responsabil i devotat. M simt groaznic dac nu-mi in
promisiunile i dac nu fac ceea ce ceilali ateapt de la mine.Vreau ca oamenii s tie c
sunt aici pentru ei i c voi face tot ceea ce cred c este mai bine. Chiar dac ei nu tiu, de
multe ori am fcut sacrificii mari pentru ceilali. Deseori nu am grij de mine. Fac ceea ce
trebuie fcut i m relaxez ( sau fac ceea imi place cu adevrat) numai dac mai rmne timp.
Grupul II
X. Sunt o persoan care are de obicei o imagine pozitiv despre via i simte c lucrurile se
vor sfri cu bine. Pot s gsesc cu uurin ceva care s-mi trezeasc entuziasmul i gsesc
ntotdeauna ceva de fcut. mi place s fiu mpreun cu alii i s i ajut s fie fericii. M
bucur s-mi mprtesc starea mea bun cu cei din jur. Nu m simt ntotdeauna grozav dar
ncerc s nu art asta nimnui! Amn de multe ori s-mi rezolv problemele.
Y. Sunt o persoan cu sentimente puternice, cei mai muli oameni pot spune cnd nu-mi
convine ceva. Pot fi precaut cu ceilali, dar sunt mult mai sensibil dect las s se vad. Vreau
s tiu pe cine m pot baza i prefer s-mi definesc clar relaiile cu ceilali. Cnd sunt suprat
a vrea ca cei din jur smi rspund i s fie alturi mine. tiu care sunt regulile i nu-mi
place ca oamenii s-mi spun ce s fac. Vreau s hotrsc eu nsumi.
Z. Tind s fiu logic i m stpnesc bine dar nu m simt n largul meu s am de-a face cu
sentimente i emoii. Sunt eficient chiar perfecionist i prefer s lucrez singur. Cnd sunt
probleme sau conflicte personale, ncerc s nu m implic emoional n acea situaie. Unii spun
c sunt prea rece i detaat, dar nu vreau ca emoiile s m distrag de la ce este cu adevrat
important pentru mine. De obicei nu-mi manifest reaciile chiar dac ceilali insist.
Punnd mpreun cele dou litere pe care le-ai selectat, se formeaz un cod (simbol)
alctuit din 2 litere.
De exemplu, ai ales paragraful C din Grupul I i paragraful Y din Grupul II. S-a format
codul CY.
Pentru a afla crui tip de personalitate aparii, verific unde corespunde codul (simbolul) ales
de tine i citete indicaiile din tabel:
Simbol
Tipul
AX
7
AY
8
AZ
3
BX
9
BY
4
BZ
5
CX
2
CY
6
CZ
1
Tipul
1

Simbol
CZ

Numele tipului i caracteristici de baz

1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.

2
3
4
5
6
7
8
9

CX
AZ
BY
BZ
CY
AX
AY
BX

2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.

3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesului.
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.
9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.

Tipul de personalitate
Scopul Eneagramei este trecerea de la personalitate la esent.
Cnd vorbim despre Esen, ne referim la sensul propriu al acestui cuvnt la ceea ce suntem
noi de fapt, la Sinele nostru Esenial (spirit ar fi alt cuvnt potrivit).
Este important s distingem Esena, sau spiritul de suflet. Substana fundamental a Fiinei
este Esena sau Spiritul, dar acesta mbrac o form dinamic, schimbtoare, pe care o
numim suflet. Personalitatea noastr este un aspect particular al sunetului. Sufletul nostru e
fcut din Esen sau Spirit. Dac Spiritul ar fi apa, letul ar fi un ru sau un lac, iar
personalitatea ar fi valurile de pe suprafaa lui sau bucile de ghea din ru
Cele nou tipuri de personalitate conform Eneagramei
sunt urmtoarele:
1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.
3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesului.

4. Individualistul. Romantic, introvertit.

5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.
9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.
Daca te-ai regasit ca perfectionist sau ca artist sau oricare dintre cele noua tipuri de
personalitate, sa stii ca iti corespunde si una dintre emotiile negative care, daca o repeti, te
va devia de la drumul tau.
Este suficient sa te regasesti ca tip de personalitate, apoi sa verifici ce greseala capitala ii
corespunde tipului tau de personalitate.
Greseala care corespunde tipului tau de personalitate este cea de care trebuie sa te feresti tot
timpul. Invata sa o identifici si sa o controlezi.
La ce te ajuta sa cunosti care e teama ta principala? In primul rand, in acest mod, vei fi
pregatit pentru situatiile in care va aparea aceasta teama. Vei sti ca 99% din intensitatea
acestei temeri nu e decat o emotie ce provine din trecut si e posibil ca acum nici sa nu aiba o
baza reala, sau va trebui sa iti opresti un pic mintea si sa spui ca e posibil sa gresesti
deoarece ai tendinta a ta amplifica niste ipoteze din mintea ta.
Sa fii convins ca daca te vei cunoaste un pic mai bine prin intermediul eneagramei, in viitor
viata ti se va imbunatati. Asta e valabil cu orice metoda. Daca tu esti mai concentrat pe
propria persoana, daca esti mai atent la tine, atunci incepi sa te cunosti. De la cunoasterea
aceasta pleaca tot. Universul incepe sa lucreze impreuna cu tine atunci cand tu cauti sa
intelegi cine esti.
Pentru fiercare din cele nou tipuri de personalitate conform Eneagramei, caracterizarea
tipului de personalitate, ce conteaza pentru respectivul tip de personalitate, mesajele
inconstiente din copilarie, fricile de baza, dorintele de baza si dereglarile lor sunt
urmatoarele:
1. Reformatorul. Perfecionistul. Tipul principial, idealist.
Pentru tipul de personalitate numarul 1, problema care il indeparteaza de la sine este faptul ca
isi reprima mania. Face acest lucru pentru ca trebuie sa fie perfect, iar un om manios nu ar fi
perfect. Aceasta manie reprimata duce la multe resentimente si frustrari. Aceste frustrari sunt
cele care nu dau voie unui perfectionist sa traiasca impacat cu sine insusi.
Sunt morali si constiinciosi, cu un deosebit simt pentru tot ceea ce este corect. Lupta pentru
dreptate, dorindu-si intotdeauna sa faca lucrurile cat mai bine, dar fiindu-le intotdeauna teama
sa nu greseasca. Bine organizati, ordonati, pretentiosi, incearca sa mentina standarde foarte
inalte, dar din aceasta cauza pot ajunge sa fie prea critici si perfectionisti. Problemele lor de
baza sunt reprimarea maniei si nerabdarea. La cel mai sanatos nivel, cei din tipul 1 ajung sa
fie intelepti, realisti, cu discernamant, nobili, foarte morali.
Perfectionistul se deosebeste de celelalte persoane printr-un inalt grad de exigenta (morala, in
special) si printr-o dorinta de perfectiune in tot ceea ce face. Este o persoana grijulie,
ordonata, meticuloasa. Deseori, considera ca rezultatele nu sunt la inaltimea exigentelor lui si
acest lucru il face sa se infurie pe ceilalti, ca si pe el insasi. Nu-si exprima insa aceasta manie,
nu-si exprima nici celelalte sentimente decat rareori, deoarece crede ca asta i-ar determina pe
ceilalti sa aiba pareri proaste despre el. Perfectionistul mai este caracterizat de teama de a nu
face lucrurile bine si un mod de judecata dihotomic (este bine sau rau, alb sau negru).
Pentru ca in copilarie s-a identificat intr-un mod negativ cu o imagine de autoritate ideala,
mica persoana de tipul perfectionistului acorda multa impotanta interdictiilor si simte foarte

repede ca nu se potriveste cu modelele indicate de ceilalti, fapt care dezvolta in el o teama

considerabila fata de manie (a sa si a celorlalti).
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, perfectionistul este atent cu ceilalti,
rabdator si isi exprima cu dezinvoltura si respect idealurile inalte.
Ce conteaza pentru perfectionist: sa fie apreciat pentru calitatea actelor sale sa nu fie prins
pe picior gresit sa aiba dreptate.
Compulsiunea sa: sa evite mania.
Conform dex: COMPULSINE s. f. tip de conduit n care individul se simte constrns a
aciona sub efectul unei fore interne obsesionale, ameninat de angoas, de culpabilitate.
Pentru el conteaza sa evite mania, sa aiba dreptate, sa fie apreciat pentru calitatea actiunilor
sale.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s greeti.
fricile de baza: . c eti ru, corupt sau dezechilibrat
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi integru (se deterioreaz n perfecionism
critic)
2. Altruistul. Tipul grijuliu, care are grij de ceilali.
Daca esti altruist, atunci marea ta problema consta in faptul ca refuzi sa accepti propria ta
suferinta. Refuzi sau nu poti, e prea mult pentru tine, asa ca o negi si spui ca tu esti fericit si
nu suferi problema e ca ajungi sa crezi in mod fals aceasta. Orgoliul este eroarea de care
trebuie sa te feresti, dar iti va fi greu pentru ca va trebui sa accepti ca ii ajuti pe altii din
mandria de a avea un suflet nobil. E ceva de genul celui care se bate in piept spunand: Eu
sunt cel mai modest din lume!
Tipul grijuliu, care are mereu grija de ceilalti. Persoanele care apartin tipului 2 sunt empatice,
sincere si foarte afectuoase. Sunt prietenoase, generoase, gata sa se sacrifice pentru cei din jur,
dar pot fi si sentimentale, lingusitoare, cautand sa faca pe placul celorlalti. Tind sa fie aproape
de ceilalti, si fac deseori servicii numai pentru ca lumea sa aiba nevoie de ei. Problema lor
este faptul ca nu au grija de ei si nu sunt constiente de propriile lor nevoi. La cel mai sanatos
nivel, cei din tipul 2 sunt altruisti, lipsiti de egoism si au o dragoste neconditionata pentru ei si
pentru cei din jur.
Altruistul este o persoana generoasa, foarte atenta cu ceilalti, ii place sa prevada si sa se ocupe
de dorintele semenilor lui, fapt care il face sa fie foarte sociabil. Are o mare capacitate de a-i
reconforta pe ceilalti. Foarte disponibil, este deosebit de mandru ca stie sa se ocupe atat de
bine de ceilalti, considerand ca el insusi nu are prea multe nevoi, ii place sa primeasca
recunostinta celor din jur, desi deseori pretinde ca nu a facut mare lucru. Uneori, da vina pe
ceilalti, este geloas si posesiv si nu reuseste decat cu greu sa refuze pe cineva.
Pentru ca in copilarie mica persoana altruistul a reusit sa-si gaseasca un rost ocupanduse de ceilalti, aceasta modalitate de a actiona s-a intiparit atat de puternic in el incat a sfarsit
prin a-si uita propriile trebuinte.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, altruistul este capabil de o umilinta si de
un altruism cu adevarat sincere, raspandind in jurul lui o dragoste de inalta calitate.
Ce conteaza pentru altruist: sa fie apreciat pentru grija si devotamentul pe care il manifesta
fala de ceilalti sa fie iubit.
Compulsiunea sa: sa evite respingerea, sa evite sa-si recunoasca propriile nevoi.
Pentru el conteaza sa evite respingerea, sa evite recunoasterea propriilor nevoi, sa iubeasca, sa
fie iubit, sa fie apreciat pentru grija sa fata de ceilalti.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai nevoi proprii.
fricile de baza: c nu merii s fii iubit
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi iubit (se deterioreaz n nevoia de a fi
indispensabil)

3. Cel care reuete. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesului.

Minciuna sau vanitatea este incercarea competitivului de a se simti valoros atunci cand
reuseste. El, de fapt, are tendinta sa se minta pe el prin faptul ca isi repeta in minte ca
succesul e mai important decat orice asta in timp ce, de fapt, el chiar stie ca nu este asa.
Competitivul, prin aceasta, incearca sa se indrepte spre dezvoltarea egoului si uita de lucrurile
care ii sunt importante in viata.
Tipul adaptabil, orientat spre obtinerea succesului. Cei din tipul 3 sunt persoane bine bazate,
pline de incredere, atractive, fermecatoare. Sunt ambitiosi, competenti si energici si pot fi
foarte constienti de pozitia lor sociala si foarte motivati pentru a se realiza. Sunt foarte
preocupati de imaginea lor si de ceea ce gandeste lumea despre ei. Problema lor de baza este
ca sunt foarte competitivi si ajung sa fie dependenti de munca lor. La cel mai inalt nivel, cei
care apartin tipului 3 se accepta pe deplin, sunt autentici, devenind modele de urmat pentru cei
din jur.
Competitivul este capabil sa actioneze cu eficienta. Pentru el, este foarte important sa
reuseasca in ceea ce intreprinde (viata profesionala, familiala sau sociala). Inainte de orice, ii
este teama de esec, totusi ii plac provocarile. Competitivul este deseori curajos, foarte energic,
exigent cu el si cu ceilalti, isi permite adesea sa joace un rol ca sa-si atinga scopurile si
considera ca are dreptul sa-i insele pe ceilalti. I se intampla chiar sa se insele singur, in viata,
ii place sa progreseze, sa poata sa-i seduca pe ceilalti si notiunea de prestigiu sunt lucruri
foarte importante pentru el.
Pentru ca in copilarie s-a identificat in mod pozitiv cu o autoritate pe care o admira, el
incearca sa reproduca situatii prin care sa starneasca admiratia celorlalti.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, competitivul devine autentic, in stare sa
reuseasca, acceptandu-si foarte bine limitele.
Ce conteaza pentru cometitiv: sa fie apreciat pentru ceea ce face, pentru reusitele sale sa fie
stimat.
Compulsiunea sa: sa evite esecul.
Pentru el conteaza sa evite esecul, sa reuseasca, sa fie apreciat pentru ceea ce face, sa fie
stimat.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai propriile sentimente i propria
identitate.
fricile de baza: c nu eti valoros (a avea valoare personal)
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi apreciat (se deterioreaz n goana dup
succes)
4. Individualistul. Romantic, introvertit.
Invidia este emotia riscanta pentru artist. Invidia se bazeaza pe sentimentul ca iti lipseste
ceva important. Daca esti personalitate de tip artist, atunci ai senzatia poate subconstienta ca
ceilalti au ceva care tie iti lipseste. Chiar si atunci cand esti foarte talentat, inca exista in tine
aceasta tendinta de a crede ca ai nevoie de mai mult. Cu cat gandesti mai mult in acest fel, cu
atat risti sa uiti care iti este drumul.
Romantic, introvertit. Cei din tipul 4 sunt constienti de sine, sensibili, rezervati si tacuti. Sunt
individualisti, introvertiti, sinceri cu sentimentele lor. Pot fi schimbatori, timizi, prea centrati
pe persoana lor. Sunt retinuti in relatiile cu ceilalti datorita faptului ca se simt vulnerabili si
imperfecti, dar dispretuiesc si fug in acelasi timp de modul banal de viata al celorlalti. Au
probleme datorita faptului ca sunt prea indulgenti cu ei si se autocompatimesc. La cel mai
sanatos nivel, tipul 4 sunt persoane foarte inspirate si creative, in stare sa fie mereu altele si
sa-si transforme propriile experiente de viata in elemente de evolutie.

Romanticul da dovada de sensibilitate si de originalitate, isi traieste emotiile cu intensitate. Se

teme foarte mult sa nu fie criticat. Destul de des, este melancolic, solitar. Atunci se refugiaza
in lumea lui imaginara, care este foarte bogata. Are oroare sa fie considerat conformist, banal.
De asemenea, este o fiinta care ii invidiaza deseori pe ceilalti.
Pentru ca in copilarie romanticului o rana i-a lasat impresia ca nu este iubit, mica
persoana s-a refugiat in lumea lui imaginara.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, romanticul da dovada de creativitate si
de un simt artistic foarte dezvoltat. Atunci, devine capabil sa transforme propriile experiente
de viata in elemente de evolutie.
Ce conteaza pentru romantic: sa fie apreciat pentru ceea ce este sa fie diferit.
Compulsiunea sa: sa evite banalitatea.
Pentru el conteaza sa evite banalitatea, sa fie aparte, sa fie apreciat pentru ceea ce este, pentru
ca este diferit.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s fii prea n form sau prea fericit.
fricile de baza: c eti fr identitate sau nsemntate personal
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi noi nine (se deterioreaz n
autoindulgen)
5. Cercettorul. Tipul cerebral, intens.
Avaritia este pentru tipul cinci de personalitate senzatia ca nu are resursele sa reuseasca. Ii
este teama sa nu cumva sa oboseasca si sa se consume pentru altii. Aceasta il face sa devina
singuratic, sa se abtina de la contactele cu oamenii. In acest mod, isi pastreaza resursele
numai pentru el.
Persoanele din tipul 5 sunt intelegatoare, curioase si agere. Sunt capabile sa se focalizeze si sa
se concentreze foarte usor, sa dezvolte abilitati si idei complexe. Independente si inovatoare,
sunt foarte preocupate de gandurile lor si de constructiile lor mentale. Se detaseaza usor. Au
probleme cu singuratatea, excentricitatea si nihilismul. La cel mai sanatos nivel, sunt
vizionari, fiind pionierii a ceea ce va urma, au idei inaintea timpului lor si sunt in stare sa
impuna o viziune complet noua despre lume.
Observatorul este o persoana careia ii place sa asimileze multe cunostinte (in toate domeniile),
in relatiile sale cu ceilalti, prefera logica in locul emotiei, pe care, de altfel, si-o exprima cu
greutate, inainte de orice, se teme de intruziunea celuilalt in sfera sa personala. Nu ii plac
prea mult intalnirile, mai ales sub forma de reuniuni (familiale sau profesionale) si simte in
mod frecvent nevoia de a fi singur cu el insusi (si cartile lui). Deseori, este zgarcit cu ceea ce
stie, ca si cu timpul lui, ii place mai mult sa observe ceea ce se intampla decat sa participe.
Mentalul lui este aproape intotdeauna activ, in copilarie, mica persoana de tipul
observatorului a avut impresia ca nu este iubit atat cat merita. Acest lucru a facut sa-i evite
pe ceilalti si sa se distinga prin acumularea de cunostinte.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, observatorul face dovada unui spirit
generos, fiind capabil de dezinteres si de raporturi excelente in relatiile cu ceilalti.
Ce conteaza pentru observator: sa fie apreciat pentru ceea ce stie, pentru ceea ce cunoaste sa
fie util, sa fie la curent.
Compulsiunea sa: sa evite intruziunea si vidul interior.
Pentru el conteaza sa evite intruziunea si vidul interior, sa stie, sa fie util, sa fie la curent.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te simi n largul tu n lume.
fricile de baza: c eti nefolositor, incapabil sau incompetent
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi competent (se deterioreaz n
specializare inutil)
6. Loialul. Tipul responsabil, orientat spre sigurana personal.

Pentru tipul de personalitate al devotatului, emotia care il poate deturna de la calea fericirii
sale este teama. De fapt, daca esti un devotat, atunci stii ca te simti mai mereu stresat si nu stii
din ce cauza, ai senzatia ca se poate petrece orice si ca nu poti controla nimic. Esti mereu in
garda si iti faci griji pentru posibilele pericole viitoare. Rezolvarea pentru aceasta problema
a ta ar fi sa poti sa iti spui: Am suficienta incredere in mine si suficienta putere si inteligenta
ca atunci cand vor aparea probleme sa le rezolv in acest mod, ar trebui sa gandesti pentru a
nu te lasa prada fricii in permanenta.
Persoana de incredere, orientata spre siguranta personala. Cei din acest tip sunt fiinte vrednice
de incredere care muncesc din greu si sunt foarte responsabile. Pot fi si evazivi, batand tot
timpul in retragere, puternic anxiosi, traind tot timpul in stres. Sunt deseori ironici si indecisi
dar pot fi si rebeli, sfidatori, reactionand violent. Au probleme cu suspiciunea si neincrederea,
pe care le manifesta fata de ceilalti, cat si fata de ei insisi. La cel mai inalt nivel de dezvoltare
au deplina incredere in ei, sunt increzatori in ceilalti, curajosi, fiind un sprijin pentru cei slabi.
Devotatul este capabil de simpatie si mai ales, de legaturi puternice cu semenii sai (cei
apropiati, familia, cei din clanul lui); el este deseori mai banuitor in privinta celorlalti.
Poseda o mare capacitate intuitiva de care se foloseste mai ales ca sa aprecieze riscurile si
caracterul periculos al celorlalti. Aceasta il face sa aiba adesea mult simt al umorului. Marea
sa dificultate este lipsa de incredere in ceilalti si in viata. Fata de persoanele in care are
incredere, el da dovada de o imensa loialitate. Devotatul apreciaza o autoritate puternica si
loiala, careia i se supune de bunavoie, sau, daca aceasta il deceptioneaza, el poate sa i se
impotriveasca in mod sistematic.
In copilarie, mica persoana de tipul devotatului a trait unele experiente care l-au facut sa nu
mai aiba incredere in multe lucruri, dar mai ales in ceilalti oameni. A invatat sa se apere
refugiindu-se in cinste, in situatii de stres, frica explica multe din atitudinile lui.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, devotatul da dovada de curaj si loialitate.
Este pozitiv, interesat de viata si atent cu ceilalti.
Ce conteaza pentru devotat: sa fie apreciat pentru cinstea sa sa fie capabil sa supravietuiasca
prin el insusi.
Compulsiunea sa: sa evite devierea, tradarea.
Pentru el conteaza sa evite devierea, tradarea, sa fie pregatit pentru orice eventualitate, capabil
sa supravietuiasca prin el insusi, sa fi eapreciat pentru cinstea sa.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s ai ncredere n tine.
fricile de baza: c nu vei avea susinere sau ghidare
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi n siguran (se deterioreaz ntr-un
ataament fa de propriile convingeri)
7. Entuziastul. Generalistul. Tipul mereu ocupat, productiv.
Pentru tipul de personalitate al entuziastului, greseala capitala este lacomia. Daca esti tip
entuziast, atunci sa stii ca lacomia ta se refera la dorinta de a iti umple viata cu noi experiente.
Problema ta, cea pe care o resimti constant, este cea de gol interior, asa ca vrei sa simti
adrenalina pentru a umple acel gol. Permanent esti in cautare de aventura si niciodata nu e
suficient.
Tipul mereu ocupat, foarte productiv. Sunt inconstanti, multilaterali, optimisti si spontani.
Jucausi, spirituali, practici, pot fi si indisciplinati, imprastiati. Cauta in permanenta experiente
noi si excitante, dar devin zapaciti si epuizati datorita acestei alergaturi nesfarsite. Au
probleme cu impulsivitatea si superficialitatea. La cel mai sanatos nivel, tipul 7 isi canalizeaza
talentele spre teluri valoroase, devenind fericiti, impliniti, si plini de recunostinta.
Epicurianul este persoana care se caracterizeaza printr-o arie larga a intereselor sale, incearca
sa evite suferinta si izolarea. El poate sa faca simultan mai multe lucruri, uneori cu o anumita
lacomie, fara sa termine neaparat ceea ce a inceput. Aceasta il face sa para superficial in ochii

celorlalti, dar lui ii apreciaza pofta de viata si veselia, ii place sa se ocupe de lucrurile care il
intereseaza si atunci depune mult efort. In fata adversitatii, reactia sa este de a cauta
adancindu-se in ganduri si activitati placute. Accepta foarte greu caracterul de rutina al unui
lucru, grabindu-se in acest caz sa incerce sa-l diversifice.
In copilarie, mica persoana de tipul epicurian s-a simtit privat de mama sa, sau de imaginea
de autoritate si afectiune, ceea ce l-a facut sa-si dea silinta sa nu se mai gaseasca intr-o astfel
de situatie de frustrare.
Atunci cand sunt dominante, trasaturile sale pozitive, epicurialnul este capabila sa-si exprime
bucuria si optimismul fata de viata si fata de ceilalti oameni. El da dovada de o mare
capacitate de integrare a experientelor sale de viata si de compasiune fata de ceilalti.
Ce conteaza pentru epicurian: sa fie apreciat pentru bucuria sa de a trai sa nu ii lipseasca
stimulentele.
Compulsiunea sa: sa evite suferinta si izolarea.
Pentru el conteaza sa: evite suferinta si izolarea, sa aiba posibilitatea de a alege, sa fie apreciat
pentru bucuria sa de a trai.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te bazezi pe cineva.
fricile de baza: c vei suferi lipsuri sau durere
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a fi fericit (se deterioreaz ntr-o tendin
continu de evadare)
8. Cel cruia i plac provocrile. Tipul puternic, dominator.
Conducatorul este supus erorilor si devierilor de pe cale, prin amplificarea dorintelor. Nu e
vorba decat de dorinta de a te afirma, de a avea control si de a te autodepasi. Problema este ca
tu consumi foarte multa energie in acest sens si, la un moment dat, rezervorul se goleste si
cedezi. Nu mai forta atat de mult, relaxeaza-te macar uneori.
Cel caruia ii plac provocarile. Puternic, dominator. Cei care apartin tipului 8 sunt fiinte
pozitive, puternice, au incredere deplina in ele. Protectoare, ingenioase, hotarate, pot fi si
foarte mandri si dominatori. Ei simt ca trebuie sa controleze totul, devenind agresivi si
incercand sa intimideze. Au probleme cu apropierea reala de ceilalti. La cel mai inalt nivel,
sunt foarte stapani pe sine si isi folosesc puterea sa imbunatateasca vietile celorlalti. Sunt
marinimosi, curajosi, putand sa devina mari personalitati istorice.
Conducatorul este harnic si vioi. El corespunde adesea acelui gen de oameni pe care lumea ii
numeste sefi innascuti. Pentru ca vrea sa controleze tot ce se intampla in jurul lui, el isi
impune propriul punct de vedere, il minimalizeaza pe cel al celorlalti, combatandu-i deseori.
Acest mod de a actiona il face de multe ori sa considere viata drept o vesnica lupta cu el
insusi (el isi controleaza emotiile) si cu ceilalti. Actioneaza adesea in genul totul sau nimic.
Este deseori excesiv, entuziast si energic.
In copilarie, mica persoana de tipul conducator a intrat in competitie si a stiut sa-si impuna
rapid punctul de vedere in fata autoritatii parintesti.
Atunci cand sunt dominante, trasaturile sale pozitive, conducatorul este capabil de curaj si
putere. Poate deveni capabil de indulgenta si de intelegere.
Ce conteaza pentru tipul conducator: sa fie recunoscut ca un om puternic sa-si poata afirma
autoritatea.
Compulsiunea sa: sa evite slabiciunea.
Pentru el conteaza sa evite slabiciunea, sa fie puternic, sa-si afirme autoritatea.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s fii vulnerabil sau s ai ncredere n
cineva.
fricile de baza: c vei fi rnit sau controlat de alii
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a se proteja (se deterioreaz n lupt
continu)

9. Pacifistul. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine.

Lenea este greseala capitala a celor de tip mediator. Lenea nu inseamna lipsa de activitate. Din
contra, mediatorii par ca sunt activi. Problema este cea de implicare in viata. Un mediator va
evita sa dea totul pentru a se implica in viata cu intreaga sa energie. Se pastreaza oarecum
la marginea vietii si o traieste ca spectator.
Tipul calm, fara griji, multumit de sine. Sunt fiinte primitoare, stabile, de incredere. Sunt buni
la suflet, calmi, ii sprijina pe cei din jur, dar sunt mult prea dispusi sa faca pe placul celorlalti
numai ca sa evite scandalul. Ei doresc ca viata lor sa se desfasoare fara conflicte si tind sa se
complaca in orice situatie si sa minimalizeze orice tulburare care apare. Au probleme datorita
faptului ca sunt pasivi si incapatanati. La nivelul de dezvoltare cel mai inalt, devin neinfricati,
in stare sa cuprinda totul, sa impace oamenii si sa vindece conflictele dintre ei.
Mediatorul vrea ca in jurul sau sa domneasca o intelegere perfecta. Aceasta il face capabil sa-i
asculte cu atentie pe ceilalti, sa suporte uneori prea multe lucruri, sa minimalizeze adevaratele
probleme, iar toate aceste lucruri il pot conduce spre indolenta, catre o impresie de seninatate
creata de obisnuinta si de respingerea noului, catre evitarea luarii de decizii. ii place sa
traiasca in propriul lui ritm, apreciaza adesea natura si detesta sa fie presat de timp.
In copilarie, mica persoana de tipul mediator s-a identificat cu rolul parental de bunavointa
si sustinere, uitand de nevoile personale.
Atunci cand sunt dominante trasaturile sale pozitive, mediatorul este in stare sa accepte si sa-i
sprijine pe ceilalti. Cautarea pacii interioare si exterioare face din el adesea un foarte bun
mediator, sigur de el, independent si implinit.
Ce conteaza pentru mediator: sa fie recunoscut ca o persoana alaturi de care se traieste usor
sa nu fie despartit de ceea ce iubeste.
Compulsiunea sa: sa evite conflictele.
Pentru el conteaza sa evite conflictele, sa fie conciliant, sa nu fie despartit de ceea ce iubeste.
mesajele inconstiente din copilarie: Nu e bine s te evideniezi.
fricile de baza: c vei pierde legtura cu ceilali, c vei fi separat
dorintele de baza si dereglarile lor: Dorina de a tri n pace (se deterioreaz n neglijen
ncpnat)
Ce se intampla cand personalitatile sunt sub presiunea stresului
Nu numai stresul poate cauza ca o personalitate sa intre pentru un timp intr-o perioada de
involutie. De fapt, involutia aceasta inseamna preluarea unor comportamente de la un tip de
personalitate, conform sagetilor din figura urmatoare.

Observa ca in aceasta figura sagetile merg de la 3 spre 9 si de la 4 spre 2 etc. In aceasta

directie noi ne adaptam in situatii limita in care simtim ca nu mai facem fata. Aceste
transformari sunt mecanisme de autoaparare ale fiecaruia dintre noi, pur si simplu incercam sa
facem fata la o situatie limita.
Atunci insa cand viata este armonioasa si placuta, directia de dezvoltare indicata de sageti este
exact invers fata de figura de mai sus.
In situatii de bine si armonie toate personalitatile tind sa evolueze si sa se transforme. In acele
momente, asimileaza caracteristicile pozitive de la personalitatile descrise in lista urmatoare:
Tipul 1 renunta la critica si devine spontan si vesel (merge deci spre sapte)
Tipul 2 renunta la mandrie si devine mai constient emotional si mai atent cu sine (merge spre
patru)
Tipul 3, cel vanitos devine mai cooperant si mai dedicat celorlalti, precum un sase armonios
Tipul 4, cel invidios si rebel devine mai obiectiv si mai principial, precum un unu armonios
Tipul 5, cel avar si indiferent devine mai increzator si mai decis, precum un opt armonios
Tipul 6, cel temator si pesimist devine mai relaxat si mai optimist, precum un noua armonios
Tipul 7, cel lacom si imprastiat devine mai concentrat si mai atent, precum un cinci armonios
Tipul 8, cel dominator devine mai deschis spre ceilalti si mai sufletist, precum un doi
armonios
Tipul 9, cel lenes si neglijent de sine devine mai energic si centrat pe propria dezvoltare,
intocmai precum un trei armonios.
Eneagrama, un instrument de cunoatere milenar
Multe dintre crile care se gsesc pe pia vorbesc ntr-un mod impresionant despre
dezvoltarea personal, despre ce fel de persoan ne-ar plcea s fim. Afirm la rndul lor
importana compasiunii, a strii de comuniune care trebuie s existe ntre noi, importana
comunicrii i a creativitii. Sun foarte bine. Sufletele noastre tnjesc s se nale sus, sus de
tot, dar ne lovim dureros de stncile fricii, ignoranei i ale mecanismelor noastre de aprare.
Prea des bunele noastre intenii i sperane devin surse de noi dezamgiri. Uitm de noi, ne
ntoarcem din nou la distraciile banale, ncercnd s uitm totul.
Orice sistem care i dorete s propun o dezvoltare eficient trebuie s in cont de faptul c
oamenii sunt foarte diferii i c ei aparin diferitelor tipuri de personalitate.
Principalul filtru prin care ne percepem pe noi nine i lumea din jurul nostru, ne exprimm,
ne aprm, facem fa trecutului i anticipm viitorul, nvm, ne bucurm sau iubim este
chiar tipul de personalitate cruia i aparinem.
George Ivanovici Gurdjieff (nascut in ianuarie 1877 la Alexandropol, in provincial Kars , din
Armenia ) a descoperit si dezvoltat o metoda care te ajuta sa iti identifici tipul de personalitate
si sa iti dai seama ce anume se intampla la nivelul subconstient al tau. Mai mult decat atat,
metoda aceasta iti permite sa stii in ce directie trebuie sa te indrepti daca vrei sa te transformi
in mod pozitiv.
La baza sistemului predat de G.I.Gurdjieff se afl urmtoarele idei:
omul este ntr-o stare de adormire, n care nu-i folosete dect o infim parte a forei sale
afective, mentale i spirituale;
omul este att de condiionat de obiceiurile i de prejudecile sale nct toate reaciile sale i
sunt total previzibile, el funcionnd la fel ca o main, ceea ce l-a determinat pe Gurdjieff s
introduc conceptul de om-main;
omul-main este supus unei multitudini de legi ce-i determin existena;
omul trebuie s ajung s devin propriul stpn folosindu-i liberul arbitru i aceasta nu se
poate realiza dect printr-un proces de auto-observare i de contientizare.

Trebuie sa stii sa te cunosti pe tine insuti; sa fii constient de propriile defecte. Pentru aceasta
este deajuns sa te observi in toate momentele vietii si sa-ti dai seama ca in clipele de fericire,
de oboseala, de odihna sau de lucru, numai conditiile exterioare sunt cele care determina
totdeauna reactiile noastre.
Cel mai important discipol al su, Uspensky, a scris despre Gurdjieff i nvtura sa, n
Fragmente dintr-o nvtur necunoscut i A patra cale.
Omul nu are un mare Eu unic, ci este scindat ntr-o mulime de eu-ri. Dar fiecare dintre
ele este capabil s se autoproclame ca fiind Esena, s acioneze n numele Esenei, s fac
promisiuni, s ia decizii, s fie sau nu de acord cu ceea ce un alt eu ar avea de fcut. Aceasta
este tragedia fiinei umane, ca oricare eu micu s aib astfel puterea de a semna tratate, ca
dup aceea omul, adic Esena, s fie cel care trebuie s fac fa.
Metoda fundamental pentru studiul propriei fiine este auto-observarea.
Unitatea interioar se obine atunci cnd exist n fiin lupta interioar dintre da i nu.
Dac o persoan triete fr nici un fel de lupt interioar, dac tot ceea ce i se ntmpl se
deruleaz fr nici un fel de opoziie, dac fiina se ndreapt ntotdeauna n ce parte o duce
valul, n ce parte bate vntul, atunci ea nu va progresa niciodat, va rmne aa cum este.
Ceea ce oamenii trebuie s sacrifice este suferina lor: nimic nu este mai dificil de sacrificat.
Un om va renuna la orice plcere mai degrab dect s renune la propria sa suferin. Omul
a degenerat n aa fel nct ine la asta mai mult dect la orice. i totui, este indispensabil s
se elibereze de suferin.
O idee de baz a sistemului lui Gurdjieff este eneagrama. Eneagrama a fost revelat n
Occident pentru prima oar de ctre Gurdjieff, care a aplicat foarte des aceast diagram n
cadrul metodelor sale de trezire spiritual.
Eneagrama este un simbol fundamental care condenseaz ntr-o form sintetic legile
fundamentale ale Universului, Legea lui Trei i Legea lui apte. Este constituit dintr-un cerc
mprit n 9 pri egale i o serie de linii. Aceste linii formeaz un triunghi echilateral cu
vrful n sus, expresie a Legii lui Trei, iar cele ase puncte se constituie ntr-o expresie
dinamic, procesual, a Legii lui apte.
Metoda aceasta de autocunoastere poate fi aplicata de oricine cu un minim de informatii pe
care trebuie sa le aiba. Va trebui apoi sa isi gandeasca bine numai ce vrea sa faca in viitor. Dar
metoda ii spune care este directia de urmat.
Patru elemente-cheie iti definesc personalitatea
Dupa ce te-ai nascut si ai inceput sa cresti, ai vazut (pe la 4-6 ani) ca lumea din jur nu este
exact ceea ce ti-ar placea tie sa fie. Ai invatat ca nu orice dorinta a ta iti este indeplinita si ca
societatea parca nu este in jurul tau tocmai ca sa iti faca tie pe plac. Brusc, ti-ai dat seama ca
nu esti centrul universului. De aici ti-a aparut si o alta senzatie: faptul ca ceva lipseste brusc,
ai inceput sa simti o ruptura intre tine si societate. Daca la inceput totul in jurul tau facea parte
din lumea ta, acum te percepi tu si langa tine percepi lumea. Nu mai exista unitate, ci mai
degraba diferente intre tine si lume.
Din aceasta cauza suntem in continua cautare, zi de zi cautam ceva. Cautam sa redevenim
copii poate tocmai din dorinta de a simti din nou gustul acelei unitati initiale. Acesta de fapt
este sensul dezvoltarii personale pe care ne-o dorim toti.
Aceasta cautare in care esti prins incepand de cand erai copil, este cea care ti-a modelat
personalitatea. Ai fost obligat sa adopti un anume tip de personalitate tocmai pentru a face
fata acestei cautari. Presiunea evenimentelor vietii tale, oamenii care erau in jurul tau cat ai
crescut, ti-au orientat formarea ego-ului si a tipului de personalitate. Ego-ul si personalitatea
se dezvolta ca un scut care te protejeaza impotriva societatii. Ai dezvoltat astfel:

 o tendinta care iti este predominanta,

o cumpulsiune (emotie negativa),
o virtute esentiala (pozitiva)
si o idee forta care te insufleteste.
Aceste patru elemente-cheie iti definesc personalitatea. De-a lungul vietii, ai tot incercat si
uneori ai gresit, alteori ai avut succes, ai invatat astfel care structura de elemente iti este cea
mai potrivita. Apoi a devenit tipul tau de personalitate. Bineinteles, acum am rezumat cat de
mult am reusit, procesul este ceva mai complicat, dar esenta asta este.
Imagineaza-ti ca ai putea sa iti raspunzi la intrebarile esentiale care te framanta:
Cine sunt?
De ce nu ma simt implinit, multumit?
De ce repet aceleasi greseli din nou si din nou?
Cum pot sa devin mai bun?
Daca cumva te simti neimplinit, daca ai impresia ca pe strada lumea are ceva cu tine si nu stii
de ce, sau daca din cauza gandurilor nu mai poti sa dormi noaptea, daca simti ca viata ta nu
prea are sens si esti intr-o permanenta cautare, atunci sa stii ca de fapt te-ai indepartat de la
drumul tau.
Apropo de acest drum al tau, cea mai frumoasa descriere am gasit-o in Alchimistul,
cartea lui Paulo Coelho. Acolo era numit legenda personala si spunea ca nu toti oamenii isi
pot trai legenda personala, unii se intersecteaza cu drumul lor, dar nu il urmeaza si regreta
apoi toata viata.
Stii cum se spune: dusmanul cel mai mare al tau esti chiar tu eneagrama tocmai asta face: iti
spune ce tendinte ascunse exista in tine, te avertizeaza inaine de a incepe sa gresesti.
Cum anume gresim? Pai, greseli facem toti si tot timpul. Greselile la care ma refer ca ar putea
sa te indeparteze de la drumul tau sunt cele pe care le repeti si deja nu le mai vezi.
Retine urmatoarea replica si foloseste-te de ea ca de o busola: Numai pe calea fericirii tale
vei gasi invatatura pentru care ai ales sa traiesti aceasta viata Richard Bach (cartea Iluzii)
Aceasta fraza de mai sus este indicatorul tau de directie. Ce spune Bach? Pai, daca nu te mai
simti fericit, inseamna ca ceva nu e in ordine. Ce anume ai facut de ai deviat de la calea
fericirii tale, iti spune eneagrama.
Din fericire avem tradus n romnete una din cele mai complexe cri despre Eneagram,
dac nu cumva chiar cea mai bun. Este vorba de cartea nelepciunea Eneagramei, scris de
don Richard Riso i Russ Hudson.
http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Eneagrama_Riso_Hudson.htm
fragmente traduse
ENEAGRAMA. Cele 9 fee ale sufletului Richard Rohr & Andreas Ebert
Eneagrama ne poate ajuta s ne clarificm percepia pe care o avem despre noi nine, s
devenim de o onestitate intransigent vizavi de noi nine i s discernem tot mai bine cnd
ascultm, de fapt, doar propriile noastre voci i scheme interioare, rmnnd prizonieri ai
prejudecilor noastre, atunci cnd, din contr, suntem capabili s ne deschidem pentru ceva
nou.
n acest mod a fost utilizat Eneagrama la nceput. Ea ine de un fel de tiin ezoteric pe
care ndrumtorii spirituali nu o transmiteau dect n snul grupului lor de apartenen,
sub o form strict oral, cu scopul de a-i ajuta pe oameni. Cnd aceast motenire a ajuns n
Statele Unite, s-a ntmplat ceea ce trebuia s se ntmple: ea a fost pus pe hrtie. n prezent,
apar carte dup carte pe aceast tem. n mediile catolice, mai ales, ea a realizat o ptrundere
triumfal. Poate c aceasta ine de faptul c noi, religioii (clugrii) catolici, avem timpul i
posibilitile de reculegere necesare pentru a ne apleca temeinic asupra acestor chestiuni. ..

Se pare c aceast tiin nu a fost inventat de cineva n special, ci se pare c ea a fost

descoperit intuitiv de-a lungul mileniilor de ctre cuttorii i iubitorii de adevr
n anul 1970, cnd am nceput s cunosc Eneagrama, am trit una din cele trei mari
experiene de convertire din viaa mea. Am simit literalmente cum un vl mi cade din faa
ochilor i subit am neles c tot ceea ce fcusem pn atunci a fost ntotdeauna just (ceea
ce este foarte important pentru un UNU ca mine), dar c mobilurile mele fuseser false. Este
o constatare att de dificil de fcut i de admis! Dar ea conduce tocmai la enunarea regulii de
aur. Att timp ct nu am trit acest sentiment de ruine, nc nu ne-am gsit numrul nostru de
pe Eneagram. Cu ct experiena este mai umilitoare, cu att privim lucrurile mai drept n
fa. .. Amintesc nc o dat c obiectivul meu este de a demasca egoul i de a pune
degetul pe aspectele lui ntunecate; Eneagrama dezvluie jocurile de care ne lsm luai.

sursehttp://www.ceruldinnoi.ro/pages/Richard_Rohr_Eneagrama.htm
Fragmente din volumul
NELEPCIUNEA ENEAGRAMEI Don Richard Riso i Russ Hudson
http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Eneagrama_Riso_Hudson.htm
Testul Eneagramei TAS Este structurat pe 9 seturi a cate 15 intrebari care reliefeaza caracteristicile si
pattern-urile fiecarei tipologii. http://www.damaideparte.ro/psihologie-practica/testul-eneagramei-tas/
SURSE: http://www.slideshare.net/caliopi/curs-4-15970410 http://www.nlpmania.ro/afla-ce-se-ascundein-spatele-personalitatii-tale-continuare/comment-page-6/#.VAvWr_ldVv http://www.ceruldinnoi.ro/pages/
Eneagrama_Riso_Hudson.htm http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=2013 http://ww
w.psiho.eu/2008/10/testul-rapid-al-eneagramei-afla-ce-tip-de-personalitate-esti/ http://www.adanima.org/2
010/12/14/3702/ http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Richard_Rohr_Eneagrama.htm

Testul TAS este mai sofisticat si contine mai multe ntrebari decat testul
rapid QUEST, expus in articolul precedent.

Este structurat pe 9 seturi a cate 15 intrebari care reliefeaza caracteristicile si pattern-urile

fiecarei tipologii. Va va lua putin mai mult timp ca sa-l completati dar va va ajuta sa va
identificati sau sa va confirmati cu mai multa exactitate tipologia careia apartineti.
Luati o coala de hartie si acordati-va un punctaj intre 1 si 5 pentru fiecare dintre afirmatiile
urmatoare in functie de gradul de veridicitate sau aplicabilitate in ceea ce va priveste, luand in
considerare urmatoarea scara de valori:
1 Complet neadevarat
2 Rareori adevarat
3 Partial adevarat
4 In general adevarat
5 Foarte adevarat
Adunati punctajul obtinut la sfarsitul fiecarei tipologii.
Tipul 1

1. Majoritatea oamenilor ma considera a fi o persoana serioasa, care nu arunca vorbe in vant

si daca luam in considerare modul meu de a fi, cred ca este adevarat.
2. Intotdeauna am incercat sa fiu sincer si obiectiv cu privire la mine insumi si sunt hotarat
sa imi urmez constiinta orice s-ar intampla.
3. Poate ca exista o anumita parte mai salbatica a mea dar in general vorbind, asta nu ma
caracterizeaza per ansamblu.
4. Am senzatia ca traiesc avand un judecator in mintea mea: uneori judecatorul este intelept si
da dovada de discernamant, alteori este pur si simplu aspru si neinduplecat.
5. Consider ca am platit un pret imens pentru incercarea de a fi perfect.
6. La fel ca si celorlalti, imi place foarte mult sa rad, ar trebui sa fac asta mai des!
7. Principiile si idealurile mele dau sens si valoare vietii mele si ma inspira catre realizari tot
mai mari.
8. Nu inteleg de ce foarte multi oameni au standarde atat de scazute si renunta asa de usor la
ele.
9. Atat de multe lucruri depind de mine ca sa le organizez, incat trebuie sa fiu mai organizat si
mai metodic decat altii.
10. Simt ca am fost menit sa am o misiune, poate e chiar o chemare catre ceva maret si cred
ca este posibil sa realizez ceva extraordinar in viata.
11. Urasc greselile si prin urmare tind sa fiu extrem de meticulos pentru a ma asigura ca
lucrurile sunt facute asa cum trebuie.
12. Mult timp am crezut ca lucrurile sunt fie bune fie rele si nimic mai mult.
13. Imi este destul de dificil sa ma multumesc cu lucrurile care sunt facute doar suficient de
bine.
14. Foarte multe responsabilitati au cazut pe umerii mei: daca nu m-as fi ridicat la inaltimea
indatoririlor mele, numai Dumnezeu stie ce s-ar fi intamplat.
15. Sunt extrem de impresionat de nobletea si generozitatea umana manifestata in situatiile
critice.

Tipul 2

1 Imi pasa intr-adevar de ceilalti si asta ma face sa iau parte integranta in viata lor la
sperantele, visele si nevoile fiecaruia.
2. A fi prietenos este ceva natural pentru mine. Imi este foarte usor sa intervin in cadrul unei
conversatii si ma adresez tuturor cu numele de botez.
3. Am descoperit ca oamenii imi raspund foarte calduros atunci cand ii incurajez si le acord
atentie.
4. Simt nevoia de a duce cu mine acasa toti cainii vagabonzi pe care ii vad pe strada.
5. Ma simt bine la gandul ca sunt o persoana atenta si generoasa.
6. Imi este dificil sa imi asum meritul pentru cate servicii am facut celorlalti, dar ma
deranjeaza foarte mult atunci cand acestia nici nu par ca le observa sau ca le pasa.
7. Este adevarat ca fac adesea pentru ceilalti mai mult decat ar trebui ofer prea mult si nu
imi acord suficienta atentie mie insumi.
8. Imi dau seama adeseori ca incerc practic sa ii castig pe ceilalti de partea mea mai ales
daca la inceput mi se parea ca le sunt indiferent.
9. Imi place extrem de mult sa imi intretin prietenii, fiind o gazda amabila atat pentru ei cat si
pentru familia mea cuprinzatoare care include multi membri.
10. Pot sa ma dovedesc un prieten cald si de ajutor la nevoie dar in interior sunt mai dur decat
cred ceilalti.
11. Pot sa imi exprim sentimentele pe care le am pentru ceilalti mult mai deschis decat
majoritatea oamenilor.
12. Fac eforturi foarte mari pentru a fi la curent cu ceea ce li se petrece persoanelor la care tin.
13. Ma consider pe mine insumi ca fiind un fel de vindecator al inimilor ranite.
14. Am avut frecvente probleme financiare si de sanatate pentru ca am pus nevoile si
interesele altora mai presus de ale mele.
15. Ador sa fac tot posibilul pentru a-i face pe oameni sa se simta bine veniti si apreciati.
Tipul 3

1. Ma percep ca fiind o persoana mai mult decat competenta; chiar ma deranjeaza cand nu
sunt eficient.
2. Cand lucrurile imi merg bine, se poate spune ca stralucesc de fericire pentru ca sunt cine
sunt si am viata pe care o am.
3. Incerc sa ma prezint celorlalti in lumina cea mai prielnica dar oare nu asa facem asa cu
totii?
4. Tind sa fiu strain de sentimentele mele le percep cu putere o vreme, apoi trec mai departe.
5. Mi se pare important sa simt ca am succes, chiar daca nu sunt inca la nivelul la care as vrea
sa fiu.
6. De bine, de rau, stiu cum sa-mi ascund nesiguranta oamenii n-ar putea niciodata sa
ghiceasca ce simt cu adevarat!
7. Vreau sa-i impresionez pe cei din jur, asa ca de obicei sunt politicos, manierat si prietenos.
8. Stiu cat de bine se descurca prietenii si colegii mei si tind sa ma compar cu ei.
9. Deseori incerc sa fiu cel mai bun la ceea ce fac daca nu pot sa fiu exceptional la un lucru,
de obicei renunt.
10. Pentru a-mi atinge scopul, a trebuit uneori sa fac lucrurile mai superficial

11. Cand sunt nesigur pe mine, pot sa fiu distant si rece.

12. Ma deranjeaza foarte tare cand ceilalti nu vad cat de bine am lucrat.
13. Ma adaptez mai bine decat majoritatea: daca lucrurile nu merg cum trebuie, stiu cum sami schimb comportamentul pentru a obtine rezultatele dorite.
14. Am intotdeauna un tel si stiu cum sa ma motivez pentru a-l atinge.
15. Sunt intr-o masura dependent de munca ma simt dezorientat daca nu fac nimic.
Tipul 4

1. Imi place sa aud despre mine ca ceilalti ma percep ca fiind enigmatic, dificil si
contradictoriu.
2. Tind sa tin mult timp in mine sentimentele negative, pana sa reusesc sa ma eliberez de ele.
3. Deseori ma simt singur si parasit, chiar si cand sunt in compania persoanelor apropiate.
4. Daca sunt criticat sau neinteles, tind sa ma retrag in mine si sa stau imbufnat.
5. Mi-e greu sa ma implic in proiecte, daca nu detin controlul creativ.
6. Tind sa nu ma conformez regulilor si asteptarilor, pentru ca vreau sa-mi las amprenta pe
orice intreprind.
7. Dupa standardele obisnuite, sunt relativ teatral si temperamental.
8. Tind sa petrec relativ mult timp imaginandu-mi scene si conversatii care nu s-au intamplat
in realitate.
9. Tanjesc dupa cineva care sa ma salveze si sa ma duca departe de situatia asta
apasatoare/mohorata.
10. Cand dau de greu, tind sa ma prabusesc si sa renunt poate ca renunt prea usor.
11. Pot ierta aproape orice, in afara de prostul -gust.
12. In general, nu-mi prea place sa lucrez prea indeaproape cu altii.
13. Regasirea de sine si loialitatea fata de nevoile mele emotionale au fost mereu motivatii
puternice pentru mine.
14. Nu-mi place nici sa preiau conducerea, nici sa fiu condus.
15. Sunt perfect constient de vocea intuitiei mele, fie ca am sau nu curajul sa actionez dupa
cum imi dicteaza.
Tipul 5

1. Imi place sa studiez lucrurile in profunzime si sa insist asupra detaliilor pana cand inteleg
totul pe cat de complet posibil.
2. Sunt o persoana deosebit de exclusivista care nu lasa multi oameni sa-i patrunda in lumea
interioara.
3. Nu ma simt foarte mare sau puternic mai degraba mic si invizibil: as fi un spion bun!
4. Oamenii ar crede ca sunt nebun daca ar sti la ce ma gandesc in majoritatea timpului.
5. Doar avand informatii exacte poti lua o decizie rationala dar in alta ordine de idei,
majoritatea oamenilor nu sunt rationali.
6. Familia mea crede ca sunt destul de ciudat sau excentric mi-au spus de multe ori ca ar
trebui sa mai ies in lume.
7. Pot sa palavragesc cu cei din jurul meu daca vreau; dar de cele mai multe ori prefer doar sa
privesc nebunia din jurul meu.
8. Daca vrei sa-ti rezolv o problema, lasa-ma sa ma gandesc singur la ea si o sa-ti gasesc

raspunsul.
9. Daca te gandesti putin, iti dai seama cat de ciudat poate fi comportamentul normal.
10. Tind sa lucrez mult timp la detaliile si fineturile proiectelor mele.
11. Majoritatea oamenilor sunt atat de ignoranti incat e un miracol ca lucrurile chiar
functioneaza!
12. Tind sa stiu multe lucruri din tot felul de domenii, iar in unele chiar ma consider expert.
13. Sunt foarte curios si imi place sa descopar de ce lucrurile sunt asa cum sunt nici ceea ce
pare evident nu este cu adevarat asa daca studiezi problema mai in adancime.
14. Mintea mea e atat de intensa si activa incat simt deseori ca-mi ia foc.
15. Deseori pierd orice socoteala a timpului pentru ca ma concentrez foarte intens la ceea ce
fac.
Tipul 6

1. Sunt atras de cei cu autoritate, dar in acelasi timp nu am incredere in ei.

2. Sunt o persoana foarte emotiva, desi nu imi dezvalui prea des trairile decat in fata celor
care imi sunt apropiati, si nici atunci intotdeauna.
3.Daca fac o greseala, mi-e teama ca toata lumea va sari pe mine.
4. Ma simt mai in siguranta facand ceea ce se asteapta de la mine decat facand ceva de unul
singur.
5. S-ar putea sa nu fiu intotdeauna de acord cu regulile si nu le urmez mereu dar vreau sa
stiu care sunt!
6. Mi-e greu sa-mi schimb prima impresie pe care o am despre cineva.
7. Sunt cativa oameni pe care ii admir cu adevarat aceia sunt intr-un fel eroii mei.
8. Nu-mi place sa iau decizii importante, dar in mod clar nu vreau sa le ia altii pentru mine!
9. Unii oameni ma vad ca fiind agitat si nelinistit dar ei nu stiu decat o parte din adevar!
10. Stiu cat de tare o dau eu in bara, asa ca mi se pare normal sa fiu suspicios fata de ceilalti.
11. Vreau sa am incredere in oameni, dar deseori ma intreb ce motive ulterioare au in ceea ce
fac.
12. Lucrez cu adevarat intens: trudesc de zor pana cand se rezolva ceea ce e de rezolvat.
13. Ascult opiniile oamenilor in care am incredere inainte sa iau o decizie majora.
14. E ciudat: pot sa fiu sceptic, chiar cinic cand vine vorba de tot felul de chestii si pe urma sa
fiu complet dus de nas in legatura cu altceva.
15. Am tendinta sa fiu foarte anxios.
Tipul 7

1. Imi place foarte mult sa calatoresc si sa descopar mancaruri noi, sa cunosc oameni deosebiti
si sa experimentez cu alte cuvinte, sa traiesc din plin in vartejul fabulos al vietii!
2. Agenda mea de obicei e plina si imi place sa fie asa: n-o sa las paianjenii sa-si teasa panzele
pe mine!
3. E mai important pentru mine sa am parte de lucruri interesante si variate decat sa traiesc
confortabil desi voi trai bine oricand mi se ofera ocazia.
4. Mintea mea e foarte vorbareata uneori simt ca ma gandesc la zece lucruri deodata!
5. Singurul lucru pe care nu pot sa-l sufar e sa ma plictisesc si am foarte mare grija sa nu ma
plictisesc vreodata.

6. Ma implic cu adevarat in relatii, dar atunci cand se termina, trec usor mai departe.
7. Sunt curios si aventuros. De obicei sunt primul din grupul meu de prieteni care vrea sa
incerce ceva nou.
8. Atunci cand nu ma mai distreaza sa fac ceva, ma opresc.
9. Nu sunt doar o persoana iubitoare de distractie am si o fateta serioasa, chiar intunecata,
desi nu-mi place sa o arat prea des.
10. Sunt mai bun in a vedea imaginea de ansamblu decat de a lucra la detalii: imi place mai
mult sa vin cu idei noi decat sa ma implic in a le realiza.
11. Cand vreau cu adevarat ceva, gasesc de obicei o metoda de a obtine acel lucru.
12. Mi se mai intampla sa fiu doborat, dar ma ridic repede!
13. Una dintre problemele mele principale e ca imi fuge repede atentia si pot sa ajung foarte
imprastiat.
14. Tind sa cheltuiesc mai mult decat ar fi cazul.
15. Imi place sa am alti oameni in jurul meu atata timp cat si ei merg in aceeasi directie ca
mine.
Tipul 8

1. Sunt foarte independent si nu-mi place sa depind de ceilalti cu lucrurile de care am cu

adevarat nevoie.
2. Simt ca uneori, e nevoie sa faci si gesturi mai dure pentru a reusi sa realizezi ceea ce ti-ai
propus.
3. Cand imi pasa de cineva, incep sa ma gandesc la el ca la omul meu si simt ca trebuie sa
am grija de interesele lui.
4. Obtin rezultate bune de la ceilalti: stiu cum sa-i rasplatesc si cum sa-i presez ca sa faca tot
ceea ce este nevoie.
5. Nu imi plac persoanele slabe, care ezita mult slabiciunea nu aduce decat probleme.
6. Am o vointa puternica: nu renunt si nu dau inapoi cu usurinta.
7. Sunt foarte mandru cand un protejat de-al meu incepe sa se descurce singur.
8. Am o latura tandra, chiar sentimentala, dar n-o arat decat unui grup foarte restrans de
persoane.
9. Oamenii care ma cunosc apreciaza faptul ca merg la ei si le spun exact ce am pe suflet.
10. A trebuit sa lucrez pentru tot ceea ce am si cred ca e un lucru bun, care te intareste
pentru viata si te face sa-ti dai seama ce vrei cu adevarat.
11. Ma vad ca fiind genul de persoana care-i provoaca pe ceilalti sa iasa din zona in care se
simt confortabil pentru a da tot ce e mai bun din ei.
12. Am un simt al umorului mai dur, uneori chiar necizelat, desi cred ca majoritatea oamenilor
sunt rigizi si se simt jigniti prea usor.
13. Pot sa ma infurii foarte tare, dar imi trece repede.
14. Ma simt extraordinar cand fac ceea ce altii spun ca e imposibil: imi place sa merg pana la
capat si sa vad daca pot invinge.
15. De obicei trebuie sa fie cineva care sa aiba parte de ghinion intr-o situatie, dar nu vreau ca
acela sa fiu eu.

Tipul 9

1. Se pare ca ce le place cel mai mult oamenilor la mine este faptul ca se simt in siguranta in
preajma mea.
2. Nu ma deranjeaza sa fiu in preajma oamenilor, nu ma deranjeaza nici sa fiu singur oricum
e bine, atata timp cat sunt impacat cu mine insumi.
3. Am gasit un anume echilibru in viata mea si nu vad de ce ar trebui sa-l tulbur.
4. Confortul, in orice sens, este ceea ce ma intereseaza.
5. Prefer sa las pe celalalt sa faca asa cum vrea, decat sa creez o disputa.
6. Nu stiu exact cum reusesc, dar nu las nimic sa ma afecteze.
7. Sunt destul de usor de multumit si, in general, consider ca ceea ce am imi este de ajuns.
8. Mi s-a spus ca par distras si absent eu inteleg tot ce se intampla, dar nu vreau sa
reactionez la nimic.
9. Nu ma consider a fi o persoana incapatanata, dar multi mi-au spus ca odata ce mi-am pus
ceva in gand pot sa fiu foarte fixist.
10. Majoritatea oamenilor se agita prea tare: eu sunt mult mai echilibrat si stabil.
11. Trebuie sa luam ce ne da viata, ca oricum nu putem face mare lucru, in rest.
12. Inteleg mai multe puncte de vedere si am mai degraba tendinta sa fiu de acord cu ceilalti,
decat sa nu fiu de acord cu ei.
13. Cred ca e mai important sa pui in valoare aspectele pozitive, decat sa amplifici lucrurile
negative.
14. Am o filosofie de viata, care ma ghideaza si ma sustine atunci cand mi-e greu.
15. In timpul zilei, fac tot ceea ce este de facut, dar la sfarsitul zilei, ma pricep foarte bine sa
ma relaxez si sa ma destind.
Rezultate finale

Daca ati obtinut intre:

0- 30 p este foarte posibil ca nu faceti parte din tipologia respectiva
30-45 p este posibil ca aveti aspecte ale tipologiei respective sau un parinte sa aiba aceasta
tipologie
45-60 p Poate sa fie o influenta a tipologiei invecinate predominante- aspect cunoscut sub
numele de aripa
60-75 p Faceti probabil parte din tipologia respectiva (dar puteti sa faceti parte si din alta
tipologie, daca mai multe aspecte esentiale nu vi se potrivesc).
Daca ati obtinut un punctaj mai mare de 60 p la mai multe teste si nu v-ati hotarat ce tipologie
sunteti, va sfatuim sa cititi inca o data cu atentie scurta descriere a tipurilor de personalitate pe
care am prezentat-o in articolul anterior si sa alegeti cu obiectivitate tipologia care va
caracterizeaza cel mai mult