Dr.

AUREL POPESCU-BALCE~TI -

MANIFESTARILE SPIRITUALE
FUNDAMENTUL
CREDINTELOR
,. RELIGIOASE
.
 CUPRINS

Cuvant introductiv 9
Monismul spiritual al universului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 15
Activitatea incon~tienta ~isubcon~tienta - atributeale spiritului. . 26
Con~tiinta, atribut spiritual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 36
Liberul-arbitru ~i fatalitatea 47
Pacatul strfuno~esc,originar sau mo~tenit 51
Spiritul protector ~i presentimentul 57
Aparitia ~i disparitia civilizatiilor prin reincarnare.
Ciclul spiritual planetar 61
Spiritulsatanic , 90
Starile afective ale sutletului 107
Evolutia spiritului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .112
Activitatea incon~tientAa corpului uman,
manifestarea spiritului prin corpul eteric .126
Corela!ia dintre starea de sanatate a organismului ~ibuna
func!ionare a tluidelor eterice ~i astrale din corpul omenesc . . . . .135
Ereditatea spiritualii, materializari, fantome, stafii, bilocatie,
translocatie ,.,., .150
Dovada existentei energiei spirituale la somnambuli . . . . . . . . . . .163
Pedeapsa cu moartea viizutAdin punct de vedere spiritual .167
Cuvant de incheiere ,.. .170
Bibliografie selectiva , .181

5
 _0 - 0_ _ _~ _ 0" _- --

DEDIC ACEAST ACARTE LOCUITORILOR

DIN COM UNA MEA NATALA,
BALCE~TI, JUDETUL VALCEA

in primele trei carli - Enigma vietii ~i a moqii, Spirit,

suflet ~ireincarnare $i Destinul omului - am descris 0 doctrina
ezoterica aSlipranatllrii omului, bazatape-convorbirea dintre
/isus $i Nicodim.
Conform acestei doctrine, omul este alcatuit din trei
parli distincte: trup, sujlet $i spirit.
Spiritul reprezinta entitatea nemuritoare $i indivizibila.
Trllplll este partea pieri/oare $i divizibila.
Sujletlllface legatura intre cele doua parti, elfiind deter-
minat de cOlpuleteric$i,inparte, de corpul astral,careformeaza
perispiritul. El intreline viala, mi$carea $i unitatea corpului
uman. Dllpa moartea corpului fizic, urmeaza 0 alta moarte,
aceea a sujletlilui nostru, caci corpul eteric $i cel astral se
pierd in eterul universal. Numai spiritul este nemuritor, el se
va fnaltape planul corespunzator treptei sale de evolulie, reve-
nind la reincarnare,pentru ca,pr~n incorporarea sa in trup, in
materie, sa sufere $i sa poata beneficia de 0 spiritua/izare mai
inalta.
Aceea$i tema este reluata $i in cm'tea defala, ideeaprin-
cipalafiind aceea ca tot ceea ce este in univers $i pe pamant
sunt crealii ale energiei spirituale. Aceasta este doctrina mo-
nismului spiritual, care se sprijina pe ideea ca Dumnezeu a
creat lumea prin voinla llli, care nu este altceva decat forta
spiritului.
Vorbind despre aceasta, Iisus spunea ca noi ne na$tem
din apa $i din spirit, apa simbo/izand materia jluidica ce se
transformii fa injinit. Efface astfel aluzie la dubla transfor-
I
mare, ajiinlei spirituale, pe de 0 parte, $i a inveli$urilorjlui-
dice ale corpului u.man,pe de altaparte, care se vor depresura
7
i
J
 dupa :naart~ ~ifara de care nu se poate patrunde in impara{ia
spiritdor ('urate. "Caci ceea ce este nascut din carne este
carne, adica inlan{uit ~i pieritor, iar ceea ce este niiscut din
duh, spirit, este duh, adica liber ~i nemuritor. Viintul suflii in-
cotro vrea ~i auzi vuietul, dar nu ~tii de unde vine ~i niei incotro
merge, tot a~a este cu oricine este nascllt din duh ". (Joan III.
8). Acedsta doctrinii este contrarii sistemelor jilozojice ale du-
alismullii ~i ale monismului material. Ea este aprobatii nUlnai
Inparte de r~ligia cre~tina, ~i din acest punct de vedere; doresc
sii declar cd 1111
fac niei 0 criticii vreunuia dintre aceste sisteme
jilozojice. in aceastii carte este descrisiijilozojia ezotericii asu-
pra lumii, cunoscutii de marii ini{iali- ai Antichitiilii, ~i care
cred cii raspunde cel mai bine tuturor problem'elor nerezolvate
ale vietii ~i ale morlii. Este ~ipunctul.meu de vedete, pe care
il impiirta~esc eititorilor mei, dar orieine este liber sa creada
. ~i sii judece cu propria lui con~tiinlii, c'onform gradului diferit
de spiritualizare pe care fl avem jiecare.
AUTORUL

I
I
iI
I
I

}
!
8
 -- _.-- - --- - ---

CUVANT INTRQDUCTIV

Cunoscand organismul uman din toate punctele de ve-

dere (biologie, medicina, biologie, fiziologie, genetica, embri-
ologie, histologie) etc., ne dam seama de complexitatea lui,
cele 0 suta de milioane de miliarde de celule ale sale functio-
nand, fiecare in parte, ca 0 adevarata uzina ~i toate la un 'loc
intr-oo tot unitar, cu un scop precis, acela de a men!ine via!a ~i
I
a 0 perpetua.
Disecand fiecare fenomen ce se petrece in organism, ne
I
I
dam seama ca multe dintre ele nu au 0 explica!ie clara, con-
cep!ia materialista nel1imurind0 serie de aspecte pe care nu Ie
I putem intelege. Singura explicatie 0 putem obtine daca apelam
la 0 forta deosebita, cu 0 inteligenta aparte, care sa conduca
toate reactiile din organism. Aceasta forta deosebita este ener- .
gia spirituala ce se afla in fiinta umana ~icare determina in ul-
tima instanta toata activitatea intema ~i externa a omului.
Acest spirit, ca scanteiedivina, parte dumnezeiascain om,
reprezinta elementul nemuritor ~i transcendent, care se incar-
neaza in om 0 data eu na~terea sa. EI vine din lumea astrala ~i
reprezinta spiritul care a loeuit in alt trup omenesc intr-o alta
viata. Trimis la reincamare pentru 0 noua experienta de viata
pamanteasdi, spiritul creeaza mai intai eorpul eteric al viito-
rului tat, adica matricea energetiea ee poarta in sine informatia
eterica a fiedirui tesut ~iorgan in parte. El poarta ceasul biolo-
gic al desta~urarii tuturor activitatilor organismului uman ~inu
numai uman, ~i se gase~tela baza tuturor fenomenelor din na-
tura. Dotat cu inteligenta,memorie ~ivointa, el ~tiecand ~icum
sa determine activitate~corpului fizic. in ~l se gase~teinforma-
tia pe baza direia se desta~oaraformarea ~idezvoltarea embrio-
nului uman, activitatea ~i diviziooea eelulara.
Intreaga activitate incon§tientaa proceselor fiziologice §i
biochimiee din organism este sub dependen!a acestui corp
9

I
 eteric. Absorbit din univers prin cele ~aptecentre de absorbtie
eterica ~i astrala, descrise in caqile precedente, el se conc~n-
treaza in organism pe formatiuni nervoase, in special in sis-
temul nervos vegetativ sau autonom.
Activitatea specifica a fiecarui tesut din organismul
uman i~i are 0 informatie energeticaspeeifiea incorpul eteric
care absoarbe din fluidul solar, in eantitati selective ~i in mod
specific, fiecare vibratie de culoare a speetrului solar. In mod
concret, activitatea incon~tientaa organismului uman este con-
dusa de inervatia simpatica ~iparasimpatica, astfel ca, pe baza
principiuhii actiunii inverse, mentine homeostazia interna a or-
ganismului uman.
Localizarea spiritului in organism nu este nici in inima,
a~a cum s-a crezut, nici in stomac sau..in ficat, nici in ventri-.
culii cerebrali ~inici in glanda pineala"considerata ea al treilea
ochi. Localizarea spiritului in inima se baza pe observatia ca
aceasta, in decursul unei vieti omene~tr de aproximativ ~apte-
zeci de ani, i~i mentine ritmicitatea batailor sale, cu 0 precizie
uimitoare in cele peste doua miliarde einei sute de milioane de
batiii. Se mai baza, de asemenea, pe observatia ea singurul or-
gan al corpului omenesc ee nu intra in putrefaetie dupa moar-
te, pana la noua zile, este inima ~i, de asemenea, ca aceasta
sufera procesul de descompunere abia la patruzeci de zile dupa
moarte. In stransa legatura cu aceasta sunt ~izilele de parastas I
care se fac celui decedat, la noua ~i la patruzeci de zile dupa Ii
moarte. Se confunda astfel un atom special de vitalitate al eor-
pului etelic, ce se gase~tein auriculul drept, in a~a-nuniitulnod- II

allui.Keith ~i Flasch, de unde pleaca impulsul nervos ee se di-

fuzeaza in.mu~chiul cardiac, eu notiunea de spirit. "

Spiritul se afla localizat la nivelul trunchiului cerebral, I

I
care se gase~te ~i in regnul animal inferior. Acestaeste res-
ponsabil de starea_noastr~ .de veghe. ~l. prime~t~. in ~ec~re se-
cunda peste 0 suta de mlhoane de bU:)1nformatn atat dIll me- .
I

diul intern al organismuIui, cat~i din mediul extern, pe care Ie I

triaza prin inteligenJasa, tinand sub control activitatea interna
incon~tienta, prin intermediu~ hipotalamusului - 0 alta for-
10
 -- _.- - --- -- -----

matiune nervoasa ce se afla la baza creierului ~i prin al carui

corp eteric se mentine direct aceasm homeostazie. EI este cel
ce tine sub control metabolismullipidic, proteic, glucidic, al
apei ~isarurilor minerale, al termogenezei, al functiei de repro-
ducere, determinand ~i activitatea gonadelor din organism.
Uncle informatii ce ajung la acest subcon~tient,reprezen-
tat de substanta reticulara, ce trebuie"con~tientizate, sunt tri-
mise scoartei cerebrale. Aceasm formatiune nervoasa prime~te
~i informatii ce ajung, deci, In ultima instanta tot la substanta
reticulara, pentru ca aceasta sa puna in actiune diferite organe
interne, in raport cu informatiile primite ~i care sunt decodi-
ficate prin inteligenta sa. In afara de aceste informatii interne
~i externe, subcon~tientul mai prime~te in permanenta mesaje
telepatice incon~tientedc la spiritele din univers care reprezin-
" ta totalitateaganduriloratlatcin eterde lapersoanein viatasau
t de la persoane decedate, al caror spirit ~i con~tiinta raman de-
pozitate in con~tiinta cosmidi universala ~i se manifesta cu
personalitatea lor, a caror identitate nu se pierde. Ce materie ar
putea avea aceasta inteligenta ~i aceasta memorie extraordi-
I
nara, care nu numai ca retine in memoria sa modele de func-
tionare pentru orice informatie, dar poate ~i sa previna ~i sa
\ prezica anumite fenomene?
S-a constatat, prin fenomenul de telepatie, de transmitere
a gandului la distanta, ca omul ce percepe mesajul telepatic
devine con~tient de el, In cateva secunde dupa ce aparatele in-
registreaza perceperea lor. Unde in alta parte s-ar putea per-
cepe gandul, decat in aceasta substanta reticulara?
Activitatea mentala nu este determinata de creier. S-au
descris cazuri cand creierul este distrus aproape in totalitate
prin abcese cerebrale, tumori cerebrale sau in urma unor extir-
pari chirurgicale,~i,cu toate acestea, memoria ~igandirea omu-
lui nu sunt afectate.
In hipnoza activitatea scoartei cerebrale este suprimata
~i,eu toate acestea, omul i§iaduce aminte en exactitate de fapte
din viafalui actuaia sau din aite viefi anterioare.
11

-- - - -
 Un somnambul nu face niciodata 0 fapta care sa con-
travina legilor sociale sau morale: Cum seexplica aceasta? Dar
eel mai convingator aspectil intalnim la fantomele materiali-
zate din corpul eteric al mediuniului. Cum'se mai pot explica
in aces~caz memoria, gandirea, vointa ~i personalitatea fan-
tomei? In nici'UnCalidc:creieml fantomei - ele sunt actiuni ale
spiritului. ' ",. "

Memoria sepastreaza §i iftspiritill dezincarnat, cel aflat

in spatiul astral dupa moarteanoastra. A~a se explica identi-
tatea lui in ~edintelede spiritism ~i comunidirile pe care Ie fac
me~iumii aflati in transa.
Pt:infocta spiritului, Dumnez~u a creat lumea materiala
din enetgiile eterice, din eteml universal. Tot foqa spirituala
este ac€eacaredetermina aparitia fantomelor sau materializarea
oricarullucru material, insufiept sau nelnsufletit. Energia spiri-
tuaia este responsabila de toate fepomenele zise paranormale:
levitatie, clarvedere, telechinezie, teleportare,radiestezie, tele-
patie, bilocatie etc.
Spiritul este imbracat in haine tluidice,astrale, care for-
meaza perispiritul ~icare, aUituride corpul eteric, determina
starile afective ~isentimentele. Corpul astral poseda vedere as-
traIa ~i auz astral. A~a se explidi cum un om hipnotizat poate
citi un ziar cu ochii inchi~i sau cum altul atlat in transa descrie
fenomep,ece se petrec la mii de kilometri distantii sau din lu-
mea astrala. Prin acest corp astral, care dupa moarte ramane un
timp .alaturi de spirit, spiritul unui om mort vede tot ce se in-
tiimpla cu cei rama~i dupa moartea sa fizica. Tot prin vedere:?i
auz astral, se explica faptill ca omul aflat in moarte clinica i:?i
reaminte~tetoate actiuriilece s-au desta~uratpentm readucerea
lui la viata de catre personalul medical.
Prin corpul astral desprins de corpul fizic in timpul vietii
ptin somn, yoga, meditatie transcendentala, hipnoza sau in
transa; spiritul omului poate lua contact cu lumea astrala, cu
spirite incarnate sau dezincarnate atlate in spatiu. Aceasta da-
torita taptuluidi personalitatea$i eOll$tiintaomului sunt atribute
spirituale, ele ramanand eu identitatea spiritului $i dupa moar-
12
 te. Con~~iintanoastra spirituala personala se contope§te' cu
con~tiintaspirituala cosmica etema, tara timp §i tara spatiu;caci
aceste doua notiunisunt produse ale ,creierolui, ale materiei §i
sunt corelate de mi§care. " ,', , i,

In spatiul astral, 'dispare notiunea de:timp - trecuhtl,

prezentul §i viitorul se desfii~oaratoate la timpul prezent'A~a
se 'explica cum un medium aflat in transii'poate sa vada'eveni-
mente ~i fenomenece s,.au desta~uratin urma' cu sutesau mii
de ani (fenomenul de retrocognjtie}~i tot astfel se explica cum
ace~timediumi pot sa relateze evenimente ce se,vor desta~ura
in viitor peste sute de ani, dandu-ne relatii'despre persoane care
iilca nu s-aUnascut. Aceasta mai' confirma faptulca idestinul
omului este hotarat in lumea astrala'cu mult inainte de na§terea
sa §i este implacabil. ' ; '" ,', ' )", .'
Divinitatea a Creattot universul materialprin studii spiri..
tuale efectuate in spatiul astral, studii.de materializare §i spiri..
tualizare ce sunt aplicate apoi de om in viatapamanteasca.
Energia spirituaHi a determinat evolutia corpurilor ete-
rice, de la prima eeluIa vie ~ipana la om, mai'lnmi prin deter..
minari astrale §i apoi prin materializari pamante~ti.
Daca exista;o evolutie de.1a inferior la'superior, ea are
I
mai intai loc incorpurile eterice. Aeeastaexplieaevolutia
t speciilor, in eorpul eteric, nu in eorpul fizic; prin mutatii ge-
t neticeproduseprinhazard. ' ,

Aeeasta energie spirituala reprezinta'voiptalui Dumnezeu

in om, care are liberul-arbitru de a se manifesta in'viata. Cu;cat
I spiritulunui om se afla pe 0 treapta mai jos~eu atat mai des va
fi trimis la reincarnare, existand legi cosmiee precise care
hotarase aceasta. Pentru fieeare spirit, exista 0 karma proprie,
I
a§ac.umexista §i 0 karmaeolectiva pentru 0 familie,un sat sau
o natiune. .
. Stareaevolutivaa unui spiritnu sesuprapune eu inteli-
genta unui om, eaei poate fi un spirit evoluat, dar :eareeste tri-
mis Ia reincamare sa sufere pentru aevolua mai mult. Tocmai
pentru acest motiv, in aetuala sa viatfi,el poate avea un inteIel;t
mai slab. lnteleetul este, deei, predestinat rnainte de na§tere Ia
13
 fel ca ~idestinulomului. Omul se na~te intr-un anumit loc ~i
intr-o anumitaperioada a anului, pentru a prelua anumite flu-
.ideastralecare sa concure la alcatuirea corpului, conform des-
tinului sau. Pentru a fi mai inteligent dedit altul, centrele de
absorbtie eterica ~i astrale trebuie sa gaseasca in fluidele as-
tra,l~,~tsa absoarba anumite vibratii de .culoare din fluidul so-
lar. Numaidestinul spiritual poate explica de ce intr-o familie
eu mai multicopii, perfect sanato~idin punct de vedere organic I

~i crescutiin acelea~iconditii demediu, unul poate deveni un

savant',iar altul ramane un mediocl1;lsau chiar submediocru.
Aceasta,pentru ca acele conexiuni nervoase ce se fac la nivelul I

creierului au nevoie de 0 anumitft culoare din spectrul solar,

care seabsoarbeatat.dit este necesar indeplinirii destinului sau. I

. . Energiace fonneazaspirituls~~Olnporta,ca;un
i:>ipcom- I
I
puter ceinde'pline~tecu exactitate programullui, program ce se i
i
. afla inscris h\ memoria luL I
Actiunea spiritului se manifesta prin gand, caci acesta I
!
!
poarta un anumit cod spiritual, ce este decodificat la nivelul
subcon~tientului,adica acolo unde este localizat. Gandul este I
!
I
decodificatnu numai de spiritul omului, ei ~ide animal ~ichiar I
I
de plante,ceea ce inseamna ca exista un cod spiritual univer-
sal, atat in regnul vegetal, cat ~i in cel animal Toate acestea !

confirmafaptul ca, la origine, toate sunt create din aceea~iener-

. gie spiritualacare a evoluat apoi in diferite directii, conform
vointeidivinitatii.
Actiuneagandului explica efectele sugestiei, autosuges-
tiei ~i.alemagiei.Toate se datoreazaacpuniiganduluiasuprasub-
co~tientului care il poate decodifica ~i care actioneaza mra a
avea0 mentalitatesau un discemamant propriu,determinandac- i
puni confoffi1imaginii-simbol,pe care 0 aduce gandulrespectiv. j
Toate aceste aspecte ale energiei spirituale au fost des-
crise in dirtile pe care Ie-am publicat, iar in capitolele acestei
ciiftisootadusenoi argumentepentruconvingereaeititorilormei. I

14 I
---- I
j
 ---, .- -- - .----

MONISMUL SPIRITUAL AL UNIVERSULUI

Energia spirituaHista la baza ideii doctrinare.a monisnni..'

Iuispiritual al universului. Contrar sistemului filozofic afdua:
lismrihii care 'afirn1adi universul 'e'guvernat de'douAprincipii
antagoniste, materia ~ispiritul- sistem sustinut de Descartes ~i-
apoi de Kant - ~icontnir doctrinei materialiste care sustine un
monism material, conform caruia universul se bazeaza pe ma-
terie, iar energia ~i psihicul ar fi numai atribute .ale mat<briei-
idee sustinuta de Spinoza - monismul spiritual-sustine cama-
teria nu exista ca atare,ea nefiind dedit oconcentrare a fortelor
care,la randullor, sunt 0 forma concentrata a eterului spatial.
La originea lumii, se afla 0 substanta primordiala, care'
nu e materie.
Eterul primordial a fost pus in mi~care de forte' ce s-au
bazat pe legi statornice,inteligente. . .
Prin ~edinte de materializare, se constata' ca spiritul
creeaza materie. Aceasta confirma originea psihica a acestor
forte inteligente ce au creat materia~i inseamna ca universul
nu este altceva decat un vast element psihic care, prin propria
luiforta, a creat materia. Acest monism spiritual al universului'
estesustinut de doctrinareligieicre~tine~ia celei ce se gase~tein
Facerea, potrivit careia lumea a fost creata,de Dumnezeu: "La
lncelmta fost Cuvantul~iCuvantul a fosfla Dumnezeu ~iDum-
nezeu era Cuvantul". .
Supravietu~rea spiritului dupa moarte nu este in con-
tra~ictie c,,!nici 0 lege a natin-ii, el nefiind produsul materiei
ci, din contra, creatorul ei, cad el 0 precede ~iapoi 0 ~eaza.
Porta spirituala explica panteismul - adidi prezenta lui
Dulnnezeu in toata natura -"-dar nu un panteism materialist, ci,
din contra, universul este creat de 0 substanta unica spirituaHi
~i con~tienta,imbracata lntr-o haina inanimatii,eteruI, din care
spirituI alcatuie~te materia ~i foqele.
15
 Acest eter primordial ~i spiritul, care pune In mi~care
eterul, se gasesc de la cel mai mic atom pana la constelatiile
astrale. Ele se compacta ca un tot unitar, cu doua Insu~iri,ace-
lea de element brut ~i de mi~care, care evolueaza spre vital ~i
apoi spre psihic.
Energia spirituala, ca vointa a divinWitii, a creat la In-
ceput din ete~l universal corpul eteric, adica foqa energetica
ce a determinat aparitia materiei.
Prima forma de manifestare a acestei energii a dus la
crearea atomului, care poate fi considerat prima caramida In
constructia lumii materiale, caci el este comun aHitmateriei I
I
nemsufletite,cat ~imaterieilnsufletite. . I
I
Atomul este alcatuit dintr-un nucleu format din protoni
~ineutroni~idin alte particule,numite.electroni,ce se rotesc - I
Injurul nucleului cu 0 viteza uria~a, pe orbite precise. .1
Fieca~:eelement al materiei are un numar specific de
electroni,iar viteza lor de rotatie este cea care determina ener-
gia intraato'mica. -I
II
Mi~carileelectronilor reproduc la scara atomicii mi~ca- I
rile tuturor corpurilor din univers, ale planetelor, satelitilor lor
~i ale Soarelui care, la randullor, au 0 mi~care de rotatie ~i 0
alta de revolutie.
Prin int~ligentacreatoare a divinitatii, s-au format atomii.
Fiecaresfera a atomului are ~apteplanuri de combinaW multi-
ple. Materia a evoluat progresiv, devenind mai grpsiera ~imai
densa pana la starea solida a regnului mineral. In cele ~apte
sfere sunt ~apteori ~apte, patriIzeci ~i noua de subplanuri .cos-
mice, din care simturile noastre nu pot percepe decat doua:
solidele ~i lichidele. Acest prim val al vietii este al treilea as-
pect al trinitatii, care este inteligenta vieW creatoare, al doilea
val al vietii a avut rolul de a i'nsufletimateria. El este reprezen-
tat de al doilea aspect al trinitatii, Fiul sau Iubirea. Acestea,
descinzandin materie, fac experiente pentru a cuceri i'ntelepciu-
nea, con~tiinta~iperfectiunea. Forma cea mai grosierape care
o Imb~ca acestea este mineralul. Toate foqele naturii sunt vi-
bratii. In lumea
. fizidi, aceste vibratii
, sunt lente. Frecventa, cea
16
 - --- -,- - -. -- .-.-

mai mica pe care 0 percepe urechea omului este de doua vi-

bratii pe secunda, pe cand vibratiile radioactivitatii sunt de
catralioane pe secunda. .
La om exista vibratii corespunzatoare cu cele ale univer-
sului: eterice, emotionale, mentale, spirituale.
Divinitatea a creat, deci, materia din eterul universal pri-
mordial prin forta spiritului.
Atomul este un vartej de energie care se invarte~te cu
viteze uimitoare in jurul axei sale. EI are ~apte~iruride spirite,
care, la fiecare rond, intra pe rand in -activitate.Este indepen-
dent ~iinconjurat de un inveli~de eter, corpul eteric fiind arhie-
tipul corpului fizic.
Corpul fizic este doar vehiculul eel mai dens al con~ti-
intei sau ve~mantul spiritului nemuritor.
Intregul univers este 0 expresie a energiei. Toate fiintele
intrupate ~i neintlilpate sunt depozitare ~i transformatoare de
energle.
Haeckel a dezlegat enigma universului, afirmiind exis-
tenta substantei unice din care s-au diferentiat toate lucrurile
din natura, dar nu a reu~itsa-~iimagineze ~imateria eterica sau
radiantii,pentru ca, in afara de materia fizica, mai exista ~ima-
teria mentaHi. .

Evolutia este prezenta atat in plan fizic, dar ~i in planul

lumii invizibile, unde exista inteligente care indeplinesc sar-
cini corespunzatoare stadiului lor de evolutie.
Materia care formeaza lumea invizibila penetreaza lu-
mea noastra fizica, astfel ca cele doua tipuri de materie evo-
lueaza ~i se desta~oarasimultan.
Mediumii yad fantomele ca fiind a1catuite dintr-o sub-
stanta diafana, iar fantomele, la randullor, ne vad pe noi tot ca
pe ni~te fiinte diafane, ireale, fiecare parand fantoma celuilalt.
Acest aspect it comunica ~i spiritele din spatiu in-~edin-
tele de spiritism.
In evolutia lumii fizice, apar mai intai planuri invizibile
ale inteligentelor din spatiu ~i, dupa aceea, noi forme de viata
. in planul fizic.
17

i
 Oamenii sunt 0 creatie speciaHia inteligentelor astrale.
w . Mai.multi atomi fonneaza 0 molecula in lumea organi-
ca, lar mal multe molecule fonneaza 0 celula in lumea vie.
Celula reprezinta unitatea de structura a plantelor, a ani-
malelor ~iomului. Ea este manifestarea viului pe pamant, fiind
capabilaprin metabolismul sau de asimilare ~idezasimilare sa
se mentina impotriva factorilor externi care, prin entropie, ar
-determinamoartea ei.
in afara.de acest metabolism intern, celula mai este capa-
bila de un proces de reproducere prin procesul de diviziune
celulara.
o celula vie este extraordinar de complexa. Organismul
umaneste alcatuit din 0 suta de mride n1iliardede celule ~ifie-
caredintre ele functioneaza ca un ora~fortificat. Fiecare celula
este in sine 0 lume, care numara pana 1a doua sute de mii de
. miliardede minusculeansambluride atomi,numitemolecule.
Fiecarecelula este fonnata dintr-o membrana celulara, un in-
veli~ce contioleaza tot ce intra ~iiese din celula, un nucleu care
esteinvelit intr-o dubla membrana ~i care se comporta ca un
centrode c~ntrol ~i dirijare a activitatii celulare. In interiorul
sau se gasesc cromozomii care contin acidul dezoxinuc1eic in
carese gase~teplanul genetic. Celula mai contine 0 protoplas-
main care se gasesc ribozomii, structuri in care sunt asamblati
aminoacizii,un reticul endoplasmatic ce este fonnat din mem-
branecare inmagazineaza sau transporta proteinele fabricate
de ribozomii fixati pe aceste membrane. Sunt ~i ribozomi ce
plutescliberi in celule.
Protoplasma mai contine mitocondriile, centre de pro-
ductiea acidu,luitrifosforic. Aceste molecule fumizeaza ener-
gianecesara celulei.
Protoplasma mai contine aparatul Golgi, adevarati sacu-
letistivuiti,care stocheaza ~idistribuie proteinele fabricate de
celule.De asemenea,se mai giisesccentrioliicare sunt ni$te
organitesituate aproape de nucleu ~i care joaca un rol impor-
tantin diviziunea celulara.
18

J/
 . In interiorulnucleului,se mai afla un corpuscul,numit
nucleol, in care sunt produ~i ribozomii. Aceasta structura ii
confera celulei 0 functionalitate multipla asemanatoare unui
combinat: centrale electrice produc energia de care are nevoie
celula, uzine fabrica proteine indispensabile chimiei organis-
mului, complexe sisteme de transport asigura schimburile chi-
mice atat in interiorul, dit ~i in exteriorul celulei. Santinelele
postate pe fortificatii controleaza importurile ~i exporturile.
Mentinerea ordinii este asigurata de un guvern central genetic,
ce se afla in nucleu.
Am aratat in cartea Enigma vie{ii ~i a mor{ii ca aceasta
complexitate in structura celulei vii nu putea sa apara din ma-
teria nevie in mod hazardat. Singurul raspuns pe care trebuie
sa-l acceptam este acela caea a fost creata de divinitate prin
forta spiritului.
Ipoteza potrivit careia viata s-ar fi dezvoltat din materia
anorganica, printr-un accident, este comparabila cu posibilita-
tea de a obtine un dictionar complet printr-o explozie intr-o ti-
pografie (Edwin Coklin). Singura explicatie acceptata este
creatia.
, Astronomul Robert Jastrow a spus ca savantii nu pot do-
vedi ca viata nu a fost rezultatul unui act de creatie.
Fundtionalitatea unei celule este atat de ex~ctii,incat s-ar
putea cred~ di undeva, in interiorul ei, exista un creier elec-
tronic - ori, acest fapt nu a fost pus in evidenta. Atunci, cum
se poate explica acest program atat de riguros executat de
:)fganitelecelulare? Cine Ie dirijeaza circuitul intracelular cu 0
precizie matematica? AceasHiinformatie se afla in corpul de
energie al celul~i, in corpul sau eteric, fluidul vital, ce provine
din eterul universal ~i care este format prin forta spirituala de
catre divinitate.
Teoria lui Darwin este valabila numai daca ne referim la
acest corp de energie eterica, intrucaracesta a fost dezvoltat de
divinitate printr-un stadiu spiritual ce s-a desfa~urat in lumea
astrala.Afirmatia"ontogeniarepetafilogenia",adica un em-
brion uman in viata intrauterina trece prin toate stadiilepe care
19
I
I
- -----
 l~-a cunoscut.evolutia de la prima celula pana Jaom, este vala-
btla numai daca ne referim la evolutia corpului eteric, caci
acesta fonneaza corpul organic, conform informatiei energetice
pe care 0 are.'Fieciiruicod genetic organic ii corespunde un cod I
genetic eteric, care il detemlina pe primul. Claude Bernard afir-
ma ca un fel de desen vital traseaza planul,fiecarei fiinte ~i
fiedimi organ. Fiintele par dirijate de 0 conditie invizibila in
calea pe care 0 urmeaza ~iin ordinea ce Ie inliintuie (La Science "
Experimentale). Aceasta inseamna ca existii 0 finalitate 'anno-
nioasa ~i prestabilita in corpul organic, in care toate actiunile
partiale sunt solidare ~iiau na~tereunele din altele. Acela~i lu-
em il afinna ~i Alexis Carrel, in lucrarea sa Omul,jUnla ne-
cunoscuta.
Fiecare element al corpului se acomodeaza cu celelalte ~i
celelalte cu el. Acest mod de adaptare este prin excelenta tele-
ologic, cu un scop precis. Daca atribuim tesuturilor 0 inte-
\igenta de acela~iordin cu a noastra, procesele fiziologice par
a se implini in functie de scopul ce trebuie atins. Existenta fi-
nalitalii In organism este de netagaduit. Fiecare element pare a
cunoa~tenevoile actuale ~iviitoare ale intregului ~i se modifica
dupa ele: Toate aceste procese sunt ordonate in raport cu un
eveniment vii.tor.In istoria dezvoltarii embrionului, tesuturile
se comporta ca ~i dind ar cunoa~te viitoml.
RaportUrileteleologice ale proceselor organice se observa
cu mare claritate, altfel spus organul este creat in vederea func-
tiei. Existii,deci,un plan preconceputin fenomenulvital.Aceastii
conceptie pune pe primul plan ideea, ori aceasta este de origi-
ne divina - ea face parte din spirit, ca ~i orice gand al nostm.
Divinitatea, prin puterea spirituala care are inteligenta, memo- .
. rie ~igandire, creeaza corpul eteric, care ~i el are acelea~i atri-
bute, iar acesta formeaza corpul fizic. Acest proces spiritual il
vedem cel mai bine in crearea fantomelor materializate cand,
prin furta spiritului, din corpul eteric al mediumului se for-
meaza un corp fizic in came ~i oase, in timpul unei ~edinte de
I
materializare, fantoma care cantiire~teexact cat scade in greu-
tate corpul fizic al mediumului. Acest fapt este confirmat ~i,de
20
I
I
i
 -." .'.'

credinta. cre~tina. in Biblie. se spune: "La inceput a f6st Cu-'

vantul (ideea) ~i Cuvanful a fost la D1irnllezeu ~i Dumnezeu a
fost Cuvantul". .

Materia, oricare ar fi ea, afirma Claude Bernard, este lip-

sita de spontaneitate ~i nu produce nimie; eft nu face decat sa
exprime prin proprietatile ei ideea aceluia care a creat'-o.
Acela~i lucru se refera ~ila activitatea mentala, caci ma-
teria organizata a creierului nu are mai multa con~tiinta de
gandire ~i de fenomenele pe care Ie.manifesta decat materia
bruta a unei ma~ini inerte.
Un orologiu riu are con~tiintami~carilorsale, sau a orelor
pe care Ie arata. A spune ca creierul secreta gandirea arinsem-
na a spune ca orologiul secreta orele sau ideea de timp. Nu tre-
buie sa confundam cauzele cu conditiile. Materia nu este in nici
un caz cauza vreunui lucru, ea reprezinta numai conditia nece-
sara atat in fenomenele corpuriior brute, cat ~iin cele ale cor-
pOOlorvii.
Activitatea mentala, psihismul, nu este un produs al ma-
teriei, nu emana din creier, ci este un fenomen psihic cu legi
proprii. Celula vegetala ~ianimala ~ichiar materia neinsufletita
poseda un dublu alcatuit dintr-o substanti'icare se poate vedea
de cei ce posedii 0 vedere spirituala, adica de mediumi clar-
vizuali, ~i care, in anumite conditii, se poate ~i fotografia.
Fenomenele chimice ce se produc in celula nu pot fi ex-
plicate prin legile fizico-chimice. Reglarea precisa a metabo-
lismului celular prin acizii nucleici A.D.N. ~i A.R.N. implica
interactiunea a mii de tipuri de molecule proteice, minutios
structurate. Put.eauacestea sa apara prin combinatii hazardate
ale substantelor chimice?
Structura exacta a majoritatii macromoleculelor din
celula ramane nerezolvata.
inveli~ul proteic al celulei bacteriene este format dintr-o
varietate de molecule sintetizate in cadrul celulei. Aceasta for- .
meaza mai intai ni~te blocuri de construcfie moleculara din
compu~imai simpli prin intermediul unor procese ce implica
multe operatii diversificate. lmediat ce aceste blocuri sunt
21
- - - -- -
 - _0 _0+.

asamblat~,celula Ie aranjeaza intr-o textma regulata de randuri

orizontale~iv~rticalece vor formainveli~ul. .
Esteun proces ce imita operatiile dintr-un ansamblu uzi-
nal in care ma~ina procedeaza in mod specific: realizeaza in
primul rand partile componente din materia bruta ~i apoi Ie
asambleazalntr-un proces final functional.
Unalt exemplu al complexitatii interne a celulei il repre-
zinrnformarea unui acid gras, numit acidul palmitic, care are
nevoiede paisprezece subunitati moleculare. Celula creeaza 0
adevaratama~inamoleculara circulara foarte complicata, for-
matadin molecule proteice. In cazul acestei ma~ini,se afla un
brat formatde asemeneadin molecule, care se rote~tepeste ~ase
statiidelucm. De fiecare data cand bratul se rote~te,doua sub-
unWitide acid gras sunt adaugate prin actiunea enzimelor de la
statia de lucru. Dupa ~ase rotatii, se realizeaza nesesarul de
paisprezeceunitati ce formeaza acidul gras eliberat. In aceasta
mi~carea bratului la cele ~ase statii, enzimele necesare in aces-
te statiitrebuie sa fie prezente intr-o ordine precisa, iar bratul
trebuiesa functionezeexact. Aceasta m~ina moleculara nu pu-
tea sa ia na~te;e printr-o evolutie pas cu pas. In mod sigur, ea t,
i
a fost creata de 0 intellgenta exterioara celulei. .
I
Un'alt exemplu foarte edificator il reprezinta actiunea en-
zimeinumita A.D.N., girator in reproducerea celulara. .1
Molecula de A.D.N., avand forma de arc, este alcatuita
din douaelicoidale care se despart in timpul reproducerii celu-
lare. Pe masma ce poqiunea de sus a elicoidei se desfii~oara,
aceastadeterminanatural ca poqiunea de fibra sa se rasuceasca
injurul ei sau sa se suprainfii~oare.Din moment ce A.D.N.-ul .
este dejainfii~matde sute de ori pentru a se potrivi cu celula,
suprainfii~urareaface ca, invariabil, fibrele sa se inciHceasca.
Aceastaincalcire ar intfirziareproducerea ~i,ca w-mare,celula
activeaza0 enzima numita A.D.N.-ul girator care descalce~te
-noduriledin fibrele A.D.N.-ului. Giratorul rearanjeaza fibrele
AD.N dupa unnatoarea schema: mai i'ntiiitaie una dintre fi-
brele de deastipra, apoi trage cealalta fibra prin deschizatura,
iar in final une~te cele doua capete ale fibrei taiate, ~i astfel
22
 acest A.D.N. girator ordoneaza incarcatura in cromozom. Cum
a putut sa apara aceasta molecula de A.D.N. girator dintr'-o
data, prin combinatii hazardate de molecule in "supa" primor-
diala? Daca s-ar admite formarea lui pas cu pas, tara A.D.N. gi-
rator, nu ar fi fost posibila nici 0 reproducere celulara, iar tara
o reproducere celulara, n-ar fi existat nici un proces evolutiv
care sa produca giratorul. Acesta ramane cel mai mare mister
pe care biologii nu au putut sa-l explice.
Cele aratate mai sus trebuie sa convinga ca aceste com-
binatii din celula sunt determinate de 0 inteligenta ce actio-
neaza din exterior sau dupa un proiect preconceput. Aceasta
informatie se gase~te in corpul eteric al celulei care, la randul
lui, este format de actiunea spiritului.
Laureatul Premiului Nobel Francis Crick, coautor la des-
coperirea structurii A.D.N.-ului, spunea: "Un om onest inar-
mat cu toate cuno~tintele disponibile astazi poate doar sa
afirme ca, intr-un anumit sens, viata apare pe moment ca un
miracol, a~a de-multe sunt conditiile care ar fi trebuit satis-
tacute pentru a 0 crea".
Conceptia creatiei poate explica, de asemenea, ~i com-
plexitatea universului. Privind cerul instelat in care intr-o noap-
te senina, stelele apar ca ni~tediamante suspendate in intuneci-
mile spatiului. Oamenii se intreaba ce exism,de fapt, in spatiu,
cum s-a organizat universul, cum a aparut pamantul?
Cu secole in urma, oamenii credeau ca universul era con-
stituit doar din cateva mii de stele vizibile cu ochiulliber. As-
tazi oamenii de ~tiinta~tiuca exista miliarde de stele. S-au pus
in evidenta nebuloase asemanatoare norilor care formeaza
galaxiile. 0 galax.ieeste un enorm ansamblu de stele, de gaze
~i de aIte materii cosmice, care se rotesc in jurul unui nuc1eu
central. Aceste galaxii au fost numite universuri insulare. Ga-
laxia din care facem noi parte este Calea Lactee. Soarele cu
planetele sistemului solar ~i satelitii acestora apartin acestei
galaxii care numara peste 0 suta de miliarde de stele (unii sa-
vanti cred ca exista trei-patru sute de miliarde de stele). Aces-
te galaxii, au un diametru atat de mare, di ne-ar trebui 0 sutii
23
 --
---.-.-.---

de mii de ani pentru a Ie traversa cu viteza luminii (de trei sute

de mii de kilometri pe secunda). Distanta medie dintre steleIe
unei galaxii este de circa :?aseani-lumina, adica ~aizeci de mii
de miliarde de kilometri. Dar galaxia noastra este numai 0 par-
te infima a universului. Se crede ca exista circa zece miliarde
de galaxii vizibile cu telescopul, dar ~i multe altele in afara
fa7.eide vizibilitate a telescopului.
. Aceste galaxii nu sunt raspandite la intamplare in spatiu,
ele sunt aranjate in grupuri bine definite, numite roiuri. 0
galaxie apropiata Caii Lactee este galaxia Andromeda, care, ca
~i galaxia noastra, are 0 forma de spirala.
Soarele reprezinta 0 stea de marime mijlocie ~i alcatu-
ie~te nucleul in jurul caruia graviteaza Pamantul ~i celelalte
planete, cat ~i satelitii lor, care nierg "()'eorbite precise. Ele i~i
urmeaza orbitele de rotatie cu 0 precizie matematica, incat poa- -
.te fi p~evazuta cu precizie pozitia lor in viitor.
In lumea atomilor se constata aceea~iprecizie. Un atom
este un sistem solar in miniatura. El are un nucleu format din 1

protoni ~i neutroni in jurul caruia graviteaza electronii. Intrea-

ga materie este alcatuita din atomii ei, constituind caramizile
de constructle ale lumii materiale, vii ~inevii. Deosebirea din- I

tre 0 substanta ~ialta este determinata de numarul protonilor ~i

neutronilor din nucleu, cat ~ide numarul de electroni care gra-
viteaza in jurul nucleului de orbita pe care 0 urmeaza.
Aceasta arata ca atomii au fost folositi de divinitate la
formarea lumii in general.
De la galaxii~ipana la atomi,exista0 uimitoareorgani-.
zare. S-au putut produce oare din intiimplaretoate acestea? Nu--
. mai 0 minte inteligenta le-a pus pe orbite, Ie vegheaza ~i Ie
mentine. Cum se poate explica distanta dintre planetele siste-
mului solar, care cre~te in progresie geometrica fata de Soare?
Intregul univers, de la atom la galaxii, este guvemat de
legi flZicefoarte precise: caldura, lumina, sunetele ~igravitatia
asculta de legi precise. Aceastii oedine a fost cream de forta
spirituala a divinitatii. Formarea universului a fost cea mai
extraordinara transformare a materiei ~i a energiei.
24
---
 Aceasta relatie intre energie :;;imaterie a fost verificata
de Einstein prin formula lui E = mc2 (energia este egala cu
masa ori viteza luminii la patrat). Aceasta inseamna ca mate-
ria poate fi produsa din energie, a:;;acum materia poate elibera
o energie extraordinara. Aceasta s-a confirmat prin bomba
atomica.
Forta spirituala a transformat de-a lungul a miliarde de
ani energia in materie. Aceasta nelimitata sursa de energie care
a stat la originea lumii este aratata ~i de Biblie in Facerea.

I
I

I,

25

\.
 AC:rIVITATEA INCON~TIENT A ~I
SUBCON~TIENTA - ATRIBUTE ALE SPIRITULUI

Primele studii asupra incon~tientului au fost facute de

Leibnitz(1646 - 1716). Pana la el, se considera ca psihismul
esteformat numai din doi factori: con~tiinta ~i senzatiile. El a
fostprimul care a remarcat faptul ca, independent de senzatii
~idecon~tiin!a,fenomeneleprecise care intretin viata se desfa-
~oarain incon~tientul nostru.
Mai inainte de Leibnitz, Van Helmont a facut referire la
incon~tientpe care 11numea intelect, considerandu-i de orig-
inedivina,independent de corpul material al omului, ~inemu-
ritor.
Psihologi ca Hoffding W. James, Ribot, Bradley, Word,
Hamilton,Janet, Renouvier sustin ca spiritul uman poseda 0
unitatedinamica independenm de senzatii atribuita incon~tien-
tului.
Claparede ~i Paulhan ajung la conc1uzia ca actul incon-
~tienteste mult.mai complex decat cel con~tient ~ivoluntar. In
acteleincon~tientului, intra anumite mi~cari reflexe ale unor
organecxterne, cum ar fi reflexul de aparare, reflexul de aco-
modarea pupilei la lumina ~i distanta ~i acel tonuS'de veghe
permanental activitatii omului. De asemenea, el mai cuprinde
automatismulpsihologic sau subcon~tientul, de care depinde
prinactiunea de conexiune inversa toata activitatea organelor
corpuluiuman. Dar, ceea ce este mai important: inovatiile ~i
inventiile sunt determinate de activitatea incon~tientului.
Beethovenavea impresia ca prime~te chiar de la divinitate in-
spiratiilesale, iar Alfred de Musset spunea ca elnu luera, ci as-
culta,pentru ca un necunoscut Ii vorbea la ureche. Goethe $i-a
,
datseama ca inspiratia sa se datora activWitiiincon~tientului. .I
26

- - - - - ---
 --- - ---

.Numero~iscriitori arti~ti~isavanti au fost inspirati de in-

con~tIent: Walter Scott, Jules Michelet, Mozart, Descartes,
Newton, Schiller.
Simpatia, antipatia ~i dragostea sunt determinate de in-
con~tient. Dupa Gustave Ie Bon, sentimentele se formeaza in
domeniul incon~tientului,iar incon~tientulafectiv este anterior
incon~tientului intelectual, ~i el se manifesta prin instincte
transmise prin ereditate spirituaHi.Activitatea mentala se des-
ta~oara in mod incon~tient dupa legi logice pe care Ie aplica
tara sa aiba cuno~tintiide ele. Actul spiritului este, deci, un act
incon~tient, 0 trecen;;de la incon~tient la con~tiinta, un curent
continuu mergand qe la unulla altuL A gandi nu este altceva
decat a face sa treaca incon~tientul in con~tiinta.
Activitatea mentaHinu se reduce la activitatea cerebrala.
Materia, a~acum afirma Claude Bernard, este lipsita de spon-
taneitate, ea nu face decat sa exprime ideea aceluia care a cre-
at ma~ina ce functioneaza.
Amintirile nu se inmagazineaza in creier. De aceea me-
moria este tot 0 functie a incon~tientului. Scoa11acerebrala are
numairolul de a capta ~ide a prezentaamintirile(HenriBergson);
cu alte cuvinte, memoria se afla in spirit.
De~ifiziologii stabilesc ca sediul con~tiinteise afla in 10-
bii cerebrali ~i ca functiile cele mai inalte ale con~tiintei sunt
in scoaqa cerebrala, in cazuri anatomo-patologice in care se
constata absenta unor poqiuni intense de creier nu se observa
nici 0 tulburar~ grava a personalitatii (dr. Gustave Geley).
Sunt cazuri dnd substanta cerebrala este transformata
intr-o adevarata piftie, sau sunt cazuri ciind se efectueaza mari
ablatii de creier, sau chiar cazuri ciindmasa cerebraliieste in in-
tregime desprinsa tie bulb, sau abcese cerebrale ce disloca
aproape in intregime.creierul- cu toate acestea, activitatea
con~tienta este pastrata.
Se considera ca vointa ~i con~tiinta, personalitatea omu-
lui sunt localizate in lobii frontali ai scoartei cerebrale, dar
afectiuni ce duc la lezarea grava a acestora nu produc modi-
ficari ale personalitatii.
27

--- - -
 Incon~tientuleste acela ce influenteaza ~icon~tiintaunor
oameni aflati il~tr-omul!ime. Oamenii sub imboldul incon~ti-
entului,aflatiIntr-orevoWi,revolutie,actiune de luptii,se subor-
doneazaunor instincte ce vin din incon~tient.
Oar de unde are acest incon~tient con~tiinta de organi-
zare a con~tiinteiumane? Aceasta actiune se datoreaza spiri-
tului, acest biocomputer, care, plecat din divinitate, este dotat
cu intehgenta,memorie ~i vointa.
Acela~ispirit organizator insuflete~teuniversul ~icon~ti-
intaumana.
Hegel afirma ca universul este creat de ratiune, dar
a.ceastiiratiune se manifesta cu con~tiintade sine nutnai in om.
Acela~i lucru il afirma ~i Schopenhauer care credea ca
lumeaa fost creaUide 0 vointa incon~tientii~i,numai 0 data cu
aparitiaspeciei umane, con~tiinta i~i face cunoscuta prezenta
el.
Cu alte cuvinte, natura a fost creata ~i guv.emata de un
psihism,un spirit organizatoric, 0 ratiune, 0 vointa, iar aceas-
ta estetocmai ratiunea spiritului divino
Limbajul este 0 noua dovada a activitatii incon~tiente -
el seformeaza in mod natural, instinctiv.
Ratfonamentul este calauzit de 0 activitate incon~tienta,
este0 reflectar~ a actiV'itatiispiritului care este localizat tot in
incon~tient. .
Intui.tiaca atribut al spiritului este incon~tienta. Vointa
estelegaHi,de asemenea, de actiyitatea illcon~tientului ~i nu
poateavea loc tara ea. Aceasta inseamna ca in incon~tient se
afliiizvorul vietH.
Incon~tientuleste in intregime activitatea spiritului ome-
nesc.
Telepatia, intuitia ~itoate fenomenele extrasenzoriale sau
paranormalesunt produse de incon~tient. El este sediul senti-
mentelor~i vietii afective.
Incon$tieptul nu are legiituriieu aetivitatea ereierului $i I
I
nid a materiei. Gandirea nu are nici 0 legiituriicu corpul fizie,
iarinteligenta,vointa $i sensibilitatea sunt atribute ale incon-
28 J
-- iI
 ~tientului. EI nu obose~te ~i nu gre~e~te,caci nu este materie.
Incon~tientul este activitatea creatoare universal a a psihismu-
lui, care nu obose~te, nu se imbolnave~te ~inu gre~e~te.
Notiunea de incon~tient inseamna necunoscut, ne~tiut,
misterios, ascuns, involuntar ~i instinctiv.
Incon~tientul ~i actul psihic, nefiind un produs al ma-
teriei, nu emana din creier ~inu poate fi explicat prin fiziolo-
gie. EI este un fenomen psihic cu legi proprii, care tin de atri-
butele spiritului.
Fenomenele paranormale care au loc in prezenta unui
medium sunt manifestari ale spiritului. Ele se reproduc fie in
organismul mediumului la care nu participa organele sale de
simt, fie in preajma lui, mergand pana la completa materia-
lizare a unei fiinte umane.
Orice desprindere a corpului astral de corpul fizic duce
la 0 stare de euforie ~itotodata la un refuz de a se mai intoarce
in corpul fizic, reintegrarea fiicandu-se fiira voia lui.
Deta~area corpului astral prelunge~te sensibilitatea uma-
na in afara corpului, in mai multe zone, pe distante diferite, iar
fantoma omului viu poate fi transportata la distanta, pastran-
du-~i sensibilitatea, trecand peste obstacole materia Ie la co-
manda magnetizatorului.
Aceasta putere mediumnica era foarte clara la Eusapia
Palladino.
Fantomele spontane ~icele experimentale au acela~idis-
pret pentru corpul paras it. Cand fantoma dispare, ea lasa pe
locul unde a stat un fluid special, care se poate percepe, pro-
ducand 0 jena, 0 neplacere sau chiar durere.
La'individul dedublat, simturile fizice sunt complet des-
fiintate, ele fiind preluate de fantoma care ia simturile ~i inte-
ligenta individului ce i~i au sediulin corpul astral, nu in corpul
fizic.
Aparitia fantomelor materializate contrazice in totalitate
ereditatea ce s-ar produce prin structura spennatozoidului §i a
ovulului. Aceasta inseamna ca nu oul este acela care contine
29

- --- -
 _ _ _0 __ _< _ n _...

-- -

sau poarta in ehdeea finalitatii, a etapelor de dezvoltare ale

oului ~i aparitia embrionului uman.
Aforismul'"Ontogenia repeta filogenia" nu trebuie expli-
cat prin faptul ea oul, prima eelula din care se va forma eIi1bri- I
onul, se transforma in toate etapele pe care le-aurmat evolutia
fiintelor vii printr-o con~tiinta sau 0 inteligenta a materiei ce
aldituie~te oul. j
Nu substantele ce alcatuiese eompozitia chimica a oului I
poarta in ei eeasul biologic al dezvoltarii oului ~i nici ideea I
functionalitatii. !
. Aeeasta dezvoltare eelulara este determinata de infor- I
!
matia ee se ami in matrieea de finalizare a fiecarei specii ~i a
fiecarui organ ~i ea se afla in corpul eteric, care este specific
prin incarcarea electromagnetica fieearei cehile in parte a cor-
puluiomenesc~ifiedirei specii. .
Aceasta realitate 0 confirma in modul eel mai desavar~it I
fenomenul de materializare a fantomelor. Cum mai poate ex- i
it
plica eredltatea cromozomiala formarea unor astfel de fantome .
I
materializat~,in om, care are carne, oase ~imu~chi, ce cromo-
zomi mai pot expliea aeeasta, caci fantoma poate aparea in- I
stantaneu, tara nid 0 evolutie care sa copieze ontogeneza pana
la filogencza? Ea apare "din nimic", dar ~tiinta spirituala ex-
plica foarte bine acest fenomen. Ea se formeaza din eterul uni- I
versal, folcsind corpul de energie al corpului eteric, .care este J
format la randul Iui de spirit - in cazul fantomei, de spiritul
unui om mort - ce se substituie spiIjtului mediumului de ma-
terializare. Fantoma materializata rastoama toata teoria evolu-
tionista~itoata tcoria ereditatii cromozomiale, dar mai apare In
acest caz un aspect care, de asemenea, contrazice total teoria
conform careia gandirea, memoria ~ipersonalitatea ar fi deter-
mimitede scoarta cerebrala a omului. Cum se poate explica in
cazul fantomei prezenta personalitatii persoaneidecedate eare
se materializeaza instantaneu? Aceasta explica in modul eel
mai elocventca spiritulrespectiv,spiritul omului mort, care rea-
pare materializat,poarta in el memoria, gandirea, vointa ~i per-
30
1
~
J
---- i
 -. -- - -- -. - ~---- ---

sonalitatea individului, dici fantoma ne vorbe~te,ne spune cine

este, dind a trait, unde a trait ~i in ce conditii social-politice.
lata, deci, ca ~ilimbajul este determinat tot de spirit ~inu
de scoaqa cerebrala. Divinitatea a creat acest biocomputer ce
formeaza spiritul nostru pe care I-a inzestrat cu toate atributele
amintite: memorie, gandire ~ivointa.
Aceasta remarca este, de asemenea, confirmata de mani-
festarea omului in stare de somn hipnotic sau in transa, cand
corpul astral este de~a~atde corpul fizic ~idind con~tientulsau
este suprimat.
Prin ce memorie un om hipnotizat i~i aduce aminte de
trecutul vieW lui din actuala existenta ~i din alte vieti ante-
rioare, unde se gase~tedepozitata aceasta memorie, caci scoarta
nu mai functioneaza? Cu atat mai mult, cu cat elne reda expe-
riente din viata actuala, pe care, in stare nonnala, con~tienta,
nu ~i Ie mai aminte~te.
Cum se poate explica faptul ca omul hipnotizat, regresat
in timp, poate vorbi in limbi pe care Ie cuno~tea in acele vieti,
de indata ce in actuala viatii el nu Ie cunoa~te? lata, deci, con-
firmarea cea mai indubitabila ca memoria, gandirea, vointa ~i
personalitatea sunt atribute ale spiritului, acea forma de ener-
gie care este nemuritoare $i care, prin reincamare, aduce in
starea prezenta a vietii omului acest bagaj de amintiri.
Aceasta instruire 0 aveau marii initiati din Antichitate: in
templele ~ipiramidele egiptene unde se oficia cultullui Osiris,
in altarele din Eleusis, in grota de la Delphi, in templullui Isis
la Teba, allui Serapis la Canapis, allui lupiter la Dodona, allui
Baal in Babilon, ~coalalui Pitagora, la Crotona, ~i muite altele.
Initiereain tainelevietii de dincolode moarte ale existentei
spiritului 0 cuno~teauindienii, caldeenii, babilionienii ~i~vreii.
Diferitele secte religioase,din ludeea erau in fond ni~te
secte de initiati. Esenienii se apropiau eel mai mult de initiatii
din Egipt, la care se crede ca se initiase ~iIisus.
Initierea nu era altceva decat separarea spiritului de cor-
pul fizic. Se obtinea prin procedee de concentrare a gandirii ~i
31
---------
trairi ale spiritului deta~at, care i~i pastra 0 con~tiinta de sine in
lumea astraHi.
Este important de retinut faptul ca aceasta traire spiritu-
aliiduce la 0 stare de euforie speciala, la 0 fericire pentru care
spiritul, persomiJitateaspiritualii refuza sa reintre in corpul fi-
zic ~i sa-~i traiasea in eontinuare viata pamanteasea. El este
reintrodus in corp, foqat de spiritul sau ealauzitor care il in-
sote~teinca din momentul reincamarii ~i.care ii este trimis de
spiriteiesuperioare.
PaulBrunton, in eartea sa L 'Egiptesecrete, afirma ea ini-
tierea era un fel de operatte ehirurgicala psihica, prin care se
despaqeasufletul de corp. De asemenea, M. de Meck afirma ca
extazulnu este altceva decat desprinderea corpului psihic de
eel material.Extazul era a doua na~tere de care vorbea Iisus.
Priutremarii initiatii, se pot cita nuineroase personalitati:
Rama,Krishna, Brahma, Pitagora, Thales din Milet, Licurg,
Solon,Platon,Plutarh, Herodot, Produs, Homer, Plotin, Moise,
Sofocle,Aristide,Eschil, Heraclit, Hipoerat, Aristotel,Cicerone
~ipoateIisus. . .

Inprocesul mortii, se petrece acel~i fenomen ca ~iin ini-

tiere,caci~iaMIci are loc desprinderea spiritului de corpul fi-
zic. Initiere.aaduee cuno~tinte din lumea de dincolo ~i ea se
faCtaprintransa,
NumaiIisus, ea spirit foarte evoluat, a relevat ~idivulgat
intregiiomeniri secretul nemuririi personale, tara a intra in
transa, ~i acest rapt explica puterea invataturii sale ve~nice ~i
universale. .
M. de Meek afirma ca, la moartea noastra, subcon~tientul,
adica locul de manifestare al spiritului, supravietuie~te dis-
trugeriicorpului ~i el devine atunci con~tiintanormala a omu-
lui, ce se i.l1tegreazain con~tiintaeosmica universaUi.
Lumeasensibila este stdibatuta de 0 alta lume invizibila,
care scapaactiunii simturilor - este 0 lume spirituala. Cu alte
cuvinte, lumea vizibila este dublata de 0 aWilume invizibiHi
care este popuIaHide fiinfe spirituale ~i pe care Ie vad, cu.ve-
derea spirituaUi,anumifi mediumi in stare de transa, dar sunt
32

- --- - I
_.- --

percepute ~i traite ~i de spiritul nostru dupa moarte. Aceasta

lume invizibila este fonnata din gandurile noastre din timpul
dit spiritul este incarnat ~icare raman nemuritoare dupa moar-
te ~i se comporta ca ni~te fiinte independente.
Personalitatea omului este detenninata de subcon~tien-
tul sau ~~poate fi modificata prin actiunea altor spirite dezm-
carnate. In mediunmitate se manifesta actiunea tocmai a aces-
tor spirite dezincarnate, deci ale unui om mort ce vine ~i se in-
troduce in corpul fizic al mediumului, care, aflat in transa, are
spiritul desprins de corp. Aceasta in cazul medimnitatii active,
dar exista ~i 0 mediumnitate pasiva: Socrate auzea pe zeul de
la Delphi care 11prevestea de cate ori unna sa i se intample
ceva rau.
Ioana d' Arc auzea voci care apaqineau Sfintei Caterina.
Mediumnitatea ei era premonitoare. Ea I-a recunoscut pe rege
travestit ~iascuns in multimea curtenilor, ~ia prevestit propriul
martiriu ~ipropria moarte.
Mediumnitatea se poate manifesta ~iin ipostaza vizuala:
Bernadette, 0 fata din popor, in varsta de paisprezece ani, vede
intr-o zi, la gura unei pe~teridin °Massabielle,0 doamna tanara,
frumeasa, imbracata in alb.
Doamna ii apare timp de cincisprezece zile. Era, de fapt,
aparitia Fecioarei Maria.
De remarcat ca mediumnitatea implica 0 disociere a psi-
hicului de somatic ~ica este conditionata de starea ~ivigoarea
individului, dar poate aparea ~i dupa 0 boala, un traumatism
psihic sau fizic.
Scriitorul francez Pascal Forthuny a devenit medium la
varsta de cincizeci ~iunu de ani, dupa ~oculemotional produs
de moartea fiului sau.
Faimoasa Piper a devenit medium in unna unei tumori
grave.
Dr. Gustave Gelj afinna, ill cartea sa L 'ectoplasmieet la
clairvoyance, ca mediumul este 0 fiinta ale carei elemente con-
stitutive, mentale, dinamice ~imateriale, sunt susceptibile de a
se descentraIiza momel1tan.
33
 In mediumnitatea activa, ca sa ajunga sa perceapa,
cIarvazatorul este obligat sa treaca de la 0 stare normala Iii 0
stare secundara de transa, ~i acest fapt este aratat ~i de Albert
Leprince in cartea sa Les ondes de la pensee.
Un arguffientfoarte important care confirma ca rationa-
mentul ~igandjrea nu sunt dependente de activitatea creierului
este manifestarea somnambulului,'la care trebuie sa retinem
doua aspecte foarte importante. In primul rand, el nu v~de ~i
nu aude nimic prin perceptia fizica a organelor de simt, caci el
are ochii inchi~i, ~i,in al doilea rand, de~i are suprimata acti-
vitatea con~tientaa scoartei, el are un rationament perfect, caci
nu executa actiuni contrare unui act normal. Aici este citat
cazul farmacistului somnambul care nu a executat 0 prescriptie
medicala pe 0 reteta pe care erau strecurate, intentionat, doze
mortale. .

Un medium aflat in transa este supus unei vointe care

nu-i apartine nici lui, nici asistentilor care asista la ~edinte.
Aceasta personalitate este formata ~icondusa de 0 entitate spi-
rituala straina acestora. Este tocmai entitatea spiritual a a unui
defunct, care poseda vremelnic subcon~tientul mediumului.
Subcon~tientalui in stare de transa este retrasa, ramanand pa-
siva, ~i este inlocuita de un alt spirit, prin care se manifesta 0
vointa straina ce ii comanda subiectului.
De~i ramane retras in subcon~tient ~i pasiv, spiritul,
ra~ionamentul :~i personalitatea individului nu vor executa
comenzi straiI!e ce ar atinge un interes vital sau instinctul de
conservare al individului, demnitatea sau pudoarea. Deci, cu
tot somnulhipnotic, el nu va executa aceste comenzi. Este toc-
mai vigilenta ~irationamentul spiritului nostru, ceea ce confir-
ma di vointa ~i acest rationament sunt determinate de sub-
con~tientprin spiritul nostru.
Asupra producerii disocierii psihosomatice- in timpul
somnului hipnotic, s-au facut diverse ipoteze: Paul Bronton
crede ca, atilt in vis cat §i in extaz, se produce parasirea spiri-
tului prin glanda pineala, epifiza, dar aceasta afirmatie este
neconfirmata de alti filozofi.
34
 In dirtile pe care Ie-am publicat, am arjitat ca mtre cqr-
pul eteric ~i fluidele eterice ce fonneaza perispiritul, respectiv
corpul astral, solar, universic ~icosmic, se gase~teun strat iZQ-
lator, fonnat din elemente subatomice,foarte etari~,care nu per-
mite plecarea spre exterior a acestui perispirit, el aflfutdu-sein-
terior fatii de corpul eteric.
In anumite situatii legate de traumatismele"fizice sau
emotionale, de consumuri de droguri, in yoga, de transa medi-
umnica ~i hipnoza, precum ~i in diferite boli psihice, se pro-
duce 0 fisurare a acestui strat izolator care pennite exteri-
orizarea corpului astraL
Referitor la sediul spiritului, este de presupus ca acesta
s-ar afta la nivelul substantei reticulare din trunchiul cerebral.
Glandele cu secretie intema, ,din care face parte ~i epi-
fiza, sunt activate sati inhibate de corpul eteric, cel ce se con-
centreaza ~i in sistemul nervos central ~i periferic, vegetativ
sau al vietii de relatie.

\r

I
\!

35

-
 CON~TIINTA, ATRIBUT SPIRITUAL

Foarte multi psihologi ~ifilozofi reduc fenomenele men-

tale ~ispirituale la functiile biochimice ale creierului. S-a mers
chiar sa se spuna ca omul este 0 ma~ina de supravietuire, un
vehicul robot"programatorbe~tepentrua conserva moleculele
cunoscute sub numele de gene (Richard Dankins).
Herbert Melzev scrie in cartea sa, Chimia comportiirii
umane, ca emotiile ~i intelectualitatea i~i au originea in orga-
nizarea neurochimidi a creierului. Conform acestor idei, min-
tea se confunda cu capacitatea creieiului de a intelege lumea, ;1
ea aparand ca un epifenomen al creierului fizic.
Pentru altii, con~tiintaeste 0 simpla supozitie, caci ea nu
a fost niciodaUivazuta, atinsa, mirosiHi,gustata sau deplasata
(JohnWatson). .
Freud credea ca fenomenele mentale sunt produsul unui
ansambluorganic.
Dupa aparitia calculatoarelor electronice, s-a crezut ca
omulpoate sa construiasca 0 ma~inaganditoare, sofisticata pre-
cumel, care sa fie capabila de a se autoeduca, considerand ca
totui se poate explica prin legi fizice (Marvin Minsky). Dar
minteaomeneasca presupune ceva mai mult decat prelucrarea
informatiei.Acest atribut este insa~i con~tiinta.
In cazul;unei fiinte umane-iniestrate cu capacitatea de a
con~tientiza,reprezentarea fizica este inadecvata pentru a des- .
crie experienta sa personala.
Dadi ~tiinta a reu~it sa explice anumite fenomene ob-
servabileprin termeni strict fizici, aceasta nu se poate extinde
~iin cazul con~tiintei.
Thomas Huxley arata natura ireductibila a con~tiintei,
sustinandca in univers,in afara de materie$i facta, mai exista
unal treilea element, ~i anume con~tiinta, care nu se poate ex-
plica nici prin materie, nici prin forta sau printr-o manifestare
36
-~- I
J
 imaginabiHi a acestora. Impasul fundamental in incercarile
mecaniciste de a explica con~tiintaumanai-a determinat pe a1ti
filozofisa adopteaIteipoteze. . , .

Laureatul Premiului Nobel Eugeri Wigner sustinea ca

exista doua [eluri de realitate sau de existenta: existenta con~ti-
intei individuale ~i existenta tuturoraltor lucruri, ~i aceasta ul-
tima realitatenu este absoluta"cinumai.relativa. EI considera ca
fenomenele exteme sunt cunoscute numai in yirtutea con~ti-
intei individuale - con~tiinta este IUaireaUidedit aceste feno-
mene.
Alan Geris din San Francisco nu gase~te0 explicatie fizi-
ca a activitatii creierului atunci dnd se refera la con~tiinta.
Atunci, ce este con~tiinta ~i cum este ea asociata cu creierul,
sau apaqtne unei alte entitati separate de creier? Foarte multi
savanti ~i filozofi au denumit minte sau sine aceasta entitate,
de~i intre acestea exista 0 mare deosebire.
Ei considera 'con~tiinta, sau mintea, ca fiind nefizica ~i
distins,a de creier. Conceptia dualista minte-corp a lui Rene
Descartes, matematieian ~ifilozof ffaneez, sustine aeeasta idee.
Atributul unei substante mentale este aeela ea are gan-
duri ~i este eon~tienta de ele, iar esenta unei substante corpo-
rale este aeeea ea are 0 pozitie in spatiu. Aeeste doua elemente,
mintea ~imateria, se interaetioneaza reeiproe ~ise influenteaza
una pe aIta. Influenta materiei asupra mintii da senzatiile, iar
influenta mintii asupra materiei este reprezentata de vointa.
Ei eonsidera, deci, ca mintea, nefiind 0 substanta fizica,
nu oeupa un loe in spatiu. Aeestei eoneeptii is-au adus eritici: .
mintea tara pozitie in spatiu nu ar putea influenta materia, ~i
toemai pentru aeeasta are 0 pozitie in spatiu.Aeeasta substanta
mentala nemateriala este capabila sa interaetioneze eu ereie!'Ul.
Ideea a mai fost eontestata, intrueat aeeasta interaetiune ar fi
eontrara legilor energiei ~i momentului einetie.
Influenta mintii asupra ereierului tinde sa modifice starile
) energetice ale acestuia, eeea ce din punet de vedere fizie nu este
acceptabil, eontravenind eu eeuatiile ce definese legile fiziee,
I 37
I
 1

care sustin di materia se mi~di numai datorita unor cauze gu-

vernate de legi fizice.
Astfel, nu s-a putut realiza 0 descriere matematica com-
plem a creierului care are 0 sum de miliarde de celule nervoase.
Nu s-au putut monitoriza transferurile de energie din creier,
astfel ca problema minte-corp a lui Descartes ramane tara
sustinere. .
ThomasHuxley i~iinchipuieun model dualistminte-creier
care insa nu int~rfereaza cu legile fizice. Aceasta doctrina este
numita cpifenomenalista. El sustine ca materia ar da n~tere
linei con~tiintc°nefizice~iaccste stari de con~tiintanu au ~ici 0
influenta asupra materiei. Dar aceasta doctrina nu explica cum
con~tiintaa putut aparea din materie, iar ideea c~ asupra ma-
teriei con~tiintanu actioneaza nu a putut fi dovedita.
Un alt mod de a explica natura con~tiintei este monis-
muI.Potrivit acestuia, mintea ~icreierul sunt acelea~ilucruri -
con~tiintaar fi identica ~icream de structurile fizice ale creieru-
~i. .

Panpsihismul sustine ca materia are in mod obligatoriu 0

con~tiinta.Reprezentantul cel mai de seama, filozoful olandez
Baruch Spinoza; sustine ca orice materie, aflata in existenta,
este intr-un grad sau altul animat sau con~tient,chiar ~iun atom
ar avea 0 con~tiinta redusa, iar pe masura ce materia imbraca
forme evolutive, in mod corespunzator se dezvolta ~i con~ti-
inta ei. Aceasta idee este sustinum ~ide biologi, care considera
ca '-'iataa aparut din materie prin l~gi fizice. Este sustinuta, de
asemenea, de filozoful german Bernhart Rensch. EI considera
di materia,'in afara de proprietatile fizice, ar mai poseda ni~te
componente paralele, adica con~tiinta. Aceste componente fi-
zice, pamlele, formeaza un complex de fenomene con~tiente,
care pot fi con~iientizate.Critica acestui mod de a privi con~ti-
inta este data de unitatea con~tiintei, caci nu poate explica prin
ce mecanism se integreaza intr-un tot con~tiinta fiec~i atom
in parte. De ce, de exemplu, un atom de carbon.dintr-un creier
uman simte intr-un mod diferit atunci cand se aflii intr-o bu-
38
 -.' --" -.+ -
r

caUide lemn? De ce con~tiinta creierului este unificata ~i nu

este doar 0 suma de con~tiinte ale atomilor lui?
Nici 0 teorie nu a reu~it sa explice cum 0 mare diversi-
tate de elemente atomice ale creierului urmeaza a fi sintetizate
in a~a mod, incat sa existe 0 experientii con~tienta unificata a
unui creier global.
Natura nefizidi a mintii a fost sustinuta ~i de Popp,er,el
aratand ca aptitudinea de con~tientizareeste inexplicabiUipen-
tru conceptiile materialiste, caci ele l!u pot explica actiunea
gandirii, care are un scop ~i0 dorintii.Amt el, cat ~iEccles cred
ca con~tiinta nu este material a; dar este totu~i un produs al
creierului, al materiei, ~i care interactioneaza cu acesta.
Argumentullor principalar fi ideeacii,daca se modificacreierul,
se modifica ~imintea. Astfel, daca centrol vorbirii in creier este
alterat, persoana nu mai poate vorbi sau, daca se consuma
droguri, apar halucinatii.Aceastiiidee, care consideriica mintea
este produsa de creierul fizic, nu anuleaza insa ideea ca 0 minte
nefizica ar utiliza numai creierul pentru a se putea manifesta
asemenea unui operator care folose~te un calculator. Aceasta
din urma idee a fost sustinutii de neurochirurgul Wilder Pen-
field, care considera ca mintea programeaza de fapt creierul.
In acest fel, aparent, mintea-con~tiintaeste dependentiide creier,
caci
. un creier vatamat nu poate reda programarea calculato-
rului. Aceasta doctrina este sustinuta de experientele din apro-
pierea moqii ~i de amintirile legate de reincarnare.
In pragul moqii, bolnavii relateaza ca $i-auvamt propriul
corp fizic dintr-o perspectiva din afara corpului. A~ase intam-
pIa in timpul unei maladii grave, a unui traumatism fizic, ce
conduc la pierderea con~tiintei. Oamenii ce-~irevin din moar-
tea clinica relateaza actiunile personalului medical ce s-a stra-
duit sa-i reanime. In aceste situatii, functionarea normala a cn~-
ierului este suprimatii, caci pacientul este incon~tient. Aceste
fapte au fost confmnate ~ide Michael Sabom, cardiolog la uni-
versitatea din Emory. Acesta a aratat ca, din treizeci ~i doi de
bolnavi care au relatat despre .experimentul avutln afara cor-
pului, douazeci §i §ase au dat 0 d.escriere vizuala generaHia
39

--
 clizelol lor in apropierea moqii, iar ~ase au fumizat detalii
pnvind reanim3:realor.
Aceste amintiri apar la 40% dintre supravietuitori, indi-
ferent de varsta, sex, rasa, loc de re~edinta, educatie, ocupatie,
religie.
Sabom ajunge la concluzia ca mintea, care se desprinde
de creierul fizic, pare sa fie sufletul care continua sa existe dupa
muartea finala a corpului fizic.
Relatari ale unor amintiri din vietile trecute au fost cerce-
tatede diver~iautori. Astfel, Ian Stevenson a investigat amintiri
de reincamare spontane, povestite de copii, care s-au dovedit a
fi exacte. Este citat cazul fetitei Suklei, copilul unui fermier din
Bengal. Aceasta, cand era foarte mica?legana 0 pema in brate
ca pe 0 papu~acareiaii pusesenumele de Minu, ca ~icand Miriu
ar fi fost fetita ei ~i, de asemenea, vorbea de tatallui Minu ~i
de.cei doi frati ai lui. Conform amintirii lui Suklei, ei traiau in
Bhatpara ~i a cerut parintilor ei sa 0 aduca acolo. lntr-adevar,
in aceasta localitate, traise 0 femeie cu numele de Mana, care
murise eu cativa ani inainte, lasand in urma 0 fetita pe care 0
chcma Minu. Cand Suklei a fost dusa la Bhatpara, aceasta i-a
condus la casa unde a trait Mana ~i i-a identificat pe sotul
Manei, soacra, cumnatul ~ipe fetita Minu.
in alte situatii, sub hipnoza, anumiti subiecti vorbesc
limbi pe care TIUIe cunosc in stare de veghe ~i care reprezinta
limba pc care 0 vorbeau in alte vieti anterioare.
Este citat cazul unei femei din Philadelphia care, regre-
sata in timp, sub stare de hipnoza, prezenta personalitatea unui
fermier suedez. Ea vorbea fluent limba ~uedezain aceasta stare
de hipnoza, dqi in viata actuala nu cuno~tea aceasta limba.
Aceste experiente dovedesc di con~tiinta, sau sinele
con~tient, estc transmisibila dintr-un corp fizic in urmatorul. ~
'I
in mod dar, dind un corp moare, creierul sau este distrus ~inu
exista nici un pi'oces fizic cunoscut care sa influenteze con$ti- I
J,
entul unui alt creier. Aceasta denota clar ca sinele con~tienteste :
o entitate distincta de creier ~i nu este produsul acestuia.
40

J
 Invatatura vedica din Bhagavad-gita sustinea ca sinele
spiritual este dat de un atom special, care este c~n~tient de in-
tregul corp, superior creierului ~i functiilor sale. Existenta aces-
tuia se poate dovedi prin tehnicile yoga. Conform d~ctrinei
vedice, acest sine spiritual se poate asocia cu diverse corpuri
materiale, umane sau neumane, ~i poate transmigra nu numai
la om, dar ~i la alte specii.
EI ocupa 0 pozitie definita in spatiu ~i actioneaza pentru
a integra numeroasele s"enzatii,ganduri ~i emotii intr-o stare
unificata ~i con~tienta. Invatatura din Bhagavad-gita sustine
existenta unui suprasuflet, care este sursa memoriei, cunoa~-
terii ~i uitarii. Dovada a existentei suprasufletului este inspi-
. .' ratiain careideigreude conceputprintr-unefortmental,obi~-
.. nuit,'pafumdin con~tiintape deplinfonnate, ca provenind dintr-o
sursa exterioara. \Volfgang Amadeus Mozart a afinnat ca multe
dintre compozitiile sale ii vin in minte ca ~i rand .i-ar fi tran-
smise de cineva. Matematicianul Karl Gauss a reu~it sa de-
monstreze 0 anumita teorema .desprenumerele intregi printr-o
inspiratie aparuta brusc. Aceasta inseamna di inspiratia vine
din afara activitatii creierului, dintr-o sursa ce se afla in afara
perceptiei con~tientea individului ~i care nu se datoreaza unui
efort con~tient al acestuia. La aceea~i concluzie a ajuns~i
matematicianul Henri Poincare, care crede ca acest suprasuflet
are un discemamant, are tact, delicatete ~i ~tiecum sa aleaga ~i
cum sa prezica. In mod curent, zi de zi, luam decizii ~i ne
bazam pe 0 proprie inteligenta, dar ce reprezinta aceasta in-
teligenta? In mod asemanator inspiratiei, aceasta inteligenta
arata directia cu 0 autoritate superioara, iar 0 fiinta vie nu poa-
te actiona tara a face apella inteligenta, caci tara aceasta indi-
vidul devine un redus mental.
Conform doctrinei Bhagavad-gita, aceasta sursa supe-
rioara de inspiratie ~i inteligenta prezenta in fie'care fiint3.in-
dividuala este cunoscuta ca suprasuflet ~iface parte din COD$ti-
in!a universalii.Aceasta este superioara sufIetului individual ~i
reprezinta legatura dintre sinele con~tient al omului ~i creier.
41
 Suprasufletul actioneaza ,in concordanta cu legile cos-
mice, cunoscute sub numele-de legile karmei, suprasufletul fi-
. ind deasupralegilor fizice ~iregulator al ~cestora.
Activitatea creierului se desfa~oara in proportie de 90%
In subcon~tient.Decuplarea gandirii con~tiente sta la baza hip-
nozei, meditatiei transcendentale, starii de transa sau yoga ~i a
tuturor procedeeloI de medttatie. --
Prin asceza ~i meditatii, marii sfinti ai cre~tinitatii -
Augustin, Justin, loan Botezatorul, Teresa d' Avilla ~. a. - au
reu~ifsa se deta~eze de gandirea con~tienta ~i,sa ia contact cu
con~tiintasuprema de univers, care este reprezentat~prin:esen-
ta divina care nu se schimba ~i nu dispare niciodata.
. Personalitatea ~icon~tiintaomului nu tin de corpul fizic,
ci de spirit. In somn, in hipnoza; in-transa ~i alte procedee de
deta~area corpului astral, personalitatea individului traie~te ~i
actiolleazain continuare. In toate aceste stan, con~tiinta~iper-
'sonalitatea nu pot fi fumizate de corpul fizic, caci acesta nu
este folosit.
Aceasta inseamna ca eul nostru nu este trupul, ci 0 esentii
con~tienta,care devine una cu acesta, cat timp spiritul se ga-
se~tein corpul fizic. Con~tiinta~ipersonalitatea supravietuiesc
mortii, fiind deci prezente ~ldupa moarte. Con~tiinta spirituala
.este cea care formeaza gandurile ~iideile noastre avand numai
sediulin corpulfizic,dar nefiindprodusullui. _

Con~tiihta~i personalitatea spirituala nu sunt limitate in

timp, cad timpul nu exista in afara corpului uman. EI este legat
de mi~care, ori, acolo unde nu' exista mi~care, nu exista nici
timp.
Trecerea gandurilor ~isentimentelor prin con~tiinta, sub
forma unor imagini, determina in noi perceperea timpului, de
unde deducem ca timpul este 0 forma a con~tiintei.
Seartteia devina ce se afla in eul nostru este etema, iar
etemitatea apaqine unei dimensiuni mai profunde decat gandi-
rea, depa~ind timpu1. Altfel spus, intelectul na~te timpul, iar
spiritul nosti:uil inghite.
42
 .- -. ..----

Con~tiinta,prin utilizarea etemului prezent, ne apare prin

contopirea fiedirei clipe cu etemitatea, care este tocmai exis-
tenta dumnezeiasca. Pentru Dumnezeu, timpul nu existii.
Este de retinut declaratia lui Iisus adresata evreilor ce se -
pretindeau urma~i ai lui Avraam: "Avraam, parintele vostru,
s-a bucurat sa ma vada, m-a vamt ~is-a bucurat". Atunci, evreii
I-au intrebat: "Tu I1Uai nici cincizeci de ani ~i l-ai vazut pe
Avraam?" Iisu!;le-a raspuns: "Adevar, adevar va zic voua, mca
inainte ca Avraam sa fi fost eu deja sunt". A folosit, deci, ex-
presia "eu deja sunt" ~i nu a spus "am fos!", caci "am fost" se
refera la timp, iar cuvantul "sunt" reprezinta realitatea ne-
schimbatii.
In Cortea MOl1ilor,marii initia!i egipteni care s-au unit
cu Osiris au renascut spiritual, ei depunand marturie: "Eu sunt_
ieri, azi ~i maine". _
In sanctuarul templului zeitei Isis din Egipt se gase~te0
inscriptie care graie~teastfel: "Eu sunt eel care a fost, este ~iva
veni, niciodata un muritor nu a dat jos valul de pe mine".
Aceasta it1seamnadi existenta etema nu poate fi inteleasa decat
in planul astral.
In cartile sfinte ale hindu~ilor, Vedele, se spune: "Acest
spirit eel mai inalt a fost, este ~iva fi".
Krislma, Hristos.al indienilor, spune in cartea Cuvantul
maestrului: "Eu sunt celnenascut, sufJetul care nu moare".
Trecutul, prezentul §i viitorul alcatuiesc un cerc perfect,
pe care, pomind de la un punct oarecare~putem sa-l parcurgem
rnra a putea stabili care este punctul de plecare ~i de sosire.
S-a pus intrebarea: Prin ce mecanism un medium de pre-
viziune, precognitie sau retrocognitie poate sa descrie eveni-
mente din viata unui individ care a moot de mult, sau sa pre-
vada evenimente care se vor petrece in viitor, uneori pentru
persoane care inca nu s-au nascut? Este suficient uneori ca sa
i se dea un obiect al ul1uiindivid, §imediumulii descrie mtrea-
ga infiifi§arefizidi a acestuia, de§i el nu m~i este in viatii.
43
 . Aceastadenotaca spiritulc~luidecedatsupravietuie~te
~i
s~ cont()pe~tein ~on~tiintaun~versala,fiind doar 0 mica parte
dm aceasta.
In con~tiinta cosmica sunt depozitate toate gandurile
noastre, amt din viata pamanteasca, cat ~icele de dupa moarte.
Ele nu se pierd niciodata, fiind inscrise in aceasta.arhiva cos~
mica~unde se gasesc riUnumai gandurile noa~tre, dar ~i toate
radiatiile produse de corpurile fizice neinsufletite sau insu-
.
fletite. . .

in existentaastrala a spiritului dispar, deci, notiunile de

trecut~iviitor, caci dispar timpul ~ispatiul, care'nu sunt decat re-
flectiiale creierului corelate indiferent daca unele eveniinente
s-au petrecut pe pamant cu sute sau mii de ani in urma, sau se
vor petrece in viitor. . ,..' ... i,,, .
Aceste preziceri de evenimente ce uImeaza a se petrece
peste zeci de ani confirma ideea destimilui prestabilit atat pen-
.tm om, 'cat ~i pentru univers.
Viteza de propagare a gandului este de 0 suta de milioa-
ne de ori mai mare decat viteza gravitafiei (Charles Henry),
viteza gravit~tiei calculata de Laplace este de treizeci de mili-
oane de kilometri/secunda. Aceasta inseamna ca viteza psihica
este de patru tetralioane de kilometri/secunda, depa~ind deci
cu ~aisptezece zerouri viteza luminii, care este 4e trei sute de
mii de kilometri/secunda. Omul apare ca victima a unui fata-
lism, de care nu poate scapa, destinul sau fiind hotarat de
spiritele superioare.
Nu intiimplator Goethe (Faust) spune: "Studiaza macro-
cosmosuI ~i microcosmosul !?ilasa in final sa mearga lucrurile
a~acum i-o pHicealui Dumnezeu".
Orice previziune implica deta!?areacorpului astral de cor-
pul fizic !?ipatrunderea lui in astral, unde se informeaza din
con~tiintacosmica univcrsala. .

Intreguluniversesteproiectatin eul nostru,in subcon~ti~ .

entul nostru. Acesta vede !?iintelege tot ce 'se petrece in jurul

nostm ~i chiar la distanfe foarte man. ./.
44 i

1
--- j
 Universul este continut in con~tiinta ~i subcon~tientul
nostru, con~tiinta fiind detenninata de spiritul nostru.
Oesprinderea corpului astral se poate realiza ~i prin apli-
catii pe unele zone cutanate, datorita interactiunii dintre aceste
zone ~i corpul eteric.
Omul nu moare in intregime, caci, dupa moarte, spiritul
sau, urdindu-se in planurile astrale, ia contact cu fiinta cos-
mica.
Maeterlinck sp~ea: ,,0 supravietuire a spiritului exista,
dar ea se pierde in con~tiinta universala."
Calligaris afirma referitor la supravietuirea spiritului:
"Gandul care trece in acest moment prin creierul meu ~i ima-
"' .gine~gandurilor pe care Ie am pot fi vazute de un medium care
::-"seva na~iepeste patru mii de ani, dupa cum, astiizi,un medium
poate capta giindOOlecare au aparut in spiritul oamenilor ce au
"

trait pe vremeafaraonilor." "

' " Sunetelenu se pierd,ele sunt conservatein eter,ca ~ira-

diatiile care produc imaginatia ~igiindurile noastre. Eterul este
un transmitator perfect ~iun registrator total. E1conserva, sub
forma de imagini, toate evenimentele care s-au produs din tim-
poole cele mai indepartate.
Acceptand ideea supravietuirii, Angelo Montaru explica
prin fizica persistenta giindului in eter. Orice radiatie electro-
magnetica provine dintr-o sursa biologica sau flZica.
Radiatii electromagnetice exista in spatiu, chiar daca cen-
trul generator a incetat sa existe.
Oupa moarte, radiatia care a inregistrat gandurile, carac-
terul ~i personalitatea continua sa existe in eter, din care nu
poate evada.
Con~tiinta, aceasta functie de sinteza a psihicului uman,
este determinata de acumularile experientelor din vietile noas-
tre fizice, ce se inregistreaza in scanteia divina a eului nostru,
acest biocomputer pe care divinitatea il trimite.in viata fizica
pentru 0 noua experienta in scopul purificarii ~i evolutiei sale
spirituale.
45
 Atonei qandin urma proeeselor de meditatieatingem aeea
stare negativa, in care nu mai reaetionam la niei un fel de sti-
mu~e~tern ce'influenteaza organele noastre de sim!, re~im eel
mal bme sa comunieam eu noi in~ine, eu eul nostru. Intrand in
amintirea evenimentelor ~i (aptelor noastre, inceream sa ne
dam seama daca 0 fapta a noastra a fost buna.sau rea.
Spiritul omului inearnat in timpul vietii pamante~ti i~i
continua existenta dupa moartea fiziea ~i revine in lumea
spiritelor,aeolo de unde a plecat la reincarnare. Impreuna cu
toate spiritele venite vremelnic la reincarnare ~ieele din spa-
tiul astral, formeaza un tot spiritual, earuia ii este earaeteristiea
eternitatea, a§a cum ~i foqa spirituala dllnmezeiasea este
etern~.Con~tiinta merge la unison cu.personal.itateanoastra,
careexprima earaeterul UIiitar;sintetic"~iindividual al omului.
Cum nu exista doua spirite identice,. dici ele nu au aeeea~i
~volutiespirituala, tot astfel nu exista doua con~tiinte ~i per-
sonalitatiidentiee, diei aeestea sunt toemai refleetarea spiritu-
lui.
Cel mai evident argument ea personalitatea ~ieon~tiinta
sunt atrib.utespirituale ni-l ofera fenomenul de materializare a
fantomelor,dind din eterul universal ~ieorpul eterie al mediu-
mului se materlalizeaza in eateva seeundc un "om" in came ~i -

oase.Aeeasta.fantoma ne vorbe~te eu personalitatea ei preeisa,

spunandu~nece spirit mort reprezinta materializat ~i expunan-
du-neviata ei pamanteasea anterioara. 1

In fata aeestei situatii, materiali~tii,anatomi~tii,fiziologii

~lbiologii nu mai au niei un arguinent sa sustina ea personali-
tatea ~i eon~tiinta sunt atribute ale ereierului fizic. Sunt argu-
mentele eele mai solide ale ~tiintei spirituale care eonsidera
fenomenul ea 0 manifestare a energiei spirituale.

46
1
1
 LmERUL-ARBITRU ~I FATALITATEA

Organele corpului fizic nu au nici 0 influenta asupra

actelor vietii, dar, cu cat corpurile sunt mai putin tnateriale, cu
atat actiunea materiei este mai putinputemica asupra spiritu-
lui ~i el se manifesta mai liber. Cand spUnemaceasta, ne refe-
rim la evolutia materiei pe diferite planete din univers.
Pentru a avea libertate de actiune, spiritul trebuie sa aiba
la dispozitie un creier 'sanatos pe care sa-l programeze ca sa se
,'ipoata exprima.
Atunci cand omul are un creier imperfect, aceasta se da-
.toreaza unei pedepse pe care divinitatea i-a dat-o spiritului
venit la reincamare. Astfel, el se poate reincama in corpul unui
idiot, al unui cer~etor, ca pedeapsa pentru incalcarea moralei
~i legilor cosmice ale divinitatii. .

Se poate pune intrebarea: Cum se poate impaca fatalitatea

destinului cu actiunea liberului-arbitru al spiritului?
Fatalitatea nu exista decat in alegerea pe care a facut-6
spiritulla reincamare: de a suferi. Aceasta suferinta se refera
la incercarile fizice, mai putin la cele morale ~itentatiile sufle-
te~ti, caci, in acest caz, spiritul i~i pastreaza liberul-arbitru, el
fiind liber sa cedeze sau sa reziste anumitor tentatii determi-
nate de influenta telepatica a unor spirite rele.
! Nenorocirile din timpul vietii sunt probe pe care spiritul
!. ~i le-a ales sa Ie suporte, urmare a propriilor lui gre~elidin alte
I vieti anterioare.
Fatalitatea, in adevaratul sens al cuvantului, este atunci
cand ne referim la mom~ntul mortii, caci, atunci cand acesta a
venit, nimic nu mai poate sa-l amane, oricare ar fi pericolul
prin care trebuie sa treaca corpul fizic. Momentul moqii este
numai eel stabilit inainte de reincamare in lumea astralii.
Aeolo se stabile~te prin ce fel de moarte fizica se va
sfiir~iviafa pamanteasca. Dar acest moment II cunoa~te ~ispi-
47
----
 ritul omului, fiindu-i dezvaluit atunci cand ~i-a ales noua lui
existenta. .

Precautiile pe care Ie luam in timpul vietii se datoreaza

tocmai masurilor pe care Ie ia spiritul pentru a evita anumite
eveniment~ pe care elle cunoa~te dinainte ~i peritru a putea
evita momf!ntulmoqii.
Cand viata este pusa in pericol, acesta este un eveniment
pe care spiritul insu~i I-a dorit, pentru a se intoarce de la rau ~i
a deveni mai bun. Prin pericolele la care suntein expli~i,divi-
nitatea ne reaminte~te slabiciunea ~i relativitatea existentei
noastre.
Daca se examineaza cauza ~i natura pericolului, se va
vedea ca, de cele mai multe ori, consecintele au fost pedepsirea
" tineigre§elisava~ite sau a unei datoriineglijate. . .
Spiritul ~tiedinainte ca viata pe care ~i-aales-o il expune I
. unui anumit fel de moarte ~itotodata cunoa~teeforturile pe care
va trebui sa Ie sustina pentru a 0 evita.
Foarte adesea, omul are presentimentul sfar~itului sau, I
a~acum il are §i pe acela ca nu va muri inca.
Acest presentiment il are de la spiritul sau protector, care
J
dore~tesa-l avertizeze sa fie gata de plecare, sau ii intare§te cu- II
rajul dind ti este necesar. De asemenea, acest presentiment il I
mai are.din intuitie, din existenta pe care §i-a ales-o sau de la i
misiunea pe:care a acceptat-o §i pe care ~tieca trebuie sa 0 in- .~
deplineascit ~
.~
Omul este acela ce se teme de moarte, nu spiritul sau, eel
care ()presimte, care inte1egeeliberarea lui §i pe care 0 a~teap.. t
ta. '
.
Exista intamplari ce trebuie sa vina §i pe care vointa spi- '.

ritului nu Ie poate indeparta, dar spiritul Ie cunoa§te de cand

§i-a ales suferinta in noua intrupare.
Destinele materiale ale vietii sunt un efect alliberului-ar- 1
bitru, caci spiritul insu§i ~i-a ales incercarea. Cu cat este mai I
"grea~i este mai bine suportata, eu atat spiritul va evolua mai
sus.
48 J
1
-- -- J
 Cei ce i~i petree viata in abundenta ~i fericireJiu vor pu-
tea evolua din punct de vedere spiritual.
. Spirituleliberatde materie,aflat in IumeaspiriteIor,i~i
alege vietile ~orporale viitoare, dupa gradul de perfectiune Ia
care a ajuns. In aceasta consta libeml-arbitru al spiritului.
Fara libeml-arbitm, omul nu are nic.i0 vina in rau, nici
merit in bine. Omul nupoate diuta 0 scuza in organele sale
trupe~tipentm fapteIe lui rele, tara a nega ratiunea ~i eonditia
lui umana. Dadi a~ase petree lucmrileeu raul, la fel va fi ~ieu
binele, dar dnd omul face bineIe, el are grija sa-~i faea din
aceasta un merit ~i sa-~i recupereze organismul fizie, eeea ee
dovede~te ca, instinctiv, el nu renunta la eel mai frumos privi-
~egiual speciei sale, libertatea de gandire.
Fatalitatea, a~a cum 0 intelege popoml, presupune 0
hotarare prealabiIa ~iirevocabila asupra tuturor evenirnentelor
vietii, orieare ar fi importanta lor.
Daea aceasta ar fi ordinea lucrurilor, omul ar fi 0 ma~ina
tara vointa. La ce i-ar servi inteligentadaea ar fi dominat in toate
actiunile lui de puterea destinului?
o astfel de conceptie, daca ar fi adevaratii, ar duee la dis-
tmgerea totala a libertatii morale, nu ar mai exista pentru om
nici 0 responsabilitate ~i,prin urmare, niei bine, nici rau in acti-
unile sale.
Divinitatea nu poate pedepsi pe om pentm gre~eli care
nu depind de el, nici sa-l recompenseze pentru virtuti pentm
care nu are nici un merit. Omul care ar a~tepta totul de la des-
tin nu ar face nimic pentm a-~iinfluenta evolutia spiritului, nici
in plus, nici in minus.
Fatalitatea exista in pozitia pe care omul 0 ocupa pe
pamant ~iin functiile pe care Ie indepline~te, ca unnare a felu-
lui de viatii pe care spiritul ~i I-a ales ca proba, ea iertare sau
misiune. EI suporta toate neplacerile acestei existente ~i toate
. tendintelebunesau rel.ecareii suntinerente,daraici se opre~te
fatalitatea, depinde de vointa lui de a eeda, sau nu, 1aaeeste ten-
dinte. .
49

--
 Amanuntele evenimentelor sunt subordonate circum-
stantelor pe care el insu~i Ie provoacaprin actele sale ~iasupra
carora
reaza..
spiritele pot influenta prin gandurile'pe
.
care Ie suge-

E'atalitatease afla, deci, in evenimentele care se petree,

deoarece ele sunt consecirita alegerii vietii mcuta de spirit. Ea
poate sa nu fie in rezultatul acestor evenimente, deoarece poa-
te depinde t;leom sa Ie modifice cursul prin prudenta lui.
Numai la moarte omul este supus intr-un fel absolut legii
de neinlaturat a fatalitatii, deoarece el nu poate scapa de
hoHirareacare fixeaza sfar~itulvietii lui, nici de felul de moar-
te care trebuiesa-i intrerupacursu!. .
Doctrina spirituaIa admite la om liberul-arbitru in toate
actiuriile,El va cedainflueliteitelepaticea gandurilorrele ce-i .
vin de la spiritele rele ~i va rezista atunci cand influentele vin
_ de la spiritelebune,astfelincat nu existaatractieirezistibila.
Spiritulincamat pastreaza sub inveli~lil corporal cali-
tatile ~idefectele pe care le-a avut ca spirit. Faptele rele pe care
Ie savar~imse datoreaza imperfectiunii propriului nostru spirit,
iar incorporarea lui in materie, in corpul fizic, ii este data toc-
mai pentru a se curata de imperfectiuni prin incercarile pe care
Ie suporta. Numai rezistand ~iinvingand in aceasta lupta cu in-
fluenta spiritelor rele, el se va inalta din punct de vedere spi-
ritual.
Gre~ind din nou, va trebui sa reia oalta reincamare, 0
aIta proba. Cu cat se purifica, eu atat parti1e slabe se reduc ~i
este mai putin influentat de spiritele ce-l indeamna la rau.
Forta.moraIa cre~te0 data cu evolutia spiritului. Viata pe
pamanteste'numai un mic stagiu din vietile pe care spiritulle
va avea'in viitoarele reincamari, atat pe pamant, cat ~ipe aIte
planete mai evoluate din punct de vedere spiritual.

50
I .
PACATUL STRAMO~ESC,
OIUGINAR SAU MO~TENIT

Mitul biblie al eaderii omului in pacat sta la baza con-

ceptiilot cre~tine despre esenta omului~i originea moralei.
Biblia afinna ca primii oameni locuiau in rai tara griji ~i
rora truda, necunosdind nici binele, nici raul: "Adam ~ifemeia
lui erau amandoi goi ~i nu se ru~inau" (Facerea 2,25). Dum-
nezeu i-a oprit sa manance din roadele pomului cunoa~terii
binelui ~i raului.
Ademenita de diavol sub forma de ~arpe,Eva a indIcat
interdictia ~i I-a ispit.it~ipe Adam. "Atunci Ii s-au deschis ochii
la amandoi ~i au cunoscut ca erau goi ~i au cusut frunze de
smochin ~i ~i-au filcut aeoperamant" (Facerea 3,25).
Pentru nesocotirea interdictiei, Dumnezeu a blestemat
pamantul ~i I-a osandit pe om la suferinta, la truda ~i la moar-
te, iar pe Eva sa nasca prunci In durere ~i barbatul sa-i fie
stapan.
Acest mit a fost interpretat in mod foarte diferit. Hegel
considera ca aceasta semnifica momentul aparitiei con~tiintei
'in om ~i trecerea de la starea de animalitate la starea specifica
umana. Ell-a numit chiar eel mai maret mit al omenirii.
Pedeapsa lor a fost izgonirea din gradina Edenului, ca sa
lucreze pamantl;ll.De aici inainte a poruncit Dumnezeu: "Cu
sudoarea fetei tale iti vei manca painea ta ~i te vei intoarce in
. pamantul din care e~titacut" (Facerea 3,19).

Hegel considera ca numai omul i~i traie~te viata avand

perspectiva mortii sadita in inima lui.
Faptul di, dupa caderea in pacat, oamenii au devenit mu-
ritori, poate fi inteles nu ca pierdere a unei nemuriri anterioare,
ci ca 0 cunoa§tere de catre om a naturii sale muritoare.
51

r --- -
 - - -- - - -- . -- -.- .. ... .-- -- -

Confonn mituiui biblie al caderii omului in pacat orice

zamislire se savar~e~tein pacat ~i numai Hristos a fos; rodul
unci zamisliriimaculatc. ' '

Cadereain pacata luiAdam~ia Eveiar fi daunatnaturii '

omului, ~i moral, ~i fizic, iar efectul s-a transmis din generatie

In generatie ~i se exprima in special prin inclinatia catre pacat.
Diserica catolidi admite caomul este pangarit inca de la
zamislire de pacatul stramo~esc, dar pastreaza totu~i in sine
chipui 1mDumnezeu ~i de aceea poate obtine izbavirea.
Caderea in pacat I-ar fl privat pe om doar de annonia sa
intcrioara
I-. ~i, drept urmare, el este inclinat spre pacat.
In conceptia lui Augustin ~i Calvin;predispozitia pentru
pacat ar fi fost saditii in om d~ insa~i natura sa trupeasca. De
aceea caderea in pacat a reprezentat biruinta trupului asupra
spiritului, ~i ea s-ar fl implinit cu voia lui Dunmezeu, dici ni-
ml!' ilUse poate inffimplatara voia Lui, atat faptele bune, cat ~i
,;c1~"elf.;fiind dinainte stabilite.
Re1igiacre~tinaortodoxa considera ca pacatul originar nu
a l1lmicit,ci doar a slabit vointa omului. Pacatul s-a transmis tu-
turor unna~ilor lui Adam ~i s-ar exprima prin inclinatia caderii
carrediu ~imoarte. Omul ar fl, deci, bolnav din na~tere~iel s-ar
insanato:;;inumai prin indurarea lui Dumnezeu, al dirui har se
propaga asupra tuturor tara exceptie.
Fata de interpretarea mitului diderii omului in pacat, prin
Adam ~iEva, trebuie sa facem urmatoarele consideratii. Biblia
reprezinta numai istoria poporului evreu. Ea afinna ca vechi-
mea primilor oameni pe pamant, adica a lui Adam ~ia Evei, ar
fi de ~ase mii de ani. Aceasta vechime nu este in concordailta
eu descoperirile arhecHogicecare'arata ca omul are 0 vechime
de doua'sute cincizeci- trei sute mii de ani. Atunci, cum se face
ca, dintre foate relatarile biblice, care sunt exacte, aceste date
referitoare la vechimea primilor oameni pe pamant sunt
eronate? Singura explicatie'~ste aceea ca evreii reprezintli rein-
carnarea unor spirite cu 0 evol1:ltiesuperioara, probabil din
~piriteIeAtiantidei,sau,de pe 0 aImplanem spiri~la, care s-au
52
 ,.., * -- -

relncarnat In populatia ba~tina~adin regiunea Peninsulei Ara-

bice, acolo de unde au plecat primele triburi de evrei nomazi.
Mitul biblic ca Adam ar fi fost mcut din lut caruia i s-a
suflat duh ~i i s-a dat viata nu are nici 0 acoperire spirituala.
Daca, Intr-a~evar, Adam ar fi fost primul om creat prin dub, el
a fost creat dm eterul universal ~inu din lut. La fel ~imitul po-
trivit diruia Eva a fost creata din coasta lui Adam are un ~imai
mare grad de imaginatie.
De ce Dumnezeu, care are 0 putere infinit mai mare ca un
medium de materializare, ar fi apelat la lut ca sa-i dea dub ~i
viata?
.Dumnezeua creat chipulunui biirbatprin Adam ~ichi-
I pul femeiipriIiEva.Aceastadeosebirede sex, ce explicatiear
f fi avut, de vrcme ce ei trebuiau sa nu aiba relatii sexuale pen-
t tru ca, chipurile, ar fi .mcut un pacat de moarte?
Scopul vietii este unul singur, acela de a procrea. Toc-
mai de aceea Dumnezeu i-a mzestrat pe biirbat ~ipe femeie cu
I
organe de reproducere, ca sa procreeze ~i sa dea posibilitatea
I ca prin na~teresa se poata remcamaalte spiritepentru0 noua
evolutie In viata pamanteasca. Moartea omului nu se datorea-
za caderii In pacat a lui Adam ~ia Evei, caci ea este 0 etapa ab-
solut obligatorie tocmai pentru 0 evolutie spirituala. Ea repre-
zinHi0 aWletapa, ca ~i viata, Intr-un periplu etem.
Dumnezeu nu I-a creat pe om sa traiasca la nesI~it, mra
sa gre~easca,caci tocmai prin gre~ealalui spiritul poate sa evo-
lueze. Singura explicatie de ordin spiritual a pacatului biblic
este aceea a existentei unui spirit satanic, a unui spirit rau, care
poate ispiti pc om, dar acest spirit satanic nu este distrus de
Dumnezeu. EI este tolerat tocmai pentru a se putea vedea cine
poate fi ispitit la rau ~i cine nu. Altfel spus, pacatul stramo~esc
a fost tolerat de divinitatea Ins~i. Admitand ca Adam este reln-
camarea unui spirit evoluat In poporul ba~tina~al zonei unde
a trait,cade de la sine ~iipoteza ca el ar fi fost creatde Dumnezeu
prin f0ctasa spirituaHi,ca primul om, deci tarli a fi nascut de ci-
neva. Cu alte cuvinte, cade ~i acea conceptiepotrivit careia

I Dwnnezeuar Ii creatpriu d~: primulnind pe Adam,fiiriia

 I
fi nascut ~ipe Hristos,din acel~i duh, dar prin pantece de fe- ~
meie, adica prin na~tere. Ramane adevarata numai n~terea lui 1
i
Hristos din punct de vedere spiritual, prin spirit, folosind pen- I
tru aceasta corpul eteric ce ~i I-a format din corpul eteric a1 II
Fecioarei Maria. Viata lui Iisus, cu toate faptde sale, arata pu-
I
terea lui DUlllllezeuprin EI, iar suferinta Lui nu are nici 0 core- J
latie eu pacatul stramo~esc - el a suferit fizic ~imoral pentru a
se ridiea pe 0 treapta ~imai inalta de evolutie spirituala, eu alte I
cuvinte'a suferit pentru ea a~a i s-a hotarat destinul de insu~i I
Dumnezeu.: . I
'1-I
Se pm~tepune intrebarea: Ce s-ar fi inmmplat daca Adam
~iEva nu ar fi pacatuit? Ar fi putut trai ei pe pamant in gradi- ~
:1
na Edenului in etemitate, sau Dum.n~z~uar f1 ereat la infinit ~
barbati ~i femei nemuritori, din lut ~i din coasta barbatului? d
~

Atunci, pentru care motiv ~i-a iniaginat ereatorul aspec- oJ

~
°tulfizic deosebit al barbatului ~i femeii pe pamant?
Din Biblie se deduce ea Dumnezeu a ereat pe om dupa
imaginea Sa ~i i-a insuflat sufletul Sau. Se descriu astfel doua I
evenimente: creatia ~iviata. Ambele procese sunt subordonate
-riguros legilor divine.
Creatia omului a fost urmarea evolutiei ~iprogresului in
tot ceea ce a creat Dumnezeu,prin trecerea materiei dense
intr-un stadiu mai evoluat.
Formarea omului reprezinta un drum lung in evolutie,
care se deruleaza in cadrullegilor pe care Dumnezeu le-a tesut
in creatia sa.
Pentru a intelege sensul afmnatiei ea Dumnezeu a ereaf
pe om dupa chipul ~iasemanarea sa, trebuie sa revenim la des-
crierea fiintei umane, din punet de vedere spiritual. Astfel, yom
intelege ~i aparitia primului om pe pamant in urma eu sute de
mii de ani, in niei un eaz. aparitia lui Adam ~i a Evei, caei
aee~tianu a~ fost ereati, ci au fost reincarnati in alti oameni ce
existau deja pe pamant. .
in carteaEnigma vietii~i a morfii, am argumentat ea omul
nu a aparut prin evolutia din maimuta $i ca evolufia corpului
fizic nu explica aparitia nici a omului, nici a .maimutelor din
54
---- J
J
 ,-.-

alte animale inferioare. Evolutia se datoreaza perfectionarii

corpului eteric, care are elemente comune pentru tot ce exista in
univers. EI este matricea energetidi pe care divinitatea a creat-o
~ia perfectionat-o,plecandde la corpuleterical mineraluluipana
la corpul eteric al omului.
Daca ar fi sa luam 0 comparatie din cibernetica, putem
spune ca, la inceput, Dumnezeu a creat un biocomputer de un
grad inferior pe care apoi I-a perfectionat, ajungand la un bio-
computer care formeaza corpul fizic al omului. Aceasta se con-
stata cel mai bine in dezvoltarea embrionului uman, care, ple-
dind de la prima celula, ovu~ulfecundat de spermatozoid, trece
in dezvoltarea intrauterina prin toate stadiile de evolutie prin
care a trecut regnul animal. Dar aceasta dezvoltare nu se da-
toreaza, a~a cum sustine embriologia clasica, memoriei ma-
teriei, adica a codului genetic, prin cromozomii nucleului celu-
lar, caci acesta nu are ceasul biologic ai intrarii in actiune in
diviziunea celulara ~i formarea diverselor organe ale corpului
uman.
Codul geneticeste numaiinstrumentulprin care informatia
energetica,adica corpul eteric,desav~e~te formareafatului,ast-
fel spus, divinitatea a perfectionat acest corp eteric de la prima
celuHivie ~ipana la crearea omului.
Ca argument in acest sens, sunt observatiile ca, langa un
mormoloc de broasca-testoasa, s-a pus in.evidenta corpul eteric
al broa~tei adulte, iar Hingasamanta unei plante s-a pus in evi-
denta corpul eteric al plantei adulte, cu fiori cu tot.
Din acest punct de vedere, se poate spune cti omul se
trage din maimuta, adica din corpul eteric al acesteia, ~i astfel
se explica ~i atavismele, cand corpul eteric uman nu este sufi-
cient evoluat.
Tot din ~tiin!aspirituala ~timca fiinta umana mai are in
alcatuirea ei perispiritul, adica hainele ce imbraca scanteia di-
vina. EI este format de corpul astral, solar, cosmic ~i univer-
SIC.
55
 Perispiritul explica stiirileafective ale omului. Corpul as-
tral ofera sensibilitatea, iar acesta se gase~te in mod rudimen-
-tar, plecand de la planta ~i pana la om.
Perispiritul este creat la rfu1dulsau de spirit,adica de scan-
teia divina din om, aceea care determina gandirea, vointa,
memoria, inteligenta, con~tiinta, personalitatea ~i ratiunea. $i
r'erispiritul a evoluat trecand prin diverse etape, de la cea de
maimuta la acea de om.
ExisHi un cod spiritual universal, lnteles atat de planta,
cat ~i de animal ~iom, ~i acesta se ami prin decodificarea gan-
dului. Gandul este 0 forma de manifestare a spiritului. Decodi-
ficanclmesajul transmis prin gand, se confirma ca la origine
.;xista aceea§i fonna de energie spirituala. Aceasta denoHica
aparitia primului om pe pamant a fost ppsibila prin evolutia
spiritului, a Perispiritului~icorpului eteric, de ia cea mai evolu-
ata maimutii, dar nu prin mutatii genetice produse prin hazard,
ci printr-o inteligentii divina, care a creat aceste biocomputere
mai intai in astral ~iapoi Ie-am materializat pe pamant. Numai
din acest punct de vedere, se poate afirma ca parintii omului
au fost cele mai evoluate maimute.
Tot ce exista pe pamant ~i in univers, ca materie vie sau
materie moarta, a fost creat de divinitate.
Spiritul suprem este nemasurabil, neinteligibil, nenascut,
dincolo de ratiune, dincolo de gand - vastitatea lui este insa~i
vastitatea spatiilor.

i
56 j
J
 ,- ..-.--

. "

SPIRITUL PROTECTOR ~I PRESENTIMENTUL

In momentul dind se hotara~te trimiterea unui spirit din

spatiu la reincamare, i se stabile~teun destin.
Spiritul ce unneaza sa se reincorporeze i~i va desta~ura
viata pamanteasca conform acestui destin, care are 0 fatalitate
in ceea ce prive~tedurata vietii ~imodul concret prin care se va
sfar~i. Sunt prevazute ~imulte evenimente, multe obstacole ~i
suferinte fata de care el are libeml-arbitru de a Ie evita dupa
felul cum va respecta morala divina.
Daca nu va rezista gandurilor rele pe care Ie va primi de
la spiritele inferioare, nu va putea ocoli aceste obstacole.
Cel ce supravegheazatoata desI~urarea vietii pamante~ti
este spiritul sau protector, pe care divinitatea 11trimite sa-l ajute
~i sa-l ocroteasca. Acest spirit este de ordin inalt ~i 11influen-
teaza prin sfaturile sale mentale cum sa se comporte pentru a
evita aceste obstacole, sa-l consoleze in e~ecuri ~i sa-i sustina
curajul in incercarile vietii.
Spiritul protectQr"insote~tespiritul care vine la reincar-
nare pana la moartea fizica, dar ~i dupa aceasta, in viata sa de
spirit, ~ichiar in mai multe vieti pamante~ti, care nu sunt decat
faze scurte in comparatie cu viata de spirit care este etema.
Actiunea spiritului protector este impusa de divinitate ~i
el a acceptat-o atunci cand s-a hotarat trimiterea lui ca insoti-
tor, dar el are dreptul de a-~ialege spiritele care-i sunt simpa-
tice, astfel ca actiunea spiritului protector poate fi 0 placere sau
o sarcina, 0 datorie.
Cand divinitatea cheama spiritul protector pentm a-i da
aImmisiune, acesta este inlocuit cu un alt spirit protector. El se
indeparteaza de spiritul pe care 11supr~vegheaza atunci cand
acesta se lasa condus de actiunea spiritelor inferioare, dar nu-l
parase~te definitiv niciodata, caci el revine imediat, de indata
57
f
l - -- --
 .
ce .este
. chernat. In toate irnprejurarile vietii ~i peste tot , acest
spmt protector este prezent, trebuie numai sa facem apella el.
. Daca se intampla ca spiritul.protector sa paraseasca spi-
nml pe care il protejeaza, el nu-i va face niciodata acestuia rau.
Spiritul omului nu mai are nevoie de acest Inger pazitor
a~unclcand ajunge la gradul evolutiv de a se putea conduce
smgur. .
Spiritul protector este cunoscat de spiritul ce se reincar-
neaza inainte de venirea lui pe pamant.
Spiritele ce au parasit pamantul in conditii bune nu pot
intotdeauna sa-i protejeze pe cei dragi, caci puterea lor este mai
mult sau mai putin restransa. De aceea acest spirit protector nu
este obligatoriu sa fie spiritul parintilor, caci acesta nu -intot-
deauna ne este superior, dar spiritul p.arintilor poate apela la
alte spirite superioare pe care Ie roaga sa ajutc spiritul nostru.
In afara spiritului protector sau a ingerului pazitor, fie-
care individ are ata~at ~iun spirit rau, cu scopul de a-I indem-
na la rau ~ide a-I da ocaiia s~,~uPte:~i_s~al~~a' intre bine ~i rau.
Acest spirit diu cauta sa abatii din dfUmuibun ori de cate ori
gase~te0 ocazie potrivita.
Fiecare om are intotdeauna spirite care-l indragesc ~i se
intereseaza de el, a~a cum are ~iunele care-l asista la rau.
Acestea sunt interceptate prin rezonanta. Cand ne gan-
dim la rau, chemam spiritele rele, iar cand ne gandim la bine, I
apelam la spiritele bune.
Scopul spiritului protector este .acela de a urmari omul
de-a lungul vietHsale, de a memora toate actiunile sale ce vor
fi folosite la judecata dupa moarte ~ide a-I ajuta sa progreseze. .
Spiritul diu urmare~te sa-l dcturneze pe om de la bim~§i
ellucreaza din proprie initiativa §i nu in virtutea unei misiuni.
Puterea lui este in raport cu permeabilitatea mai mult sau
mai putin u~oara pe care 0 intampina, omul avand liberul-ar-
bitru de a-I asculta sau de a-I respinge.
SpiIjtulprotector, pentru a-$iindeplini misiunea, se refn-
carneaza aHitud de spiritul pe care trebuie sa-l protejeze, dar,
uneori, ele insarcineaza Cllaceasta misiune alte spirite incar-
58

J
 __d'__

nate care Ie sunt simpatice. Perfectiunea morala indeparteaza

spiritele rele ~iIe atrage pe cele bune. Rezulta ca, in toate colec-
tivitatile, calitatea spiritelor simpatice este in raport cu calitatea
morala a.indivizilor.. -
Cauzele atragerii spiritelor sunt moravurile, obiceiurile,
caracterul dominant, mai ales legile, deoarece caracterul nati-
lUliise reflecm in legile sale.
Oamenii care fac sa domneascaJntre ei dragostea ~i iu-
birea combat influenta spiritelor rele. Acolo unde legile sociale
comit nedreptati contrare umanitatii, spiritele bune sunt in mi-
noritate, iar spiritele rele abunda.
Studiind moravurile popoarelor sau ale unei colectivitati,
este u~or sa-ti faci 0 idee despre spiritele ce Ie supravegheaza
ideile ~i actiunile.
Presentimentul este sfatul intim ~isecret a unui spirit care
ne vrea binele. EI este vocea instinctului.
Spiritul, inainte de a se reincama, are cuno~tintaprinci-
palelor faze ale vietii sale, a felului incercarilor la care se an-
gajeaza. .
Avertismentele spiritului se bazeaza pe faptul ca in viata
; astraIael se informeaza din con~tiintacosmica universala, acolo
unde toate evenimentele ~ifaptele spiritului intrupat se cunosc,
. elefiindinregistratein arhivacosmicaundetoateevenimentele
I se vad la timpul prezent, intrudit acolo dispar notiunile de timp
. ~i de spatiu.
, . Spiritul protector ne ajuta cu sfaturile lui, prin glasul
con~tiintei cosmic~, pe care 0 face sa vorbeasca in noi, dar,
cum nu-i dam intotdeauna importanta cuvenita, ele intervin mai
direct, servindu-se de alte persoane care ne inconjoara.
Daca ne analizam diversele imprejurari fericite sau ne-
placute ale vietii, yom vedea ca, in multe ocazii, am primit sfa-
turi de care nu am tinut seama ~i care ne-ar fi scutit de multe
necazun.
Spiritele contribuie la armonia universului, indeplinind
vointa lui Dumnezeu, intrucat sunt slujitorii Lui.
59

---
 Ele trebuie sa parcurga diferite trepteale ierarhiei,.pen-
tm a se perfectiona. Cele mai evoluate spirite primesc direct
de la divinitate ordinele ~i Ie transmi~in tot universul, suprave-
ghind executarea lor. .
Prezen!a spiritelor e'stepermanenta, caei'gandullor este
mereu activ: ele traiesc prin gandire.
Spiritele inferioare au ocupa!ii corespunzatoare riaturii
lor, manifestate prin gandirile rele pe care Ie au ~i pe care Ie
transmit oamenilor. .' .

Spiritul din spa!iul astral nu se preocupa numai de pro-

fesia pe care a avut-o in via!a pamanteasca, intrucat, in ciclul
evolutiv al reincamarilor, el imbraca diferiteprofesii. De aceea
el examineaza tot cear putea evolua spre progres.
Spiritele se ocupa de lucrurile acestei lumi in raport cu
superioritatea sau inferioritatea lor. Spiritele superioare au li-
bertatea de a Ie examina, dar nu 0 fac decat in masura in care
ele sunt utile progresului.

60
 - --
- -- - - ~.. .. - .

APARITIA ~I DISPA!UTIA CIVILIZATIILOR

PRIN REINCARNARE
CICLUL SPIRITUAL PLANETAR

Civilizatia are treptele sale de dezvoltare, ca toate lucru-

rile, ~i aceste trepte merg in paralel cu evolutia spiritelor ce se
incameaza in oamenii ce formeaza aceste civilizatii.
o civilizatie incompletii este 0 stare de tranzitie care
contine aspecte rele. Pe masura ce civilizatia se perfectioneaza,
ea face sa inceteze aceste aspecte rele, ~i acestea vor disparea
o data cu progresul moral.
Dintre doua popoare aflate la acela~inivel de dezvoltare
sociala, poate fi considerat civilizat numai acela mai putin ego-
ist, mai putin lacom ~i mai putin orgolios, unde inteligenta se
poate dezvolta in deplina libertate, unde exista mai multa buna-
tate, mai multa buna-credinta, bunavointa ~igenerozitate reci-
proca, unde prejudecatilesunt mai putin inradacinate,unde drep-
I
t tatea se face cu mai putina partinire, unde eel slab gase~tespri-
jin impotriva celui putemic, unde viata omului, credintele ~i
parerile sale sunt mai bine respectate, unde orice om cu bun a-
vointa este intotdeauna sigur ca nu va duce lipsa de cele nece-
I
sare (Alan Kardac).
I Civiliz~tia a creat pentru om nevoi noi, in functie de po-
I zitia sociala pe care ~i-a rncut-o. Ea a trebuit sa reglementeze
drepturile ~i datorlile acestei pozitii, prin legile omene~ti, dar,
sub intluenta pasiunilor sale, omul a creat ni~te drepturi ~ida-
torii imaginare, care condamna legea naturala ~i pe care po-
poarele Ie elimina din codurile lor pe masura ce ele progre-
seaza.
Legea naturaHieste neschimbatoare ~iaceea~ipentru toti,
spre deosebire de legea umana care este schimbatoare ~i pro-
gresiva.
61

--
 _.- -.-.-.--

o socie.tatedepravata are nevoie de legi mai aspre, dar

de obicei aceste legi pedepsesc' pe om dupa ce a mcut raul, in
loc sa distruga izvorul raului.
Oamenii se pot schimba prin educatie. Cu dit 0 societate
este mai eyoJuata, cu atat va avea nevoie de:mai putine legi. ,
Ideile 5'eschimba in timp indelungat ~i niciodata subit.
1::.1.::.
sHibescdin generatie in generatie ~isffir~escprin a disparea
mcetul eu incetul, 0 data cu cei'c~Ie emit. Ace~tiasunt inlocuiti
prin aJ1iiQdivizi patrun~i de noi"principii, 'corespunzatoare
evolutiei spiritelor .carevin la rein'carnare. .
Numai prin studiereaf0l1eispirituale.se poate distrugetna-
terialismul, care este una dintre plagile societatii.
Aceasta face sa se inteleaga care este adevarata misiune
a omului in vremelnica lui existenta pamante~sca.
Distrugand prejudecatile de secta, de casta ~i de culoare,
ii invata pe oameni marea solidaiitate care trebuie sa..;iuneasca
pe toti~ ('.a pe ni~te frati. ' . . .
In '[ata Jui Dumnezeu, tPl~oa,men.ii~~nt egali, caci el a .-
facut legile p~ntru toata lumea.tJ):lJ.1IV1~Z~LJ,~ creat toate spi-
ritck egale, dar.fiecaredintre ele a trait mai mult sau mai putin.
Diferenta consta in gradul experientelor ~i in vointa lor, care ,
este liberul-arbjtru. Ca unnare, unii se perfectioneaza mai re-
pede, ceea ce duce la aptitudini diverse.
Diferenta de aptitudini este necesara astfel ca fiecare sa
poata participa la scopurile providentei, in limita dezvoWirii
fortelor sale fizice ~i intelectuale.
Spiritul care a progresat nu .decade niciodata. EI poate,
in situatia de spirit liber, sa-~ialeaga un inveli~ mai greoi sau
o pozitie mai precara dedit aceea pe care a avut-o, dar aceasta
intotdeauna pentru a-i servi de invatatura ~i spre a-I ajuta la
progres.
Diversitatea aptitudinilor oamenilor este corelata cu
gradul
.
el.
.
de perfectionare
'
la care au ajuns spiritele incarnate in

Aparitia ~i disparitiacivilizatiilor sunt explicate prin ci-

clul evolutiv al reincamiirii spiritelor, care, atingand pe pamant
62

--- -- - -- - --
 un stadiu de dezvoltare destul de avansat, parasesc lumea pa-
manteasca pentru a se reincarna pe alte planete mai evoluate
spiritual. .

Se cunoa~teasfui ca civilizatia continentului Atlantida a

fost foarte avansata din punct de vedere tehnic ~i.~tiintific.
Oamenii smpaneau perfect energia nuc1eara~i se pare ca
folosirea ei in mod nechibzuit a dus la scufundarea continen-
tului.
LocuitoriiAtlantidei cuno~t~aufoarte bine existenta lumii
suprasensibile, a spiritelor.
Dupa disparitia acestui continent, spiritele oamenilor
care au trait acolo s-au reincarnat pentru 0 anumita perioada,
mai scurta sau mai lunga, in mai multe paqi ale pamantului.
Civilizatiile egipteana, persana, indiana, tibetana ~i gre-
co-romana sunt consecintele reincarnarii acestor spirite in
populatiile ba~tina~e.
Vechea civilizatie persana a propovaduit prin Zoroastru
pregatirea oamenilor pentru coborarea pe pamant a spiritului
luminii, adica a lui Iisus Hristos. Chiar ~i civilizatiile calde-
I eana, babiloniana ~i asiriana sunt considerate urma~e ale civi-
!
f lizatiei atlantidiene.
Comparand data aparitiei ~i dezvoltarii civilizatiei din
Atlantida, care s-a intins pe 0 perioada de aproximativ douiizeci
- treizeci de mii de ani, ~i care a disparut in urma cu zece mii
ani, se intelege ~i mai bine ca Adam ~i Eva au aparut ulterior
acestei civilizatii ~i sunt reincarnarea spiritelor in primii oa-
meni din care s-a dezvoltat mai tarziu poporul evreu. Daca
Dumnezeu a creat pe om prin puterea spiritului sau, acesta nu
putea fi Adam sau Eva, care dateaza cu mult in urma civiliza-
tiei atlantidiene.' .
FQarte multi cercetatori considera ca Iisus Hristos, eel
mai evoluat spirit pe care divinitatea I-a trimis pe pamant, ~i-ar
fi perfectionat puterea sa spirituala prin initierea in mai multe
locuri. Dupa cercetarile lui H. Durville, viafa lui Iisus nu se
1 cunoa~teprecis mtre doisprezece ~i treizeci de ani.
63
I
- - -- -- -
 --

COJ?formcercetaril<;>r lui N. Nottovich; intre doisprezece

~i treizec:i'de ani, iisus s-ar fi aflat in'India. Rau tratat in casa
paJinteasca mai cu seama de fratii sai mai mari vitregi, rezul-
a
.tati din prima casatorie luiIosif,Iisusar fi plecatde acasacu
nijitecaravane de negustori indieni.in India, a vizitat Yagemaut
~i Benares, undea invatat limba paH, cu ajutorul careia a citit
Vedele, cartile sfinte ale indienilor. In India a-incejmt sa vor-
b~asdi ca orator in public cu mult talent, fiind cunoscut ca pro-
fet. El propovaduia pentru cei saraci, atragand ura brahmanilor
.care au hotarat sa-l omoare, dar Iisus a fost prevenit ~i a fugit,
parasindN~palul~iMuntii Himalaya. S-a stabilit la Goantonuzi,
unde a invatat lim1Jaaraba ~i a studiat doctrina budista. A ple-
cat apoi in valea Rudpputan ~iapoi in Persia, undea mcut pro-
paganda lmpotriva cultului .luiZoroastl'u.A fostatestat ~iarun- .
cat noaptea in pustiu, pentru a fi inancat de fiarele salbatice, dar
Iism a sdipat neatins, ~i,strabatand de~ertul,a ajuns din nou in
Iud(~ea,in Galileea, unde ainceput din nou sa propovaduiasca,
atacand vechea lege a poporului evreu. Invinuit ca a vrut sa
uzmpe sHipanirearomana, a fost judecat ~i crucificat.

Mist.erele erau recunoscute oficial ~i protejate. Candi-

datUor la iriitiereIi se impunea anumite conditii obligatorii. Li
se cerea 0 minutioasa purificare, care se mcea prin stropire sau
scufundare in bazinele situate pe langa sanctuare. Li se cerea
sa posteasca ~i sa aduca sacrificii. Dupa aceasta, urma ad-
mite rea candidatilor intr-o adunare secreta cu 0 ambianta care i
producea un efect foarte putemic, psihic, asupra lui. I se arata
apoi un anumit obiect sacru ~i i se dezvaIuia semnificatia sini-
bolidi, dupa care trebuia sa recite anumite formule rituale. Nu
. se cunoa~te in detaliu toata ceremonia, dar, in urma acesteia,
candidatul avea ferma convingere ca a luat contact cu divi-
nitatea.
Centrul principal al culturii in Grecia antica era aproape
de Atena, Ia Eleusis, unde misterele elennsine, au continuat sa
fie celebrate aproape doua mii de ani.
64

-----
 Misterele orfice erau inchinate lui Orfeu. La origine, era
un zeu trac, iar dupa traditie un cantaret care, cu f~ecul1irei,
imbHinzea fiarele salbatice, reu~ind sa-l farmece ~i pe zeul
lnfemului.
Conform doctrinei orfice, orice om mo~tene~te de la
na~terepacatul stramo~esc, care trebuie isp~it prin suferinte.
Sufletuillemuritor este sechestrat in corpul fizic ca intr-o
adevarata inchisoare.
Pentm a se.elibera ~i a evita reincarnarile perpetue, sco-
pul suprem al vietii, initiatul trebuia sa fadi mgaciuni ~ipuri-
ficari rituale, sa dud! 0 viatii morala de renuntiiri ~i sa nu con-
sume brana animala.
lata, deci, ca aceasta conceptie despre pacatul stramo~esc
o gasim ~i in misterele orfice, nu numai in cre~tinism.
f Capcanele urmau ~idupa moarte, pentru sufletul eliberat.
Pentm a putea sa Ie evite, initiatul trebuia sa cunoasca anumi-
te formule salvatoare; imnurile orfiee erau poeme scurte ase-
manatoare psahnilor ebraici.
Cultul orific a durat pa~a in seeolul al VI-lea al erei cr~-
tine.
lnfluenta lui este evidenta la Pindar, Empedocle, Pitagora
~i Platon.
Aeeasta influenta 0 gasim ~i in ritualul ~i ieonografia
ere1?tina.
In multe privinte, Hristos a fost asemanat pe plan simbo-
lie eu Orfeu, sub forma Bunul Pastor. Din eauza afinitiitilor
dintre ere~tini~m~icultul orfie, eel mai mare du~manal miste-
relor din lumea gr~aca ~i £Omanaa fost cre~tinismul. Cum se
expliea aceasta asemanare?
Raspunsul il da doetrina reineamarii spiritului, intrucat
cei ce au initiat cultul orfic, ca ~i p£Ofetiicre~tinismului, au
reprezentat reincarnarea unor spirite evoluate care aveau
cuno$tintade lumea invizibilii§i care, venind din astral, fiiceau
parte din con§tiinta cosmica etema a spiritelor.
I 65
 CUlloa§temdin datele arheologice §i istorice ca, in urma
CLzeci d~ mii d~ ani, au existat pe pamant civilizatii ale caror
cuno§:tintenu au putut fi depa§ite de cele §tiintifice actuale.
Dude ~i cand s-au pierdut ele §i mai ales de ce au dis-
pamt? '

Singuraexplieatieacceptabilane-o da §tiintaspirituaHi
,

r:8::el'm,tllleca, in eV,Olutiasa, spiritul se incarneaza in mai

muite elape, care nu se petree obligatoriu pe aeeea§i planeta.
Un spirit ajuns la 0 anumiHitreap~ de ev.olutiese desparte de
plnneta respeetlva, pcntru a se,reincama pe 0 aIta planeta unde
poatesa-~i continue evolutia ascendenta.
Aceasta inseamp.ac~ popoarele care au ajuns la 0 treap-
la <Jecivilizatie superioara, dupa ce§i-au rncut cic1ulevolutiv
pe pamant; au plecat !n ~~tral;.pet;\t[i1a ~volua pe 0 ,alta planem.
.' Sepoate spune,din acestpunetde vedere,ca asistamla
o cvolutie paralela pe pamant a,unor spirite evoluate ~i a alto-
ra mai putin evoluate.
Se poate pune intrebarea: De ee nu s-au continuat cuno~-
tintele acestor eivilizatii? De ce anumite acumulari §tiintifice~i
tehniee nu au fost preluate de eontemporanii acestor civilizafij
pe pamant?
. Aceasta llUs-a illtamplat, deoarece aeeste popoare ce
traiau in paralel, avand un nivel spiritual inferior, nu au avut
puterea d~ intelegere a acestor cuno~tinte.
Nenlaivenind la reincarnare pe pamant, aceste spirite nu
au mai avut posibilitatea sa realizeze 0 eontinuitate a aeestor
cuno~tinte. .
Conform doctrinei lui Edgar Cayce, continentul Atlanti-
da a existat in Oeeanul Atlantic, in perimetrul insulei Bahamas
~iMarii Sargaselor.
Nivelul de eivilizatie de pc acest continent dispamt nu a
fost inca atins de actuala civilizatie pamanteasdi.
o parte dintre spiritele ee au fost reincarnate ulterior pe
pamant au reprezentat remcarnariin Egiptul antic pe 0 perioada
de aproximativcinci mii de ani, cat a durat civilizatia egipteanii,
~idin ele s-au ales faraonii Egiptului.
66
f
t In acest interval de timp, civilizatia egipteana s-a dez-
voltatfoartemult,egipteniiposedandcuno~tintetehnice~i~ti-.
intifice foarte avansate,
Ei au re~it sa ridice piramidele, care denota vaste cuno~-
tinte in constructii, dar §i in alte §tiinte:matematica, geometrie,
astronomie, astrologie etc.
Este cunoscut faptul ca pe langa piramide au functionat
sanctuare, unde au fost initiati marii invatati ai Antichitatii.
Aceasta initiere in cunoa~terealumii spirituale din astral
nu se putea face de ni~te oameni obi§nuiti, ci trebuie sa fi fost
reincamarea unor spirite evoluate care aveau aceste cuno§tinte
din lumea astrala, .de unde venisera la reincarnare.
Alte spirite intropate in oamenii din Atlantida s-au rein-
camat in India §i.in Tibet ~i au adus cu ele acelea~i cuno~tinte
spiritliale din care s-au inspirat cei ce au scris Vedele.
Tot astfel se explica de ce numai in manastirile din Tibet
se afla astazl cei mai multi mediumi de materializare §i dema-
terializare. Aceste spirite sunt din ce in ce mai rare ~iprobabil,
intr-un viitor apropiat, vor parasi defmitiv planeta noastra pen-
tro a se reincama.pe 0 aha planeta superioara din punct de
vedere spiritual.
In sprijinul acestei ipoteze am sa enumar numai unele
dintre argumentele de ordm arheologic care au putut fi puse in
evidenta.
Oamenii din civilizatiile disparute aveau notiuni extra-
ordinare de astronomie (egiptenii), cuno~teau teoria atomica
(Leucip), cosmogeneza (Moise) ~i fuziunea metalelor.
In Asia ~i Europa, la Lepenski-Vir ~i la Chatal-Hauyk,
s-au gasit in niorminte obiecte de bronz de acum zece mii de
am.
Trebuie combatuta teoria conform careia omul a fost creat
numai pe pamant. .
Scheletele descoperite in Asia Centrala, cercetate cu car-
bon 14 radioactiv, au 0 vechime de peste zece liIii de ani. Ele
prezinta urmelc unei operatii pe cutia toracica, cu rezectie d~
f 67

t
 ,

coasta, operatia fiind reu~.ita,caci pacientul ar mai fi trait cinci I

ani dupaaceea. .t
Acelea~i urme de operatii au fost descoperite pe schele- 'i...~
.tele.g1sitein .Palestina,.Siria, Irall, damnd de peste cinci mii de
ani. . '

In Egi)Jt .s-a gasit un papirus in care este descrisa 0 ope-

ra.tie ')e' i11imaa unui .soldat atins de 0 lance. Se descrie cum
inirna soldatului a fost inlocuiHi cu 0 inima de bou tanar Apis
~i operatia a fost reu~ita'.
, '.' In Annenia, s-a descoperit prima uzina metalurgica din
hime,cu 0 vechime de cinci mii de ani..
, . . 'hi de~ertul Gobi; s-a descoperit .talpa unei cizme intr-o
stanca veche de doua milioane de ani.
Naturalistul englez Charles Brewester a gasit in interi-
,.'

orul unci roci calcaroase di~ cretacic, veche de ~aptezeci ~i

.cinGi - 11,ouazeci
de milioane de ani,resturile a unsprezece cuie
de ote!.
. In Peru. la Chan-Chall,s-au gasit obiecte placate cu aur ~i
argin!, ceea ce denota ca locuitorii cuno~teau electroliza.
Oamenii din grotele de la Lascaux faceau batoane de
mangan ~i de peroxid de fier, avand 0 tehuica avansata de fa-
l'ricatie.
O' fresdi egipteana reprezinta un subiect ce seaman[l cu
mate! ializart ale t1uidului electric (imagine ce reprezinta un
generator digplasma). ,
In Am~rica de Sud, langa ora~ul Diamantino, in centrul
iui Mato-Grosso, s-a gasit un fei de lampadar mare electric, 10
buna stare de functionare. .

Oamenii din Atlantida captau energia solara pc care 0

conccntrau asupra unei pietre cu proprieUiti magnetice, incat
ea emltea E18imuWi energle dedit primea.
Pialra eu energie solara era un cristal mare, ciliJidric, ell
.fatetf; varful era taiat pentm a capta energia ~i a 0 concentra in
mijlocul cilindrului.
68 f
 .
A Civiliz~tiaAtlantideicuno~teaenergiaatomica.Folosirea
el mtr-wl regtm prea ridicat in statiile atomice a dus la scufun-
darea continentului.
Atlantida era considerata la data respectiva centrul civi-
lizatiei mondiale ~i ea nu a putut fi inca egalata in timpurile
noastre.
Pe insula Ponape din Arhipelagul Carolinelor, s-au des-
coperit un templu de nouazeci de metri lungime ~idouazeci ~i
opt de metri Hitime~i un port megalitic eu canale care, dupa
traditiile indigene, ar fi fost sapate ~i'construite de regii-Soare,
dar nici pana astazi nu se §tiecine au fost ace~tiregi-Soare.
Misterul pietrelor enorme, transportate la kilometri dis-
tanta de locul de extractie, se pune la fel ~ila Balltek in Liban,
~i la piramidele din Egipt, in Mexic, Petru, Bolivia, Camac sau
la Loudun. .
Felul cum au fost transportate aceste blocuri uria§e de
I
piatra care au injur de 0 suta ~aptezeci de mii de kilograme nu
este cunoscut.
Bo§imanii din Australia, de~i traiesc in era preistorica,
au traditii §i 0 filozofie care ii unesc cu adevarurile naturii. Ei
se considera ca'reflexul material al unei fonnc de existenta su-
perioara, pe care au trait-o inainta~ii lor. Omul este nemuritor
~1se reproduce tara incetare. Noi suntem stnimo~ii no§tri, de
accea actuala viata pamanteasca §i con~tiinta noastra nu sunt
decat 0 buca~icadin viata marelui nostru eu, care este etem.
Din viata anterioara bo~imanii scot forte psihice, prin in-
tennediul unui talJsman, numit fchuranga, 0 Hiblitamagica de
lemn sau de piatra sculptata cu desene pe care, dadi 0 pierde ii
a§teapta moartea in cealalta lume.
Daca altcineva i-ar lua acest talisman, ar poseda ~i su-
f1etul proprietarului. Aceasta este credinta intr-o viata dupa
moarte, in lumea astrala. care face 0 comuniune cu universul ~i
cu viata univcrsala insa~i. omul reprezentand intregul univers
in miniatura, in rezumat.
in 1929, s-au gasit la Istanbul, in palatul Topkapi, ni~te
harti geografice vechi, care apal1inusera unui ofiter din mari-
69

- .:.. --~
 "f'~""" .

~. . .
: ~,~ "':'- .~. '.
- .
n:a>~urceasca, amiralul Piri Reis, contemporan cu Cristofor
Columb,:.. _. .
'''i.:'.,' El pretinde ca ~ gasit aqeste hartii in Orient. Tot de la el
se.pastreaza doua. atlase, care se afla astazi la Biblioteca din
Ber1in.Ac~stea cuprind barti"foart~ ~xacte ale Marii Meditera-
. ne ~i Marii Moarte. Acesteharti.sunt absolut exacte, pe ele fl-
- ind;marcate:~i coastele Americii de Nord ~i de Sud, precum ~i
. continentul Atlantida. Elecuprind~idate topometriceale aces-
tor tiriutUri:-Ianturilemuntoase, varfurile, insulele, fluviile ~i
platourile: . .
. . Abi81n 1952 au fostdescoperite in Antarctica lanturile

muntoase; care flgurau deja pe haqile lui Piri Reis.

. Ulterior, altecercetari au aratat ca aceste fotografii au
- ro.fostlealizate ca .de-pe;un;satelit,.~cj,-d.dainaltime foarte mare.
ACe3stadenota ca civilizalia-dinacele timpuri dispunea de mij-
loace tehnice foartemoderne.Aceste harti erau copii dupa copii
. .~i'denota ca, in urma:cu mii de ani;se cuno~teautehnica zboru-
lui ~i cea a fotografiei.
Poarta Soarelui, de la Tiahuana, in America de Sud, este
o seulptura de trei metri inaltime ~ipatru metri latime, eioplita
diritr-unbloc monolit, care ciintare~tepeste zeee tone, patruzeci
~i opt de figuri patrate a~ezate pe trei dinduri incadreaza 0 fi-
. inta reprezentiind un zeu zburator.

Legenda spune ca aiei a pogorat din maltul cerului 0 nava

spatiala aOOta,in care se gasea 0 femeie cu numele de Oriana.
Originea sumerienilor eare au avut gloria lor eu doua -
trei mii de ani inaintea erei noastre nu este clarificata nici pana
astazi. Noi §tim numai ea au adus cu ei o.civilizatie superioara
pe care au impus-o unor popoare semitiee, pe jumatate primi-
tive.
Cu siguranta, ei reprezentau spirite superioare venite de
pe aIte planete ~i reincarnate in populatia b~tin~a. ~tiinta lor
astronomic a era foarte ridicata. Ei au descris perioadele Lunii,
care nu difera de ca1cululdin zilele noastre decat Cllpatru ze-
cimi.
70
 --.
-..-.-.-.--

t
,

. In Irak ~iEgipt, au fost descoperite Ientile de cristal ~le-

fmt, care'nu se pot realiza asmzi dedit utilizand oxidul de ce-
siu, care nu se obtine dedit pe cale electrolitica.
La Heluan, s-a gasit 0 bucam de stom a carei tesatura fina
se poate realiza numai in cea mai perfectionam fabrica din tim-
purile noastre.
La Muzeul din Bagdad, se afla baterii electrice, cu pile
useate, ce functioneaza dupa principiul galvanic, ~i alte ele-
mente electrice, cu electrozi de cupru ~i un electrolitic ne-
eunoseut.
Pe pod~ul peruvian, s-au gasit podoabe de platina. Cum
au putut fi realizate?
In descrierile din Biblie, de unde au ~tiutcei ce au scris-o
ca mineralele au precedat vegetalele, iar acestea din unna au
luat na~tere inaintea animalelor?
Se pare ca Sodoma ~i Gomora au avut aceea~i soarta ca
~i ora~elejaponeze, Nagasachi ~iHiroshima, adica au fost dis-
truse prin bombe atomice.
Civilizatia maya cuno~teaanul venusian de 584 de zile ~i
durata anului pamantesc de 365,2420 zile.
Ea ne-a lasat un calendar, calculat pentru ~aizeci~ipatru
de milioane de ani.
In Egipt, s-a descoperit un calendar foarte precis alcatuit
in anu14221 Le.n., calculat in functie de rasaritullui Sirius.
In constructia piramidelor din Egipt, se afla 0 multime
de corelatii dintre volumul piramidei ~i globul pamantesc.
Inaltimea piramidei lui Keops, inmultita cu un miliard,
este'egala cu distanta de la Pamant la Soare, adica 149.504.000
de kilometri,
Meridianul care imparte piramida imparte continentele
~i oceanele in doua parti absolut egale. Rezultatul impartirii
perimetrului bazei, cu dublul inaltimii, ne da numarul pi = 3,14,
ce se folose~tein matematica.
Piramida lui Keops se afla in centrol de greutate al
Pamantului. Aceasta arata ea egiptenii euno~teauforma sferica
a PamantUIui~i eonfiguratia manlor ~i oceanelor. Cu ce .mij-
71
 -- --. ...-..---

loa~e au fost taiate din standi aceste blocuri uria~e de piatr~,

en tefe netezite ~i cu muchii ascutite?
. !'lu se cunoa~te exact in ce scop au fost construite pira-
mtdele. Acum insa se presupune ca acestea reprezinta un tes-
tament al civilizatiei egiptene lasat posteritatii.
Mar~a piramida a lui Keops a fost construita in anul3200
le.n. illtimele cercetari arata ca planul piramidei ar fi fost ela-
borat eu mult inaintea datei constructiei, el ar fi fost fiicut de
unul dintre marii initiati ai Bibliei, Melchisedec sau Enoh. La
constructia piramidei au lucrat 0 suta de mii de oameni care
erau reinnoiti la fiecare trei luni. Este considerat cel mai mare
~antier din toate timpurile. Fiecare treapta a piramidei are in
medie un metru, iar varful este construit dintr-o pl~tforma pa-
tram cu latura de ~ase metri..Piramida in intregime are"oinal-
time de 0 suta treizeci ~i~aptemetri ~ifiecare dintre fetele sale
de baza are 0 lungime de doua sute douazeci ~i ~aptede metri.
Felul cum este construita piramida denota ca cei ce au realizat
proiectul de constructie aveau vaste cuno~tintede astrologie ~i
astronomie.
Chiar in conditiile actuale, cand civilizatia noastra dis-
pune de utilajele cele mai perfectionate, este dificil de a realiza
o blma orientarecardinala, caci busola arata numai nordul mag-
netic, iar Steaua Polara nu inseamna prea mult, caci aceasta nu
este cu adevacat polul nord al cerului.
in af~ra de aceasta, ca urmare a rotirii Pamantului in ju-
rul axei sale, aceasm axa este indreptata an de an catre puncte
succesive "alecerului, flicand.ca dupa douazeci ~i cinci de mii
opt sute de ani sa revina in pozitiainitiala. Este, de fapt, timpul
pe care intreg sistemul solar, in mi~carea sa de revolutie in
spafiu, il face pentru a reveni de la unpunct vernalla altul.
Cu toate acestea, orientarea piramidei este aproape per-
fecta, cu 0 aproximatie de patru minute ~i treizeci ~i cinci se-
cunde.
Meridianulcd mai precis al pamantuluifiUeste niei eel de
Ia Paris ~iniei cel de la Greenwich, numai meridianuIMarii Pi-
ramide este eel mai perfect, caci el traverseaza maximum de
72
 eontinente ~i minimum de oeeane ~ipentru ea imparte In doua
piiqi ~bso1utega1epamantu110euit a1globu1ui.
Inseamna di aeeasta eivi1izatiedispiiruta cuno~tea exact
eonfiguratia globului pamantesc eu continentele ~i oceanele
lui.
Valoarea 1ungimiirazei po1are,care este de 6.356.521 de
metri sta la baza constructiei piramidei, caci unitatea de ma-
sura folositiide arhitect este cotul sacru al evrei1or,numit ~icot
piramidal, care este de 0,635660 metri. Acest cot, inmultit cu
10.000.000, reprezintii tocmai raza polara a globului paman-
,. tesc.
Timpul de douazeci ~icinci de mii opt sute de ani, nece-
sar Pamantului pentru a reveni la punctul vernal, denumit ~i
fenomenul de precesie, se obtine adunand mimarul de degete
piramidale corespunziitoare celor doua diagonale de baza care
ne diiexactcifra de 25.000. ,

Degetu1piramida1,lnmultit cu un mi1iard,ne da drumul

parcurs de Piimant pe orbita sa in douazeci ~ipatru de ore.
Constructia interioara a piramidei, a culoarelor ~i came-
re10rsale este combinatiimtr-o manierii in care fiecare raspan-
tie, distantii,orientare, pantii ~iproeminenta are 0 semnificatie
precisa. ,
in interiorulpiramidei, se afla culoarul de intrare, culoarul
descendent, camera subterana, primul pasaj ascendent, pasajul
orizonta1,camera reginei, marea galerie, marea treapta, pasa-
je1ejoase, anticamera ~i camera regelui.
Unu1din culoare ar contine formula de baza a ~lectrici-
tiitii; care ar permite extragerea ei direct din atmosfera.
Un alt pasaj ascunde secretul dezintegrarii materiei.
Perimetrul bazei piramidei corespunde duratei anului so-
1ar.
Dar, spre marea surpriza, sistemul interior al culoarelor
~i camerelor reprezintii 0 cronologie a 'profetiilor, iar unitatea
de calcul a acestei scari cronologice este degetul diametrului
polar a1Parnantu1ui.
73
 ------- - -- --

A ~ . Mar~a Ga~eriesimbolizeaza era cre~tinaprin fonna,

ma1t1mea~i lunglmea sa. Piramida ar contine derularea exacta
a epocii lui Adam, tredind prin timpul Genezei, Exodului,
Judeciitorilor, Regilor ~i al erei cre~tine ~i chiar criza anilor
modemi. '

Punctul deplecare al calendarului piramidal este de ~ase

mii de' ani. El corespunde cu echinoctul detoamna alanului
4000 i.e.n.
Se constata 0 similitudine intre istoria Egiptului, Ba-
bilonului ~i Israelului.
In in~eriorulpiramidei, prin interpretarea diverselor in-
tersectii de pasaje, se poate deduce data exodului poporului lui
Israel, in cea de a cincisprezecea zi a lunii Nisan, anul 2513 a~
piramidei ~i 4 aprilie 1486 inainte de Hristos.
Data na~terii lui Hristos era prevazuta in anul 3996 al pi-
ramidei. Aceasta este data de nivelul solului din camera
reginei, care se nume~te"Camera a doua" sau "Noua Na~tere".
Hristos s-a nascut in anul 4 Le.n., sau 3996 dupa pira-
mida~in ziua sarbatorilor Tabemacolelor, in ziua de 15 a lunii
Tisli, adica sambata lui 4 octombrie dupa caiendarul gregorian.
Sirp.bolismulvietii lui Hristos se confunda cu simbolis-
mul piramidei. Pragul Marii Galerii desemneaza ziua de sam-
biiUi7 aprilie, 30 dupa calendarul iulian, 15 allunii ebraice Iui
Nisan, ca data a crucificani Iui Hristos.
Piramida detennina ~i~untR cu trei mii de ani mai inainte
decat marii profeti datele esentiale ale cre~tinismului. Astfel,
na~terea Iui Iisus este prevazuta cu trei mii de ani inainte de a '

se produce in ziua de 15 a lunii Tisli, iar moartea sa este pre-

vazuta in ziua de 15 a Iunii Nisan, date care s~auconfinnat in-
tocmai de catre evenimentele istorice.
Cal,endarulprofetic modem al piramidei arata ~i eveni-
mentele ce se vor petrece dupa lisus, pana la anu12000.
Prin mumii, vechii greci, ca ~i egiptenii, credeau in via-
ta de apoi ~i intr-o vjitoare reincamare. Cine Ie-ar fi inspirat lor
ideea reinvierii corfMilli?l(;.,
74
 S-a constatat ca celulele pielii printesei egiptene Mene
mai erau apte de viata. de~iaceasta murise cu cateva mii de ani
in 1lI1l!a.Arta mumificarii este mai veche de ~asemii de ani.
In Ierihon, in morminte cu 0 vechime de zece mii de ani,
au fost gasite capete modelate in ghips, vechi de opt mii de ani,
dar pe vremea aceea popoml de rand nu cuno~tea olarituL
Pietrele preistorice, descoperite la Lussac, in Franta,
reprezinta oameni imbracati modem, cu palarii, sacouri sau
pantaloni scurti. Cum au fost gravate aceste picturi, cum au
decorat peretii unei pe~teri cu scene reprezentand oameni im-
bracati ca in secolul XX al erei noastre, daca locuitorii preis-
torici erau primitivi ~i saIbatici?
In Insula Pa~telui, la trei mii ~ase sute de kilometri de
coasta chiliana, se gasesc sute de statui uri~e, unele de Unspre-
zece - doisprezece metri lnaltime ~icantarind cincizeci de tone,
de forma U110rroboti monstmo~i care, la inceput, purtau ~i
palarii. Pe teritoriul insulei, ar fi €xistat trei generatii de civili-
zatii, dar cea mai evoluata a fost prima civilizatie.
Coincidenteledintre Insula Pa~telui~iTiahuanacosunt ev-
idente, de~ise afla la 0 distanta de cinci mii de kilometri una de
alta.
In padurile virgine din Guatemala ~i Yucatan se gasesc
mine ale unor monumente care pot concura cu piramidele
egiptene. Astfel, suprafata bazei piramidei de la Kholula situata
la 0 sum de kilometri sud de Mexico, este mai mare decat aceea
a piramidei Keops.
In mod miraculos, toata aceasta civilizatie dispare tara
nid 0 cauza, mi popor intreg a parasit dintr-o data ora~ele ~i
templele somptuoase, pietele inconjurate de sculpturi, vaste
stadioane etc. Unde ~ide ce au disparut aceste civilizatii? Evi-
dent, SinbJUfaexplicatie plauzibila este aceea pe care 0 putem
intelege apeland la doctrina reincamarii.
Aceste civilizatiiau disparutpentru ca spiriteleacestor oa-
meni nu s-au mai rei'ncarnat in populafia bii~tina$ii$iau parasit
planeteeueivili-
planetanoastra,pentrua se reincamaP<1i#1i!f
I 75

J
 ----

zatii mai avansate, astfeIlncat sa-§i duca mai departe evolutia

lor sp.irituala.
A§a ;>-aIntamplat cu civilizatia maya§a, a§a se va intam-
pIa §i cu tea inca§a §i cea egipteana. Nici 0 alta explicatie nu
este piauzibiIa, caci nu s-au produs nici 0 modificare de clima,
nid 0 Iupia sau razboaie pustiitoare, nici 0 epidemie de vreo
boaia care sa fadi sa dispara in masa pentru totdeauna aceste
eivilizatii.
Civilizatiile In afara planetei noastre sunt absolut posi-
bile, a§aeum au eoncluzionat,in 1961, unsprezeee savanti emi-
neIlticare s-au IntaInitla Green-Bank, in Virginia de Vest. Din-
tre ace§ti savanti, citam cateva nume celebre: dr. Giuseppe
Cocconi, dr. Su-shu-Huang, dr. Philip Morrison, dr. Frank
Drake, dr. Otto Struve, dr. Carl Sagan, §i Melvin Calvin. Ei au
considerat,ca civilizatii ar mai putea exista In eel putin cinci-
zeci de milioane de planete din cosmos.
Trebuie sa amintim tehnica deosebita pe care au folosit-o
babilonienii in constmctia gradinilor suspendate ale Semi-
ramidei din Babilon, care se prezentau In felul urmator: pe 0
colina inaWide cincisprezece metri, §ase sute douazeci §i cinei
de stalpi din earamizi arse, legate cu asfalt, inalti de unsprezece
- doisprezece metri, sustineau prima terasa patrata, cu latura de
doua'sute patruzeci §i trei de metri. Fiecare stalp, umplut cu
pamantuJ:necesar cre§terii arborilor eu seetiunea patrata, avea
Jaturade ~aptemetri §i era a§ezatla 0 distanta de trei metri unul
de aitul. Platforma sau terasa sustinuta de aee§ti stalpi era al-
catuita din lespezi de piatra, lungi de einei metri, peste care era
pus un strat de trestie imbibata eu bitum, aeoperWieu pHieide
plumb, pentru a impiedica infiltrarea apei in fundatie, iar dea-
supra se afla un strat gros de pamant.
Toate celeialte terase suprapuse, din ce In ce mai mici §i
legate Illtre ele prin seari de piatra, erau construite in mod
asemanator.
Deasupra primei terase, alti patru sute patruzeci §i unu
de staIpi, tot de unsprezece - doisprezece metri Inaltime,
sustineau terasa a'tlotia,a treia terasa se sprijinea pe doua sute
76
 - -

optzeci ~i noua de stalpi, a patra terasa se sprijinea pe 0 suta

~aizeci ~i 110Uade stalpi, astfel di ultima terasa se afla la 0
inaltime de ~aptezeci ~i ~apte de metri.
Unul dintre smlpii de sustinere era gol in interior pe toata
aceastainaltime~iin el se aflau instalatiile hidraulice care pom-
pau incontinuu din Eufrat apa necesara arborilor plantati pe
celepatru terase. -
o aWiconstructie gigantica din Babilon era templul ridi-
cat de regele Nabucodonosor al II-lea, in cinstea zeului Mar-
duk, pe care evreii din capti vitate I-au numit Turnul Babel.
Dupa cele relatate de Herodot, avea latura bazei patrate de 0
suta optzeci de metri, iar inaItimea de nouazeci ~iunu de metri.
Acest zigurat avea ~apte etaje, fiecare simbolizand unul
dintre cei ~aptea~tri. In varful templului, era 0 camera a carei
destinatie nu se cunoa~teinca precis: mormant regal, dupa afir-
matia lui Strabo11;sau observator astronomic, dupa afinnatia
lui Diodor din Sicilia.
Herodot credea ca era vorba de 0 capeIa cu un pat ~i 0
masa din aur ca altar, in care regele oficia Intr-o anumita data
a anului. Patul era necesar, caci regele petrecea aici noaptea
impreuna cu marea preoteasa a templului.
In Egiptul antic, medicii erau pregatiti in ~coli de medi-
cina ~i erau impartiti pe specialWiti: interni~ti, oftalmologi,
chirurgi, stomatologi. Retetele lor prescriau medicamentele in
doze foarte precise, dupa 0 tehnica farmaceutica foarte bine
stabilita.
Puterea spiritului satanic era bine cunoscuta de egipteni.
Papirusul Ebers, de la mijlocul mileniului al II-lea Le.n., cu-
prindea opt sute ~aptezeci ~i cinci de retete, dar ~i de vraji.
Papirusul Edwin Smith, cel mai vechi de la inceputul
mileniului al III-lea Le.n., cuprinde patruzeci ~i opt de obser-
vatii chirurgicale.
Cuvintele farmacie ~i chimie sunt de provenienta egip-
teana.
La egiptenii antici, 0 reteta era compusii din cinci piirti:
denumirea bolii, descrierea simptomelo.f"giagnosticul, prog-
77
 nosticul ~i posologia (dozele). Trebuie sa recunoa~tem ca nici
dupa cinci mii de ani nu au fost egalati din acest punct de
vedere. Medicii egipteni cuno~teaucorect functiile mu~chiului
c,lrdiac ~i vaselor sangvine, care pomeau toate din m~chiul
inimii. Laringitele ~ibron~itele Ie tratau corect, aplicand ~i in-
halatii. Tratau corect constipatia ~i viermii intestinali, retentia
~j incontinenta de urina.
Ginecologii au lasat descrieri corecte despre afectiunile
genitakale femeii.
Oftalmologii tratau afectiunile pleoapei, conjunctivita
granuloasa,glaucomul~icataracta. "

Tratatulde chirurgie osoasa, cu trei mii de ani inaintea erei

cre~tine,expune patruzeci ~i opt de feluri de fracturi, luxatii,
contuzii ~ientorse.
Chirurgiiegipteniau fostprimii care au apropiat marginile
unei pliigi cu puncte de sutura ~i primii care au folosit atelele
pentru a imobiliza 0 fractura.
Cuno~tintele egiptenilor despre fiinta omeneasca din
punet de vedere spiritual au fost redescoperite numai cu un se-
col in urma de doctrina teozofidi ~i aritropozofica.
Egipteniicuno~teaunemurirea sufletului,descriind corpul
omenesc ca fiind alcatuit din trei paqi: corpul material sau fizic,
suflul, care este imaterial ~i invizibil, ~i un al treilea element
ka sau principiul vital al omului, care are forma corpului, pre-
cum 0 fantoma, ~i care este in alcatuirea lui toata viata.
. Toate acestea au fost cunoscute ~ide marii initiati ai An-
tichitati~prin intermediul centrelor de initiere, in special de pe
liinga piramide, unde se pare ca a fost ~i Iisus 0 anumi~ pe-
rioada. .
Constructorii ~i sculptorii egipteni au fost primii care au
constmit in Orientul Apropiat coloanele ~iobeliscurile. Cel mai
mare obelisc, plasat in fata catedralei Romei, dateaza din pe-
rioada 1420-1411 i.e.n. El a fost adus la Roma de imparatul
Constantin al II-lea in anul 357 e.n., fiind montat mai intai in
Circus Maximus. A fost rupt in trei bucafi in anu11587. Toate
, "t;beliscurile
eraufqrmatedingranitdeculoareroz~ierauaduse
78

-- --- ---
 din cariera de langa Assuan. Un alt obelisc, eel din fata bazilicii
SfiintulPetru de la Roma, in greutatede trei sute cincizeci ~iuna
tone, a fost adus de imparatul Caligula, de laHeliopolis.
Un alt obelisc, eel din Luxor, comandat de faraonul
Ramses al II-lea, se afla azi la Paris, in Place de la Concorde, ~i
dintare~te doua sute douazeci ~i ~apte de tone. Modul cum aU
fost taiate aceste obeliscuri in piatra $i cum au putut fi ttans-
portate nu este cunoscut inca.
De~i civilizatia antica egipteana a disparut, ea a avut 0
influenta asupra popoarelor diii jur sau din zonele mai inde-
partate.
In ceea ce prive~tecre~tinismul,nici 0 tara nu a participat
mai profund ca Egiptul antic la dezvoltarea ~i propagarea re-
ligiei cre~tine (I.M. Creed). Egiptenii trecuti la cre~tinism,
coptii, au fost cei dintai care in cadrul acestei religii au practi-
cat viata ascetica organizata mai tarziu in comunitati de
calugari, ceea ce inseamna ca ace~tiacuno~teauca, prin asceza,
se poate ajunge la desprinderea corpului astral de corpul fizic.
Spiritele evoluate, dupa ce au populat Egiptul antic, s-au
reincamat in sanul poporului evreu. A~a se explica numarul
mare de profeti in randul acestuia. A~a cum am mai scris,
poporul evreu este considerat ca reprezentantul spiritelor ce au
evoluat pe 0 alta planeta, probabil pe continentul Atlantida, ~i
care s-au reincamat apoi pe planeta noastra.
Din acest punct de vedere, secta evreiasca a esenienilor
este considerata 0 continuare a vechilor initiati. Ea se afla in
Palestina in secolul al II-lea Le.n. Fiind suspectata de erezie,
sinagoga ~ excomunicat-o catre marginea statului evreu. Ese-
nienii au infiintat 0 noua comunitate in imprejurimile Qum-
ranului, la sud de Ierihon, intr-o regiune de de~ert.Dispar defi-
nitiv din istorie, in jurul anului 70 e. n., dupa ce ~i-au ascuns
cartile sacre in pe~teri.Aceste caqi au fost descoperite in anul
1947,de un beduin, intr-o grota la Qumran. S-a descoperit apoi,
In 1952 §i 1955~locul unde ace§ti initiafi I~i organizau ban'-
chetele de initiere §i I§iamplasau bazimdeJpentru bai rituale.
79

L
 Intrarea in cornunitatea eseniana era strict reglementata.
Cancliclatulla initiere, dupa ce era recomandat de un instruc-
tor, tirnp de un an se purifica prin bai spirituale ~i ii erau
supravegheate intreaga activitate ~i modul de viata. Oaca era
considerat apt sa inteleaga rnisterele, candidatul trebuia sa mai
r~treaca inca doi ani cu alte probe de incercare inainte de a fi
adrnis definitiv. AceasHi adrnitere definitiva era luata de un
consiliu de batrani. Regula esenienilor recomanda sa nu Ii se
aSCUll?anirnic din invataturile secrete. Ritualul esential era
banchetul. Oupa ce se imbaiau, esenienii se imbracau cu ve~-
rninte adecvate evenirnentului. La acest banchet nu era admis
nici un profan. El incepea intr-o lini~te profunda, dupa care
pre~edintele ce era ales dintre "fratii sai" recita 0 rugaciune
pentru a sacraliza adunarea. Candidatul, 0 data cu prima sa par-
ticipare la banchet, depunea un Juramant prin care jura sa res-
pecte 0 credinta desavar~ita fata de Oumnezeu, sa fie drept ~i
sa nu faca nimanui nici un diu, sa nu ascunda nimic membrilor
sectei ~i sa nu dezvaluie nimic altora despre ei, chiar daca ar fi I
torturat pana la moarte. I
Esenienii au afirmat ca ei detineau sensul ezoteric al Bi-
bliei, caci forma literadi a Bibliei nu era identica cu sensul ei I
sirnbolic. !
Din aceasta cauza au fost persecutati de evreii ce uu !
faceau parte din aceasta secta, a~a-zi~ii"ortodoc~i"
in ceeace prive~t~ simbolurile, esenienii aveau trei: 0 I
e$arfa din panza de in care indica necesitatea unei pll!ificari I
perrnanente, topora~ul ~i steaua, care, conform Scripturii din I
Darn,!sc,insemna cautatorullegii.
1
. Secta esenienilor era nu numai 0 continuare ainitiatilor
din Egiptul antic, dar era, in acel~i timp, ~i0 continuarea Ordi-
nului pitagoreic, uncles-au initiat marii ganditori ai Antichitatii. I
Acesta concep ea viata, initiatica
, incercand sa formeze 0 socie-
?i
tate frateasdi, unde fiecare gandea mai fntiii 1a binele comun ~i .;
f
nu la interesele sale individuale.
80 ,
i

J
 La fel ca ~ila esenieni, pregatirea pentru admitereain Or-
d~u1 pitagoreic era cuprinsa intre trei ~i cinci ani, iar dezva-
lwrea secretului era pedepsita cu moartea.
Pitagoreicii se identificau intre ei printr-o strangere de
mana, sau dupa un interogatoriu, in care se puneau intrebari ~i
se primeau raspunsuri, cunoscute numai de cei ce mceau par-
te din acest ordin. De exemplu, se intreba: "Ce sunt insulele
preafericitilor?", la care initiatul trebuia sa raspunda: "Soarek
~i Luna". Sau 0 alta intrebare: "Cine este eel mai intelept?".
Raspunsul trebuia sa fie: ,,Numarul". AIm intreJ:>are: "Cine este
eel mai funnos?". Raspunsul trebuia sa fie: "Celalalt".
Printre simbolurile majore ale Ordinului pitagoreic,
numaml 7, simboliza nenascutul, intelepciunea pura, iar in
domeniul geometriei, pitagoreicii venerau un "triunghi" sacru
in care ei vedeau principiul creator al universului.
De asemenea, cocorul era 0 pasare simbolica, al carei
ciripit imita vocea omului. El ar descoperi uciga~iiinteleptilor,
iar familiile de cocori zburand in triunghi dovedeau ca ele sunt
mo~tenitoarele directe ale intelepciunii.
Acest cocor pitagoreic mai poate fi contemplat astazi
pe varful marelui arc al porticului interior din bazilica
Sainte-Marie Madelaine, la Vezelay.
Conform doctrinei lui Edgar Cayce, ultima reincarnare a
lui Iisus s-a facut in sanul tribului esenian. Ei 11a~teptau pe
Mesia, avand cuno~tintede acesta, din insa~i traditia initiatica
la care erau formati. Obiectivullor principal era fonnarea de
indivizi care pregateau na~terea lui Mesia. In timpullui lisus,
conducerea esenienilor 0 detinea ludita, care era prorocita ~i
vindeca prin rugaciune.
Toam familia lui lisus se pare ca a fost eseniana. Elisa-
beta, sotia lui Zaharia ~imama lui loan Botezatorul, en~eseni-
ana ca ~i prorocita Ana.
Maria, mama lui lisus, mcea parte dintr-un grup de doua-
sprezece fetite alese de esenieni pentru a deveni "canalul" prin
care avea sa se nasca Mantuitorul fiigaduit. Aceste fetite pri-
meau educatie aleasa in templul esenian de pe Muntele Cannel.
81
 Pe treptele templului care duceau la altar, intr-o dimineata
dnd fetitele alese urcau sa se roage, Maria a atihs ultima scara.
Atunci a tunat ~i a fulgerat, in acela~i timp aparand ingeru!.
. Acesta, tinand-o pe micuta Maria de mana, a dus-o spre altar.
A~a a fost ea desemnata ca aleasa pentru na~terea lui Iisus.
Aceasta s-a intamplat in templul esenian, nu in temp1u1din
lernsalim, unde fusese asasinat Zaharia.
Maria ~iveri~oarasa Elisabeta,mama lui loan Botezatorul,
erau, deci, eseniene. Zaharia 0 ascundea pe sotia sa Elisabeta
in munti atunci cand s-a nascut loan Botezatorul, el fiind asasi-
nat mai tarziu pentru ca ~i-aproclamat convingerile religioase.
Cand losif s-a casatorit cu Maria, avea treizeci ~i ~asede
ani, iar Maria ~aisprezeceani. Casatoria lor s-a celebrat in tem-
plul depe Muntele Carmel. Conform doctnnei lui Edgar Cayce,
Maria era sufletul-sora al Irivatatorului, atungi cand El ~i-afa':
cut intrarea pe pamant, 1a inceputul inceputurilor, caci nici I
Maria ~i nici Iisus ":uau avut tata pamantesc. C,ualte cuvinte, I
~iMariaa fost nascutatot prin duh, de catremama sa, Ana. "
Cand Maria a fost aleasa pentru a fi educata pe Muntele
Carmel, avea patru ani, iar cand a fost desemnata de inger pe
treptele templului Carmel avea doisprezece - treisprezece ani.
Na~terea lui lisus s-a facut pe cale naturala intr-o iesle a
unui han, fiind ajutata sa nasca de fiica hangiului, numita Sara,
. in ora~elulnumit Bethleem.
. Conceptia Bisericii catolice,. care 0 nume~te pe Maria
"preafericita Marie, de.-apururea FeciQara",este in contradictie
cu~ltedoctrine(Renan,Cayce),caresustinca Maria~ilosif au .
. avut dupa na~terea lui lisus 0 viata de fainilie norma1ape care
au inceput-o la zece ani dupa na~terea lui lisus, in urma careia
au mai avutcbpii. .
Versetul din Evanghelie unde discipolii ii spun lui lisus:
"Mama ~i fratii tai te cauta" a fost interpretat de reprezentantii
bisericii ca fiind vorba de verii lui lisus.
o sora a lui Iisus, care se numea Rut, s-a clislitoriteu un
controlor de impozite roman, iar binecuvantarea casatoriei lor
ar fi fost meuta de insu$i Iisus.
82
 De la ~asepana la ~aisprezece ani, lisus a fost educat in
"Fratia eselliana".
Programul sau de studiu a fost stabilit de ludita, con-
ducatoarea esenienilor. ~colarizarea din Palestina a constat in
~ederealui in templu in perioada cand era in lerusalim, ~a cum
poveste~teLuca, intre rabini ~iprofesori. in Egipt, studiile le-a
facut la Heliopolis, studii care conduceau la profetie, a~acum
a facut ~iloan Botezatorul. Examenul se termioa prin initierea
in Piramida.
In legatura cu civilizatiile antice disparute, explicate prin
ciclul evolutiv spiritual planetar, trebuie sa amintim ~iciviliza-
tia azteca, pe teritoriul Mexicului de astazi ~i care a ajuns la
apogeu cu 0 mie cinci sute de ani inaintea erei noastre. Capi-
tala lor era Teotihuacan (locul unde oamenii devin zei), care
era un mare ora~-sanctuar, ce se intindea pe 0 suprafata de opt
kilometri patrap. Ora~ul era traversat de 0 strada larga de pa-
truzeci metri ~i lunga de doi kilometri, de-a lungul carora se
gaseau sanctuare, piramide, temple ~i portice.
In centrul religios al o~lui, se gaseauPiramida Soarelui
eu baza de ~aizeci ~i cinci de metri, Piramida Lunei inalta de
patruzeci ~idoi de metri ~itemplul principal inchinat divinitatii
supreme Quetzalcoatl (~arpele cu pene), tot in forma de pira-
mida. lntregul centru religios era inconjurat de cincisprezece
trunchiuri de piramide ~i totul era inchis intr-o imprejmuire cu
latura lunga de patru sute de metri. Templul pastreaza ~i astazi
frizele sculptate care initial erau colorate, cu arabescuri bizare,
cu ~erpicu clopotei ~i~erpicu pene. Or~ul-capitala avea ~apte
sute'cincizeci de mii de locuitori. in el se gaseau gradini pluti-
toare care erau tacute din mai multe plute unite intre ele cu tres-
tie, pe care se gaseau straturi de pamant, fiind inconjurate de 0
impletitura de papura. Aceste insule plutitoare aveau 0 grosime
de circa cinci metri ~ipe ele se semana iarba, se cultivau zarza-
vaturi $i se plantau porni. De asernenea,pe ele se construiau §i
colibe, iar cu ajutorul unei prlijinilungi, se impingeau, devenind
adevarate gradini plutitoare.
83
------
 Este importanHipreoeuparea lor in arta bijuteriilor, aeeas-
ta eu amtmai surprinzator eu cat §tiinta topirii metalelor ineepe
abia in anul 1000 e. n. De unde aveau ei aeeste euno§tinte? In
mod sigur, dintr-o alta eivilizatie, dintr-o alta planeta, ei nefi-
ind deca~reincamarea spiritelor aeelor oameni care au trait pe
aceIe planete.
Ei preIu.crauaurul §iargintul, rnceauincrustatii pe minus-
cule buditi ~ pietre colorate, de scoica, de jad, de ametist §i
turcoaz.
Ceremonia botezului era cunoscuta de azteci. Ea consta
din afundareanou-nascutului intr-un vas cu apa, cand i se dadea
~inumele. Cu aceasta ocazie, serosteau rugaciuni, invocatii ~i
se consulta horoscopuL Aztecii credeau in viata de dupa moar-
te, in trei sala~uridiferite. Unul era rezervat celpr cazuti in lupte,
celor care fhsesera sacrificati la inmonnantarile nobililor sau
Q'lamelordecedate in timpul na§terii. Ace~tiaerau favorizati in
judeeata de dupa moarte ~i, conform parerii lor, se reincamau
in pasarile colibri. Al doilea sala~era destinat celor inecati, ful-
gerati ~im0l1iin boli grele, iar in al treilea sala~intrau cei moqi
de moarte naturala. Acest sala~ era localizat intr-un Hiramdin-
spre miazanoapte.
Palatul suveranului,Moctezuma,era amtde grandios,incat
nu a putut fi egalat de niei un palat din Spania din timpullui
Carol Quintul. Apartamentele regale erau Ie etaje, iar parterul
era ocup.atde apartamente pentru inaltii oaspeti.
Corpul.de garda al palatului era format din trei mii de
luptatori. Gradina zoologica anexata palatului regal avea zece.
lacun cu tot"felul de pasari de apa, eu eu~ti pentru lei, vulpi,
lupi ~i feline din toate speciile, care erau supravegheate de trei
sute de paznici. Aztecii admiteau existenta primordiala a unui
zeu creator, care I-a creat ~ipe om din pamant.
o alta civilizatie disparuta este civilizatia inca~a, care
ocupa teritoriile pe care se afla astazi Columbia, Ecuador, Bo-
livia, Peru, Uruguay, Argentina §i Chile. Ea cuno§tea fesutul §i
olaritul, luenind 0 ceramica in forme elegante §i decorate in cu-
84

I
 -- - ..- --- - - --. .. -.-..-.

lori vii. De asemenea,locuitorii prelucrau aurul, argintul ~i

bronzul.
Ora~ulCuzco, cu 0 populatie de doua sute de mii de
locuitori, avea strazipavate~itrotuarecu 0 latimede 0juma-
tate de metru. De asemenea, avea palate din piatra cu 0 lun-
gime de 0 suta pana la doua sute de metri, formate din globuri
de zeci de tone ajustate ~i~lefuite,in a~afel incat nu lasau nici
cel mai mic loc intre ele. De asemenea, avea uria~erezervoare
pentru apa de baut.
Or~ul Machu-Pichusituat la pairu mii de metri altitudine,
era edificat in intregime din piatra, construit in terase cu piete,
temple-locuinte, palate regale ~i caziirmi, cu drumuri taiate in
stanca, cu terase pe care se cultiva porumbul ~i care era irigat
de apa de ploaie ce era colectata in ~aisprezece bazine.
Inca~ii credeau in foqa diavolului ~i,in acest scop, copi-
lul purta pana la cinci ani doua bucati de lemn, cu care era legat
capul sau, considerapd ca diavolul actioneaza asupra capului.
De la inca~i au ramas ritualurile spalatului ~iimbracatu-
lui mortului, precum ~ipranzul funerar. Ei credeau in supravie-
tuirea sufletului dupa moarte. Credeau ca defunctul se va rein-
cama intr-un descendent al familieL Inca~ii venerau un creator'
suprem, care a creat Soarele, Luna ~i stelele ~icare I-a facut ~i
pe om, din piatra ~idin lut. Ei impaqeau anul in douasprezece
luni ~itrei sute ~aizeci~icinci de zile. Cuno~teau metoda steri-
lizarii in terapia ranilor, aplicau cure homeopatice cu sulf, chi-
nina ~i ipecacuana. De asemenea, ~tiau sa plombeze dintii, iar
in chirurgie medicii practicau amputatia membrelor ~i execu-
tau operatii pe craniu.
o alta civilizatie disparuta a fost civilizatia maya~a.Ea a
aparut ~ia disparut in chip miraculos. Cuprindea teritoriile de
astazi ale peninsulei Yucatan, Guatemala, Honduras ~i Sal-
vador. Aceasm civilizatieera mai veche decat cea inca~a ~icea
azteca. Maya~iiaveau 0 mare teama de puterea diavolului. Cre-
deau ca eel ee moareeste luat de diavol $i, din aceastlicauzli,
corpulmortului eraimbracatintr-un giulgiu, iar gurai seum-
plea cutaina de porumb.Ei credeauca inainteaacesteilumi
85
 -* .--*---

au mai existat nume£Oasealtele distruse de diluvii. Poporul

maya~ credea in nemurirea sufletului ~i intr-o etema lume de
dincolo de moarte, ~ispuneau ca lumea a fost flicutin anul 3111
inaintea erei noastre. Este interesant ca ~i evreii considerau
omul creat cu 3761 de ani inaintea erei noastre, iar bizantinii cu
:3509inaintea erei noastre. Aceste date, ap£Oximativasemana- I
toare, pot sa ~semne ca toate aceste popoare ~i civilizapi dis- 1
parute au aparut in jurul acestor date, prin reincamarea spiritelor 1
dintr-o alta planeta spirituala, eventual din Atlantida: J
In ceea ce prive~te numaratoarea anilor, grecii antici !J
numarau anii de la 766 i.e.n., adica de la prima olimpiada, £0-
manii de la 753 i.e.n., data intemeierii Romei.
Cre~tiniinumarau anii 0 data cu n~terea lui Iisus, iar is- I
lami~tii de la anul 622 e.n., data morfii lui Mahomed.
Ci'Vilizatia maya~a cuno~tea constelatiile Pleiadele, I
Gemenii, SCQrpionului~iUrsei Mici. Ei obselVaucu atenpe pla- II
neta Venus ~iSteauaPolara, cuno~teausolstitiile ~iechinocpile,
I
determinau 'precis eclipsele ~i perioada sinodica a planetei
Venus de cinci sute optzeci ~ipatru de zile, dar prin ce mijloa- t
!
ce, aceasta ramane un mister.
Ora~ullor important era Tikal, care avea templul princi-
pal pe 0 suprafata de doi kilometri ~ijumatate, iar in jurullui
-
edificiile continuau pe 0 zona de trei patru kilometri.Or~ul
avea cincizeci ~i patru de altare ~i optzeci ~i ~ase de stele im-
I
punatoare, blocuri monolit, dintre care dou3zeci ~i unu erau I
I)culptate. . 1
Civilizatia din Persia antica era, de asemenea, foarte dez-
voltata. Pers~ii construiau apeducte prin care aduceau apa,' 1,
prin conducte subterane, ~i aveau 0 tehnologie foarte inaintata
pentru prelucrarea metalelor ~iconfecponarea obiectelor de ce-
ramica.
Ei aveau 0 ~coala de medicina foarte dezvoltata, 0 ade-
varata academie.
Palatullui Darius din Persopolis era ina1fa~pe 0 terasa
din bloc¥ri marl de piatra, avand Iaturile de cinci sute treizeci
de metri §i tr<?isute treizeci de metri. Sala tronului era un pa-
86
i
1
 _.- _.-.-.- . -- -

trat.cu laturadepatruzeci de metri ~icincizecidece1)tin1etri

~i
avea plafonul de cedru,fiind sustinut de coloane canelate;lnalte
de douazeci de metri, in numar de treizeci ~i ~ase. Aveau:un
diametru de un metru ~i~aizecide centimetri. Sdirile palatului
erau decorate cu basoreliefuri, ce reprezentau diferite animale
ce pazeau intrarile. Scara de acces a palatului din Persopolis
avea 0 largime de ~apte metri ~i 0 suta ~asetrepte care duceau
la 0 a doua terasa.
Spirite evoluate s-au incarnat ~i-inIndia antica.
Unul dintre aceste spirite a fost Buddha, care insemna
"Iluminatul", pe adevaratul sau nume Siddharta Gautama, care
a trait intre anii 540 -480 i.e.n. Acesta ~i-ainceput misiooea di-
vina prin discursul din Benares. Doctrina lui se referea la cele
patru adevaruri,asupra suferintei,adica natura ei (na~tere,boala,
batranete, suparar~), cauzele suferintelor, pasiunile, dorinta de
placeri, de bogatii ~i doriilta de a te rena~te intr~o aIm viata,
apoi nevoia de a suprima suferinta ~i caile de unnat pentru a
evita aceste suferinte. Aceste cai soot in numar de opt: drep.ta-
tea,credinta, homrarea,cugetarea,.cuvantul;efortul faptei, efor-
tul comportarii ~i efortul meditatiei.
Conform doctrinei lui Buddha, cea mai mare nefericire a
omului se datoreaza faptului ca el s-a nascut. Raul fundamen-
tal al vietii it constituie dorintele ~i egoismul. Omul trebuie sa
respecte cinci norme morale:
-,sa nu ucizi nici 0 vietuitoare;
- sa nu iei ce nu.ti' se da; -
, - sa nu,bei bauturifennentate;
- sa nu contraviiregulilorcastitatii;
, ~ sanumintL
, EI respingeaascetismul,rugaciunile~ivrajile.
Conform doctrinei budiste, omul este constituit din cinci
elemente: corp, sentimente, perceptii, instincte ~i con~tiinta,
toate fiind independente unul de altul.
, Pentru a scapa de relncamarile viitoare; singura cale este
calea abandonarii de sine ~i fapta buna. Aceasta este calea de
cunoa~tere suprema de iluminare ~i de stingere in nefiinta, de
87

-- - --
 topire in absolut. Aceastii stare este numitii nirvana ~i ea poa-
te fi atinsa de oricine, prin eforturi proprii.
Filozofia indiana are ca scop ultim armonia universa1i ~i
integrarea omului in con~tiinta cosmica, gisirea cailor spre
mantuire, spre pace, perfectiune ~i absolut.
Reincarnarea este 0 regula generala in filozofia indiana,
ca ~ila grecii pitagoreici, la celti ~ila gennani (popoare ariene).
Cea care determina reincarnarea este karma, adica acp.-
unea morala a faptelor omului. Destinul omului in actuala via-
ta. este hotarat de faptele sale din alte existente anterioare.
Aceastii doctrina s-a format in epoca Upani§adelor ~i se men-
tt{le~iastiizi. .

Buddha, ca ~i Iisus, s-a inaltat la ceruri, disparand prin

dematerializare.
Spirite evoluate s-au reincamat in India ~i ele determina
aparitia fachirilor care sunt capabili sa faca orice fel de mate-
rializare ~idematerializare.
Caracteristica Civilizatiei indiene este arhitectura in
stanca, 0 adevaratii sculpmra de propoqii uri~e, ~a cum sunt
templele din Mahabalipuram, Elephanta, Ajanta ~i Ellora.
Templul Kailasa din Ellora a fost construit sapandu-se
in stancile unor coline un ~antlung, pomind de la van spre te-
melie. A fost sculptat in masivul bloc de stanca, izolat, un tem-
plu inalt de treizeci de metri ca ~i cum templul ar fi fost con-
struit pornindu-se de la temelie cu toate elementele necesare:
coloane, pil~tri, pottaluri, comi~e, vestibule, portice, capele,
toate impodobite cu sute de sculpturi.
~i in viziunea vechii civilizatii chineze exista 0 stransa
legaruraintre univers ~iom. Soarele, Luna, rotap.aastrelor, suc-
cesiunea anotimpurilor, planetele, cele cinci elemente, cele
cinci puncte cardinale, adica cele patru plus centrul, toate aces-
t~ influenteaza organismul ~i sanatatea omului.
Bolile apar cand armonia dintre univers ~i individ este
rupta. Cauzele bolilor pot fi externe: anotimpurile, vantul, cal-
dura, frigul ~i umezeala, sau ,interne:bucuria, durerea, ora, pla-
88
- - - ---
 --

cerea san mca. Fannacopeea lor era tiparitii in cincizeci ~i trei

de volume.
Ei cuno~teau tratamentul febrelor intermitente eu aISe-
nie, a sifilisului eu mercur ~i euno~teauefectul eomului d~ se-
cara pentru provocarea avorturilor. De asemenea, eun~u
aetiunea antianemica a fierului.
Cea mai semnificativa terapeutica este aeupunetura, ac-
tuala ~iastazi.
Medicii ehinezi au. stabilit un numar de peste 0 sutii
douazeci de puncte prin care aplieau in derma, timp de cinci -
~ase minute, ace de arama sau de aur, in eazuri de insuficien{i
ale unui organ, sau ace de otel, argint ~i platina, treizeci - pi-
zeci de secunde, in caz de hiperfunctie a organului respective
Acupunctura se aplica numai in caz de disfunqii ale or-
ganului, nu ~iin bolile organice. Actiunea acupuncturii se 00-
zeaza pe existenta corpului eteric: a energici eterice a eoIpUlui
uman care circula pe meridiane precise catre fiecare organ.
Inainte de a 3pareadisfunctia organului fizic, apare 0 tul-
burare a circuitului acestor fluide-eterice, iar prin acupuncturi
se intensifica sau se slabe~te intensitatea lor.
A trebuit sa treaca trei mii de ani, pentru ca noi sa ~im
sa punem in evidentii acest fluid eteric, eel ce determina aura
corpurilor, prin cercetiitorul rus Kirlian. '
Cum se explica faptul ca, inca de acum trei Illii de ani,
chinezii posedau aceste cuno~tinte?
Evident, acolo ~i atunci, s-au reincarnat spirite evoluate
care in ciclullor evolutiv planetar aveau aceste cuno~te.

89
 SPIRITUL SATANIC

Invatatura ortodoxa cre$tina descrie prezenta diavolului

~iputerea sa malefica, dar doctrina religioasa nu a aratat nicio-
data natura sa. Elementul demonic este caracterizat printr-o pu-
tere irationala, in general prin prezenta raului.
Teologii ~i filozofii il asimileaza cu lipsa binelui, com-
p~andu-l cu intunericul care nu este altceva decat absenta lu-
mInn.. .
Biblia ~i Biserica ne redau ideea despre rau ca pe 0 pre-
zenta .~raului, ~i nu numai 0 absenta a binelui. Aceasta putere
intunecata este extrem de activa,.foarte inteligenta ~icreatoare.
Diavolul nu este in nici un caz rezultatul ignorantei.
A~acum iubirea ilu poate exista rnra sa existe 0 persoana
care sa iubeasca, n~ p~at~ 7_J}.is.t~In1ci#J~~a. p persoana' care
s~ urasca. In ~~ateie:~rir~jt~tif~n~l~ti\i"Jf~~~i~~a ex.is~t~0 en-
tltate sau mal multe entltatl. Dar crne sunt aceste entltatl, care.
.

au optat sa-l urasca pe Dumnezeu?

La aceste intrebari, Biserica nu da nici un raspuns pre-
cis. Ea se multume~te sa spuna ca a existat la origini, in lumea
spiritel-orcreate de Dumnezeu, 0 revolta condusa de ingeri,
intr-opomire de maudrie. .

Originea raului ar fi, deci, nu.ignoranta,~iil1:lperfec~unea,

ci, dimpotriva, cunoa~terea ~i un anumit grad de perfectiune,
care au rncut posibila ispita mandriei. .

Astfel spus, diavolul este una dintr~primele ~reatiiale lui

Dumnezeu ~i dintre cele mai alese. EI este destul de inteligent
~i.putemic, 11cuno~te pe Dumnezeu, dar nu i se supune, el este
liber d.e Dumnezeu, iar libenatea demonic a nu se impline~te
decat in,\ij~g~He.,in \Ira ~i revolta. .

"J3iserica§i nici 0 aWidoctrina religioasa nu ne descriu

cum ~idind s-a produs aceasta revoltii in lumea spiritelor.De~i
90
 . ..--

nu putem explica pe deplin esenta ~i natura diavolului, putem

explica felul cum actioneaza el.
Toata actiunea lui are la baza tot puterea gandului. In
cazul acesta, puterea gandului rau, care ne comanda sa sav~im
raul. Aceasta actiune se poate intelege apeland tot la subcon~ti-
entul nostru, adica la locul unde actioneaza spiritul. Intreaga
noastra activitate con~tienta sau incon~tienta este detemlinata
de actiunea subcon~tientuluicare nu are 0 mentalitate proprie,
el actionand conform mesajului pe care il da gandul, avand un
model de raspuns la fiecare in~tiintare a gandului.
Daca un spirit rau, diavolar ne transmite un gand rau, sub-
con~tientulil receptioneaza ~i, neavand discemamant, trimite
comenzi de executie tara a putea sa fie oprite.
Aceasta actiune este contrara unei actiuni pe care 0 pro-
duce un gand bun, venit de la spirite superioare. Gandul rau,
transmis de entitati satanice, il determina pe om sa gandeasca
la rau ~i,prin aceasta, prin rezonailta, atrage ~ialte ganduri rele,
. amplificandu-iactiunea.
Cel mai elocvent mod de actiune a diavolului este in acti-
unea magiei negre, unde, prin puterea gandului rau indus de
spirite rele, se produce rau alte persoane. Aceasta practica a
magiei negre sau vrajitoriei a fost cunoscuta in Antichitate ~ia
fost foarte dezvoltata in Evul Mediu.
Cea mai cutremuratoare actiune diavolara din practica
magiei negre este aceea a materializarii diavolului, in practica
numita conjriratie, fenomen descris in cartea Enigma vielii ~i a
mortii. Aceasta confmna prezenta acestor spirite rele, dar ~i
posibilitatea ca ele sa se intrupeze, sa se materializeze, aducand
astfel dovida cerm a existentei lor.
Puterea diavolului este bine conturata in Biblie ~i recu-
noscuta de Biserica. Aceasta, prin taina botezului, nu face alt-
cevadecat sa-l fereasca pe eel ce se boteaza de actiunea raului.
In acest scop, preotul intoarce cu fata catre apus, tara
haine, tara incaltaminte ~i ell bratele ridieate, pe eel ce se bo-
teaza. Apusul, adica locul unde dispare soarele, constituie sim-
bolul intunericului, tinutuilul Satana. Bratele ridicate indica
91
 ~-- -- ~ -- -- - -

faptul ca dore~tesa devina rob al Iui Hristos. Cu aceasmocazie,

. preotufintreaba:"Te lepezide Satana,de toatelucrurilelui?".
Dupa aceasta coboara bratele, iar preotul il intoarce pe eel ce se
boteaza cu fata spre rasarit, locul de unde rasare soarele. Bratele
coborate semnifica predarea puterii lui Dumnezeu, supunerea
~i impacarea eu El. Cu aceasta ocazie, preotul intreaba: "Te
une~ticu Hristos?", iar eel ce se boteaza, in cazul ca este matur,
sau l1a~ul,sau un prunc, raspunde: "Ma unesc cu Hristos".
{)rmeazaintrebarile:"Te-ai unit cu Hristos?", dupa care se mai
intrea.ba: ,,~i te inchini lui?", urmand raspunsul: "Ma inchin
Tatallii ~i Fiului ~i Sfdntului Duh, Treimii celei de 0 fiinta ~i
nedc8paqita".
.Diavolii ispitesc pe oameni ~i Ie insufla gandurile rele. Ei
pot rMaci in mintea oameniIor, ducandu-i la calcarea porun-
cilor lui Dumnezeu. Diavolul poate chiar ucide oameni.
Sflintul Petru, indemnand pe credincio~i, Ie spunea:
"Fiti treji, privegheati, pentru ca potrivnicul nostru dia-
volul, ca un leu racnind, umbla cautand pe cine sa inghita"
(l Petru V, 8). ;, 'v' i; ~r;r;,;j jG![i Co-
, Atunci cand un spirit vlritla!~tli6~i1f~~!~1este insotit de
till spirit bun, calauzitor sau protector, pe care.il trimite divini-
tatea, !iar, in acela~i timp, este insotit ~i de un spirit diu care
este trimis de Satana, ca sa-i distruga viata. Astfel, omul se afla
intre doua actiuni, care urmaresc scopuri opuse ~ise straduiesc
sa invinga unul, impotriva celuilalt, dar diavolul nu poate sili
pe om la pacat, ci numai it ispite~te.
Rautatea diavolului vine din iubirea de sine :;;idin man-
drie.
Dumnezeu I-a facut bun, cum a facut bun tot ce exista
(Facerea I, 31), dar el a calcat porunca ascultarii de Dumnezeu
~i a fost aruIicat in intunericul eel mai adanc, a~a cum zice
Scriptura.
-.Actiunea diavolului este descrisa pentru prima dam in
Biblie, atunci cand~aparesub forma unui §arpe ispitindu-i pe
Adam §iEva. Ace§tiaau mancat din pomul oprit, pomul cuno~-
tintei, binelui §i raului. Sub imboldul Satanei, mai inmi Eva §i
92
apoi Adam au mancat din pomul oprit ~i oamenii au devenit
muritori. .
DumnezeuI-a blestematpe ~arpe,iar pe primii oameni .
i-a scos din rai. Acest pikat allui Adam ~i al Evei se nume~te
pacatul stramo~esc, fiindca a fost facut de stramo~ii neamului
omenesc. Acest pacat, conform concep!iei biblice, se mo~te-
ne~te din tata In fiu, dar nu se socote~te ca pacat al nostru per-
sonal, ci ca 0 stare pacatoasa, ca 0 Inclinare spre pacat. Pentru
aceasta stare pacatoasa, Biserica a ra~duit botezul copiilor,
care, de~i nu au pacate precum cei mari, mo~tenesc aplecarea
spre pacat, care vine de la Adam ~iEva.
Acest pacat stramo~esc ar fi adus primilor oameni
pierderea harului Iui Dumnezeu, adica ruperea Iegaturii cu
Dumnezeu, siabirea chipului lui Dumnezeu In om prin Incli-
narea mai mult spre diu decat spre bine. Ei au pierdut lini~tea
trupului, caci pacatul a trezit In ei pofta camii, deschizand
trupurile lor placerilor
1. .
~inec~atiilor.
. 'z;1 '.' ..1..1.,: " .
Pedeapsa cea mal mare a pacatulUl stramo~esc a fost
moartea, care, dup~,~P9sJqlHlJj)~Y:r!' P1f,~sFealtceva decat pla-
ta pacatului. .
Dumnezeu Insu~i a vestit primilor oameni ca vor muri
dadi nu vor asculta porunca. .
De remarcat faptul ca la judecata particulara a spiritului
dupa moarte, alaturi de spiritele superioare, se afla ~i spiritele
satanice. Acestea se afla de fata lajudecarea faptelor'~i gandu-
(ilor noastre din timpul vieW pamante~ti, pentru ca divinitatea
dore~te ca judecata ce se face sa fie dreapta, luand In conside-
ratie atat.faptele bune, cat ~ipe cele rele, pe care Ie evidentiaza
tocmai aceste spirite satanice, fapte pe care, daca noi Ie-am ui-
tat sau am vrea sa Ie uitam, acestea Ie arata, Ie scot la iveala.
Spiritele diavolare sunt acelea care ne determina sa paca-
tuim, pacatul fiind Incalcarea cu deplina ~tiinta ~i cu de buna-
voie prin gaud, cuvaut sau fapta, a legilor:divine~ia1TpBntnI di
voia Iui Dumnezeu se arata In legile sale, pacaful se mai nu-
me~te ~i "fadidelege". .
93
 __ u _.____.

Pacatul este unnarea liberului-arbitrusau vointei liberepe

care Dumnezeu a lasat-o omului. Cu alte cuvinte, Dumnezeu
. nu dore~tepacatul,dar ilingaduie, lasandomuluilibertateasa
aleaga.
Revolta spiritelor satanice Impotriva lui Dumnezeu a avut
loc tocmai pentru ca toate spiritele beneficiaza de un liber-ar-
bitru, de 0 libertate. Depinde de felul cum ace~tia~i-ofolosesc.
.Qumnezeunu distruge ~i nu a distrus aceste spirite rele,
le-a lasat ca sa poata avea un termen de comparatie a faptelor
noastre.
Radacina pacatului sta In pofta, In voia libera a omului,
dar na~terea pacatului este urmarea ispitei. Ori, tocmai ispita
la pacat este 0 actiune a diavolului.
Forta demonica a fost folosita de-a lungul secolelor In
practica magiei negre, In diferite actiuni. Una dintre practicile
cele mai cunoscute care folosesc puterea spiritului satanic este
cea legata de sexualitate, vrajitoria ce se refera la legatul
eghiletilor, adica procedeele de care se folose~te diavolul pen-
tru a 'impiedica0 casatorie. Impotriya aoestor farmece sexuale
de tem~t, se lua masura de prevedere de a se pune In gradina
casei globuri de sticla, sprijinite pe taru~i batuti In pamant.
Actiunea raului prin interirentia spiritului satanic se ma-
nifesHi ~i In farmecele ce se fac animalelor, provocandu-le
avorturi sau chiar moartea.
Cele mai temute actiuni diabolice se refera la formule
prin care se producea moartea, folosindu-se figurine de ceara
asupra carora, prin cuvinie, se arunca Incarcatura malefica.
Figurinade ceara este sWpunsa apoi cu ace. Aceasta figu-
rina poate fi Inlocuita cu inima unui animal, care reprezinm ini-
ma omului ce trebuie sa moara In finalul acestei operatii ma-
glce. .
In Franta, aceasta practidi a fost implementata de astro-
logul Ruggieri.
Tot actiunii spiritului satanic se datoreaza cazurile de
posedare, dind spiritul unui om este substituit Cllunul diavolar.
Este celebru cazul a doua calugarite din Aix, Madeleine de j
!
94
I
--- --- --
-------.-.--

MandQI~i Louise Capel, care, atinse de convulsii, l~auacuzat

pe un preot din Marsilia, Louis Gaufridi, ca le~avrajit trimi..
tandu~lediavoliiBelzebut,Verin,Liviatan. .

In urma procesului instituit, preotul a recunoscut ca a re~

curs la folosirea spiritelor satanice, ~i pentru asia a fost ars pe
rug in anul 1609.
Printre.numeroasele cazuri de magie neagra, se n1lmara
~icazul moqii btJl1iciilui Olivier Cromwell in 1590, provoeata
de vrajitoarea Alice Samuel, care a fost spfuIiuratiiimpreuna.eu
ginerele sau, in 1593.
Daca ar fi sa explicam ce~lreprezinta pe diavol, din punet
de vedere spiritual, atunci l~amineadra in categoria spiritelor
eelor mai josniee, a~a cum este el in ereatia poetilor englezi
Milton~iByron- un luptatorimpotrivalui Dumnezeu.Acest
inger eazut nu este de acord cu ordinea universala instalata de
Dumnezeu ~i este iQzestratCJ,linsu§iri opuse virtutilor ere§tine.
Evangheliile,ppun:puterii~L~andriei neputinta ~i.stt1ere~
nia luptei, ~iprotestu1ni;~mpUDqiea~iiertarea.
Hristos i~a-adresarmi'Petnt,rcel'.tnai apropiat dinspre
ueenicii sai, cuvintele pline de manie: "lnapoia mea, Satano,
caci tu nu cugeti cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor
(Marcu 8,33).
Atractia negativa pe care 0 exercita du~manii Domnului
se explica prin aceea cii ei justifica slabiciunile omene~ti, pe
care insa religia Ie condamna.
In poemul Faust allui Goethe, Mefistotel, punand in dis~
cutie sensul creaHeilui Dumnezeu, in care el vede 0 lumenein-
semnata ce nvalizeaza cu ve~nicul nimic, yede inconsis~enta
lumii in primul rand'~inimienieia creatiei supreme, omul, care
n~aputut folosi ratiunea, darul.lui Dumnezeu, dedit pentru a fi
mai bestial dedit orice bestie.
Caorice spirit din astral, spiritul satanic.estC1nzttstratCll
gandire, memorie, vointa ~iinteligentii,dar el i§i folose~teaces-
te atributenumai in producerea raului.
95
 Influenta spiritelorincarnateasupra oamenilorse faceprin
giind ~i tot prin gand sunt chemate de vrajitori, pentru a Ie su-
pune vointei lor, a Ie face sa actioneze conform planurilor lor.
Toata aceasta comunicare se face in mod telepatic,gan-
dul fiind receptionat de subcon~tientul persoanei ce urmeaza a
fi vrajita, care receptioneaza gandul, il decodifica, intelegandu-i
sensul, ~i, conform informatiei primite prin gand, actioneaza,
dand ordine incon~tientein organism,care materializeazascopul
propus:
. Dacavrajitoruli~iimagineazadesfii~urareaactiunilorpe
care Ie dore~te ~i Ie transmite, subcon~tientul reactioneaza ~i
mai putemic, caci, de fapt, toate gandurile sunt decodificate in
ultima instanta in imagini. Atunci cand se regreseaza in timp un
individ prin hipnoza ~i i se cere sa-~i aminteasca scene din ac-
tuala lui viata sau din alte vieti anterioare, el 0 face descri-
indu-se pe sine sub forma de imagini, ca ~i cand s-ar privi pe
sine insu~i din afara corpului sau.
Mijloacele practice prin care se realizeaza vrajitoria sunt
foarte numeroase. Sa luam, de exemplu, matraguna. Ea se folo-
s~e amt in practica magiei albe, cat ~iin magia neagra. Astfel,
impreuna eu breanul, este folositiiffecvent in vriijilede dragoste.
Pentru aceasta, matraguna este adusa din locuri intune-
coase, indepartate, de ditre doua fete sau doua femei batrane,
care 0 culeg pe nemancate intr-o anumitii zi.
tn drum spre padurea de unde vor culege matraguna, nu
au voie sa yorbeasea eu nimeni, iar in padure, cautand planta,
spun un aniunit deseantee. Cand 0 gasesc, ele se dezbraca, in-
genuncheaza ~i se apleaea de trei ori pana la pamant, eu fata
spre rasarii, ~i apoi inconjoara planta de trei ori. Dupa ce se
scoate matraguna eu sapa, este culeasa orientand-o spre ra~arit,
iar in groapa ramasa, se pun paine, sare ~ieventual un ban, ceea
ce simbolizeaza plata pentru planta, caci, altfel, spiritele s-ar
riizbuna. Dupa aeeea, groapa se acopera cu pamant ~i culega-
toarele fae trei plediciuni spre apus, apoi doua culegatoare se
~aza spate in ,;pate, una eu tata spre rasant ~ialta cu tata spre
apus. Cea de la apus ridiea matraguna ~i 0 preda celeilalte.
96
 Matraguna este folosita pentni maritat, pentru dragoste,
dar ~i in magia neagra, pentru a provoca boli,pentru a "lega"
barbatii, adica eghiletii, ~i chiar pentru moarte.
Este de remarcat ca a~ezarea cu fata spre rasarit ~i spre
apus semnifica prostemarea fata de-fortele spiritelor bune ~i
respectiv fata de fortele spiritelor diavolare.
Aruncarea sarii in groapa ce ramane dupa scoaterea
matragunei are scopul de a alunga spiritele satanice, care se in-
departeaza de sare ~i de tamaie.
In realitate, in afara de efectul telepatic pe care il produc
vrajitoarele, un rol are ~i corpul eteric al plantei, care are me-
morie, inteligenta ~ivointa ~icare raspunde tot la actiunea gan-
dului, atribute pe care Ie pune in actiune, atunci cand persoana
ce urmeaza a fi vrajita vine in contact cu planta. Actiunea cor-
pului eteric al plantei se face tot la nivelul subcon~tientului.
In general, vrajile se fac in timpul noptii, mai ales cele
de magie neagra. Explicatia este aceea ca in toiul noptii, in
somn, corpul astral al omului se afla in :;tfaracorpului fizic, in
lumea astrala, ~i,in acest fel, se poate comunica cu el in mod di-
rect, caci in timpul zilei se poate comunica cu el numai prin in-
termediul subcon~tientului.
Adresandu-se direct corpului astral, acesta intercepteaza
chemarea magica ~i,revenind in om, 0 data cu trezirea lui din
somn, pune in actiune mesajul telepatic magic pe care I-a pri-
mit, adresandu-letot subcon~tientului. .
Ca fondator al magiei a fost acreditat, la greci, zeul Her-
mes, care I-a ajutatpe Ulise sa invinga vrajile Circei. De aseme-
nea, Biblia atribuie ca fondator al magiei pe Seth, al treilea fiu
allui Adam ~i al Evei, ca ~i lui Kham, al doilea fiu.allui Noe.
Persanii consideraca fondator al magiei pe profetul Zara-
trustra.
Initiati in actul magiei au fost Orfeu, Homer, Pitagora,
Platon, Licurg, Calisthene ~i altii, care calatorisera in India,
Caldeea ~i Egipt.
97
 . - - . ..----

. ~u~.domnia lui Nabucodonosor al II-lea (605- 562 i.e.n.),

maglclenll erau cunoscuti ca rncand parte din urmatoarele cate.,.
gorii: _

- Khartuminiisau fennecatorii care produceauefectul

lor prin privire;
- Asafiniisau talmacitoriide vise; -'
- Meskhafinii, adica vrajitorii care foloseau droguri
preparate din ierburi veninoase, din sange, din cadavre
.. ~iexcremente. .
Se banuie~te ca Alexandru ;Macedona murit dupa ce a
baut.o cupa de vin, in care s-a tumat apa rece, vrajita. La
aceasHiactiune, ar fi participat un grup de comploti~ti condu~i
de Antipater, iar cupa respectiva i-ar fi dat-o Iolaus. Aceasta
apa vrajim se putea pastra ca 0 roua numai.intr-o copim de ma-
gar, caci era fO,arteacida, ~idin.aceasta ~_auza,tinum mai mult,
spargea orice vas obi~nuit.
Magia neagra a fost foarte dezvoltata in timpul asiro-cal-
deenilor. Ei sunt inventatorii apei descantate ce se folose~te ~i
astazi in practica magiei.
o alta practica inventata de ei a fost substitutia per-
soanelor vrajite prin figurine. Executate din ceara, lut sau bi-
turn, figurina reprezenta persoana careia urma sa i se faca rau.
Tot ei au adus practica legarii unui nod la 0 sfoara, caci
astfellegau vrajile. Fonnulele magice erau rostite noaptea, pen-
tru ca spiritele diavolare sa intre in contact cu spiritul celui
vrajit. ,

Magia era cunoscum de toate popoarele din Anti9hitate.

Imparatul Augustin a ars in piala publica doua mii de carti ma-
gice cpnfiscate de l~ vrajitori. Imparatul Tiberiu a deportat in
Sardinia patru mii de persoane banuite ca practicau vrajitoria.
'.credinta in diavol este straveche. Ea sm la baza magiei,
dar ~i a religiei. Ideea existentei lui.o gasim la toate popoarele,
la vechii indieni, la greci, la egipteni, la iranieni, la evrei.
Cei mai vechi demoni la evrei erau reprezentati prin crea-
turi asemanatoare omului, dar cu aspect monstruos.
98

j
 --
- .. --. - . - - -.

Ideea existentei diavolului la evrei corespunde cu robia

lor babiloniana, adica in perioada 586 - 538 i.e.n., ceea ce sem-
nifica preluarea ideii de la babilonieni.
In aceasta perioada, apar cele ~aptenume ale diavolului:
Belzebut, Samuel, Pyton, Asmodeu, Belial, Lucifer ~i Satan.
Belzebut a fost denumit de evrei prinpll demonului. Ora:'
colul de la Acaron a fost consultat de regele iudeilor Achaziah,
pentru a-i cere ajutor in vindecarea unei rani.
Samuel este consideratprint al demonului, a~acum arata
comentariile mistice ale evreilor asupra Pentateuhului, el fuIid
in acela~i timp ~i printul moqii. El ar fi trimis ~arpele sa 0
in~ele pe Eva, indemnand-o sa mu~te din fructul oprit ~i sa ii
dea ~i lui Adam sa manance.
. Pyton. are 0 origine neclara. Apare prima data in
Deuteronom. El ar fi ucis ~arpelepyton ~i,cum la evrei exista
mitul ~arpelui satanic, intre acest personaj biblic ~i Pyton s-a
creat 0 legatura, Pyton devenind astfel un spirit al demonilor.
Asmodeu este spiritul rau, care a ucis cei ~aptebarbati ai
Sarei. Inainte de a se casatori cu ea, un al optulea barbat, tanarul
Tobie, este trimis de ingerul Rafael sa 0 ia de nevasta pe Sara,
care tocmai i~i pusese in gand sa se sinucida. Tobie, auzind
povestea fetei, a refuzat la inceput, dar ingerul Rafael I-a in-
vatat un ~iretlic: atunci cand va intra in camera nuptiala, sa
dudi cu el 0 catuie, in care sa arda inima ~i ficat de pe~te.
Simtind mirosul, Asmodeu a fugit.
Asmodeu a fost asimilat cu rangul de rege al umbrelor.
Belial semnifica in ebraica nimicnicie, rautate, nenoro-
eire, spirit de demoni, opu~i lui Iahve.
Lucifer se gase~te, de asemenea, in textul biblic. El ar
reprezenta ingerul cazut in iad, pastrand pentru capetenia dia-
volilor denumirea de Lucifer.
Satan din ebraica inseamna adversar, inamic, calomnia-
tor. El apare in nomenclatura demonologica, incepand eu
Carlile Regilor, componente ale Vechiu/ui Testament, dar ~iin
doctrina cre§tina. EI apare ca un acuzator §i du§man al lui
99
 -.-

Dumnezeu. In timp ce Dumnezeu este personificarea binelui,

Satan devine personificarea raului.
Conciliul de la Toledo (447) aduce defmitia teologica a
conceptiei despre diavol, iar Conciliul de la Constantinopol
(547) va stipula etemitatea prezumata a demonilor.
La poporul roman, imaginea diavolului a avut 0 repre-
zentare pitoreasdi.
Avestita (diavolul) putea sa se transforme in musca, in
pisica, in caine, in gaina.
Acest demon avea nouasprezecenume: Avestita,Avazura,
Brano, Pabirona, Zaea, Liba; Muza, Dezana, Nazarana, Petia,
Grobina, Grango, Labra, Cadakia,Nafruta, Necorinda, Gradina,
Zura ~iZusa. .
.In literatura romaneasca, apar ~i alte denumiri ale dia-
voluhii: Samaca, Naiba, Avezuia, Glicoda, Chiropa, Scorpia,
Goia, loha, Paha, Zezaia, Suduca, Vezena, Zalina, Chieva,
Verbeza, Zolobina, Tichiuta, Nichiduta, Michiduta, Borza,
Necuratul, Scaraoschi, Drac ~i multe altele.
Vrajitoria, pentru motivul ca unelte~te cu diavolul, a fost
declarata activitate satanica, iar vrajitorul, cleric allui Satan.
In anu11183, papa Lucius al VII-lea dispune in numele
Bisericii ca vrnjitorii sa fie ar~ipe rug.
Conform textului cunoscut sub numele de "Canonul epis-
copului" ~iscos din arhivele Vaticanului, care reproducea hota-
rarea conciliului din anul 312, oricine credea in vrajitorie nu
mai apartinea lui Dumnezeu, ci apaqinea diavolului.
Unii teologi au calculat chiar numaIilI diavolilor, ajun-
gand la concluzia ca sunt in total 7.409.127, ce se afla sub co-
manda a ~aptezeci ~i noua de capetenii.
Dupa altii, numarullor ar fi 29.310:696 de draci impaqiti
in ~aizeci~i~asede cohorte. .
Dupa Dom Calmet, ierarhizarea diavolilor ar fi urma-
toarea::
- Lucifer - ca monarh - rege;
~ Belzebut,locotenentallui Lucifer; .~
-Astaroth, print de tron;
lQO

--
 --.----..--

- Beemoth, prim-ministru;
- Belphegor, general;
- Sabathan, colonel;
- Axaphat, centurion.
Se considera ca diavolii traiesc ~ase sute optzeci de mii
patru sute de ani.
Sectantiialbigenzidin Languedoc au proc1amatprincipiul
egalitatii, binelui ~iraului, care echivaleaza cu egalitatea dintre
spiritullui Dumnezeu ~ispiritul satanic. Acest fapt a fost con-
siderat 0 erezie ~iimpotriva lor s_-afonnat Ordinul calugarilor
dominicani, pentru a-i aduce la credinta dreapm,.in anu11206,
la Toulouse, in Franta. S-a trecut apoi la forta impotriva albi-
genzilor. Ace~tia au fost invin~i in localitatea Muret, in 1213,
~i la Toulouse, in 1218, razboi la care a participat chiar regele
Frantei, Ludovic al VIII-lea. Nereu~ind sa-i anihileze, papa
Grigore al IX-lea organizeaza in anul1233 un tribunal special,
pe care ilinCTedinteaza calugarilor dominicani pentru a-i ju-
deca pe ereticii din Languedoc. Acest tribunal a fost numit
Inchizitie ~ifunctionase chiar din anul 1183 dupa Conciliul de
la Verona.
In 1542, papa Paul al III-lea -a reorganizat Inchizitia;
dand-o Ordinului iezuiti10r,un ordin religios fondat de un ca-
lugar spaniol, Ignatiu de Loyola. Inchizitia va dura pana in anul
. 1808,cand a fost suprimamde NapoleonBonaparte.
Incepand cu bula papala "Super Illius Spaecula", emisa
de papa loan al XXII-lea, in 1326, vrajitoria a trecut in randul
ereziilor ~i magicienii sau vrajitorii vor fi a~i pe rug.
Continutulliteraturii referitoare la diavol se transfonn.a
in principii teologice, consfintite de Universitatea din Paris in
1396.
Sub jurisdictia Inchizitiei, de-a lungul a ~apte secole, au
fost a~i pe rug 0 sum de mii de oameni, dar numarullor se pare
ca a fost de cinci ori mai mare.
Printre cei ar~i pe rug, este citat ~i mare~alul Frantei
Gilles de Montmorency Laval de Retz, care a fost ars pe rug la
101
 -~- --~

- -- -- - - -- - -----

\
Nantes. Cava~erii~cuzatidecomplicitate cu Satan, care pur-
tau ~uIete dlabolice, au fost de asemenea ~i pe rug.
In Transilvania, au fost arse de vii, in 1686, mai multe
,

femei, care au fost inviilUite ca au mcut vrajitorie impotriva j

sotiei principelui Mihai Apafi I. Alte procese au avut loc la
Bra~ov,Ia Sibiu ~i Sighi~oara.
Spiritul satanic se poate substitui spiritului unui om in
procesul de posedare. Cand diavolul nu poate patrunde in'inte-
rioml corpului, il agita ~i il chinuie. Ace~ti oameni sunt obse-
dati de diavoli.
, In 1552, la Roma, 0 sum de ciiIug3riteau fost posedate de
dlavol. Fenomenul s-a mai remarcat la manastirea din Kem-
drop, apoi Ia caIugariteIe din Verriers ~i Cevennes.
. Practica magiei negre in grup este cunoscuta sub denu-
mirea ~e Sabat. Se practica in nopple de miercuri spre joi ~i
vineri 'spre sambata. Reuniunea se facea intr-un loc izolat, pe
maluLunui lac, in mijlocul unei paduri intunecoase, la 0 incm-
ci~are(Iedrumuri. Cei ce participau la Sabat se ungeau pe corp
cu 0 anumitiipomada. Cand toti vrajitorii erau adunati, diavolul
se materializa sub forma unui tap cu coarne lungi, avand fata
umana, barba ascutita, .nas coroiat ~ipielea neagrii.
Diavolul se putea materializa ~i sub forma unui ~oricel,
care cre!1teaapoi in timpul ritualului. De asemenea, se putea
materializa ~i sub forma de magar, pisica, ~arpe, vultur, bivol
sau copoi, dar intotdeauna cu fata umana ~ide culoare neagrii. I
Conform legendelor, ceremonia Sabatului incepea prin
dansul.bro~telor. Decanul vrajitorilor se ~eza in mijloc ~i se
dezbraca la piele. Vrajitorii veneau unul cate unul, se prostemau
inaintea Iui Satan care purta pe cap 0 coroana de coarne negre
~i il siirutau pe bot, jurand cu mana stanga intinsa ca-i apaqin
cu trup !1isutlet. Apoi se serveau paine de mei, presarata cu se-
minte de crin de padure, tocana cu carne de broasca-riiioasa, de
hoti spanzurati sau de copii moqi la n~tere. De asemenea, ei
beau vinuri colorate cu fiere ~icare contineau afrodiziace. Vra-
jitorii trebuiau sa mmance ~isa bea pana se imbatau, dupa care
se urc,aupe masa ~i toastau pentru gloria infemului. Dupa ce
102
 spuneau diavolului tot raul pe care I-au recut, intrau intr-o stare
de convulsii. La un moment dat, se auzea un zgomot puternic,
un coco~ care canta ~i tot ritualul inceta.
Potiunea magica era un produs pe care ~tiausa-l prepare
vrajitorii batrani, din unsori ~iingrediente, iar secretul se trans-
mitea subjuramant unui singur vrajitor. Vrajitorii se ungeau cu
aceasta pomada in seara ce preceda Sabatul. Aceste pomezi
aveau efectul drogufilor de asmzi ~iexplica in parte actiunea de
desprindere a corpului astral, dand posibilitatea spiritelor sata-
nice sa patrunda in corpul vrajitoarelor ~i sa substituie spiritele
acestora. Altfel spus, ace~tivrajitori, in timpul Sabatului, erau
posedati de diavol.
Pomada magica continea sange de liliac, grasime de co-
pil, praf de omag, mandragora ~i mac.
In procedeul de legare a eghiletilor, care ii face pe tineri
impotehti, vrajitorul face noduri pe un fir de ata, in timpul
oficierii casatoriei acestora, rostind cuvinte magige.
In 1588, la Paris, a fost condamnat la moarte Abel de la
Rue pentru crima de a fi legat prin vraji mai multi tineri casa-
toriti.
La Bordeaux, a fost ars de viu in'1618 un legator prin
vraji. Chiar Biserica catolica, in conciliile de la Milano ~i
Tours, la sinodurile de la Monte Cassino, Ferrara ~iMelun, au
luat pozitie impotriva lor.
Dezlegarea de farmece ~i-auins~it-o ~ipreotii. Manope-
rele de dezlegare in popor sunt foarte numeroase. Cel ce era
vrajit trebula sa mearga pe malul unui lac, insotit de vriijitoare,
aducand acolo 0 "teava" de trestie umpluta cu sare, 0 alta,plina
cu spiD:,un pui negru de gaina ~i.un arac de vie. Pe malulla-
cului, vrajitoarea spunea 0 formula care dezlega farmecele.
Actiunea spiritului diavolar are rol ~i in blestem, cuvant
care vine din limba latina, de la cuvantul blestimare, avand
sensu1de a-i trimite prin magie un rau cuiva. Cel mai teribil
blestem este acela al parintilor impotriva copiilor, sau al preo-
tilor fmpotriva necredincio$ilor.
Blestemul religios copiaza pe cel din popor.
103

-- --- --- -
 . -

Moliftele Srnntului Vasile eel Mare: "Te blestem petine

incepatorul rautatilor ~i al hulei, capetenia impotrivirii ~iurzi-
torul vicleniei...", iar blestemul Smntului loan Gura de Aur
capatji 0 formula de somatie. Adresandu-se diavolului, ii spu-
ne: "lnfiinteaza-te, teme-te, departeaza-te, pieri, fugi, tu care
ai cazut din cer, ~iimpreuna cu tine toate duhurile cele vic1ene,
duhul necurateniei, duhul vicle~ugului,duhul eel de noapte, eel
de zi, ce de la amiaza zilei ~i eel de seara, duhul de la miezul
noptii, duhul nalucirii etc."
Se considera ca spiritele rele veneau dinspre miazanoapte
~ide aceea; in jurul cetatilor geto-dacice, se fiiceau~anturidu-
ble in aceasta directie.
Legenda intemeierii Romei spune ca Romulus a trasat
aceasta orazda rituala ~i profanarea ei a dus la moartea lui Re-
mus. Aceasta este 0 inchipuire a poporului, caci actiunea spi-
ritelor diavolare se produce prin telepatie, prin gandullor venit
din astral, indiferent de punctele cardinale.
Este interesant ~i misterul gainii negre, folosit in magie.
Nu Ol"lcegaina neagra insa, ci numai cea ie~itadin oua descan--
tate, pastr~ndu-se numai puii negri. Vrajitorul face un pact cu
diavolul, printr-un ritual vrajitoresc: "Promit Marelui Lucifer
sa-l ra~platesc peste douazeci de ani cu corpul ~i sufletul meu,
pentru toate comorile ce-mi va da, drept care m-am iscalit".
Acest pact este descris deosebit de bine in Faust. Goethe a lu-
crat la aceasta opera timp de ~asedecenii, pana la varsta de opt-
zeci ~i doi de ani. Aceasta tema este reluata de numero~i scri-
itori: Marlowe, Heine, Lenau, Th. Mann, Pu~kin,Lermontov,
Valery, precum ~i de muzicieni ca: Gounoud, Berlioz, Liszt,
Wagner, de arti~tiplastici ca: Rembrandt, Delacroix.
lnnodarea ~nurului, adica ~nurul care inchide partea din
fata a pan~lonilor, este practica de magie neagra cea mai de
temut pentru casatoriti, caci se poate provoca impotenta bar-
batului pentru 0 singura femeie sau pentru toate femeile. Pen-
tru a scapa de aceasta impotenta, in Bretania barbatii urineaza
prin verigheta intr-o vineri de dimineata cand casare soarele ~i
spune de trei ori cuvantul ,,yemon". Pentru a se face farmece
104

-- - -- J
 --- --- -- --- -----

unui barbat sa se indragosteasciide 0 altiifemeie decat cea con-

jugal~ se fae vrlijitorii care au efect in trnpullui sau in afara
trupului. Astfe~ in primul caz, se amesteci azima de imparm-
~aniesfintim sau nu, insemnam en liteR:de singe. Femeia poa-
te da barbatului sangele menstrual sa-I bea, iar barbatii dau fe-
meilor sperma ejaculam.
Farmecul de dragoste cu ajutomllui Satan in afara fIupu-
lui se face cu par, varfuri de ungbii ale persoanelor ce urmeaza
sa fie mente sa iubeasca, oase de broasci, creier de pisica, Piirti
genitale de lup, care se ascund intr-o 1eg3turi ~i se pun iJ!tr-o
haina sau sub patul persoanei ce treboie vriijitii..
Vrajitoriile se mai fae en figurine de ceariicare se boreaza
en numele celor care urmeaza sa fie fermecati, puse langa un
foc pana cand se topesc.
Deochiul este 0 aIm actiune satanici ~ el se poate adresa
omului, dar ~i animalelor ~i plantelor.
Deochiul prin lauda se poate indepaIta prin urari de sana-
tate celui ce te lauda, iar daca deocbiul unneaza unei priviri
fixe, eel deocheat trebuie sa manance imediatceva.
Este foarte important modul cum, in timpul Inchizitiei,
teologii ~ijurisconsultii depistau persoanele pe care Ie consi-
derau posedate de diavol: ac~a DUputeau suferi mirosul de
trandafiri, apoi incepeau sa vorbeasci 0 Iimba pe care n-o ~u-
sera niciodam ~i,in genera~ emu persoane agitate ~iDe~tite.
Spiritele satanice care se invocli in vriijitorie sunt: Enci-
tif, Lediathan, Behemond, A~n, Dagon, Asmodeu, Aman
~i Astaroth.
In Australia, vrlijitorii aborigeni poarti asupra lor femur
de ~oparla de car~ este prins un smoc de par omenesc. Daca
acest os este indreptat spre un om ,i insotit de un blestem
aducator de moarte, omul se imbolniv~ ,i moare, caci nici
o interventie medicala nu-l poate salva; Oamenii care mor prin
magie neagIi nu prezinm nici un fel de leziune organica.
Cand se folose~te vdjitoria voodoo, victima incepe sa
respire foarte repede, inima bate din ce in ce mai rapid, pana
cand intra mtr-o contractie permanentii, ,i moartea se ptVduce.
105
prin stop cardiac. Se produce 0 hemoconcentratie din cauza
unei deplasari a plasmei in tesuturi, a~a cum se intampla in
~ocul!Taumaticsau ~ocul chirurgical.
In multe cazuri de moqi prin magie neagra, doctorii pun
diagnosticul de dezechilibru brusc hemodinamic sau de tahi-
cardie ventriculara paroxistica, simptome care traduc, in final,
modul prin care se opre~te inima. Aceste modificari se produc
in corp pe cale psihosomatica.
. Spiritul vrajitorului, prin gandirea sa, se adreseaza sub-
con~tientuluivictimeicare i~iprovoaca moartea propriului sau
corp fizic.
Sunt semnificative din acest punct de vedere ~i cazurile
altor boli ce se produc prin telepatie.
In Cehoslovacia, s-au efectuat cercetari in acest sens,
reu~indu-se sa se produca crize de astm bron~ic prin telepatie
la oameniperfect sanato~i,numaiJransmitand gandul ca aces-
ta ~stebolnavde astm. .
Stepan Figar, din Praga, a observat ca se pot produce ~i
ac{;es~de hipertensiune la oameni aflati la mare distanta.
'. In toate aceste cazuri de moarte subita prin magie nea-
gra, cauza directa a moqii este ~ocul.
Prin magie neagra, se pot produce cataplexia~cand omul
cade lent Ii pamant, eu oehii inchi~i, absolut incapabil sa faca
vreo mi~care sau sa scoatavreun sunet, dar con~tient de tot ee
se petreee in jurul sau, ~i catalepsia - 0 brusca anulare a sensi-
bilitatii ~imobilitatii voluntare, asociata cu 0 rigiditate ceroasa
a membrelor, asemanatoare starii opecare 0 prezinta schizo-
frenicii. . . . .
. Aeeea~i stare de catalepsie 0 produc.~i'Vrajitoriiyoniba
din Nigeria.
Epilepsia, dupa Uliele conpepfii, ar fi datorata actiun:ii
spiritului satanic, de~i de epilepsie se pare ca sufereau Sffintul
Pavel, Iulius Cezar, Napoleon ~iDostoievski:

106
 . . - ...-

. _._ ____0..- --

STAIuLE AFECTIVE ALE SUFLETULUI

Spiritul ~i sufletul nu sunt doua notiuni care sa se con-

funde. . -.
Spiritul este 0 forma de ~nergie structurata spatial, cu in-
teligenta, memorie ~ivointA,un fel de biocomputer de origine
divina. El este scanteia dumnezeiasca din om, fiind inca~at in
corpur fizic, in timpul vietii pamante~ti, ~ardupa moarte, eli~i
traie~te viata astraUimentinandu-~i con~tiinta1iipersonalitatea
individului care a murit.
Sufletul este 0 alta forma de energie, structurata spatial,
cu inteligenta, memorie ~i vointa, dar acestea formeaza alte
.componente ale fiintei umane, ~i anume corpul eteric. Acesta
intretine viata celulara a intregului corp, prin fluxul sau con-
tinuu in univers prin alte forme de energie, formand un al doi-
lea biocomputer alcatuitdin corpul astral, solar, universic~ico~-
mic, adica de perispirit, responsabil de sensibilitatea ~i starile
noastre suflete~ti.
Sufletul este 0 energie care, dupa un timp, dupa moartea
fizica a omului, se desprinde de spirit ~ise pierde in eterul uni-
versal.
Biserica nu tnai f910se~teambele notiuni incepand cu
anul553, cfu1d,in urma Conciliului de la Constantinopol, a fost
~tersdin Noul Testament termenul de reincarnare care admitea
tocmai existenta celor doua notiuni independente, adica aceea
de spirit ~i aceea de suflet.
Sufletul este eel ce determina starile noastre afective, pe
care Ie voi reproduce dupa mareIe filozof Baruch Spinoza.
Pentru a-~i mentine treaza lupta impotriva entropiei, in
scopul pastrarii echilibrului biologic al organismului, al home-
ostaziei, spiritul se sprijina pe inteligenta ~i memoria corpului
eteric, in primul rand prin sistemul nervos vegetativ, ~ipe acti-
unea conexiunii inverse dintre nervii simpatic ~iparasimpatic,
mentiniind activitatea organelor interne ale corpului uman
107
_ ..d._

printr-o functionalitate ~i un orar biologic, asemanatoare unui

ceas.biologic electronic.
. . In al doilea rand, tot prin corpul eteric ce formeaza m-
fonnatia energetica din sistemul nervos al vietii de relatie, prin
cele cinci organe de simt: vaz, auz, gust, miros ~i simt tactil,
se adapteaza, raspunzand actiunii mediului extern prin apro-
barea ~au respingerea anumitor factori sau a actiunilor lor.
In afadi de activitatea incon~tientasau con~tientape care
o depune corpul eteric prin memoria ~i inteligenta sa, esenta
vietii, esenta fiintei umane, se realizeaza ~i prin activitatea di-
recta a sufletului ~i a spiritului, caci spiritul il reprezinta pe
DUIT1D;ezeu in om, iar acesta constituie insa~iesenta sufletului.
Aceasta participare directa a spiritului se realizeaza prin
atributele sale: gandire, memorie ~ivointa, exprimate prin idei,
iar orice idee reprezinta un afect.
Fiecare fiinta tinde cu tmita puterea sa-~i mentina exis-
tenta, iar acest efort nu este altceva decat reala existe~ta a aces-
tei fiinte. Acest efort nu este limitat in timp, ci este nelimitat,
dici, daca ar implica un timp limitat, atunci insa~i existenta fi-
intei ar trebui sa fie limitata in timp ~i ar trebui sa se distruga.
:Sufletul are idei clare ~i precise ~i el tinde sa-~imentina i
existenta peste orice limita de timp, fiind con~tient de acest
efort"al sau. 1
Participarea sufletului la mentinerea echilibrului biolo- t
gic, a esentei vieW, se realizeaza ~i-prin natura ~i puterea
afectelor pe care sufletulle poate infrana.
Descartes era de parere ca mintea are 0 putere absoluta
asupra actiunilorsale ~iasupra afectelor.
Aceste stari afective ale sufletului descrise de Spinoza I
sunt umlatoarele: I
- Dorinta este 0 pornire, asociata cu con~tiinta de sine.
Este insa~iesenta omului, iar pomirea este insa~i esenta omu-
lui, intrucat este determinata sa faca ceea ce contribuie la con-
servarea ei, iar sufletul este con~tient de dorinta sau pofta sa.
Prin dorinta se i'nfelege orice efort, incercare sau pornire.~i
orice actiune de vointa spre dispozitii variate ale omului.
108

}
-.A
 . - Pla~ere~~ste efectul prin care omul trece de la 0 per-
fectlUnemalmica,la una mal mare. -
- Neplacerea este actiunea afectului invers, care inseam-
na trecerea de la 0 mai mare perfectiune la una mai mica.
- Admiratia este imaginea unui lucm care atrage sufletul
intr-un mod deosebit, penull ca aceasta imagine particulara nu
are nici 0 legatura cu altele.
- Dispretul este inchipuirea unui lucm, care impresio-
neaza sufletul a~a de putin, lndit face sa se gandeasca mai rc-
pede la ceea ce nu se afla in acest lucm, decat la ceea ce se afla
in el.. .
- Iubirea esteo placere asociata cu ideea unei cauze ex-
teme.
- Ura este 0 neplacere asociata cu ideea unei cauze ex-
teme.
- Inclinarea este 0 placere asociata cu ideea unui Iucm
care intamplator este cauza bucuriei noastre.
- Aversiunea este 0 nepUlcereasociata cu ideea unui lu-
cm care intamplator este cauza tristetii.
- Devotamentul este iubirea pentru acela pe care n ad-
miram.
- Batjocura este 0 placere care se na~te din cauza repre-
zenHiriica un lucm pe care n uram are 0 anumita proprietate pe
care noi 0 dispretuim. Dispretuind un Iucm pe care il uram, ii
negam existenta, ~i avem pHiceredin aceasta cauza.
- Speranta este 0 placere nestatomica nascuta din ideea
unui eveniment viitor sau trecut, al carui sfiir~itne produce in-
doiala.
- Frica este 0 neplacere nestatornica nascuta. din ideea
unui fapt :viitorsau trecut, al carui sfiir~itne produce indoiala.
Nu existii.speranta tara frica ~i nici frica, tara speranta.
- Sigura~taeste placerea provenitii din ideea asupra unui
eveniment vHtor sau trecut, in privinta caruia nu exista nici un
motiv de indoiala.
- Disperarea este nepliicerea niiscuta din ideea asupra
unui eveniment viitor sau tre~ut, in privinta ciiruianu exism-
nici un motiv de indoialii. . .
109
- - - -.
 Din speranta se na~te, deci, siguranta ~i din mca, dispe-
rarea.
- Bucuria este 0 placere ce se n~te din ideea unui eveni-
ment care se realizeaza pe nea~teptate.
- Mustrarea de con~tiinta este neplacerea asociatii cu
ideea ullui eveniment care s-a intamplat pe nea~teptate.
- Compatimireaesteneplacereainsotitade ideeaunuiTau
care i s-a intamplat unui semen al nostru.
- Afectiuneaeste iubireape care 0 simtimpentru acela
care face bine aproapelui lui.
- Il1dignareaeste ura noastra impotriva aceluia care face
rau aproapelui lui.
- Aprecierea exagerata inseamna a pretui mai mult decat
este just 0 persoana pe care 0 iubim. -
- Desconsiderarea este aprecierea unei persoane pe care
o uram, mai putin decat este corect.°
-lnvidia este ura care influenteaza pe un om, astfel incat
se intristeaza din cauza fericirii altuia :;;ise bucura de nenoro-
cirile lui.
.- Mila este 0 iubire; ea stapane:;;tepe om, astfel ca se bu-
cura de binele aproapelui ~i se intristeaza de nenorocirile lui.
- Multumirea de sine este 0 placere care se na~te atunci
cand.omul se observa pe sine ~iputerea sa de a lucra. .
- U.milintaeste 0 neplacere nascuta din cauza ca omul
observaneputintasau slabiciuneasa. 0

- Cainta este tristetea urmata de ideea unei actiuni pe

care 0 considera ca savar:;;itadin howarea noastra libera
- Trufia este aprecierea pe sine, din amor propriu, mai
mult decat este corect; este iubirea ~i multmnirea de sine. -
- Umilirea este 0 tristete in urma careia un om se aple-
ciaza pe sine mai putin decat este corect. Umilul se ru:;;ineaza
adeseori, i~i marturise~te numai viciile, umbla cu capul plecat
~inu vrea sa fie laudat.
- Mandria este 0 pUicereasociatii cu ideea despre 0 oare-
care actiune a noastra pe care 0 consideram Uiudatade alpi.
- Pudoarea este nepIacerea asociata cu ideea despre una
dintre actiunile noastre pe care 0 consideram dezaprobata de
110

-- -- _." -
 a1tii.Pudoarea este 0 neplacere care se na~te in umia unei acti-
uni la care cineva se ru~ineaza.
- Dorul este dorinta de a poseda un lucru oarecare; efec-
tul se mentineprin amintireahicruluid~rit. '

- Emulatiaeste dorintade a posedaceva atuncicand ne

inchipuim ca ~i altii au aceea~i dorinta.
- Recuno~tinta este 0 dorinta nascuta din afectul inbirii
prin care dorim sa facem bine aceluia care, din dragoste, ne-a
fiicut~inouabine. . ' ,

- Bunavointaeste dorintade a face bine aceluiade care

ne este mila.
, - Maniaeste dorintapomita din ura reciproca,prin care
suntem tentati sa facem rau aceluia pe cafe il mam.
- Riizbunarea este dorinta pomitii din ura reciproca prin
care suntem indemnati a face rau aceluia care, inurma acelui~i
afect, ne-a cauzat la randuLs~~ 0 neplacere.
- C11,1zimeaeste dodrita' de a face rau aceluia pe care il
iubim sau de care ne este mila.
- Teama este dorinta de a evita un rau mai mare de care
ne este fuca prin altul mai mic.
-lndrazneala este dispozitia sufleteasca prin care sun-
tern indemnati a savar~iceva primejdios pe care semenii no~tri
nu au curajul'sa-l faca. -
- Timiditatea este'afectul manifestat atunci c~d cineva,
fiind infranat de teama fata de 0 prirnejdie, nu se incumeta sa
faca ceea ce semenli sai fac, ip.fl;11Iltand
pericolul.
- Amabilitatea este dorinta de ,aface ceea ce place oame-
nilor ~ide a evita ceea ce nu Ie-place. "
- Ambitia este dorinta nestapanitii de a fi laudat. Cicero
afirma ca ~i oamenii cei rnai'buni suitt stapanip de,dorinta de
a fi preamariti.
- Desfranarea este dorinta nestapanita spre petreceri.
- Zgar:~eniaeste dorinta nestapanita de a aduna avere.
- Voluptateaestedorintanestiipan~tlispreraporturisexuale.

In
 - --- - -----

EVOLUfIA SPIRITULUI

Spiritele imbraca temporar 0 imbracaminte materiala,

perisabila, a carei distrugere prin moarte Ie reda libertatea.
Dumnezeu a ales specia umana pentru reincarnare~
Spiritele nn apaqin pentru totdeauna acelui~i ordin,
toate se amelioreaza t:rec3nddiferitele grade ale ierarhiei spiri-
tuale. Aceasta ameliornre este dobandita prin reincarnare, care
este impus.aunora ca pedeapsa, iar altora ca 0 misiune. Viata
pamanteasca este 0 probi pe care spiritele teebuie sa 0 suporte,
in mai multe reprize, pana ciind ating perfectiunea absoluta.
Padisind corpul fizic, spmtele intra in lumea spiritelor,
de unde au plecat atunci ciind Ii s-a hotarat
. .
0 noua existenta
materiala ~i unde vor sta un timp mai scurt sau mai lung.
Spiritul trebnie sa tread prin mai multe reincamari. Noi
totl am avut mai mnlte existente ~i vom avea inca multe pe
acest'pamant san pe alte planete.
Dif~ritele existente corporale sunt intotdeauna progre-
sive ~iniciodata retrograde, iar rapiditatea progresului depinde
de eforturllepe care noi Ie facem pentru a ajunge la perfectiune.
Calitatile sufletului sunt acelea ale spiritului care este in-
carnat in noi. Astfel, omul de bine este reincarnarea unui spi-
rit bun, omul ran este reincarnarea unui spirit necurnt.
Spiritele exercita asupia lumii morale ~ichiar asupra lu-
mii fizice 0 actiune neincetata. Ele lucreaza asupra materiei ~i
asupra gandurilor, constituind cauza a numeroase fenomene.
Relatiile spiritului en oamenii sunt constante. Spiritele
bWle ne indeamna la bine, ne sustin in incercirile vietii ~i ne
ajuta sa Ie supormm en curaj ~i resemnare; Cele rele ne in-
deamna la'riu, caci pentru ele este 0 bucurie sa ne vada ca
incalcam morala divina.. .

Influentele spiritelor asupra noastra pot fi oculte sau

aparente. Cele oculte au loe prin influenta buna san rea pe care
112
 - - ---

o exercitii asupra noastra fiirlica noi sa ~ Ramanesajude-

cam ~i sa discernem inspiratiile bune de cele rele.
Comunicarile aparente au loe prin scris, prin vorbire sau
alte manifestari materiale, cel mai ades~ prin intermediul
unor mediumi care Ie servesc ca intennediari.
Spiritele se mariifesta spontan san prin evocare. Se pot
evoca toate spiritele.
Spiritele sunt atrase in functie de simpatia lor pentru
natura moraIa a celor ce Ie evoca. Deosebirea dintre spiritele
bune ~icele rele, atunci cand sunt evocate, deriva din felul cum
ne vorbesc, din mpdullor de exprimare. Cele bune au 0 vorbire
demna, nobila, plina de moralitate, lipsim de orice pasiune jos-
nica. Sfaturile lor sunt pline de intelepciune ~i intotdeauna
urmaresc numai binele societiitii. Votbirea spiritel~r inferioare
. este incoerentii,triviala~igrosolana.
Morala spiritelor superioare se rezuma la aceea a lui
Hristos: ,,Faceti altora ceea ce vreti sa vi se faca voua, adica
numai binele ~iniciodatii raul".
Spiritele superioare ne aratii ca in lumea spiritelor nimic
nu poate fi ascuns. Ipocritul va fi demascat ~imate faptele sale
imorale vor fi descoperite.
Dar tot spiritele superioare ne infit~eaza ca orice pacat
poate fi ~ters~iiertat prin isp~ire. Aceastli isp~ire 0 poate rea-
liza in diferitele vieti incarnate, dupa dorinta ~i eforturile pe
care Ie face pe calea progresului ~i a perfectiunii, care este de
fapt scopul final al evolutiei spirituale.
Spiritele ajunse la un anumit grad de purificare sunt sin-
gurele care nu mai pot fi influentate de factorul corporal, ma-
terial. Toate spiritele evolueaza confonn vointei lui Dumnezeu,
aceea de a fi platitii orice gre~ealaa noastrii, ca prin aceasta sa
putem ajunge la acel grad de purificare care sa nu mai necesite
reincamarea spiritului.
Existenta lui Dumnezeu ca 0 fiintii superioara nu este
rezultatul invatiimantului, caci acest sentiment al existentei lui
este universal. Energia spirituaIa este Cauzaprimordiala in for-
marea primara " lucrurilor, nu proprietatea intima a materiei.
113

--- --
 .. ..--------

Inferioritatea facultatilor omului nu ii ingaduie sa inte-

leagananu.aintimaa l\li Dumnez~u. '

,Dumnezeu este etern, caci, daca ar fi _avutun inceput, el

ar fi ie~itdin neant sau ar fi fost creat de 0 existenta anterioara.
.Dumnezeu este neschimbator. Daca el ar fi supus schim-
barilor, legile care guverneaza universul nu ar avea nici 0 stabi-
litate. -
Duml1ezeueste imaterial, adica:naturalui difera de tot ce
noi numim materie. Altfel, el n-ar fi fost neschimbator, dici ar
fi fost supus schimbarilor materiei.
Dumnezeu este unic, dici, daca ar exista mai multi Dum-
nezeu, nu ar fi nici 0 unitate de vederi, nici unitate de putere in
conducereauniversului.- ,

Dumnezeu este atotputernic, pentru ca el esteunic. Daca

nu ar fi'avut puterea suprema, nu ar fi filcut toate lucrurile.
Dumnezeu este stapanul just ~i bun, caci intelepciunea
providentiala a legilor divine se vede in cele mai mici lucruri ca
~iin eele mai marl. Aceasta intelepciune nu ne ingaduie sa ne
indoim nici de dreptatea, nici de bunatatea lui.
Dumnezeu este 0 existenta distincta $i nu 0 suma a tutu-
ror fortelor ~i tuturor intelepciunilor din univers, stranse la un
loe, dici, daca nu ar fi a~a,Dumnezeu nu ar exista. El ar fi atunei
efeetul:~inu cauza, or, el nu poate fi in acel~i timp ~iuna, ~ialta.
Materia este legatura care inlantuie spiritul, instrumen-
tul eare il serve~te ~i asupra caruia, in acela~itimp, i~i exercita
aefiunea.
Materia este agentul, intermediarul, cu ajutorul c~ia ~i
asupra diruia actioneaza spiritul.
Spiritul nu este ceva palpabil, el este 0 forma de energie,
iar pentru aintelege materia, este necesara unirea spiritului cu
aceasta.
Existenta spirituluifilra materie ~i a materiei filra spirit
este posibila numai prin gandire.
In.univers exista materie ~i spirit, iardeasupra lor Dum-
nezeu- aeestea constituie trinitatea universala.
114

..
 intre spirit ~imaterie exista fluidul universal, care joaca
rol de intermediar. Numai prin intermediul acestui spirit uni-
versal, spiritul actioneaza asupra materiei. Actionand asupra
acestui fluid universal, spiritul creeaza toate lucrurile din
natura. Diferitele proprietati ale materiei rezulta din diferitele
moduri de unire a elementelor acestui fluid universal: modifi-
carile mirosului, culorilor, sunetelor, precum ~icalitatea corpu-
rilor de a fi binemcatoare sau otravitoare.
Spiritele sunt cre~tii ale l\!i Dumnezeu ~iele sunt supuse
vointei lui eteme. .
Spiritele sunt individualizarea principiului inteligent, ~a
cum corpurile sunt individualizarea principiului material.
Evolutia. spiritului incamat se face prin suferinta. Din
acest punct de vedere, viata pamanteasca apare ca 0 experienta
greapentruspirit, 0 adevaratainchisoarea sufletului.
Foarte multi se pot intreba de ce suferinta poate purifica
spiritul ~i daca il purifica intr-adevar, cum se poate explica
aceasta? Se cuno~te ca viata este 0 continua lupta pentru exis-
tenta, 0 lupta in care eel putemic il invinge mra mila pe eel mai
slab. Atunci, daca pe pamant viata este obligata sa se desm-
~oarein aceste conditii imorale, de ce viata de dupa moarte tre-
buie sa se desm~oare intr-o atmosfera purificata ~i de inalta
morala? .

Viata biologica se bazeaza pe alimentatie, reproducere ~i

necesitati spirituale, din care fac parte inteligenta, morala ~ies-
tetica,adicaadevarul,binele~ifrumosul. .
Primele doua sunt necesitati ale materiei, cea de-a treia,
spiritualitea, este nevoia spiritului. Viata de dupa moarte este
complet emancipata de materie, iar spiritul nu mai este corelat
de materie. EI traie~te in afara ei ~i nu mai poate intra in con-
tact.cu spiritele incarnate de pe pamant, decat ptin intermediul
unor spirite deosebite, pe care Ie au oamenii deosebit de inzes-
trati cunoscuti sub numele de mediumi. '
, in astral,nemaifiindcorelatde materie,spiritulnu mai
simte nevoia de hrana ~ireproducere, cele doua elemente strict
necesare materiei. In astral, spiritul simte numai nevoile spiri-
ll5
tului ~i nu poate trai dedit intrerupand orice legatura cu mate-
ria. Orice urma a acesteia este 0 suferinta pentru spirit.
ExisUispirite evoluate ~ineevoluate sau, altfel spus, feri-
cite ~inefericite, sau iad ~irai. Pacatul ~iraul fiind conditionate
de m~terie,un spirit aservit acestor conditii materiaIe-reprezin-
ta un spirit inferior, iar dupa moarte el este nefericit, bolnav ~i
chinuit. :
Singura lege in evolutia spiritului este reincamarea.
pa(de ce reincarnarea sa aiba loc pe pamant in corp fi-
zic ~iuu in lumea spiritelor, departe de materie ~i de imper-
fectiune. de poluarea materiei? ,I
De ce sa se fad in conditii de incorporare in materie, in II
inferioritatc~idurere,de ce neaparatprin suferinta? I
La prima vedere, suferinta apare ca 0 negare a vietii, 0
lipsa, 0 boala, 0 stare nefolositoare ~iprimejdioasa, chiar mor-
tala, fiind deci inamicui existentei. Dar suferinta are un rol mai
profund, illlrol pozitiv in existenta umana. Pentru orice suferin-
ta, e nevoie de efort pentru a 0 invinge, de 0 concentrare a ener-
giilor matenale ~imorale, 0 vointa ~i0 perseverenta,adidi 0 con-
tinua lupta. Natura a creat pentru fiinta umana conditii de lupffi.
Lupta trebuie sa se desfli~oareimpotriva cuiva, deci trebuie un
rau care sa fie combatut, ~i acest rau il reprezinta suferinta.
Suferinta creeaza necesitatea unei lupte permanente im-
potriva obstacolelor materiei care impun ~i fac necesare efor-
tuJ ~iaqiunea. Aceasta inseamna ca spiritului i se impune lup-
ta in -materie, singura care creeaza suferinte. Aceasta este, de
fapt, logiGalegii reincarnarii pentru evolutie, caci numai cor-
put omenesc este sediul tuturor suferintelor.
Rcducerea influentei corpului material asupra vietii sale
se poate realiza prin ascetism. Omul trebuie sa inabu~e in sine
orice dorinta ce sta in legatura cu nevoile organice ale vietii.
Este ingaduita numai unirea sufletului cu spiritul universal cu
care trebuie sa se contopeasca.
Scopul ascezei este uciderea corpului fizic, a materiei,
printr-o i'ncordarecontinua a vointei, care face sa creasca forta
spiritului, ridicandu-lla un nivel superior.
116
 Profunzimea gandirii este strans corelata cu suferinta. De
aici necesitatea suferintei ca singura care duce la eliberarea
spiritului din materie.
o mare durere ne duce la 0 mai profunda intelegere a
vietii, devenind mai intelegatori, mai toleranti ~imai buni, sau,
din contra, mai rai, mai incordati pentru lupta, mai cunoscatori
ai primejdiilor. Astfel, numai durerea ne dil 0 experienta in via-
ta, caci nwnai ea este 0 lupta. Ea se insote~te de sentimentul
de frica
. de a nu suferi din nou, ~i .de aici corolarul de a nu mai
gre~l.
Din acest motiv, pedeapsa se intemeiaza intotdeauna pe
suferinta.
Durerea duce la mecanismul incetinirii evolutiei in pe-
rioade infinite de timp. Aceasta este explicatia ca durerea ca
efort al existentei in materie are un scop pozitiv, dici ea forti-
fica spirituL,it spirituaLizeaza.Din acest motiv se poate afinlla
ca durerea ne recasatore9te CllDumnezeu.
Evolutia spre spirituaLizareeste iubire, aLtruism,jertrn ~i
abnegatie de sine. Numai un om care sufera progreseaza.
Prin Luptacc se dil cu suferinta, spiritul se deta~eaza de
materie eu durere, dar in acela~i timp cu 0 libertate spre ori-
zonturi astrale mai inalte.
Toata evolutia spiritului se face prin reincarnare in ma-
terie pentru ca prin suferinta sa poata evolua. Orice suferintHse
insote~te de gandul de a 0 evita. Pentm aceasta, omul i~i in-
dreapta gandul spre Dumnezeu caruia ii adreseaza rugamintea
de a-I ajuta. Tocmai prin aceste ganduri prin care el se adre-
seaza divinitatii, spiritul sau se inalta ~i ajunge in straturile
superioare ale astralului.
Se cunoa~teca orice gand este 0 forma de energie, de vi-
bratii diferite in functie de natura gandului. Un gand rau este
format dintr-o cnergie mai grosiera 9i nu poate atinge straturile
superioare ale lumii astrale. Spiritele superioare nu pot inter-
cepta dedit gandurile bune ~i numai la acestea pot reac!iona.
AceIa$i Iucru se petrece $i in rugaciunea ce 0 facem catre divi-
nitate in cazuI suferintei.
117

---
--
 Trup.ul apaI1ine unei etape de dezvoItare a spiritului-_
pentru a-i fi de folos, el nu trebuie sa fie slabit ~ireprimat. Din
acest motiv, omul trebuie sa-~ipastreze trupul care i-a fost in-
credintat, pentru a stabili un echilibru intre spirit ~itrup. Pentru
aceasta, trebuie sa nutrim numai ganduri frumoase, iar acestea
In drumullor, prin rezonanta, atrag toate,gandurile asemana-
toa~e,devenind mai puternice. Ceea ce dore~tila nivel spiritual
se manifesta pana la urma ~i fizic, caci tot ce este spiritual pa-
trund-eIn materialitateadensaa corpului. .
Fiecare actiune, chiar ~icea mai slaba mi~carea unui om,
este Intot~eauna voita mai Intai spiritual, astfel ca trupul este
numai un instrument Insufletit spiritual. El este format de spi-
rit, confonn destinului sau, dupa legile cosmice create de divi-
nitate ~iavand 0 evolutie efemera pentru 0 scurta viata paman-
teas~ .

Spiritul nu se exprima In intelect, ci In intuitie. EI nu are

nimic de a face cu intelectul.Numai foI1aspiritului creeaza ma-
teria, nu intelectul, iar spiritul nu este nici istetime ~i nici
intelepciune, nici cuno~tinteacumulate; el este 0 constitutie de
sine statatoare, care vine din lumea spiritelor,0 lume diferita de
cea a materiei pamante~ti.
Spirituldin om are misiunea de a se reintoarcein domeniul
spiritual,atunci cand, dupa moartea trupului, el pleaca in astral.
Intelectul este legat de capacitatea de Intele'gere,de viata
pamanteasca, fiind In acela~itimp legat de spatiu ~ide timp. In-
telectul nu este viata, numai spiritul este viata. De aceea inte-
leetul pamantesc nu va putea niciodata sa actioneze in spirit.
Dumnezeu a dat spiritului omenesc vointa libera de a decide,
liberul-arbitru, caci numai prin el spiritul se poate maturiza.
L~ trecerea pe lumea cealalta, fiecare dintre noi este
dezvelitde puterea pamanteasca ~iprotectia acesteici~inu exis-
ill nici 0 s!ngura exceptie de la aceasta. Spiritul, ca scanteie de
la Dumnezeu, nu este l11sa0 parte a dumnezeirii. 0 scanteie se
dezvolta tara sa ia cu sine ~isa poarte in ea ceva din constitutia
produciitol1l1ui.De aceea 0 scanteie de la Dumnezeu nu este
ea insii~idumnezeiasdi. Omul a fost creat de spiritullui Dum-
118

J
nezetI, iar spiritul este vointa'lui_Dumnezeu pe care religia Q
nume~te "duhul sfiint". ' ,

Tot ceea ce s-a cI:eatpe paniant este'oper~'spiritului~i nu

o parte din insu~i Dumnezeu. Spiritul sfiint creator nu s-a di-
zdlvat in creatiunea sa, caci 'el a ramas in afara creatiei. Biblia
spime foarte clar din acest punct de vedere: spiritullui Dum-
nezeu plutea pe deasup~ apelq!:,nu Dumnezeu in propria-i.p'er-
soana. Nici omul nu poarta in' sine insu~i nimic din spiritul
stant, ci doar din spirit, voirita lui,.care este 0 opera a spiritu'-
lui stant.
Omul vine din etemitate ~ipleaca tot in etemitate prin spi-
ritul sau care vine la reincarnare din etemitate ~i pleca dupa
moartea corpului fizic tot in etemitate. Spiritul care se afla in
trop nu imbatdine~te ~i nu 'moare. Nimeni nu poate ucide vre-
oOOtaspiritul, caci el este ve~nic.1netemitate nu exista nici ieri,
nici maine, exista doar un acum mereu prezent. La etemitate se
refera ~iIisus prin cuvintele: "Tatal nostru care e~tiin ceruri".
Aceste "ceruri" reprezinta etemitatea. Prin aceste cuvinte el a
dorit sa dovedeasca prezenta lui Dumnezeu - tatal in univers,
in intreaga creatie:
Spiritul omului este superior intelectului. Intelectul este
finit ~i limitat in timp. Orice eveniment trecut a fost prezent
atunci cand s-a petrecut in realitate, tot astfel orice eveniment
viitor in timp va putea fi trait ca eveniment prezent.
Astfel, atat trecutul, cat ~i viitorulle putem intelege pe
calea analizei ca 'manifestari ale prezentului. Nu se poate face
o diferentiereabsoluta intre trecut ~iviitor, deoarece timpul este
indivizibil, el este etemul acum. Legatura ce exista intre trecut
~iviitor a fost creata de puterea de unificare a memoriei, ~iea
se afla in om in timp.
, Pentru a intelege trecutul ~iviitorul, trebuie sa cunoa~tem
mai intai semnificatiarealaa clipeiprezente, omul fiind legat de
clipaprezenta.Timpul adevarat este exclusiv prezentul. A,ceasta
clipanu se gase~tenicaieri in spafiu, deoareceeste'corelatade
felul cum oamenii cont~mpla lumea, ea fiind dependenta de
con~tiintaomului. Timpul se refera intotdeauna la evenimente
f19
 legate de anumite obiecte sau de relatia dintre ele. Nimic nu
apare in realitate intr-o.singurii clipa, ci intotdeauna in timp.
Numai privind un obiect in spatin, acesta are 0 anumim 1nfli-
!i~arein ochii celui care it priv~te. Dar unde incepe ~iunde se
termina clipa? Este imposibil sa facem 0 distincpe intre aces-
te doua momente, deoarece, atunci cand stabilim unul dintre
ele, in ace~i clipa el apartine trecutului, ~i din aceasm cauza
nu ne putem face 0 idee absolut exacm despre prezent, ceea ce
face ea prezentul sa fie necunoscut.
Prezentul nu are continut, fiind doar intrarea in ceva ab-
.solut, etem. AItfel spus, el este 0 idee care exista doar in mintea
noa~tra. A fi in prezent inseamna a avea in prezent, ceea ce
inseamna a fi in afara timpului, adica in etemitate. Senzatia re-
"liti\tii de a fi intotdeauna in prezent i~i are originea din reali-
tatea ascunsa a vietii v~ce. Traind in prezent, traim in depli-
natatea vietii care este v~cii. Astfel ca timpul 11cuno~tem
doar ca 0 forma a ~tiintei.
Masurarea unitatilor de timp depinde de felul cum el este
observat.
Existand stele pe cer, a caror lumina nu a aparut inca pe
Pamant, ~itinand cont de distanta uri~a dintre Pamant ~istele,
evel1imente care,pe Pamant, s-au petrecut cu sute de ani in
urma privite de pe un corp ceresc apar ca petrecandu-se in pre-
zent..Daca s-ar modifica viteza de rotatie a Pamantului, s-ar.
modifica ~i perceptia noastrii asupra timpului. Daca un om I
ajunge pe Luna, a ciirei rotape injurul axei sale se face in 27,5 J
zile, acolo timpul s-ar scmge foarte incet, ziua ar fi de 27,5 ori
mai lunga,iar daciine-aIDdeplasa cu 0 viteza uri~ ~ine-am in-
toarce dupa aceea pe Pamant, am constata ca Terra a imbatranit
eu sute de ani. Timpul nu are 0 existenf3,absoluta,numai impre-
.sia noastra personaIa it aprecia.za,caci timpul este ~a cum ni-l
imaginam noL
. : Ideea timpului este s1riinscorelata cu ideea mi~carii,da-
torita succesiunii lor. in orice amintire a faptelor noastre, apare
o an'umita m~care a reprezenmrilor §i ideilor. Aceste sunti-
minte §i impresii spirituaIe tree prin con§tiinta noastra §i astfeI
120
 . - -. ..- -- -. -------

se treze~tein noi senzatia timpului. Eul nostru, care nu se con-

funda cu intelectul, nu se mi~ca deloc, dimpotriva, se lnrada-
cineaza nemi~cat in etemitate. Aceasta se poate observa daca
ne intoarcem atentia dinspre exterior spre interior ~iconducem
spiritul spre propriul sau izvor.
Atunci cand fachirii sunt ingropati de vii, in timpul expe-
rientei, ace~tiasunt complet lipsiti de ganduri ~ide orice fel de
senzatie de timp.
inaintea moqii, evenimentele unei vieti se deruleaza ~i
sunt retraitein cateva clipe. in general, suferintele lungesc tim-
pul, iar bucuriile II scurteaza. Aceasta inseamna ca timpul este
o stare dependenta de creierul nostru, de intelectulnostru.
Daca ceva opre~te activitatea timpului, nu in universul
fizic, ci in con~tiinta interioara, prin influenta anormala a
creierului, atunci aceste perceptii incetinesc ~itrec prin con~ti-
inta noastra mai lent. Perceptia timpului este ea insa~iin spirit,
dar in afara organismulufuman nu exista. El nu are 0 existenta
proprie, independenta, separata de acel intelect care 11giinde~te
~iilimagineaza.
Kant a aratat ca trecerea gandurilor ~isentimentelor prin
con~tiinta sub forma unor imagini determina in noi perceperea
timpului, ~i°apareca adevarat ~i real pentru noi, simtind ca ne
deplasam in timp, dar nu este niciodata absolut, astfel ca tim-
pul poate fi inteles ca 0 creatie a creierului uman, ca 0 parte a
sufletului omenesc, iar eullipsit de ganduri ~i atemporal este
etem.
Ca ~ic1ipade fata, el trebuie sa fie in afara timpului, din-
colo de-el~ive~nic. .

Cea mai trainica parte a spiritului, a eului nostru traie~te

dincolo de timp, unde este etem ~i lipsit de ganduri. Originea
lui este cereasca, intrucat ~i el este dumnezeiesc. Aceasta par-
te a spiritului nostru se mai nume~te supraeul sau sufletul supe-
rior al omului. Acest eu superior al omului locuie$teIn etemita-
te, iar etemitatea nu este 0 succesiune ce se schimba in aceea~i
clipii.
121
-- ---'-- -- -

Aceasta eternitate este 0 fonna de existenta independen-

ta care depa~e~tetrecutul, prezentul ~iviitorul. Este un to.tnein-
trerupt, care se intinde in infinit, 0 con~tiinta tara memorie ~i
nu suma matematica a diferitelor aspecteale timpului. Este acel
izvor din care pomesc trecutul, prezentul ~i viitorul ~i in care
revin toate trei, dar care, independent de acestea, continua in-
dependent.
Etemitatea care apart:in~unei dimensiuni mai profunde
decJitgandirea depa~e~tetimpul ~ieste indivizibila, nu are suc-
cesiune, nu este noua niciodata ~i nu trece niciodata.
'. Etemitatea este prezenta continuu. Chiar ~i in aceasta
olipa este cu noi, de fapt ne cuprinde in ea.
In cazul existentei statice a eului superior, perceptia tim-
pului dispare. Timpul se invlnge printr-un calm sufletesc ~i fi-
zic, prin reglarea interioara a gandurilor. Acest lucru 11pot rea-
liza unii yoghini.
Daca am putea bloca senzatia ca traim in timp, ne-am da
seama ca suntem in etemitate, etemitatea fiind deschisa doar
pentru eul de ordin superior. Pentru omul obi~nuit, 0 astfel de
lume este imposibil de imaginat.
'S-a pus intrebarea prin ce mecanism un medium de pre-
monitie sau de retrocognitie poate sa descrie evenimente din
viata unui individ care a murit de mult timp sau sa prevada
evenimente ce se vor petrece in viitor, uneori pentru persoane
care inca nu s-au nascut? Este suficient uneori ca sa i se dea un
obiect al unui individ, ~i mediumul sa-i descrie intreaga in-
tati~are fizid a acestuia, de~iel nu mai este in viata. Acest fapt
denota ca spiritul celor decedati supravietuie~te ~i else con-
tope~tein con~tiintauniversala, fiind doar 0 mica parte din ea.
. In con~tiintacosmica sunt depozitate toate gandurile
noastre, atat din viata pamanteasca, cat ~i din viata de dupa
moarte. Ele nu se pierd niciodata ~i fac parte din arhiva cos-
mica, unde se afla nu numai memoria gandurilor noastre, dar
~i toate iradiatiile produse de corpurile fizice insufletite sau
neiIlSufletite. f

122

-~
 - --.

In existenta astralii, dispar notiunile de trecut ~i viitor,

caci dispar timpul ~i spatiul, care nu sunt dedit reflexii ale
creierului corelate cu mi~carea, or, in astral, disparand mi~ca-
rea ~i spatiul, dispare ~i timpul. Acolo toa13existenta univer-
sului este vazu13la timpul prezent, indiferent daca ooele eveni-
mente pe pamant s-au petrecut cu sute sau mii de ani in urma
sau se vor petrece in viitor in acela~i numar de ani.
Aceste preci~ de evenimente ce urmeaza a se petrece
peste zeci de ani confirma ideea destinului prestabilit, amt pen-
tru om, dit ~i pentru univers. Viteza de propagare a gandului
este de 0 suta de milioane de ori mai mare decat v'teza gravi-
tatiei. Viteza gravitatiei calcula13de Laplace este de treizeci de
milioane de kilometrilsecooda. Aceasta inseamna ca viteza psi-
hica a gandului este de patru tetralioane de kilometrilsecooda
depa~ind, deci, cu ~aisprezecezeroOOviteza lumii care este de
trei sute de mii de kilometrilsecooda.
Omul apare ca victima a ooui fatalism de care nu poate
scapa, destinul san fiind hotarat de spirite superioare. EI va tra-
versa nenumarate obstacole ~i va moo, conform predestinarii
sale. Nu intiimplatorGoethe, in Faust, spooe: "Studiaza macro-
cosmosul ~i microcosmosul ~ilasa in final sa mearga lucrurile,
cum i-o placea lui Dumnezeu."
Once previziooe implica de~area corpului astral de cor-
pul fizic ~i calatoria lui astralii, oode se informeaza de con~ti-
inta cosmica universala.
Intregul ooivers este proiectat in eul nostru in subcon~ti-
ent care vede ~iinte1egetot ce se petrece in jur ~i chiar la dis-
tante foarte marl de noi. .

Universul este continut in con~tiinta ~i subcon~tientul

nostru, con~tiinta fiind determina13ca atribut spiritual.
Desprinderea corpului astral se poate realiza ~iprin apli-
catii pe anumite zone cutanate, datori13interacpunii dintre COT-
pul eteric $i corpul astral, care se interpoo in anumite zone de
pe suprafata corpului.
123
 Omul nu moare in intregime, caci, dupa moarte, spiritul
sau, urcand in planurile astrale, ia contact .cu con~tiinta cos-
mica etema.
Maeterlinck spunea ca 0 supravietuire a spiritului exista,
dar acesta se pierde in con~tiinta universala.
Sunetele nu se pierd, ele sunt conservate in eter ca ~ira-
diatiile care produc imaginatiile ~i giindurile. Eterul este un
tri:uisformatorperfect ~iun registratortotal. EI conservasub for-
mij de cli~eetoate evenimentele care s-au produs din timpurile
cel~ mai indepartate. Acceptiind ideea supravietuirii spiritului,
Angelo Montaru explica poo fizica persistenta giinduluiin eter:
orice radiatie electromagnetica provine dintr-o sursa biologica
sau fizica. Radiatii electromagnetice exism in spatiu chiar ciind
centrul generator a incetat sa mai existe. Dupa moarte, radiatia
care a inregistrat gandurile omului, caracterul sau ~ipersonali-
tatea sa continua sa existe in eter, din care nu poate evada.
Nu putem descrie existenta con~tiintei cosmice univer-
sale, fara sa facem apella cel mai mare medium de clarviziune,
Edgar Cayce. Acesta a trait in America ~iera de profesie foto-
grar. In stare de transa, el era capabil sa stabileasca diagnosticul
~i sa prescrie tratamentul persoanelor care i se adresau direct,
sau era suficient sa i se transmilli in stare de transa numele ~i
prenumele persoanei precum !?iadresa sa completa, tara ca
acesta sa fie de fata. In aceasta stare, el a facut peste opt mii de
comunicari care a~ fost absolut exacte. In stare normaIa de ve-
ghe, fiind treaz, el nu-~iaducea aminte nimic din aceste comu-
. nidiri. Persoana pe care trebuia sa 0 examineze medical trebuia
sa ~e la adresa data in momentul stabilit. EI se orienta geogra-
fie simbolic, gasind 0 anumim adresa la care trebuia sa se ga-
seasca 0 persoana careia ii cuno~tea doar numele, indiferent
daca acea persoana era din America, din Anglia, Mexic, Italia J
sau alta tara. I
II
In' acest somn hipnotic, Cayce intra in comunicare cu
I
con~tiinta cosmica universaUi in care sunt depozitate toate
cuno~tintele. Altfel, nu putea sa deserie din punet de vedere
anatomic organele corpului omenesc Iji sa eonstate care era .
124
I
--
 - -- _..-_..-

suferinta ~i,mai mult chiar, sa-i prescrie ~itratamentul adecvat,

caci elin starenormaIanu avea nici 0 cuno~tinta medicala.
Experientele lui Edgar Cayce confirma eel mai bine fap-
tul ca spiritulinvelit in perispirit, adica corpul astral, cosmic,
solar ~i universic, dupa desprinderea de corpul fizic, i~i pas-
treaza con~tiintade sine. Numai astfel se explica pe deplin ca-
pacitatea lui de a se informa, prin vedere astraIa, de a interpreta
aceste informatii ~i de a Ie inmagazina in memoria lui pentru
ca, in acela~itimp, sa Ie transmita corpului sau fizic, pentru a Ie
face cunoscute prin vorbire'asistentilor ce se gaseau de fata in
momentul experientei.
Este de retinut faptul ca, in afara de descrierea persoanei
pe care urma sa 0 examineze, el descria ~irelieful regiunii unde
locuia acea persoana. Daca, in acel moment, persoana nu se
gasea la domiciliul'sau, el comunica asistentilor ca nu 0 gase~te
acasa, dar putea preciza locul unde se gasea in acel moment.
De exemplu, cautand cu corpul sau astral 0 persoana, el a spus:
nu gasim c.orpulacolo, tocmai a ie~it din camera ~iurea in lift.
Prin corpul sau astral, el putea vedea ~i anturajul persoanei, ~i
imbraeamintea ei.
De cele mai multe ori, Cayce nu cuno~tea din experienta
proprie 10caiWitileunde trebuia sa examineze persoana res-
pectiva ~i, totu~i, el 0 gasea cu 0 mare u~urinta ~i cu 0 mare
preclzle.
Doetrinalui Caycereferitoarelana~terea~iviataluiIisus
Hristos se bazeaza tot pe legatura pe care acesta a luat-o cu
con~tiintacosmica de unde s-a informat despre evenimente pe-
trecute eu doua mii de ani in urma.
Precizia cu care Edgar Cyce putea sa vada la distanta in
stare de transa era cu totul neobi~nuita. Diagnosticand boala
unei persoane, i-a prescris ~imedicamentulpentru tratarea bolii
respective,indicand~ifarmaciaunde-lpoate gasi. Mergandla .
aceafannacie,farmacistulrespectivi-a spusca nu are medica-
mentul solicitat. Revenind in stare de transa, Cayce i-a comu-
nicat locul unde acesta era depozitat in farmacia respectiva ~i,
intr-adevar, cautand in acelloc, medicamentul a fost gasit.
125

---
 ACTIVITATEA INCON$TIENTA
A CORPULUI UMAN,
MANlFESTAREA SPIRITULUI
PRIN CORPUL ETERIC

Corpul eteric este foqa ce intretine viul. EI este cel ce de-

tennina viata, schimburile metabolice, activitatea de diviziune
celulafa ~i reproducere, metabolismul celular specific fiecarui
tesut in parte ~i,in final, eel ee se opune entropiei, adica dezechi-
librulili din organism ~i distrugerii acestuia prin actiunea fac-
torilorextemi. .

Provenit din eterul universal ~i cu structura spatiala ce-i

confera inteligenta, memorie ~i vointa, el este format din ele-
mente subatomice, protoni, neutroni ~ifotoni, care ar putea for-
ma a patra stare a materiei, aceea de plasma. Nu exista viata
tara corp eteric, tara aceasta forta vitala a viului. 0 data cu
moartea, acesta parase~te corpul ~i se pierde in eterul univer-
sal din care a venit. Fiecare culoare din spectrul solar este ab-
sorbita de centrele de absorbtie etericl ~iastrala, ce se gasesc in
numar de ~apte pentru specia umana. Fiecarui centro ii este
specifica 0 anumita culoare. Aceste energii diferite ca vibratie
eterica sunt folosite in alcatuirea fiecarui organ al corpului
omenesc, fonnand matricea de energie ce determina alcatuirea
fiecarui organ ~i conferindu-i 0 specificitate aparte.
Functionalitatea corpului este independ~ntade activitatea
con~tientaa creierului. Ea este manifestata prin procesele in-
c<?n~tientece se produc in organism, fiind dependente de sis-
temul ~ervos vegetativ, care, din acest punct de vedere, se mai
nume~te ~i sistem nervos autonom.
Sistemul nervos vegetativ inerveaza tesutul muscular ne-
te4 al tuturor organelor corpului omenesc, tesutul m~chiului
cardiac, glandele endocrine ~i exocrine ~i toate organele, in-
clusiv sistemul nervos cerebro-spinal (creier ~i maduva spi-
126
- -. --- - --. - . -- -. ..

nrni). Altfel'spus, corpul eteric i~iexercitlifunctionalitateaprin

sistemul nervos vegetativ autonom. Fiecare element pseudo:'
nervos al organelor are 0 autoreglare a activitatii lui. Multe or-
gane vegetative par Saaiba 0 autentica autoreglare, cu un tonus
vegetativ propriu ~i o' activitate ritmica, chiar atunci dind or-
.
ganele sunt deconectate de inervatia extnnseca.
Prin sectionarea inervatiei extrinseci, ele continua sa tra-
iasca ~ii~i continua intr-o oarecare masura functionalitatea.
De exemplu, inima de broasca eliberatli de inervatia ex-
trinseca continua sa bata daca este pusa mtr-o solutie conve-
nabiIa, solutia Ringer. Acela~i lucru s-a demonstrat pentru in-
testin de catre Cohnheim ~iMagnus. Experientele s-au repetat
pentru rinichi, ureter, vezlca, uter, vezicula biliara, vase sang-
vine ~iglande endocrine. Anatomi~tii~ihistologii atribuie acest
tonus vegetativ sistemului nervos vegetativ intramural (din
peretii organelor respective), dar cine-ii da acestuia inteligenta-
~i forta necesara pentru a respecta functionalitatea specifica
fiecarui organ in parte? Acestea sunt date de informatia ener-
getica ce se afla in afara materiei organice a organului respec-
tiv ~icare se afla in matricea energetica a organelor, ce nu este
altceva decaf corpul eteric al acestor organe.
Functionalitatea sistemului nervos vegetativ este bazatli
pe 0 activitate antagonista mtre sistemul nervos vegetativ sim-
patic ~isistemul nervos vegetativ parasimpatic, care i~i au cen-
trul de comanda in sistemul nervos central ~i care sunt coor-
donate in ultima instanta, in mod incon~tient, involuntar, de 0
formatiune nervoasa numitli hipotalamus. Aceasta se afla la
baza creierului ~i functioneaza pe 0 informatie energetica, in
mod antagonist. .

lntreg sistemul nervos vegetativ este condus insa de sub-

stanta reticulara din diencefal, locul unde se pare ca actioneaza
forta spiritului, spirit ce reprezintli 0 alta forma de energie ce
se comporta ca un adevarat biocomputer, de' care depinde nu
numai activitatea incon~tientaa organismului uman, dar ~i ac-
tivitatea noastra con~tientli.
127

---
 Evolu~iacorpului eteric, de la inferior la superior, s-a fa-
cut in miliarde de ani ~i ea explica evolu~ia speciilor. Per-
a
fec~ionarea~i diversitatea activita~ii lui detenninat apari~ia
oinului, iar aceasta perfec~iunes-a facut prin foqa spiritului, a
vointei
, divinimtii.,
.Studiile de perfec~iuneale corpului eteric aufost ~i sunt
tacute'~npennanen~a nu de oamenii de ~tiin~apamanteni, ci de
splritele evoluate care se afla in lumea astrala.
Memoria spiritului,prin inteligen~ ~ivoin~ lui, determina
in procesul de reincarnare a spiritului, mai intai, fonnarea cor-
pului eteric, apoi acesta fonneaza corpul fizic. Nu inteligen~
materiei - sau informa~ia materiei - este responsabila de
func~ionalitateaa tot ce exista in natura ca materie, ci infonna-
tia energetica din corpul eteric, care este prezent de la eel mai
mic element material neinsufle~itpana la om. Totul este insa
determinat de foqa spiritului, care se poate observa prin foqa
gandului. Se cunoa~te di, in stare de hipnoza, se pot produce
modificari in activitatea organelor interne, cum ar fi cre~terea
numarului de globule albe (leucocitoza), cre~terea numarului
de globule ro~iisau hematii (hematopeoza), modificari ale ten-
siunii arteriale etc. 1
Fiecare organ inervat de sistemul vegetativ are 0 iner-
vaJie extraviscerala, dubla ~iantagonism, simpatica ~iparasim- 1
patica. )
i
. Ac~iunea antagonista a nervilor vegetativi se exercita
asupra organelor. Aceas~ ac~iuneantagonista men~ineechili- ~
b~l func~ionalal fiecarui organ, iar pentru a indeplini a~easta
functie, fiecare dintre nervii vegetativi poseda un tonus abso- t
lut.
La omul normal, de exemplu, numarul pulsa~iiloreste in
medie de ~aptezecide batiii ale inimii pe minut. Daca se parali- II
zeaza complet actiw1ea nervului parasimpatic cu atropina, se
obtine 0 accelerare a ritmului cardiac la 0 suta douazeci ~icinci
de biitiiipe minut. Acesta reprezinta tonusuI abso1uta1nervu-
lui simpatic la nivelul cordului. Daca se scad ~aptezeci din 0
128

j
 suta do.uazeci~icinci, raman cincizeci ~i cinci de batai: acesta
este to.nusulvagal al parasimpaticului.
Activitatea inimii in decursul unei vieti o.mene~ti de
aproximativ ~aptezecide ani este de do.uamiliarde cinci sute de
milio.anede co.ntractii,care se pro.duccu 0.ritmicitate riguro.asa,
la fractiuni de secunda. Unde se afla aceasta inteligenta care
fo.rmeazaacest creier electro.nicde la nivelul inimii?
Se cuno.a~tedin fizio.lo.gieca activitatea co.rduluiar fi de-
terminata de un tesut special, numit cardio.necto.r,care ~i-arin-
cepe excitabilitatea intr-un no.dulspecial ce se afla in auricu-
lul drept al inimii ~ide unde pleaca influxul nervo.spentru to.ata
activitatea inimii. Dar cum are acest no.dul nervo.s0.astfel de
inteligenta ~i 0.astfel de memo.rie,mai mult decat electronica?
Desigur, nu acest tesut este inzestrat cu 0.astfel de inteligenta,
cico.rpul eteric;un ato.mSpecialeteric ce se afla in acest no.dlil.
Aceasta se po.atevedea cel mai birie cu memo.riaco.rpuluieteric
al cristalului de cuart, fo.lo.sitin emisiunile de radio.:?iT.V.,
care i~i pastreaza 0.anumita frecventa stabilita, de ani de zile.
To.nusulvegetativ este rezultatul arcurilo.rreflexe repetate
co.ntinuu, arcuri reflexe care stau la baza vietii vegetative._
Aceste arcuri reflexe vegetative sunt intretinute de influxul
centripet, care se succede neintrerupt. Exemple sunt nume-
ro.ase,:?ieste suficient sa,ne gandim la co.nstantatensiunii ar-
teriale sau la alte co.nstantedin o.rganismcare alcatuiesc ho.me-
o.stazia.
To.ate aceste arcuri'reflexe sunt co.o.rdo.natede co.rpul
eteric al fo.rmatiuniinervo.asenumita hipo.talamus,unde seafla
ato.mi eterici specifici, pentru fiecare functie a acestuia. Ele
sunt, deci, 0 stare permanenta, nu accidentala, purnnd varia in
_ plus sau in minus, in functie de 0.serie de facto.ri.
~ , La acest to.nuspermanentco.ntribuiebio.xidulde carbo.n
din sange, o.xigenul~idiver~iho.rmo.ni.
Aceasta functio.nalitatea reflexelo.r vegetative, co.ntrara
celo.rdin viata de relatie, sunt aproape In Intregime sustrase in-
fluxului vo.lunta.r,nefiind deci supuse vo.intei.Ele au un auto.-
matism care asigura co.ntinuitateavietii.
129
 Ce B-arintampla daca functionalitatea organelor interne
ar fi supusa interventiei vointei noastre?
Mo.artea ar ptltea interveni in orice clipa. Tocmai de
aceea, divinitatea a dat posibilitatea corpului eteric al organis-
mului uman sa-~iindeplineascamisiuriea pe care i-a dat-o spiri-
tului atunci cand a determinat formarea lui, cand a venit la rein-
carnare.
Pentru 0 buna evolutie spirituala, spiritul are nevoie de
un corp fizic sanatos, care sa traiasca cat a fost predestinat ~ipe
care I-a format ~iil intretine prin corpul eteric.
Dupa Hess, reflexele vegetative sunt reflexe coordonate,
perfect adaptate la un corp determinat. Cel mai evident rol al
memoriei" eterice este in procesul de cicatrizare a plagilor.
Acest proces de cicatrizare se desfii~oarain mai multe faze: in
faza numita proliferativa, se produce 0 umplere cu tesut fibros,
care prolifereaza de la exterior spre "interior.Exista un raspuns
biologic fata de leziune, care duce la depunere de colagen in
plaga, ce confera 0 anumita rezistenta la tensiune. Astfel ca I
substanta fundamentala a tesutului conjunctiv ~icolagenul care
invadeaza plaga sunt precedate de elaborarea de mucopoliza-
haride ~iproteine solubile precursoare ale colagenului. Intr-o
plaga ce implica 0 pierdere de tesut cutanat, daca este 0 pier-
dere de tesut muscular, se formeaza tot tesut muscular, daca
este 6 fractura, deci 0 pierdere de tesut osos, se formeaza os ~i
nu altfel de tesut.
Se pune 0 intrebare care, la prima vedere, ar parea nera-
tionaIa: cine face sa se formeze exact tesutul care lipse~te, ~i
in loc de piele, sa nu se formeze mu~chi, sau in loc de os, sa nu
se formeze piele? Cine are aceasta inteligenta ~i memorie ce
duce la formarea acestor tesuturi, caci procesul de cicatrizare
se face in mod incon~tient?
In mod sigur, memoria aceasta se afla in corpul eteric al
tesuturilor respective, care constituie matricea energetica speci-
fica fiedirui fesut In parte ~i sub a direi aCfiunese formeaza
aceste tesuturi.
130
 . Actiunii spiritului sunt subordonate amt corpul astral, dit
§l corpul eteric. Aceasta se poate dovedi cel mai evident la yo-
ghini, care, prin concentrarea gandului, modul de actiune al
spiritului, reu§esc sa patrunda pas cu pas in tainele inc~n§tien-
tu~ -
Prin exercitii de concentrare a gandirii, ace§tia reU§esc
sa subordoneze procesele organice §ipsihice care se desf3.§oara
incon§tientin organism. Un yoghin avansat poate controla nu
numai respiratia sau procesele digestive, dar chiar §iritmul car-
diac, temperatura corpului §i metabolismul in general.
Yogbinii mediteaza succesiv asupra celor §aptecentre de
absorbtie eterica §i astrala pe care Ie are fiinta umana. Ei reu-
§esc, de asemenea, sa trezeasca 0 forma de energie speciala
eterica, numita kundalini.
Degajarea acestei energii face spiritul sa intre intr-o stare
de autonomie §i transcenqenta fata de trup, care ii caracteri-
zeaza pe sfintii eliberati din timpul vietii.
Kllndalini, in limba sanscrita, inseamna "incolacit" (ca
un §arpe).Acest termen se refera la 0 forma de bioenergie sub-
tila, care s-ar afla in stare latenta, ca un.§arpe adormit, la baza
coloanei vertebrale. Aceasta forma de energie poate fi activata
in anumite situatii particulare, cand ar me!ge de-a lungul
coloanei vertebrale printr-un canal special. In drumul ei, ea
activeaza unele centre de absorbtie eterica §i poate provoca
transformari energetice explozive §i destabilizatoare, ce se fac
simpte amt in plan.fizic, cat §i psihologic.
Efectele sale pot fi diferite de la individ la individ, dar
mani(estarile tipice sunt extrem de tulburatoare pentru echili-
brul personal,.determinand reactii psihologice §i fizice, foarte
neplacute §i infrico§atoare. .

Aceasta trezire a energiei kunda/ini are capacitatea sa-l

aduca pe individ iiltr-o stare de con§tiinta mai inalta.
Cand aceasta energie este pe deplin trezita, se poate atin-
ge con§tiinta cosmica ~i, in unele situatii, ramane in aceasta
stare. Acest mod de energie se spune ca transforma sistemul
nervos §i creieruIIjiIe permite sa activeze la un nivel mai ridi-
131

-----
 ..

cat, actionand celulele §i sinapsele dintre celulele nervoase ce

stau in stare de latenta. Trezirea acestei energii ar determina
experiente mistice §i religioase, care se considera di arfi de
origine divina. . .

Prin activarea centrului de absorbtie eterica ~iastrala, si-

tuat la baza gatului, se realizeaza desprinderea corpului astral
~i calatoricilui astrala, patrunderea lui in con~tiinta cosmica,
unde poate vedea, in aceea~idimensiune, trecutul, prezentul ~i
viitorul.
Actionand pe eel de-al ~aselea centru de absorbtie ete-
rica ~i astrala, de la radacina nasului, respiratia devine a~ade
u~oara~ia~ade rara, incat ai impresia ca poti trai tara sa respiri.
Vederea imaginilor din calatoria astrala ~i auzul astral dau 0
stare de lini~teprofunda, 0 stare de con~tiintaspeciala, 0 supra-
con~tiinta. ..

Tot activand energia1fundalini, se poate actiona asupra

celui de al ~aptelea centru de absor~tie, coroana - se pierde
senzatia corporala, ramanand doar supracon~tiintacare percepe
. auzul astral.
. Trezirea energiei kundalini ofera individului aceea~i di-
J.11ensiunede con~tiinta ca ~i aceea ce se constata in mani-
festarea spirituala din moartea iminenta.
Activarea acestei energii duce la schimbari radicale in
felul de viata, la acte altruiste, de mila, de bunavointa, de sacri-
ficiu de sine pana la moarte, confera puteri creatoare tara egal,
trasaturi de caracter sublim, 0 stare mare de con~tiinta in care
timpul ~ispatiuli~i: pierd notiunea.
Trezirea acestei energii se percepe ca 0 ~aldura care
pleaca de la baza coloanei vertebrale ~i urea spre inima, apoi
spre cre~tetul capului, activand diversele centreeterice ~i as-
trale, care absorb la randullor diferite culori din tluidul solar,
necesare functionalitatii diverselor organe ale corpului ome-
nesc. Aceste culori reprezinta diverse vibratii de energie ~iele
intra in alcatuirea aurei corpului omenesc, predominand 0 an':l-
mita culoare a aurei. Dupa felul acestei.culori, ne dam seama
de caracterul §i sanatatea individului, astfel:
13.2
. .
 - Culoarea ro~ie arata forta, vigoare ~ienergie.
. - Ro~u-lnchis denota un temperament violent ~i 0 pre-"
dispozitie pentru boli nervoase. Persoana este dominatoare ~i
impulsiva. Daca ro~ul este mai deschis, omul este ~i mai im-
pulsiv. .' .
- Roz, ro~u-corai sunt legate de imaturitate ~i Ie vedem
mai ales la tineri.
- Ro~u este culoarea planetei Marte ~i corespunde in
gama muzicaIanotei do. In cre~tinismulprimitiv,ro~uI.era aso-
ciat cu patima lui Hnstos. Este, de asemenea, culoarea razboiu-
lui, a luptei ~i a sacrificiului.
- Culoareaoranjeste culoarearevitalizanta.Oranjul-viu
arata vitalitatea ~icontrolul de sine, oranjul-inchis denota 0 ati-
tudine delasatoare, 0 lipsa de ambitie, 0 lenevie. Oamenii cu
oranj In aura lor sunt predispu~i latulburari renale. In liturghia
cre~tina, oranjul simbolizeaza glotia, forta,fructele pamantu-
lui. In gama muzicala, oranjul corespunde notei re, iar ca astru,
corespunde Soarelui.
- Culoarea galben-auriu caracterizeaza oamenii sanato~i
care nu se plictisesc, care invatiiu~or,sunt oameni fericiti, prie-
teno~i~iserviabili.Cand galbenuleste palid, sunt timizi, iar cand
tinde spre ro~u, sunt timizi ~inehotarati. Galbenul corespunde
in gama muzicala notei mi, iar ca astru, planetei Mercur.
- Culoarea verde, cu nuanta de albastru, este culoarea
omului serviabil, tonic, amical, prietenos. Verdele este culoarea
medicilor ~iinfmnierelor de spiral. Cu cat culoarea verde tinde
spre albastru, cu atat este mai folositoare ~idemna de Incredere,
cand tinde spre galben, Ii scade valoarea. Verdele cu mult gal-
ben ({rata.in~eIatorie.Din punct de vedere al astrelor, verdele
corespunde planetei Saturn, iar in gama muzicala corespunde
notei fa. In liturghia cre~tinismului primitiv, era asociata cu
tineretea ~ifertilitatea naturii.
- Culoarea albastraeste culoareaspiritului,simbolulruga-
, ciunii, al cerului, este culoarea adevaratii a Soarelui $i a planetei
Jupiter, care guvemeaza celemaii.nalte ganduri ~iidei. Nuante1e
cele mai intense de albastru sunt cele mai bune. AlbastruI este
133
 .,

a')ociaf ell nota si din gama muzicaHi, iar in liturghie, el sim-

bolizea~iicele mai inalte sfere spirituale.
- euloarea indigo ~i culoarea yiolet sunt caracteristice
persoallelor religioase. Tulburiirile cardiace, bolile de stomac
sunt mai frecvente la cei ce au violet, indigo ~ipurpura in aura.
Illdigoul corespunde notei la din gama muzicalii ~i planetei
Venus. Violetul corespunde Lunii ~i notei si din gama muzi-
cala. Din punct de vedere liturgic, semnificatia lor este isp~i-
rea ~i suferinta.
- Culoarea alb este culoarea perfecta spre care tindem
toti, a armoniei absolute. Iisus Hristos a avut 0 astfel de aura.
Culoarea alb este lumina ~i lumina este manifestarea creatiei.
Fara lumina, n-ar fi viata, iar lumina este prima marturie a
creatiei. Spiritul, acest biocomputer de .originedivrna, este con-
structorul sufletelor; el este factoIllI esential care guverneaza
aura.

. .

134

j....
 -- - _.- -- - - -- .-- --

CORELATIA DINTRE STAREA DE SANA-TATE

. A ORGANISMULUI ~I BUNA FUNCTIONARE
A FLUIDELOR ETERICE ~I ASTRALE
DIN CORPUL OMENESC

FOlmarea corpului fizic al omului este determinata de

fluidele astrale ~i eterice, care oildezvolta ~i ii intretin buna
functionare. Fluidul eteric intretine viata ~i echilibrul, iar flui-
dele astrale formeaza cama~a spiritului, a eului nostru. Prin el
simtim durerea ~itoate starile afective ale sufletului.
In permanenta exista un schimb de fluide eterice intre
univers ~i corpul uman, stabilindu-se un echilibru intre ele.
Grice disfunctie in absorbtia acestor fluide, cat ~iin circulatia
lor in organism constituie premisa care determina imbolnavirea
corpului fizie, tacand sa apara alterari funetionale in diverse
organe.
Corpul uman se comporta ca un adevarat transformator
de radiatii: unele 11traverseaza tara sa produca modifieari ale
structurii sale, in timp ee altele, prin continuarea aetivitatii lor,
provoaca incet-incet, putin cate putin, modificari in distributia
~i multiplicarea celulara.
Nu ne putem explica aparitia vietii, de unde venim ~i
unde ne indreptam, daca nu tinem seama de existenta acestor
fluide in organismul nostru. Exista 0 cqrelatie intre eirculatia
fluidelor eteriee in organism ~ianumite puncte cutanate, plaei
sau zone cutanate, a earor excitare u~oara sau 0 slaba presiune
provoaca modificari in cireuitul eteric al organismului, pro-
dueand reflexe asupra organelor interne, aparitia unor senti-
mente, ganduri sau emotii. Acestea se petree atat in organismul
subiectului, dar ~iasupra unui individ care se afla in fata noas-
tra.
Privit din fata, corpuI omenesc prezinta urmatoarele
meridiane pe care eireula'aeeste fluide:
135
 - un meridian imparte in doua parti simetrice corpul,
plecand din cre§tetul capului (vertex), tredind apoi prin radaci-
. na nasului, varful acestuia, prin gura, barbie, laringe, mijtocul
ste1:t1Ului,
ombilic §i pana in mijlocul pubisului;
- doua meridiane laterate, care pleaca de la umar, trec
pri"umameloane §i coboara in tungul membrelor inferioare,
trec.andprin mijlocul rotulei §i ajungand la mijlocut celui de al
treitea deget al piciorului.
Privit din spate, corput omenesc prezinta:
- un meridianmedian,care pleaca din cre§tetutcapului
§i ajunge in §anrul interfesier, urmand coloana vertebrala;
- doua meridiane laterale posterioare, care pleaca de pe
umar §i ajung la calcai §i dedesubtul celui de al treilea deget al
picio11l1ui.
Exista, de asemenea, ~n meridian care imparte corpul
omenesc in plan frontal, in doua parti, una anterioara §ialta pos-
terioara. Acest meridian urmare§te partile exterioare ale mem-
breIor, ale degetelor; trece prin axila, pentru a ajunge pe fata
laterala a membrelor inferioare.
Pentru membrele superioare exista doua meridiane, unul
anterior §i altul posterior, care pleaca din umar §i ajung la mij-
locul degetului mijlociu.
Pe aceste meridiane §ipe liniile transversale care Ie leaga
§iin afara acestor linii, se gasesc punctele cutanate unde trebuie
s~ :se exercite u§oare presiuni sau excitatii pentru a produce
modificari in intensitate §i viteza de actiune a acestor fluide.
. Exism, de asen\enea, fenomene de rezonanta intre anu-
mite ganduri, amintiri §i emotii §i puncte bine deter-minateale
pieHi.
Se pot identifica §i localiza puncte simetrice la un indi-
vid care se afla in fata noastra. Este a§a-numitul fenomen de
consonanta.
Punctele unde se poate actiona pe aceste meridiane sau
pe liniile transversale care Ie unesc au 0 locaHzare precisa.
Exista pe suprafata corpului puncte §i pHici cutanate
hiperestezice care sunt in relatie fie cu orgahele noastre interne
136
 .--.------

prin rezonanta, fie cu acelea ale altor indivizi prin consonanta,

fic cu gandurile noastre sau ale persoanelor prezente sau inde-
partate.
Aceste placi hiperestezice se localizeaza pe subiectul sau
pe persoana plasata in fata noastra cu ajutorul unui mic ciocan
rece sau al unui curent faradic slab. Aceste pIaci se incarca
aplicand pe ele un mic tampon din cupru; Prin consonanta,
subiectul din fata noastra ne poate percepe gfu1dul.
Suprafata pielii nu este numai un inveli~ alcorpului care
ne apara de agentii externf. Prin intermediul ei, noi intram in
contast in timp ~i spatiu cu intregul univers.
In permanenta, razele cosmice ne patrund ~i ne traver-
seaza, ca ~i alte radiatii ce provin din lumea exterioara ~i de la
alti indivizi.
Sistemele cutanate, liniile, zonele ~i placile reprezinta
linii de intrare ~i ie~ire ale radiatiilor cosmice.
Aceste linii ~ipuncte cutanateau puncte comune cu zonele
lui Fitzgerald ~i Bowers, pe care ace~tia Ie-au indicat ~i care
corespund intocmai cu punctele de acup1inctura traditionala
chineza. Ace~tia!}toriimpart vertical corpul uman in zece zone,
de fiecare parte a liniei mediane, care trece prin mijlocul fruntii
~inasului ~iapofizele spinoase vertebrale, pentru partea poste-
rioara a corpului, ~i ajungand in fata la degetele mijlocii ale
mainilor ~ipicioarelor, iar in spate la calcai.
Ei au gasit 0 corespondenta intre dinti, maini ~ipicioare,
astfel ca 0 presiune, 0 ciupfre sau 0 frictionare puternica la
nivelul acestora sunt susceptibile sa aduca vindecare prin acti-
unea reflexa asupra unui alt organ situat in aceea~izona. Ei au
semnalat puncte care pot provoca pierderea cuno~tintei sau
chiar moarte ~i puncte analoage celor utilizate de japonezi in
jiu-jitzu, care provoaca 0 mare durere ~ipot imobiliza un indi-
vid.
Dadi se preseaza intre degetul mare ~i degetul ara~tor,
degetul mijlociu al unui individ la nivelul pulpei degetului §i
unghiei, se sensibilizeaza automat intreaga linie axilara cuprin-
sa intre extremitatea degetului presat §i umar. Sensibilitatea se
137
 intinde pe partea posterioara a bratului, apoi la liniile verticale
ale triunghiului ~i liniile transversale, care leaga orizontallini-
ile verticale unele de altele.
Linia laterala, axilara care imparte corpulin doua parti,
una anterioara ~i alta posterioara, care trece pe sub axila ~i
unneaza marginile laterale ale membrelor ~i degetelor, se sen-
sibilizeaza ~ipoate fi cu u~urintiidesemnatiipe corp, ca ~itrans-
versalele care-i sunt asociate, prin presarea u~oara intre doua
degete a extremitatilor laterale ale unui deget oarecare.
.Liniile axilare ale degetelor mainii drepte ~i ale spatiilor
interdigitale corespund unor sisteme functionale .~iunor senti-
mente.
Exista raporturi intre anumite vibratii ~iunele culori. De
asemenea, exista raporturi intre cele ~aptenote ale gamei muzi-
cale care, dupa Dussaud, reprezinta raporturi de vibratie care se
gasesc in diferite culori ale spectrului solar. Sunt acelea~i cifre
care concorda gamei sonore ~i gamei luminoase: 24, 27, 30,
32, 36, 40 ~i 45. Aceste cifre sau multiplii lor se regasesc in
distantele' care separa planetele ce se rotesc in jurul stele lor ~i
in distantele care separa electronii de nucleul atomului.
Electronii care constituie atomii celulelor sunt regizati
de legea universala care guvemeaza lumile stelare: inflnitul
mare, infinitul mic, culorile, sunetele ~iprobabillumea mirosu-
ri\or ~iparfumurilor.
Pentru anumite persoane, sunetele au 0 anumita culoare
ce corespunde anumitor lit~re. Astfel, Arthur,Rimaud face ur-
matoar~a analogie:
-litera a - corespunde culorii negro;
-ljtera e - corespunde culorii alb;
- litera i - corespunde culorii ro~u;
- litera 0 - corespunde culorii bleu;
- litera u - corespunde culorii verde.
Aceste litere sunt, de fapt, vocalele alfabetului.
De asemenea, galbenul corespunde degetului index sau
ariWitor.Bleul corespunde celui de~aldoilea spatiu interdigital
~i degetului mic.
138
 Culoarea ro~ie este culoarea care provoadi cele mai pu-
temice senzatii. Culoarea galben intluenteaza psihicul unor
persoane foarte sensibile.
Unii autori au reu~it sa descopere 0 placa hipersensibila
cutanata la bolnavii purtatori de tumori maligne.
Se detennina ~i se circumscrie cu un creion dennografic
linia axiala a antebratului drept al bolnavului, adica linia ce
. trece prin mijlocul unghiei degetului medius, apoi trece prin
mijlocul pumnului (articulatia radio-carpiana) ~i ajunge la
umar. Se marcheaza apoi liniile de tlexie ale articulatiilorpum-
nului ~icotului. Se deceleaza apoi cu un ciocanel rece pe linia
axiala 0 placa sensibila in care senzatia de rece este cea mai
accentuata - ea se afla pe 0 lillie ce trece la un centimetru dea-
suprajumatatii antebratului, are un centimetru in diametru~i se
gase~tepe linia axiala. Aceasta placa este hiperser.sibila la un
bolnav purtator de tumori maligne.
Sensibilitat~aacesteiplaci se traduce prin senzatiade greu-
tate in umar, fumicaturi pe marginea superioara a pavilionului
urechii, senzatie de frig in genunchiul sting ~i de amoqire in
. / lungulcresteitibiei drepte.Toate
- acestease producdacapre-
sam zona cu un mic tamponde metal,cu un diametrude zece
milimetri, cu u~oare mi~cari de deplasare a acestuia.
Aparitia acestei proiectii cutanate se face incepand cu un
arc de cere, apoi cu doua arcuri de cere, apoi un semicere ~iapoi
un cere complet. Aceasmexperienta confuma ipoteza confonn
careia 0 boala organica este precedata de disfunctie in circuitele
eterice ale organismului. Aceasta disfunctie face ca celulele
unui organ sa-~i piarda memoria de diviziune celulara ~i sa
apara procesul caracteristic al tumorilor maligne.
_Corelatiadlntre functionalitatea tluidelor astrale, perispi-
ritului ~ia celor eterice ale corpului vital face sa apara fenome-
nele de rezonanta ~i consonanta.
Fenomenul de rezonantii duce la aparitia unnatoarelor
reflexe:
- reflexul psihocutanat, in care un gaud sau un sentiment
provoaca tulburari senzoriale la un anumit nivel al pielii;
139
 . ..'- r~flexul cutaneopsihic, in care un punct de pesupraf~ta
plelu, pnn u~oara excitat.ie,provoaca prin reflex un septim~nt
sau 0 emotie. Aceasta se datoreaza influentei reciproce dintre
cOI1Julastr~l ~i COI1JlI:Ieteric, ca~i ambele,raspul}dla puterea
gandului. COI1Julastral raspunde instantaneu, iar corpul etcric,
mai lent.
Fenomenul de consonanta este acela prin care un subiect
aflat in fata noastra .simte acela~i ga.ndpe,care 11gandim noi
.adresandu-ne unei anumite zone cutanate prin presopunctura.
Dar ~aca, de exemplu, folosim 0 zona a indexului drept, acela
o va percepe printr-o zona a indexului stang, respectand pola-
ritafea pe care am descris-o in tratamentul prin magnetism din
cartea Enigma vietii ~i a mortii.
Foqa vitala care circula prin corpul uman, pe meridiane
bine,stabilite, poate fi interceptata in mai multde opt sute de
pun<;te.Prin simplul proces de masarc a acestorpuncte, putem
capta aceasta foqa vitala ~i sa tratam diverse boli acute sau
cronice. Aceasta simpla presare ~imasare'a punctelor reflexo-
gene nu necesita nici un cfort material, nici chcltuiala de ener-
gie, nici medicamente, iar rezultatele bune se pot observa in
cateva secunde. Se poate activa astfel energia organismului,
obtiniindmai mulffivitalitate~i0 reducere a tensiunilornervoase.
Tchnica fiind simpla, poatefi folosiffi~i aplicata oriunde.
Pentru a se mentine 0 stare de sanatate perfecta, curentul
eteric care circula in organism trebuie sa aiba un traseu liber,
rara piedici, tara obsta90le. '

Scopul masajului reflexogen este acela de a debloca

eventllalele blocaje ~ide restabili circulatia libera a foitei vitale
prin aceste canale invizibile.
. Medicina traditionala se bazeaza pe credinta ca circulatia
sangclui urmeaza fluxul de energie vitala. Aceasta energic vi-
tala.circula liber intr-un ciclu neintrerupt de la organele princi-
palc',prin canale situate sub piele. Daca aceste canale sunt blo-
cate intr-un punct, circulatia este ingreunata. Acest blocaj are
drept consecinta oxigenarea deficitara a tesuturilor in jurul
zonei blocate, ceea ce duce la scoaterea corpului din echilibrul
140
J
.j
..~ ____. __ .._ _. ._ .h .. - . ..- -........

sau stabil: Acest dezechilibIV produce disfunctii nu numai in

tesuturile din jurul blocajului, dar, daca nu se intervine, se
raspande~te ~i asupra organelor din jur.
Prin masajul reflexogen se pot opri durerile din tot cor-
pul~iar acest tratament este gratuit, caci ni-l putem face sin-
gun.
Mana dreapta corespunde paqii drepte a corpului, iar
mana stiinga corespunde paqii stangi a corpului.
Cand se studiaza reflexele partii stangi, se actioneaza
asupra persoanei din fatii, pe palma stiinga, iar pentru partea
dreapta a corpului, se actioneaza pe palma dreapta a acestuia.
Toate glandele cu secretie interna 'i~iau zoneIe lor core-
spunzatoare la nivelul mainii.
Capul corespunde degetului mare.
Pozitia glandei pituitare (hipotiza) i~i are punctul refle-
xogen in centrul degetului mare, astfel ca aceasta glanda se
stimuleaza daca se maseaza acest punct reflexogen din degetul
mare. Deoarece aceasHi glanda se afla in centrul capului, la
baza creierului, se vor masa punctele reflexogene din ambele
maini.
Gatu" ~i laringele corespund cu baza degetelor, iar ceafa
~i partea posterioara a capului i~i au zonele reflexogene pe
portiunea eu unghii a degetelor, adica pe dosul palmei.
Majoritatea punctelor de masaj se afla pe palmele mai-
nilor.
Pentru ochi ~iurechi, punctele reflexogene se afla exact
la baza degetelor din ambele"maini, la nivelul articulatiilor
metacarpofalangiene. .
Ficatul, aflandu-se pc partea dreaptii a corpului,''i~i are
punctul reflexogen tot pe partea din mana dreaptii.
Inima, aflandu-se pe partea stanga a corpului, i~i are
punctul reflexogen 'inmana stanga.
Apendicele ~i prima poqiune a intestinului gros se afla
pe partea dreapta a corpului, de aceea ~i reflexul corespunzii-
tor apendicular se afla 'in mana dreaptii, sub punctul reflexo-
gen al ticatului.
141

- --
 De~isunt opt sute - 0 mie de punete reflexogene in corp,
cele prineipale par sa fie pe anumite linii meridionale de la,
degetele mainilor pana la cele de la picioare.
o durere de masele se poate opri prin apasare pe baza
degetclor ee se afla in aeeea~i zona eu maseaua dureroasa.
Daca durerea este in dintli incisivi, se apasa pe degetul mare.
Atat presopunctura cat ~iaeupunetura se bazeaza pe ace-
la~l prifolcipiude tratare. Acolo unde c~iriezii inteapa ace, se
poate Tolosi degetul pentru a presa aceste puncte stimulatoare
eu acelea~irezultate.
. Medicii acupunctori sustin ca exista ~apte sute douazeci
de pUllcte~i inca 0 suta douazeei de puncte secrete pe care Ie
CUl10SC numai marii mae~tri. Dar acupunctura este foarte peri-
culoasa, caci Ul1ac plasat gre~itpoate chiar ucide.
Presopunctura nu este peri,culoasa ~i, in phis, poate fi
aplicata de orice persoana.
Alice Barley, un mare presupunctor, afirma ca trupul
nostru ezoteric este 0 retea fina de canale care sunt paqi com-
ponente ale unui sistem de corzi extrem de fine. 0 parte a aces-
tor corzi face legatura magnetica simpla care une~te corpul fi-
zie de corpul astral, legatura care se rupe in momentul moqii.
Presopunctura nu numai ca deschide canalele dnd aces-
tea sunt blocate, dar trimite ~iun adaos de foqa vitala magne-
tidi a universului, ce invadeaza aceste canale cani~te unde de
~oc,aducatoare de sanatate. Din aceasta cauza, durerea dispare
instantaneu. .
. Tehnica masarii este aceea de folosire a degetelor pen-
tru a pr~sa punctele reflexogen~ pe care dorim sa Ie stiniulam.
Se preseaza indeajuns de adanc in came, in a~a fel indit sa se
simta {)sul sau mu~chiul dedesubt. Deci, mi se freaca doar
pie1ea. . ,

Se pot folosi 0 mi~eare de apasare-rotire pe un punet re-

flexogen sau 0 mi~eare de apasare prin plimbare in cautarea
punetelor dureroase. Daea se gasese mai multe puncte dureroa-
se, aeestea se vor masa, fiecare in parte, eateva minute.
142
 --~--- ------.-

Punctele reflexogene din degetul mare stang stimuleaza

partea stanga a capului, iar cel din partea dreapta, partea dreap-
ta a capului.
Pe partile laterale ale degetului mare ~i ale celorlalte
. degete,se gasescpunctelereflexogenepentrunervi.
Acolo unde degetul mare se continua cu palma, se ga-
sesc punctele reflexogene pentru gat ~ilaringe. Pentru stimpla-
rea acestor puncte, se prinde degetul mare intre degetele celei-
lalte maini ~i se rote~te inainte.~i inapoi. Prin aceasta mi~care'
se simt mu~chiisuperiori ai gatului ~imu~chii superiori ai spa-
telui cum se relaxeaza. Rotirea se face cu degetul mare de la
ambele maini.
In contractura musculara a mu~chilorcefii (torticolis), se
obtin rezultate foarte bune prin masarea degetului mare.
Degetul aratator sau indexul, incepand cu varful sau, pre-
zinta zone reflex<;>gene pentru sinusurile fetei. .:;
Degetul patru (inelarul) prezinta puncte reflexogene pen-
tru urechi, la fel ~i degetul mic sau auricularul.
Punctele- reflexogene pentru plamani se afla exact sub
baza degetelor.
Tratamentul prin presopunctura se face respectand po-
laritatea corpului, adica cu mana dreapta masam partea stanga
a corpului, iar cu mana stanga masam partea dreapta a corpu-
lui.
Zona reflexogena a stomacului se afla in partea camoasa,
moale, chiar in fata degetului mare, in dreptul spatiului interdi-
gital I. .
Glallda tiroida se stimuleaza prin presarea punctului re-
flexoge~ situat in partea interioara a osului mare al degetului
mare.,
Rinichii ~i glandele suprarenale i~i au punctele reflexo-
gene chiar in centrul mainii.
Regiunea inferioara a coloanei v~ebrale, adica regiunea
lombara, i~iare punctul refIexogen la intheietura mainii, adica
in regiunea pumnului.
143
 Pr~stata, uterul §ipenisul au punctele reflexogene la baza
degetulUlmare pe partea palmei inspre incheietura mainii. Pe
partea lateraHia marginii cubitale a mainii, aproape de incheie-
tura ei, se afla punctul reflexogen pentru testicule §i ovare.
Presopunctura se poate face §i cu ajutorul unui pieptene,
astfel ca fol1avitala se poate mari prin aplicarea dintilor piepte-
nului pe varful degetelor. Cu ajutorul dintilor pieptenului se
ppt gasi mai u§or punctele dureroase reflexogene.
. 9landele cu secretie interna sunt in numar de-§apte. Se
numesc astfel pentru ca secretia lor se varsa direct in sange. De
buna .!or functionare depind starea de sanatate a organismului
§l starea psihica.
Glanda pituitara sau hipofiza este situata la baza craniu-
lui §i este legatiide creier. Partea ei anterioara secreta un numar
de §asehormoni, care regleaza celelalte §aseglande cu secretie
interna. Unul dintre hormoni, numit somatotrop, controleaza
cre§terea in inaIfime §i greutate a corpului.
Cand un copil nu cre§te, i se poate stimula cre~terea ac-
tionand asupra glandei prin masarea centrului degetului mare,
la nivelul primei falange.
Glanda pineala sau epifiza este inca 0 enigma. Ea are
rolul de a armoniza functionalitatea glandelor controland dez-
voltarea lor §iintretinandu-le. Cand existii0 tulburare in functia
acestei glande, organele sexuale interne se dezvolta prematur.
Zona reflexogena care trebuie masata se afla tot in degetul
mare de la mana §i de la picioare, putin spre interior.
Glanda tiroida se nfla in zona cervicaIa anterioara, ime-
diat sub marullui Adam. Ea este un rezervor de iod, raspunde
de retinerea apei in organism, de elasticitatea tesuturilor §i de
osificare. Este glanda care controleaza metabolismul organis-
mului.
",Dezvoltarea organelor sexuale depinde §i de functia
tiroidei, la fel ca §i starile psihice de buna dispozitie sau de de-
pomare.
Centrul reflexogen al glandei tiroide se afla pe fata pal-
mara a mainii, la baza degetului mare.
144
 ~--- - .. . -. -.. -.. --

Timusul este 0 glanda cu secretie interna activa in viata .

intrauterinapana la adolescenta,dupa carese atrofiaza,tra~- .
formandu-se intr-un tesut grasos. Functionalitatea ei ar fi in
legatura cu imunitatea organismului, cu puterea de .aparare a
acestuia fata de agresiunea microbiana sau a diverselor toxine.
De aceea insuficienta functionala a timusului ne face mai bol-
navicio~i.
Punctul reflexogen al acestei glande se afla in zona din-
tre reflexul pentru plamani; chiar sub reflexul pentru ochi ~i
urechi. . .

Pancreasul raspunde de metabolismul zaharului, inter-

venind, de asemenea, ~iin digestia grasimilor ~i a carnii.
Punctul sau reflexogen se afla in palma, intre punctele -
reflexogene ale ficatului ~i rinichilor.
Paratiroidele influenteaza metabolismul calciului ~ifos-
forului din oase ~i din sange. Punctul sau reflexogen se afla
aproape de acela al tiroidei, putin mai profund.
Pentru masarea lui, se poate folosi capatul cu guma al
unUl crelOn.
Glandele suprarenale raspund de acuitatea perceptiilor
energiei interioare, ele redau curajul ~ivigoarea, intensifica cir-
culatia sangvina ~i oxigenarea sangelui.
Punctul reflexogen al glandelor suprarenale se afla intre
punctul reflexogen al plamanilor ~i al rinichilor, imediat langa
punctul reflexogen al plexului solar.
Glandele sexuale, ovarul ~itesticulul, sunt cele care, prin
procesele de ovogeneza ~ispermatogeneza, asigura producerea
celulelor de reproducere, ovulul ~i,respectiv, spermatozoidul.
Ele da\l, de asemenea, caldura interioara, dau un aspect stralu-
citor al ochilor ~i0 siguranta de sine a omului.
Punctele reflexogene sunt plasate la incheietura mainii
pe partea din prel.ungire a degetului mic, partea cubitala a
mainii, langa reflexullombar.
Anemia se poate trata prin masarea punctului reflexogen
ce se aflii situat imediat sub punctul reflexogen al inimii, care
se gase~tepe palma smnga,imediat sub degetul mic. In cazurile
145

i -------
 .. .. -. . -- ._. .u ---

de anemie, acest punct este foarte sensibil. Marimea lui este

cat un bob de mazare ~ipe el se apasa pana cand dispare dure-
rea.
Durerile de cap se pot inlatura prin masarea degetelor ~i
a spatiilor interdigitale. Daca, dupa masarea degetelor timp de
cateva minute, durerea de cap nu se opre~te, se incearca masa-
rea punctului reflexogen al sto11}acului,
care se afla pe fata pal-
mara a mainii, in zona corespunzatoare spatiului interdigital I
dintre degetul mare ~idegetul aratator. Acest punct reflexogen
se maseaza circular.
Durerile de cap pot surveni ~i de la ,un ne.rv obosit, ce
pleaca din maduva spinacii sau din nervii de la baza gatului ce
formeaza plexul branhial. In acest caz, se maseaza degetele
l1}aride la maini ~ipicioare. .
Durerile de cap dupa betie se amelioreaza prin masarea
degetului mic.
Daca durerea de cap este localizata in mijlocul capului,
se maseaza degetul mare pe partea lui laterala.
Durerea de cap provocata de sliibiciunea. ochilor se
trateaza prin rotirea intre degete a degetului mare.
Durerile de inima se amelioreaza prin masarea partii
camoase de sub degetul mic din palma. Cand durerea de inima
pleaca din umarul stang ~i mai spre brat pana la degetul mic,
a~a cum se intampla in angina pectorala, se va masa intreaga
regiune reflexogena a inimii, localizata la baza degetului mic
~ichiar degetul mic, pana la vfufullui, ~ia degetului vecin (ine-
lar). .
Pentru a~ectiunilehepatice, se folose~tedegetul mare al
mainii stangi,intrucat ficatul se afla pe partea dreapta a corpu-
lui, ~iastfel se respecta polaritatea. Se maseazapunctul reflexo-
gen al ficatului din mana dreaptii ce se afla la baza degetului
mic, intr-o zona care pe palma stanga corespunde punctului re-
'flexogen al inimii. Se maseaza, .de asemenea, ~i spatiul inter-
qigital I, precum ~i prima falanga a degetelor 3~4, 5. Se poate
folosi ~ipieptenele, care se ia In mana dreapta, ~i se preseaza
varfuI degetelor 3, 4, 5 in dintii pieptenului. Se intoarce llpoi
146
 pieptenele cu dintii spre punctul reflexogen al ticatului ~i se
apasa, I?atratament suplimentar.
Pentru afectiunile stomacului, se pome~te cu masarea
zonei reflexogene situata in palma stanga, corespunzatQrspa-
tiului interdigital I. Se opre~te masajul, dadi apare senzatia de
greata, dupa care se reia masajul.
Pentru gre!tiri, "se piaptiina" cu dintii unui piepteneJfata
dorsala a mainii, de la varful degetelor pana spre incheietura
mainii. Nu se apasa pre(\tare, folosindu-se doar greutatea piep-
tenelui.
Raul de ma~ina ~i raul de mare se pot inlatura dad se
maseaza degetul mic ~i cel aliiturat, precum ~i spatiul interdi,-
gital dintre cele doua degete (auricular ~i inelar) timp de zece
minute. Pentru sughit, se maseaza degetul mare, precum ~l -
degetul aratator din zona reflexogena a stomacului ~i a dia-
fragmei. Daca sug~i!til nu se opre~te, se poate folosi metoda
de scoatere a limbii. Aceasta se prinde' cu 0 batista ~i se trage
afara, tinand-o cat mai mult in aceastii pozitie.
Alcoolismul se trateaza prin masarea zonei reflexogene
ale glandei pituitare, din degetul mare de la ambele maini. De
asemenea, se maseaza zonele reflexogene ale pancreasului ~i
ticatului.
Drogarea se poate opri prin presiune la nivelullobului
urechii timp de cinci - zece minute.
Apendicele prezintii punctul reflexogen dureros pe par-
tea laterala a miiinii drepte, lajumatatea distantei de la incheie-
tura ~ibazadegetuluimic. .
Hemoroizii prezinta punctul reflexogen dureros pe mar-
gineaosuluide la calciii. .

- Hemoroiziisunt vene hemoroidaledilatate; la nivelul

zonei reflexogene trece meridianul 1, de aceea in tratament se
folose~te ~i presopunctura limbii, apasand cu 0 coada de lin-
gura pe centruilimbii, timp de doua - zece minute..
In general, presiunea folositiiin presopunctura relaxeaza,
iar masajul vindeca.
147

-- -
 . - - - . -.- . . - . ~.

. Raceala~itusease trateazaprinmasareadegetelor1~i2,
timp de zece minute, precum ~iapasarea pe centrul limbii, timp
de cinci - zece minute.
Durerea de dinti se trateaza prin masarea zonelor reflexo-
gene din degetele corespunzatoare intre douazeci - patruzeci ~i
cinci minute.
Scaderea acuitatii auditive se poate ameliora prin
masarea incheieturilor degetelor 3,4, 5 de la maini ~ipicioare.
pe asemenea, apasarea pe varful degetelor poate fi foarte efi-
cienta.
. :Durerile de urechi din otite se trateaza prin apasarea asu-
pra capatului degetului inelar, timp de cinci minute.
. ''caderea parului se trateaza prin frecarea unghiilor de la
o mana pe unghiile celeilalte maini, de trei ori pe zi, cate cinci
minute.
Durerile menstruale se tiateaza prin apasarea limbii la
circa 3/4 de la varf spre baza ei. Presarea se face doua-trei mi-
nute. De asemenea, durerilc menstruale se mai trateaza prin
presarea degetelor 1 ~i2.
Menstruatia abundenta se trateaza "piept~nand" dosul
mainii cu pieptenele ~i presand degetele ~i incheieturile mai-
nilor.
incle~tarea mainilor ca pentru rugaciune este pozitia cea
mai eficienm care revitalizeaza intregul sistem nervos. Stran-
gand ~irelaxand in aceasmpozitie degetele de cateva ori, se tri-
mite 0 foqa revitalizanta in intreg corpul, chiar ~i in piele ~i
oase. Aceea~i pozitie a mainilor se mai folose~te in tratamen-
tul insomniilor.
Core/alia dintre rugaciunea "Tata/ Nostru" # corpuZ
eteric a/ organismu/ui uman.
.
Conform doctrinei lui Edgar Cayce, exista 0 stransa core-
latie mtre rugaciunea "TataI Nostru", care a fost conceputa de
Usus Hristos, ~i absorbtia ~i circulatia corpului eteric In orga- J
nismul uman. Aceasta rugaciune se adreseaziifoqei vitale a or-
ganismului care poate fortifica corpul fizic. Cele ~apte centre
148
de absorbtie eterica dirijeaza forta vitala spre gHmdeleendo-
crinepe care Ie activeazadupacum urmeaza: .

. Tata-lnostru,care e~tiin ceruri- deschideglandapitui-

tara;
Sfinteasca-se numele tau - desehide glanda pineala;
Vie imparatia ta - desehide glanda tiroida;
Faea-se voia ta... -- ~i pe pamant - desehide timusul;
Preeum in eer'-:-desehide tiroida;
Pfiineanoastraeea spre fiintada-ne-onoua astiizi.1des-
ehidegonadele(glandeles~xuale); ,

:;Ii ne iarta noua gre~elilenoastre,preeum ~inoi iermm

gre~itilorno~tri- desehide glandele suprarenale;
_ :;Ii nu ne duee'penoiin ispita- deschideeeluleleLeydig,
situate iil'testieule;
:;Iine izbave~tede eel rau - desehide eanalele eteriee ee
se indreaptii eatre timus;
Caei a ta este imparatia - desehide tiroida;
:;Iiputerea - desehideglandapineala;
:;Iimarirea desehideglandapituitata.
~

149
 EREDITATEA SPIRITUALA, MATERIALIZARI;
FANTOME, STAFII, BILOCA TIE, TRANSLOCA TIE

Este cunoscut faptul ca omul se na~te dintr-o celuUipro-

venita ~e la femeie, numita ovul, ~i 0 celula de la barbat, nu-
mita spermatozoid.
. ,Fiecaredintre aceste doua celule are un numar de douazeci
~itrei de cromozomi care, prin unirea lor, formeaza patruzeci ~i
~asede cromozomi,atat dit este specific speciei umane. Unirea
celor doua celule in interiorul trompei uterine se nume~te fe-
cunda!ie. Rezulta un ou care coboara din trompa in ufer, unde,
prin dezvoltarea sa ulterioara, se formeaza embrionul uman,
dupa cunoscutul aforism ca "ontogenia repeta filogenia".
Aceasta lege este adevarata numai daca ne referim la faptul ca,
prin fecundarea ovulului de ditre spermatozoid, nu se produce
un om iri miniatura, un copil mic, ci 0 simpla celula identica
eu prima fiinta care a fost creata de divinitate pe pamant.
AceasHicelula trece prin stadiile de morula, blastula ~igastrula
~iapoi prin toate fazele genetice ale tuturor speciilor, ajungand
la formarea tatului uman. Dar aceasta este numai 0 aparenta,
pentru di, de fapt, in timpul vietii intrauterine, dezvoltarea em-
brionului uman urmeaza toate etapele de dezvoltare ale corpu-
lui eteric, de la prima celula vie ~ipana la om. Acestcorp'eteric
a fost creat de Dumnezeu in mod specificpentru fiecare specie
care a precedat aparitia omului.
A~est corp eteric reprezinta matricea de energie car-ede-
termina formarea corpului fizic, caracteristic fiecarei specii in
parte.
La originea universului fizic este eterul primordial care
constituie materia prima din care s-a format materia, in mili-
arde de ani. Aceasta materie s-a format prin actiunea inte-
ligenta a spiritului, a unci foqe psihice care are 0 putete extra-
ordinar de mare, ~iaceasta se vede, in special, In fenomenul de
150

- --
 - -- ..- -- -..-

materializare ~idematerializare. Aspectul ftzic moral ~i intelec-

tual al individului este determinat de spirit. Acesta se formeaza
conform destinului prestabilit in lumea astraHi.
In Evanghelia lui loan, in al treilea capitol, lisus ii spu-
ne la Nicodim: "Adeviirat, adeviiratzic tie, de nu se va na~teci-
neva de sus, nu va putea sa vada imparatia lui Dumnezeu".
Nicodim se mira, cum poate omul sa se nasca, ftind batran,
cum poate a doua oara sa intre in pantecele mamei sale ~i~a se
nasca?
lisus ii spune: "Adevarat zic tie, de nu se va na~te cine-
va din apa ~i din dub (spirit), nu,va 'puteasa intre in impiiratia
cerurilor."
In Evanghelia lui Matei, la capitolul XVII, discipolii pun
aceastii intrebare lui lisus: "Pentru ce, dar, zic dirturarii ca tre-
buie sa vina mai intai Hie'?-"lar lisus raspunde: "Ilie intr-ade-
var va veni ~i.va a~eza la loc toate, eu va spun voua ca Ilie a ~i
venit, dar ei nu I-au cunoscut". Se considera ca reincamarea
lui Ilie s-a rncut in loan Botezatorul (Edgar Cayce).
p,
Moartea lui loan Botezatorul, din cauza unei femei, ar ft
o karma creata de Ilie, care, mnd profet a lui Yahve, se lasase
dominat de frica ~i ura unei femei, anume regina lsabela. Prin
aceasta Iisus sustine faptul ca spiritul dupa moarte nu dispare,
el traie~tein etemitate ~iprin reincamare i~i creeaza un alt corp
ftzic. Cu alte cuvinte, spirituli~i formeaza mai intai corpul ete-
ric caracteristic speciei umane, care la randul sau i~i formeaza
corpul ftzic caracteristic fteciirei specii In parte.
Este interesanta doctrina lui Edgar Cayce, care sustine
ca Iisus ar ft fost pentru prima data incamat in Adam. Cayce
face 0 distinctie intre entitatea Hristos incamat succesiv in
Adam, Melchisedec, Enoh, Zend, losua, losif ~ipersonalitatea
istorica a lui Iisus Hristos. Chiar apostolul Pavel vorbe~te des-
pre Iisus ca despre "noul Adam". De asemenea, el spune ca, 0
data eu primul Adam, pacatul a intrat in lume, iar 0 data eu ul-
timul Adam toti vor ft lnviati (Epistola catre CorinteniXV-22).
151 .
 --- - - . ..

Dar, chiar mai inainte de Adam, Iisus s-ar fi incamat in

Amilius,primul om perfect in forma fizica incamat pe pamant.
-:1<.1.1."
fi aparut in Atlantida §i s-ar fi reincamat apoi in Adam.
Enoh este un personaj misterios, autorul presupus al unei
rjnunate caqi profetice.
Melchisedec este sfiituitorul lui Avraam §i preot in
.Salern.
. . Anumite "lecturi" sustin ca Hermes, arhitectul Marii Pi-
faJYJi"de, a fost §i el 0 reincamare a lui Iisus.
'. Iosua a fost marele preot in timpul captivitatii din Ba-
bilon. Ar fi scris mai multe caqi din Biblie, refiicand dupa in-
toarcerea din exil vechile liturghii dupa traditia lui Moise.
Daca formarea §i dezvoltarea. embrionului uman pot fi
explicate de genetica, embriologie §i biologie, cum pot expli-
ca aceste §tiinte fenomenele de materializare a fantomelor -
dind un om apare din nimic - §i fenomenul de bilocatie, adica
aparitia, in doua locuri diferite, a acelea§i persoane in acela§i
til11p"
Prin ce procese zise biologicepoate explica §tiintaaparilia
acestei dubluri a persoanei hipnotizate? Caci aici nu mai au
de-a facenici cu WIovul,nici cu un spermatozoidcare,Wlindu-se,
ar produce un viitor embrion uman.
Aceste aparitii se fac prin foqa energiei spirituale deter-
minata prin concentratia gandului. Se repeta, de fapt, prin pu-
terea spiritului, toata evolutia care a dus la formarea omului in
lumea astrala. Este un renomen asemanator celui de aparitie a
.fantomelor materializate.
. : In fenomenul de bilocatie, aceea§i persoana -poate fi
vazuta in acela§i timp in doua locuri diferite.
". Prin puterea spiritului, s-a reu§it in mod experimental
aparitia fantomei unei alte persoane, deci 0 teqa persoana.
Aceasta a fost realizata de H.M. Wassermann, care a transmis
in mod telepatic, unui prieten care dormea, diferite imagini,prin
proiectie mentaHi.Unui astfel de om care donnea, i-a translerat
un vis despre 0 femeie care murise cu cinci ani in urma, dar,
152
 - _.- ..- .-

spre surpriza experimentatorului, acel om nu dorrilea in mo-

mentul experientei, ci sHiteade vorba cu un alt individ.
Amandoi au vazut la un moment dat deschizandu-se u~a
camerei, apoi aparand 0 femeie, care avea imbracamintea celei
ce moose cu cinci ani in urma. Ea i-a salutat pe cei doi cu un
gest ~i apoi a parasit tara zgomot camera.
Aceasta experienta confirma etemitatea spiritului, care
are con~tiinta, inteligenta, personalitate §icapacitatea de ac-
tivitateindependenta.Dupamoarte,spiritulcu acesteatribute .
i~icontinua existenta ca purtator al personalitatii, a~aincat spi-
ritul mortului ajunge tara 0 schimbare a personalitatii sale, la
un nou plan al existentei.
Un alt fenomen spiritual ce se refera la aparitii sunt fan:
tomele ce apar in repetate randuri, dar numai intr-un loc anu-
me, fiind legate de un eveniment dramatic, petrecut in trecut
(sinucidere, crima). Acestea au primit denumirea de stafii. Se
citeaza cazul aparitiei siluetei unui barbat, care privea staruitor
apa unui r~u. Aceasta silueta a fost vazuta de mai multe ori, in
acela~i loc, de mai multe persoane. Cu putin timp inainte, un
barbat se sinucisese inecandu-se acolo.
Este citat cazul relatat de Miss Morton, studenta in medi-
cina, care locuia intr-o casa unde cu ani in urma se petrecuse 0
tragedie de familie. Intr-o seara, aceasta a auzit un zgomot la u~a
camerei ~i,intorcandu-se, a vazut pe culoar 0 doamna inalta, in
rochie neagra, cu un voal ceruit. Intre anii 1882 - 1886, aceasta
stafie s-a aratat de cinci - ~ase ori, fiind vazuta de sora, frate,
servitoare, un copil ~i alte douazeci de persoane venite din
afara.. Ea nu vorbea niciodata, iar atunci dnd a fost impinsa
spre perete, a disparut, trecand prin perete. Ea a fost identificata
cu 0 doamna care traise in acea casa.
Fenomenul de bilocatie a fost cercetat de Societatea pen-
tru Cercetaii Psihice, ale carei conc1uzii au fost rezumate in
cartile lui Tyrrell. Cu studiul aparitiilor s-a ocupat ~i Homell
Hart. EI concluzioneaza ca aparitiile au fost vazute de receptor
in stare de veghe sau de transa ~i di fenomenul s-a petrecut in
153

----
 general sub fOIDIavizuaUi.EI a grupat aparitiile in Uffilatoarele
categorii:
- aparitii ale unor oameni morti, de eel.putin douaspre-
zece ore - treizeci ~i opt de cazuri;
- aparitii de oameni morti de mai putin de douasprezece
ore - douazeci ~i doua de cazuri;
.: - aparitii de oameni in momentul mortii sau in preajma
ei.- patruzeci ~ipatru de cazuri;
- aparitii ale unor oameni vii - treizeci ~i ~asede cazuri.
Aceste aparitii sunt materiale, avand un aspect real, tan-
gibil. Sunt opace, pot fi percepute atat vizual, cat ~i auditiv ~i
chiar tactil. Ele se adapteazamediului fizic ca ~ifiintele umane.
Fantomele dispar ~i reapar in mod nea~teptat, pot trece
prin ziduri ~iu~i'inchise, pot aluneca sau pluti in loc sa mearga.
De asemenea, i~i pot transmite gandurile prin telepatie.
Fenomenul de translocatie sau teleportare se refera la
translocarea unei persoane in mod instantaneu. Este vorba,
deci, de dematerializarea ~i rematerializarea ei in aWiparte,
Aces~fenomen este descris chiar de Homer in Odiseea, cand
zeii interveneau pentru a-~i salva favoritii, smulgandu-i afara
din pericol, ~i mcandu-i invizibili.
Filip Evanghelistul a fost teleportat in Etiopia, in de~ert,
pentru a boteza un credincios ~i apoi a fost teleportat inapoi, in
Cezareea, dupa ce ~i-aindeplinit aceasta misiune.
Lordul Duffus, plimbandu-se pe camp in apropierea ca-
sei sale, a fost deodata dus de acolo, disparand ~i gasit a doua
zi, :la Paris, in pivnita regelui Frantei, cu 0 cupa din argint in
mana. EI nu a putut explica pum a ajuns acolo.
'. Carlos Mirabellis a fost vazut disparand brusc de langa
. prieteni, pentru a fi gasit la multi kilometri distanta.
Uri Geller, pe 9 noiembrie 1973,injurul orei optsprezece,
aflandu-se pe 0 strada in New York, a avut sentimentul ca este
absorbit in sus, iar 0 clipa mai tarziu, intra printr-un paravan
de veranda, spargandu-l, acasa la mentorul sau, pe care-I chema
Andrija Puharikh, in localitatea Osining, la 0 dis41ntade trei,-
zeci ~i ~ase de kilometri.
i
154

J
 Brazilianul Carlos Mirabellis, in 1920, a prezentat nenu-
mar-ate demonstra.tii, in prezenta unui public numeros, ale
aparitiilor unor oameni recent decedati, la care se simteau ~i
bataile inimii. ,-

Aporturile reprezinta aducerea, printr-o aparenta pene-

trare a materiei, de diferite obiecte, plante vii, animale ~i chiar
oamem.
Cand este 0 ereare paranormala a respectivului obiect,
procesul se nume~tematerializare, adidi el este facut din eterul
universal in mod instantapeu. Oind este adus un obiect care
exista deja, pe cai paranormale, dintr-un loc in altul, tara mij-
loace de transport vizibile, fenomenul se nume~te teleportare,'
jar obiectul respectiv, un aport.
Un mediu de aport a fost Stainton Moses care facea sa
apara, brusc, diferite obiecte, de~i u~ile ~i ferestrele erau in-
chise.
Eusapia Palladino rncea sa apara pe masa in ~edintelede
spiritism cuie, pietre ~i flori.
, Mediumul Guppy a fost teleportat in 1971, din casa ei,
aflata in Highbury, din nordul Londrei, in plina adunare, in
casa lui Lamb, din Conduit Street.
In sudul lndiei, guru Sai Baba, in localitatea Andra
Pradesh, in anul 1970, a facut sa apara diferite obiecte, de la
cen~a sfiinta, pana la un inel de aur ~i alte obiecte.
Mediumul Mirabellis a materializat-o pe fetita unuia din-
tre cei se asistau la ~edinta, imbracata in hainele ei de lnmor-
mantare. De asemenea, a materializat pe un episcop ce murise
inecat intr-un naufragiu.
In precedentele carti Enigma vietii # a mortii ~i Spirit,
sujlet §i reincarnare, am descris experientele de materializari
ectoplasmatice,condusein Anglia de savantulWilliam Crookes,
descoperitorul radiatiilor cosmice, cand, timp de trei ani con-
secutiv, s-a materializat fantoma Katie King. .

Dupa 0 suta de ani de la aceste experiente, fantoma s-a

materializat din nou, in septembrie 1974, intr-0 ~edinradema-
- terializare ce a avut loc la Roma.
155
 - - - - -- - - - ~ - --

.La acea ~edinta, au participat douazeci de persoane ~i a

fost condusa de doctorul Franco Moretti, cu ajutorul mediu-
muluiFulvio. .

Dupa ce au fost inchise ~i sigilate toate intdirile in ca-

mera respectiva, la 0 lumina ro~ie,intre mediumuLteleplast~i
doctorul Moretti, a fost pus un scaun, pe care. trebuiau sa se
a~eze eventuala materializare. Pe masura ce mediumul Fulvio
.intra in transa, din mainile. sale se prelingea 0 substanta alba,
care :apoi a luat fonna unei tinere. Aceasta entitateintrupata
avea aspectul unei rnpturi vii, care comunica ~ise deplasa prin-
tre cei prezenti. Ea s-a recomandat sub numele de Katie King
$i a liltins mana doctorului Francesco Notaro, care s-a aplecat
sa i-o sarute. Materializarea a durat treizeci de minute ~ia fost
imortalizata de fotograful Carlo Ventimiglia. Doctorul Moretti
a constatat bataile inimii cand fantoma I-a sarutat pe frunte. Ea
avea 0 respiratie perceptibila, pielea satinata ~i u~or straluci-
toare, iar temperatura degetelor era normala. Fantoma a tacut
sa apara petale de trandafiri ~i gladiole ro~ii. Comparand foto-
grafiile, s-a putut constata asemanarea dintre Katie King, cerce-
tam de Crookes, ~icea aparum la Roma. Ambele purtau un voal
ce Ie acopereaparol ce se rasfrangea peste umeri ~i0 rochiealba
cu falduri largi.
Grice obiect materializat ramane in contact direct cu
mediumul care i-a dat na~tere, iar 0 intrerupere a acestui con-
tact provoaca suferinta mediumului ~ichiar moartea acestuia.
Fenomenele de materializare, de teleportare, de dedubla-
re, de aparitii ~i de stafU nu pot fi intelese tara a reaminti ca
acestea se fac in prezenta unor oameni ce se comportiiintr-un
mod paranormal.Ele se datoreazaputerii spiritului unui om mort
care.se substituie spiritului acestor oameni, ce se numesc medi-
umi ~i prin care actioneaza.
. Prezentaspirituluica entitateseparamde corpul fizic ~i
nemuritoare se face cunoscuta tocmai prin aceste manifestari
numite paranonnale in prezenta acestor persoane, pe care Ie
numim mediumi, insu~ire care nu este obi~nuita~ipe care 0 au
t
156
J
- - -- - --
 numai ace~ti indivizi. Ei poseda 0 facultate exceptionala nu-
mita paranormala. '
Organismul unui medium ia cuno~tintade exteriorul sau
tara ajutorul simtufilor normale, adica tara vedere, lara ochi,
.. tara auzul fizic, deci lara urechi.
Manifestarea care apare in corpul mediumului sau in
preajma lui este data de 0 entitate spirituala necunoscuta, de
un spirit din astral, al unui om mort, care se folose~te de cor-
pul mediumului CRde un instrument pentru a seputea mani-
festa.
Ace~ti mediumi se mai numesc lucizi, psihi~ti sau meta-
gnomi. Ei sunt ni~te mijlocitori intre cei vii ~i spiritele celor
morti.
In mod normal, mediumnitatea, aceasta insu~ire deose-
bita, pe care 0 au anumite persoane, este un fenomen cu care
ele se nasc, dar se poate dobandi ~iprin yoga. De data aceasta,
aceasm mediumnitate este activa, pentru ca mediumul ~i-o
dobande~te prin autoeducarea gandului.
Mediu~itatea, cu toam diversitatea manifestarilor sale,
este de esenta unica. Ea este determinata de prezenta puterii
spirituale, ce poate aparea chiar ~i la copii de patru - cinci ani,
neavand nici 0 legatura cu nationalitatea. Aceasta pentru ca spi-
ritul ce vine la reincarnare nu are nici 0 legatura cu nationali-
tatr-a.
El se poate reincama in orice parte a globului pamantesc,
dupa legile reincamarii, care sunt de esenta divina.
Prezenta mediumilor este mai mare in randul femeilor.
Producerea fenomenelor paranormale obose~tepe medi-
umi paua la epuizare, dar i~i revin repede. Este de remarcat ca
sanatatea lor se mentine numai prin exercitarea facultatilor
paranormale, a caror practica Ie mentine ~i Ie'intare~te toate
celelalte facultati trupe~ti ~i suf1ete~ti,caci, in lipsa exercitarii
lor, ei se simt bolnavi irascibili.
Mediumnitatea poate fi pasiva sau activa. In mediumni-
tatea pasiva,puterea spirituluise manifesmprin mediumuI ce se
afla in transa. In aceasta situatie, spiritul omului decedat ii
157

---
 - ----- -- -- .....-

suprima co~tiinta ~ipersonalitatea, astfel ca el se manifesta cu

o al~ personalitate ~i0 alta con~tiinta, aceeaa spirituluicare ia
in stapanire corpul sau ~iprin care se va manifesta. Aceasta in-
seamnaca, in cazuImediumnitiitiipasive,-0foctastrmnade vointa
con~tientiia mediumului ia in posesiune corpul sau fizic.
Mediumnitatea activa se manifesta la mediumi in stare
de veghe. Cu toate acestea, sunt ~icazuri cand, de~imediumul
este in stare de veghe totaIa, serve~te ca un instrument pasiv
entitiitilor care produc fenomenele paranormale ce ii folosesc
. corpul. De exemplu, in scrierea automata, in vorbirea automa-
ta, ~ xenoglosie, levitatie, scriere intuitiva, pictura automata,
cautectul automat.
'. Aceste fenomene paranormale nu fac uz nici de facul-
. tatea activa a mediumului, nici nu folosesc in mod pasiv cor-
pullor, ci se produc numai in prezenta lor, in 1ransasau in stare
de veghe, folosind fluide invizibile, forte necontrolate de or-
ganismul sau. Exemplu: efectel~ fizice sau motoare, efectele
tiptologice, rapsurile, scrierea precipitatii, aparitiile simple sau
materializarile, dematerializarile, aporturile, vocea directii,can-
tecul direct, scrierea directii,plastica directii, fotografiile, adica
fenomenele paranormale obiective.
in cele ce urmeaza, voi descrie dematerializarea ~i ma-
terializarea caselor in care a trait Fecioara Maria.
Fecioara Maria nu a mai fost gasita in mormant dupa
moartea ei, la fel ca ~i fiul sau lisus.
Ultimii ani ai vietii, Maria ~i i-a pe~ecut la Efes, la opt-
zeci de kilometri de o:r<1~ul Ismir in Turcia. Casa unde a locuit
Fecioara Maria se afla la ~apte kilometri departare 4e ruinele
Etesului, pe dealul numit Aldag sau Salmisos.
Pe dealul din spatele casei sale, Fecioara Maria i!?itacuse
. 0 cale a crucii din pietre, pe care 0 parcurgea zilnic, indurerata,
ari1intindu-~i
depatimileluilisus.in varfuldealului,era0 grotii,.
car.ereprezenta simbolic mormantullui lisus !?icare incheia
cale.a crucii. Aici a fost depus dupa moarte trupul Fecioarei
Maria. La putin timp dupa aceea, apostolii au gasit mormantuI
gol ~iau primit revelatia invierii ~iridicarii eLcutrupulla cere
158

- J
 Lo.reto.este un o.ra~elde munte, la do.uiizeci~i patru de
kilo.metrisud de Anco.nna(Italia).
Pe 10 decembrie 1294, aici a aparut miraculo.s, peste
no.apte,0.casuta ciudatii,~ezata direct pe pamant, ~a temelie,
iar in interio.rera aranjatii ca 0.biserica. Mai tarziu, s-a aflat ca
ea venea din Io.calitateaTersato.de pe tannul Marii Adriatice,
unde cu trei ani mai inainte aparuse to.ta~ade miraculo.speste
no.apte ~i fusese recuno.scutaprintr-o.revelatie, a episco.Pului
Io.cal,ca fiind casa Fecio.ar~iMaria din Nazaret.
Fusese adusa aco.Io.prin aer, peste marl ~itari, de puterea
spiritului divin, prin dematerializarea ~i rematerializarea ei.
Astfel, sfanta casa din Lo.reto.a devenit eel mai vestit Io.Cde
pelerinaj. .
Cauza pentru care Dumnezeu a materializat casa Mariei
la Lo.reto.a fo.stinvazia maho.medanain Palestina, care a de-
mo.latmulte lac~uri sfinte ale cre~tinitiitii.
La Nazaret, a ramas do.argro.taBunei Vestiri, aco.Io.unde
ingerul Gabriel, adresandu-se Fecio.areiMaria, i-a spus cuvin-
tele: "Bucura-te cea plina de har. Do.mnuleste cu tine, binecu-
vantata e~titu intre femei".
In dimineata zilei de 10 mai 1291, Io.cuito.riidin Tersato.
au gasit pe malu1marli 0.casa straina in fo.nnadreptunghiulara,
mcuta din caramizi ro.~ii,patrate, cu tavanul din lemn, iar dea-
supra u~ii, un tumulet cu clo.Po.t.1ninterio.r,erau pictate scene
din Evanghelii, iar in fata avea un mic altar din piatra, deasu-
pra caruia era 0.cruce in stil grecesc. Alaturi, un camin in a
carui ni~ase afla 0.statuie a Maicii Do.mnuluicu Pruncul, inne-
grita de vreme. Episco.pullo.culuia avut 0.revelatie a Fecio.arei
Maria, care i-a spus ca aceasta casa necuno.scutaeste casa ei
din Nazaret, in care a trait Sf'antaFamilie, casa pe care cre~tinii .
au transfo.nnat-o.in biserica.
Primarul din Tersato.,atrimis la Nazaret0.co.misiede cer-
cetare, care a co.nstatatca aco.Io.nu mai era decat temelia casei
Maicii Do.mnului.Ea disparuse, "iarmateriahil ~i dimensiunile
erau ale casei aparute la Tersato..
159

-- -
 Dupa trei ani, la 10 decembrie 1294, casa a disparut de la
Tersato ~i a fost descoperita tot in Italia, HingaRecanati, intr-o
padure-de lauri, unde a ramas opt luni, dupa care, in chip mira-
culos, s-a mutat pe un deal, iar de acolo, dupa alte patru luni,
s-a a~ezatpe un teren public, in mijlocul drumului care ducea
de la Recanat~spre mare, unde a ramas definitiv.
Mai tarziu, a fost inclusa intr-o mareata bazilica pe care
papa Sixtus al IV-lea a declarat-o proprietatea Sflintului Scaun.
Cu vremea, ora§elul Loreto a fost amenajat ca loc de pelerinaj.
Numarulliturghiilor care se fac aici zilnic trece de 0 suta, iar
din 1580 Loreto este sediu episcopal.
Sarbatoarea patronala a Sfintei Case este 10 decembrie
sub titlul: "Mutarea casei Sfintei Fecioara Maria".
Puterea fortei spirituale se manifesta ~iin fenomenul de
levitatie.
Sf'antulDominic, cand slujea liturghia, in momentul cand
ridica ostia ~i cuminecatura, se inalta §i el de pe pamant.
In secolul al XII-lea Teresa d,'Avilla plutea minute in ~if
§i de cele mai multe ori nu putea sa-§istapaneasca ascensiunea
in aer. .
I
Mai multe persoane din Salem au vazut-o pe Margaret
Rule plutind prin aer, in camera. . I
D.D. Home, dupa cum afirma Crookes, a levitat in mai I
mult randuri. I
EI a levitat ie§ind pe fereastra §i revenind pe fereastra
alaturata, in compania 10rduluiAclare §i a domnului Lindsay.
. Joseph de Copertino,in secolulal XVII-lea,pomenind
numele Fecimirei Maria, se inalta in fata multimii din biserica
pana la altarul inalt.
Levitatia este un fenomen spiritual. El se datoreaza con;.
centratiei energiilor ce intra in alcatuirea perispiritului, in par-
tea superioara a corpului, spre t::xtremitateacefalica, fadidu-l sa
invinga forta gravitatiei a§acum fac fantomele ~icum a facut-o
~i Iisus cand s-a iniiltat la cer.
Puterea energiei spirituale explica ~i fenomene1ede pre-
monitie ~i de retrocognitie.
160

-
 Toata existenta lumii materiale, insufletite sau neinsu-
fletite, ramane intiparita in arhiva cereasca, in con~tiinta cos-
mica. Aceste informatii se pot comunica de catre spirit ~ise pot
afla evenimente ce se vor petrece in viitor sau care s-au petre-
cut in trecut, datorita faptului ca, in con~tiinta cosmica, dispar
notiunile de timp ~ispatiu, toate evenimentele se petree acolo la
timpul prezent.
Obtinerea de informatii pe alte canale, in afara celor cinci
simturi (auz, vaz, miros, gust ~i simt tactil), cuprinde urma-
toarele forme de manifestare:
- telepatia este perceptia gandurilor ~i a simtamintelor;
- clarviziunea ~iprecognitia reprezinta perceptia obiecte-
lor ~ia evenimentelorce se vor desta~urain viitor; ,

- retrocognitiaeste perceptiaunor evenimentedin tre-

cut.
Joana d' Arc I-a avertizat pe un camarad al ei ca va muri
tara pierdere de sange intr-un interval de trei zile. In timpul
atacului asupra castelului Toumelles, a cazut in Loara ~i s-,a
inecat. Tot ea i-a sims Dauphin-ului ca va fi ranita de 0 sageata,
in timpul atacului ora~ului Orelans inainte cu doua saptamiini
de a se inHimplaaceasta.
Putin
, inainte de izbucnirea Revolutiei
, franceze, marchi-
'" . zul Cazottea prevazutsoartacelorprezentila un dineu,la care
luau parte reformatorii: Condorcet va merge la inchisoare pen-
tru a evitaexecutia,Bailly, ducesa de Gramond ~iCazotte insu~i
vor muri pe e~afod, iar La Harpe, care era liber-cugetator, va
supravietui revolutiei ~i va muri ca un cre~tin. Toate acestea
s-au intamplat exact cum fusesera prevazute.
. Americanul Morgan Robertson a prevazut tragicul eveni-
ment al vasului Titanic, cu paisprezece ani inainte de accident.
In 1865, Abraham Lincoln a povestit sotiei ~iprietenului
sau, Ward Lamon, ca a visat cum la Casa Alba era un catafalc
pe care se afla un corp acoperit de doliu, 0 garda formata din
multi soldati ~i 0 multime de oameni. Fa!a mortului fiind aco-
perita,a fntrebatcine esteacela.Pre$edintelea fost ucis 0 sap-
tamaria mai tarziu la Teatrul Fort. ..
161

-- --
 Fotografierea spiritelor

William Mumler a reu~itsa fotografieze spiritele. Chipu-

rile ce apareau pe fotografiile executate de el erau cele ale
membrilor decedati ai familiei lui. La developarea negativelor,
formeIe spiritelor erau invariabil cele ce ap~reau primele.
Aceste forme aveau, in general, tendinta de a fi invaluite, cu
exceptiafetei,in materialdrapat. .
J. T. Taylor, fotografin Marea Britanie, in anii 1890, a
reu~it sa fotografieze spiritele. EI a constatat ca formeIe ce
reprezentauspiritulcareapareaudeasupracapuluipersoanelor .
participante nu se aflau in spatiu, a~a cum apareau pe cli~eul
pozitiv. Ele apareau imprimate pe cli~ee ca 0 materializare a
gandului. Un alt cazeste citat de generalul-colonel de aviatie,
VictO.fGoddard, care remarca aparitia unui chip in spatele oa-
menilor din ultimul rand, intr-o fotografie de grup. Acesta a
fost rdentificat ca fiind eel al unui aviator care murise cu cate-
va zile mai inainte, intdind in _eliceain mers a unui avion.

162 j
I
 .
DOVADA EXISTENTEI ENERGIEI
SPIRITUALE. LA SOMNAMBULI

In situatia somnambulului, existii 0 mare libertate de ac-

!iune a spiritului uman, mult mai compleUidedit in vis, dici el
are percep!ii pe care nu Ie are in starea de vis~
In somnambulism, spiritul este in intregime el insu~i,
dici corpul fizic nu mai prime~te impresii din afadi. Cu toate
ca spiritul se afla deta~at,in afara corpului fizic, el se folose~te
de acesta pentru a efectua 0 actiune sau alta. Somnambulul
vede cu corpul sau astral, rara a mai avea nevoie de organele
fizice, astfel ca el vede prin toate partile corpului sau. Uneori,
somnambulul se in~ealain ceea ce face ~ivede. Aceasta se da-
toreaza prezentei unui spirit imperfect, caci acesta~fiind legat
de materie, nu se bucura de toate posibilitatile lui de spirit.
Somnambulul vorbe~te cu exactitate de lucruri pe care in stare
de veghe nu Ie cunoa~te ~ichia! peste posibilitatile lui intelec-
tuale. Cum se explica aceasta? In primul rand, spiritul sau, de~i
evident, nu se poate manifesta in stare de veghe, atunci cand el
este incainat din cauza unei bariere.formate din elemente sub-
atomice ce izoleaza corpul astral de corpul eteric. Deci, se poa-
te ca din alte vieti spiritul sa posede aceste cuno~tinte.
Spiritul incamat in materie, de~i are aceste cuno~tinte,
nu Ie transmite.con~tientului fizic, datorita destinului sau, care
il determina sa lase intelectul intr-o forma redusa tocmai pen-
tru a-~iindeplini misiunea ce i-a fost trasata atunci cand a ple-
cat la reincamare, adicii aceea de a "Suferipentru rasplata unor
fapte ~i ganduri rele, din alte vieti anterioare.
In al doilea rand, somnambulul prime~te informatii de la
alte spirite. Aceasta se vede, mai ales, la prescriptiile medica-
Ie ale somnambulului in stare de transa somnambulica.Spiri-
tul somnambulu1ui vede raul, iar a1tspirit ii indica remediul.
Aceasta dubla actiune este uneori clara §i se re1eva§i prin ex-
163

-----
 ..
pr~siile destul de frecvente pe care Ie exprima somnambulul:
. "M~s-a spus sa zic sau mi se interzice sa spun un anumit lu-
cru".
Facultatile pe care Ie manifesta spiritul somnambulului
sunt, in parte, acelea~icu ale spiritului de do.pamoarte - nuinai
in parte, caci el mai este, totu~i, legat de corpul fizic, deci mai
este legat de materie.
Cei mai multi somnambuli vad aceste spirite care ii in-
fluenteaza, dar aceasta depinde de gradul ~i natura lucidltatii
lor. Uneori nu realizeaza ca sunt spirite desincarnate ~i Ie iau
drept fiinte corporale. Aceasta se intampla mai ales la cei ce
nu au nici 0 cuno~tinta despre ~tiinta spirituala, despre exis- .
tenta spiritului ca entitate separata, independenta de corpul fi-
zic ~i nemuritoare. Din aceasta cauza, ei nu inteleg esenta
spiritelor.
A~a se intampHi, in momentul mortii, ~icu cei care se
cred inca vii - nimic din jurullor nu Ii se pare schimbat. ),
Spiritelor acestora Ii se pare ca au corpuri asemanatoare
cu cele pe care Ie aveau in timpul vietii incarnate.
. Somnambululvede lucrulla distantacu spiritulsau, cu.
vederea lui astrala, dar d pastreaza 0 legatura intre spiritul
. det"a~at~i corpul sau fizic. Aceasta legatura explica senzatiile
pe care Ie are somnambulul in timpul transei somnambulice.
Starea aceasta de transa somnambulica se deosebe~te de
transa extatica. In aceasta stare, spiritul deta~atpatrunde in lu-
mile superioare astraleale spiritelor, intelege fericirea celor
care sunt acolo ~ide aceea ar vrea sa nu se mai intoarca in cor-
pul fizic.
Vederea astrala a somnambulului, care mai este numita
~i a doua vedere, este 0 facultate permanenta a acestora, dar
exercitarea ei se realizeaza numai in cazul crizelor somnam-
bulice, spre deosebire de vederea astrala din lumile supraseIi-
sibile din astral, unde spiritele, fiind libere, pot comunica intre
ele prin simplul gand, astfel ineat, aeoIo, dubla vedere esteo
stare pennanenta, starea lornormala, nu 0 facultate potentiaHi.
164

- --
 -.-..--.....-...-----.-- .----.---

Aceasta a doua vedere, vederea astraHi,se poate obtine

de ditre spiritul incarnat ~i prin educatia ~i concentrarea gan-
dului, dind se pot activa centrele de absorbtie eteridi ~iastraHi,
localizate irttre ochi, la radacina.nasului ~icentrul din cre~tetul
capul~i. A~a se explica obtinerea vederii astrale in meditatia
yoga.
Anumite stari, boli, apropierea unor pericole sau 0 mare
emotie pot sa dezvolte spontan aceasta vedere astrala. Aceasta
se inmmpIadatorita fisurarij barierei formate din elemente sub-
atomice ce separa corpul astral de corpul eteric, rncand posibiIa
ie~irea in afara a corpului astral.
Fenomenelede somnambulismseproducspontan~isunt .
independente de orice cauza exterioara cunoscuta.
Somnambulismul natural este un fapt curent, pe care ni-
meni nu il poate pune laindoiaUi. EI reprezinta un foarte pu-
ternic argument pentru ~tiintaspirituala, caci ne releva, in pre-
zenta unei marl asistente, existenta ~iputerea spiritului ca parte
componenta ~i independenta a fiintei umane. EI reprezinta 0
lumina aruncata peste psihologie, situatie in care putem studia
spiritul uman, deoarece el sc arata aici complet descoperit.
Se poate astfel constata ca fenomenul de clarviziune este
independent de organele fizice ale corpului uman. in vederea
la distanta, somnambulul nu vede lucrurile din locul unde este
corpul, ci Ie vede ca printr-un efect telescopic. Elle vede pre-
zenta ca ~i cum ar fi in locul unde aceste lucruri se gasesc, de-
oarece, in realitate, spiritul sau se afla deta~at acolo. Aceasta
separare spatiaUia spiritu1uide corp este 0 stare anormaIa care
poate dura mai mult sau mai putin, dar nu la infinit, ~i aceasta
este cRuza.pentru care corpul simte oboseala. Vederea spiritu-
ala a somnambulului, nefiind limitata ~ineavand un sediu de-
terminat, explica faptul ca somnambillii nu pot stabili un organ
special cu care sa perceapa aceste lucruri. Ei vad pentru ca vad,
lara a ~tinici cum ~inici de ceoIntrebati cum vad somnambulii
propriul sau corp, ei afirma ca vad 0 mai mare activitate vitala,
in principal in creier ~i regiunea epigastrica, corespunzatoare
plexului solar, din sistemul neurovegetativ, ce este format din
165
---
aoi ganglioni semilunari, situati de 0 parte ~i de aIta a coloanei f
vertebrale, posterior de stomac.
:utere~ luci~it~tii somnambuli~ey este lim~t~ta..Din "
aceasta eauza, clarvlzmnea somnambuhca nu este mClumver- ;'
~~!{~mc! tara Agre~eala. .Spiritele dega~a~e~le somnambuli!or
mtra mal u~orIn comumcare cuaIte spmte mcamate sau nem-
0..
'!matc. Aceasta comunicare se stabile~teprin contactul fluide- l ~

teEee \.:ompungandul. Somnambulul nu ar~ nevoie ca gandul '

sa fie exprimat prin vorbe, dici el perqepe gandul ~i il trans-

mite mental.
In unelesituatii, el nu-~idflseama complet de acest aspect
~ipoate vorbi despre el ca ~i cand ar vorbi de 0 terta persoana.
Spirituf.prime~te un surplus de cuno~tinte ~i de expe-
tien!e la fiecare dintre vietile sale corporale. Elle uita In ,parte
Jlltimpul tncamarii, dar i;;iaduce aminte de aees~eacand devinc
"-ririiliber. Astfei, un sornnambul surprirideprin cu..'1o~tintesu-
p'eJwar~ gradului lui de instruire ~i chiar a1capacitatilor inte-
iec:Ltalepe care Ie are in afara crizei somnambulice.
Inferioritatea intelectuala ~ide educatie ~tiintificaa som-
mmbulului in afara crizelor somnambulice nu prejudiciaza ni-
i1licdillc~mo~tintelepe care elle afi~eazain timpul acestor crize.
Prill fenomenul somnambulismului, divinitatea ne da
,

.j )v~d.'.tde netagaduit a existentei ~i independentei spiritului ~i

::C'fase si asistam la spectacolul sublim al emanciparii lui.
l,Bnd somnambulul descrie ce se petrece departe, el se
vde pe sine ~i se simte dus acolo eu ceva din el, ~i acest ceva, ,

ti.~flind corpul sau fizic, nu poate fi decat spiritul sau. ,

; In sOl1ulambulism,spiritul ratiice~tein lumile terestre, iar . :

'!Dextaz el patrunde in lumea suprasensibila a spiritelor etera- I
j'e,ell car~ intra in comunicare, fiiraa putea, totu~i,dep~i anu-
rait~'limite, pe,care nu Ie poate trece tara 0 rupere totaHia lega-
:w';1ri\'care n fin legat,de corpul Sallfizic.
. Priit natrunderea
, in lumea
" spiritelor, in. contact Cll 0 par-
'.~.::'leon~tiil1tacosmica aeterl1itatii.In aceasta stare, toategan-
(;;.;ri1~yamantene dispar, pentnl a face loc sentimentului pe care
1~dj'i;Isa~iesenta fiintei materiale..
.,',
166

_J
 - ~- - " - ~

- -- -. - -- - ~~.. . .- - _ ..L __

PEDEAPSA CU MOARTEA, VAZUTA

DINPUNCTDEVEDERESPllUTUAL

Pedeapsa eu moartea va disparea mtr-o zi, iar suprimarea

ei va marea un progres in umanitate. Cand oamenii vor fi mai
luminati, aceasta pedeapsa va fi desfiintata, oamenii nemai-
avand nevoie sa fie judecati de alti oameni.'
Cu cat popoarele avanseaza pe treptele eivilizatiei, se vor
restrange ~icauzele pentru care se aplicapedeapsa eu moartea.
Legea eonservarii speciei ofera omului dreptul sa-~i
apere propria viata. De aeeea justitia unei civilizatii avansate
din punet de vedere moral va folosi alte mijloaee de pedepsire
a celui vinovaf decat eondamnarea la moarte. Vinovatul tre-
buie sa aiba 0 ~ansapentru a se pocai, pe care nu trebuie sa i-o
luam.
Condamnarile la moarte nu pot fi justifieate nici in tim-
jmrile mai vechi, atunci cand justitia a recut nenumarate ex-
cese.
Inlaturarea acestei pedepse denota un progres moral,
spiritual al societatii. Este tocmai ce se urmare~teprin nenuma-
ratele reincamari ale spiritului, adica acest progres spiritual.
Ceea ce altadata se petrecea in numelejustitiei sau al divinitatii
se intampla tocmai pentru ca aceste societati nu erau evoluate
din punct de vedere moral.
Este suficient sa ne amintim sutele de mii de oameni con-
damnati la moarte in nU!TIeledivinitatii in timpul Inchizitiei.
Acest fapt Sepetreee ~i astazi in numele puritatii anumi-
tor religii sau secte religioase, cand oamenii sunt supu~ila di-
':...ersetorturi, pentru a Ii se smulge afirmatii nereale, ~i apoi
:condamnatila moarte. --
! Tuate acestea se receau ~i se fac in numele anumitor legi
':;ociale,dar aceste legi sunt schimbatoare 0 data cu evolutia
moraHia societatii. Numai legile divine SLllltdrepte ~i eteme.
167

--: ----
Lt:gIleomene~tise schimba~i se vor mai schimbapana cand '

vor fi puse in acord cu legile divine.

Nu trebuie sa interpretam gre~it afirmatia lui lisus: "Cine
a omonHc~ sabia, de sabie va muri", caci aceste ~uvinte nu ex-
prima legea talionului. Este adevarat ca aceasta pedeapsa a tali-
onului va fi aplicata, dar nu de oameni. Ea va fi aplicata de di.'
vinitate, caci noi toti suportam in fiecare clipa aceastapedeapsa,
deoarece viata noastra actuala,se desta~oaraprin aplicarea'legii
cosmice, a karmei, care nu este aJtceva decat aceasta lege a
talionului,aplicatainsa de Dumnezeu. '

Dreptulla viata II avem de la Dumnezeu prin reincarnare,

cu un anumit destin dat tocmai de faptele pe care Ie savar~im.
Daca am tacut 0 crima, nu trebuie sa-i luam viata crimi-
nalului, caci pedeapsa lui v3:veni,sigw intr-9 altiiviata. Lui tre-
buie sa i se dea posibilitatea'de pocalntiica sa ajungasa-~iinde-
plineasca intregul sau destin spirituaL
Cel ce a mcut sa suferesemenul sau va ajungein situatiade
a suferi el insu~i~isa plateasca cee(ice a mcut. Acesta este inte-
lesul cuvintelor lui Iisus, caci EI ne spune "sa iertam gre~elile
gre~itilorno~tri,precum Dumnezeu Ie iartiipe ale noastre", a~a
cum rezulta din rugaciunea "Tatal Nostru" pe care a conce-
put-o EIinsu~i. '

Aplicareapedepseicu moarteain numelelui Dumnezeu'

este 0 substitutie a legilorjustitiei, legilor divine. Cei ce gande~
sc astfel sunt foarte departe de invatatura divina. Aceasta pe-
deapsa este 0 crima atunci cand este aplicata in numele lui
Dumnezeu, iar cei ce 0 dau sunt vinovati ca ~ipentru omoruri.
Exista doua feluri de progres social, care sc influente,!za
reciproc ~i, totu~i, nu merg impreuna: progre~mlmoral ~i pro-
gresul intelectual. Numai progresul moral traduce evolutia civi-
lizatieipopoarelor. '

,Spiritele vor ajunge ta perfectiune prin mai multe exis-

tente incalJ1ate. Astfel, oamenii cei mai civilizati au putut ti
salbatici~ichiar antropofagila inceputulincamariilor. _ .

Umanitatea progreseaza prin indivizii care se ameliorea- "

za putin cc1teputin ~ise Iumineaza,din punct de vedere moraL!
]68
 Atunci cand ace~tia vor predomina ca numar, vor Iua
conducerea ~iIi vor antrena ~ipe ceilalti.
Progresul popoarelor face sa iasa ~imai mult In,evidenta
justificarea reincarnarii. Daca nu am admite remcarnarea spiri-
tului, atunci ar trebui sa admitem ca acesta este creat de fiecare
data, 0 data cu na~tereanoastriide Dumnezeu, dar In felul aces-
ta divinitatea ar crea un spirit mai avansat decat altul.
Dar de ce Dumnezeu ar face aceasta favoare sau nedrep-
tate?
Ce merit are un om care nu a trait mai mult decat altul,
uneori chiar mai putin, pentru a fi dotat cu un spirit superior?
Evident, aceasta este 0 neconcordantii cu legea divina a iubirii
~i dreptatii pe care 0 manifesta Dumnezeu pentru fiecare om
In parte. '. .

169
 ..'- . -'

..-.---

CUVANT DE iNCHEIERE

Cu toate cuceririle ~tiintei actuale, daca privim lucrurile

prin prisma doctrinei materialiste, niciodata nu yom putea
cunoa~te misterul vietH, cauza ~i scopul creatiei. Numai ~tiin-
tele oculte, ezoterice ~i teozofice pot da un raspuns la aceasta
intrebare, caci, pentru acestea, unica realitate divina este spiri-
tul omului. Realitatea divina face parte din con~tiinta cosmica,
este manifestare a energiei spirituale, ce reprezinta cheia uni-
versului.
Toate religiile au cautat sa rispimda iritr':urifef sau alt~l
la aceasta mar<ienigma a vietii. Prin forma lor exterioara de
m~nifestare, aqica prin dogmele ~iritualurile lor, ele nu pot ex-
plica misterul vietii, dar prin forma lor interioara, prin activi-
tatea oculta, secreta sau ezoterica, ce este ascunsa marelui pu-
blic ~i este prezentata numai in asociatii restdinse ~i secrete,
toate religiile monoteiste recunosc acela~i principiu suprem,
acela al eternitatii spiritului care trebuie sa-~ipetreaca 0 parte
de timp vremelnica in intruparea lui in materie, adica intr-o
existenta pamanteasca.
. Toate doctrinele ezoterice consifleraspiritul ca tmica rea-
litate, in timp ce materia este numai expresia schimhatoare ~i
temperamentala care da spiritului .incarnat notiu..'1eade timp ~i
spatiu.
Omul este compus din trei parti: spirit, suflet ~i corp, din-
tre care numai spiritul este nemuritor, el evoluaud alternativ,
dnd liber in lumea spiritelor, cand incamat, incorporat in ma:.
terie, in existenta lui pamanteasca.
Viata pamanteasca pregate~te viata spirituala. Aceasta
doctrina a.misterelor a dat na~tere marilorreligii,fie ca sunt
ariene, fie eelS4ntsemite.
170
 -- - .----

in templeleIudeii~iEgiptuluiAntic s-auformatceimai .
~ari initiat~~i pamantului, care cuno~teau faptul ca spiritele
Vlllspre nOl~1apoi pleaca, se intorc ~iiar pleaca.
Acest principiu al ~eincarnariiil gasim in brahmanism ~i
budism, la egipteni ~ila orfici, in filozofia lui Pitagora ~iin cea
a lui Platon.
Cei ce oficiau in templele antice voiau sa cunoascameca-
nismul ascuns al vietii. Toti considerau ca inteligellta nu este
atributul materiei, ci, din contra,materia provine din inteligentii,
adica din spirit.
Ulliversul nu s-a format la inHimplare,din dansul orb al
atomilor, ci, dimpotriva, na~terea atomilor se explica prin pu-
terea foqei spirituale. ~tiinta ezoterica confirma existenta unui
.. fluid.
Acest fluid formeaza eterul universal prin care Dum-
nezeu a rncut lumea. Aceasta idee 0 gasim la Zoroastru ~iHera-
clit, Pitagora ~i apostolul Pavel sau Paracelsus.
Aceasta este substanta pe care 0 folose~tedivinitatea,spi-
ritul creator, dupa voia sa, care domne~te pretut4Ideni. Din el
se formeaza corpurile eterice ale mineralelor, plantelor, anima-
leior ~i omului ~i tot din el se formeaza perispiritul, adica
hainele ceimbraca spiritul, dandu-i acestuia posibilitatea sa
vina la reincarnare sall, lipsindu-se de ele, sa uree in lurnea spi-
ritelor.
Toate aeestea se pot"constata prin starea de clarviziune,
prin transa, adiea starea ee se deosebe~teatat de somn, cat ~ide
veghe. in aeeasta stare, eresc faeultatile mentale, caci memo-
ria este mai. adiva, it;naginatia este mai vie, .mai rapida, ea
prezenmnd un nou simt, strain trupului, simful spiritului.
Clarvazatorul cite~te gandurile celor prezenti, el vede
prin materie, patrunde la mari distante in-interioare neeunos-
cute. Toate acestea Ie face eu ochii inchi~i, caci el nu vede cu
vederea trupeasca, ci cu vederea spirituala, cu spiritul sau care,
deta~at de corp, calatore~teliber in spatiu.
Prill starea de clarvedere, spiritul ajunge sa ia contact cu
eon~tiintacosmica universala, unde notiunile de spatiu ~itimp
II
I 171
!
L_
 ._- .

dispar, astfcil'ell priii .tetrocogrtitie vede fapte ce s-atl])etrecut

cu mult timp ii1!ttectit,la fel de bilie cum vede ~i faptele:ce'se
vor petrece in viitcir,peste mult timp.
Aceste doua aspecte reprezinta retrospectia .~i.divinatia,
ambele fiind proiectii ale gandirii in lumea astrala. j
Sc poate constata astfel ca spiritul define de la Dumnezeu ,
natura sa nemuritoare, invizibila ~i absolut activa, caci spiritul I
este ceea ce se mi~ca prin sine insu~i, trupul fiind numai par- I
tea muritoare, divizibila ~i pasiva.
Sufletul, ca inveli~al spiriwlui, provine tot din eterul uni- I
versal, din fluidul cosmic, el fiind un corp eterat pe care spiri-
Ij
tul ~i-lconstruie~te ~i tara de care t~pul nu ar fi dedit omasa I
inertc1~i tara viata.
Sufletul are 0 forma asemanatoare trupului pe care iI
insuflete~te ~i care supravietuie~tC 0 perioada de timp dupa
moarte. .

Evolutia materiala ~i spirituala a lumii reprezinta doua

mi~cari contrare, dar paraJele ~i concordante pe toata durata
exi~tentei lor. Una 0 explica pe cealalta ~i amandoua explica
lumea.
Evolutia spirituaHireprezinm evolutia con~tiinteiin mo-
nadele individuale ~iincerciirile lor de a ajunge trecand prin ci-
-clurile vietilor la spiritul divin din care au emanat (Eduard
Schure). .

Astfel, universul apare ca fiinta vie, insufletita de un

mare suflet ~icu 0 mare inteligenta.
Fortele spirituale sunt nemuritoare, ele se afliiin inte~orul
noilor lumi, iar altele ce se gasesc in astral a~teapta revenirea
lor in materie, in randul fiin~elorvizibile, dupa rangul ~i con-
cordanta cu legile cosmice.
Omul este ultima forma de materializare pe care divini-
tatea a conceput-o prin maturizarea corpului eteric al speciei
umane.
Spiritul uman, particica a marelui suflet universal, scan-
teie a spiritului divin, pentru a ajunge la stadiul actual, a tre- I
huit sa treaca prin toate regnurile succesive ale naturii.
172
---- ----------
 . Ene~giaspirituala transforma lumile ~i condenseaza ma-
tena cosmldi, manifestandu-se in toate regnurile succesive ale
n.a~i, de.l~m~eralla planm, apoi la forma polarizam, cu sen-
slblhtate ~lmstmct, la animallji pana la con~tiinta~iinteligenta
umana, caci elementul insufletit ~ispiritual se afla in toate reg~
nurile.
Forma nepolarizaUi a sufletului fluid de la minerale ~i
plante este legadi de elementele pamantului.
Forma polarizata cu sensibilitate ~i instinct de laanimal
sufera procesul reincarnarii in specie ~ireprezinta formele spi-
rituale inferioare.
Chiar ~ispiritul uman a trebuit sa treaca prin nenumarate
reincamari, care au inceput pe alte planete, unde materia era
mai putin densa. Numai dupa reincamari pe planete mai dense,
a aparut forma materiala pe care 0 ~re acum, dar, incorporan-
du-se Intr-o masa mai compacta, a pierdut facultatile sale spiri-
tuale, dezvoltandu-~i,in schimb, gandirea, inteligenta ~ivointa.
Sufletul omului este un dublu eteric al trupului, el fiind
format de corpul eteric ~i corpul astral, care nu sunt nemuri-
toare, caci ele se modifica conform mediilor prin ~are trece.
In preajma mortii, sufletul are presentimentul aparitiei
despartirii de trup. EI revede toata existenta pamanteasca in
imagini ce se succed cu foarte mare rapiditate, dar foarte claro
Un spirit evoluat, dupa moarte, se treze~teintr~omare de
lumina spirituala, caceia ii apartine. Un spirit mai putin evolu-
at, dupa moarte, se afla intr-o stare de semicon~tienta, de tor-
poare, fiind atras de instinctele materiale, din care cauza el se
va afla.in straturiie inferioare ale lumii astrale. Aceasta stare
poate dura luni sau ani de zile. .
Prin sufletul sau, ce nu s-a desprins de spirit, el dore~te
acelea~i satisfactii lume~ti.pe care Ie avea pe pamant, dar, ne~
maiavand organele de simt sa Ie perceapa, sufera ingrozitor.
Acesta este Purgatoriul de care vorbe~te cre~tinismul, Moise
numindu-l Horeb, iar-Orfen- Ereb sau umbrelemOrfii;iar grecii,
Abisul Hecatei. Anticii considerau ca Luna are puterea dea
113

---
 magnet~zaspiritele ce se incameaza pe pamant ~i de a Ie de-
magn~tlza dupa moarte, in asccnsiunea lor cereasca.
In cerul spiritelor curate, nu exista dedit lumina ~iitnagi-
nile gandurilor. .
. Aici este sufletul universal, con~tiintacosmica ~i etemi-
tatea, u~de dispar notiunile de spatiu ~i timp. In aceasta stare, f
spiritul i§i pastreaza intreaga sa individualitate, i~i intoarce I
con§tiinta din afara universului in interiorullui. Ca ~i pe pa- I
mant, viata spirituala are 0 na§tere, 0 dezvoltare ~i 0 moarte,
caci, dupa 0 perioada de timp, el este retrimis in materie, pen-
tm 0 noua viata pamanteasca, astfel incat prin suferintAsa se
poata ridica pe 0 treapta spirituaHisuperioara. Inainte de a ple-
ca spre reincarnare, el intra intr-o stare de obnubilare, ce pre-
cede abisul na§terii ~i al m011ii.
Legea reincamarii ~ia destruparii este adevaratul inteles
al vie~ii~i al moqii. Ea ne aram ca 0 na~tcrcpc pamant este 0
moarte din punct de vedere spiritual. Moartea fizica reprezin-
tii 0 inviere a spiritului. Aceasta alternantAa trecerii spiritului
dintr-un plan al universului in'altul este la fel de necesara ca ~i
altemanta dintre starea de veghe ~isomn pentru viata trupeasca
a omului. Vietile se succed, dar nu sunt identice, ele se Inlan-
Wiedupa 0 logidi interioara bine stabilim, dici fiecare om are
destinlil sau propriu, stabilit de spiritele superioare ~icare este
conform karmei sale. Aceasta inseamna ca actiunile ~i faptele
noastre din actuala viatAau 0 rasfriingere fatala in viata urma-
toare. Grice cuvant, orice gand ~i orice fapm raman intiparite
in arhiva con~tiinteicosmic.e~idupa ele vor fijudecate spiritele
noastre.dupamoarte. Pe masura ce spiritul evolueaza, el obtine
o mai mare libertate in alegerea incamiirilor sale. Drumul spiri-
tulullIl ~eincarnarilede pe pamant trebuie sa sufere un proces
d.eprogresascendent. '
Exista 0 karma individuala, a~a cum exista ~i.o kanna
colectiva a unui popor, a rasei umane ro~ii,galbena, neagrii sau
alba, care au dominat rand pe rand pe pamant. Dupa un numar
de reincamari pe planeta Pamant, spiritele evoluate vor trece pe
alte planete. A~a se explica aparitia §i disparitia civilizatiilor.
174

- - - - -- -- -- ~
 Fiecare popor i§i are tineretea, maturitatea.§i declimll sau.lnca
din Antichitate, marii initiati cuno§teaufaptul ca, dupa un timp,
oamenii care traiau atunci pe pamant se vor reincarna pe 0 alta
planeta pentru a reincepe un nou ciclu spiritual. Aceasta se va
intampla in milioane de ani, dar, intre timp, pe Pamant, vor avea
loc'alte diluvii planetare. in evolutia lor superioarape alte pla-
nete, spiritele, in reincarnarile lor, vor cunoa§te0 stare din ce in
ce mai eterata, apropiindu-se de sfera divina. Dupa ce spiritul
va invinge definitiv materia §i reincarnarea nu va mai fi nece-
sara, el se va contopi cu con§tiinta universala, mentinandu-§i
identitatea sa personala prin care i§i va reaminti toate vietile
incarnate, ca trepte ce i-au fost necesare sa atinga aceasta con-
topire.
Cu cat cre~tiin spiritualitate, cu atat devii mai liber, caci
binele ne armonizeaza cu legea divina. El este singurul care
exista in realitate ~i in ve§nicie.
Diversitatea spiritelor §i sufletelor noastre, a destinelor
noastre poate fi justificata numai prin doctrina reincarnarilor.
Diferitele conditii de pe pamant determinate prin des-
tinele noastre provin din folosirea inegala a libertatii de actiu-
ne in vietile noastre precedente, astfel ca reincarnarea ofera
ratiunea de a fi dupa dreptatea §i logica ve§nica.
Este, de asemenea, de remarcat ca marii initiati ai istoriei,
I
precum §i primii cabali§ti descoperisera cu multe secole inain-
\I tea astronomilor ca Pamantul este rotund §i se inviirte§tein ju-
rul Soarelui. . . .
I
Zoharul, cartea sacra a Cabalei', din care s-au inspirat
\ filozofii oculti~ti §i misticii evrei, descrie misterele cu privire
I la par, frunte, ochi, buze, urechi, adica 0 caracterologie a omu-
lui, afirmand ca fizionomia omului este cartea in care sunt in-
scrise faptele §i starile lui de suflet.
in legatura cu aceasta, se descriu §i aspectele fizice ale
, unui om care s-a refntors pe pamant pelitru a-$ipliiti gre$elile
I din viata anterioara: eapu11ui seamiinii. eu eel a1 vulturului, pe

I 175 liingiigurii, iar pc obrazul

obrazul drept, are O'cuti! verticalii
'-i
 ---. ------

stang, are doua cute, dispuse la fel ea prima, iar oehii lui nu
stralueese nieiodata, indiferent de starile lui sutlete~ti.
Ei cuno~teau ca aceste caractere erau imprimate in as-
pectul fizic al omului. Prin corpul eteric specific, fiecare pri-
me~te in propoqii diferite vibratii de culoare din tluidul solar,
pe care Ie absoarbe prin eentrele de absorbtie eterica ~iastrala,
confortn destinului sau stabilit inainte de reincarnare, in lumea
astrala.
Apar!tia ~idisparitia marilor civilizatii se explica tot prin
reincarnare;"prin ciclul evolutiv planetar al spiritului.
Referitor la acest aspect, Biblia relateaza faptele poporu-
lui evreu, de la primii oameni evrei remcarnati in unna cu ~ase
mii de ani, in Adam ~iEva, adica primii oameni care vorbeau
limba ebraica. Aceasta nu inseamna ca primii oameni pe pa-
mant au aceasta vechime, caci speeia umana a aparut cu sute de
mii de ani mai inainte.
Spiritele populatiei din Atlantida, supuse unei karme
. colective, au disparut de pe pamant printr-un cataclism ce a dus
la scufundar,eaacestui continent. Civilizatia atinsa aici avea un
foarte mare grad de dezvoltare, eaci locuitorii cuno~teau ~ifo-
loseau atat energia nucleara, cat ~i cristalul de cuaq.
Spiritele acestor oameni nu au disparut in totalitate din-
tr-o data de pe pamant, caci 0 parte din ele s-a reincarnat ~i a
dus la aparitia civilizatiilor antiee ale egiptenilor, indienilor,
asiro-babilonienilor, in Persia, in Greeia ~iin Roma antica.
Ultimele spirite evoluate de pe continentul Atlantida au
continuat reinearnarilepe pamiint,reprezentand populatia ebrai-
ca. Aceasta; intr-adevar, meepe aeum ~asemii de ani. Dupa Un
ciclu de reincarnari pe pamant, ~i aceste spirite se vor reincar-
na pe ~lte ~lanete mai evoluate din punet de vedere spiritual.
Aceasta se va intampla dupa platirea karmei colective a .aces-
tui popor ales allui Dumnezeu, care are 0 evolutie spirituala
superioara, dar care urmeaza sa mai pHiteascaprintr-o kanna
colectiva a suferintei inainte de plecarea lor definitiva pe alte
planete spirituale. .
176

- - -- -
 Din acest punct de vedere,acela al suferinteica mijloc
de purificare spirituaHi,dadi urmarim evolutia poporului evreu
de la primele reincamari, observam ca de-a lungul intregii sale
istorii el a suferit eel mai mult. Este suficient sa amintim exter-
minarea celor peste ~asemilioane de evrei, in timpul regimului
rasist allui Hitler, dar ~idisparitia a milioane de evrei in timpul
robiei egiptene, babiloniene ~i romane.
Fiecare popor i~i are karma sa, avand 0 perioada de dez-
voltare, una de apogeu ~i alta de decadere ~i disparitie, expli-
cate prin acelea~i legi divine ale reihcamarii.
Puterea energiei spirituale este nelimitata. Ea sm la baza
explicarii tuturor fenomenelor zise paranormale ~i, in acela~i
timp, explica nu numai aparitia vietii pe pamant, dar ~iaparitia
materiei in general, in univers. Din eterul universal primordial
format din elemente subatomice, din elemente ce intra in a1ca-
tuirea luminii, ea formeaza materia sub diferitele ei forme de
prezentare: mai intai corpurile etericeale tuturorregnurilor, apoi
sufletul, adica inveli~urile astrale ale spiritului, ~i,in ultima in-
stanta, formele materiale ale regnului mineral, planetar, animal
~1uman. .

Aceasta energie spiritual a are 0 foqa ce nu poate fi

echivalata numeric, caci ea poate sa a1catuiascamaterializari
ce s-au format in miliarde de ani in numai cateva minute, a~a
I
cum se petrec lucrurile in fenomenul de materializare a fan-
I
I tomelor. Ce dovada in plus mai este necesara, pentru a se con-
I stata ca prin energia spirituaIa poate sa apara in fata noastra un
om - fantoma, materializat in came ~i oase, ~i apoi disparand
I
ca ~i cand nimic nu s-ar fi intamplat?
I
I Dar energia spirituala mai poate sa disocieze materia ~i
I sa 0 faca sa dispara ~i sa reapara, reasamblam, rematerializata,
I
! la distanta.
A~a s-au petrecut lucrurile ~i cu aparitia ~i disparitia lui
II Iisus dupa moarte, elemente care stau la baza cre~tinismului.
Este de retinut ~iaspectul pe care il sustin unele doctrine
care 11considera pe Iisus rei'llcamarea succesiva a marilor ini-
tiati ai Antichimtii, el reprezentand treapta cea mai evoluata a
I init1erii.
I
II 177

)
 : . De altfel, daca se compara filozofia lui Pitagora cu cea a
lUlIISUS,vedem 0 foarte mare asemanare inntrucat ambele des-
criu cele trei coriniri'aie flintei umane: co~Ul spiritual':'"ca stan-
teie divina nemuritoare ~i supus reincamarilor'- eorpulsufle-
tesc, ce imbraca spiritul, care este.schimbator ~i mereti altliUa
fiecare incarnare, ~i corpul fizic, eel ce se descompune dupa
moartea fizica ~i dispare. . .
Ambele doctrine sustin ca fiecarei morti fizice ii uimeaza
o na~terespirituala ~i fiecarei intrupari a spiritului ii corespun-
de 0 na~tere fizica. .

Existent~ unei 'con~tiinte universale, 0 con~tiinta cos-

mica, 0 gasim enuntata la ambele invataturi. Aceasta con~tiin- ,
ta cosmica, ce "influenteazatoate con~tiintele individuale dupa.
moartea fizica, este etema, tara no"tiunilede timp ~ispatiu, caci
acestea doua sunt atribute ale materiei ~i ale mi~carii, care dis-
par in con~tiinta cosmica. Aceasta reprezinta 0 .arhiva ce de-
poziteaza toate evenimentele din trecut, prezent ~i viltor.
Cu alte cuvinte,un spirit ce patrunde in con~tiintacosmica.
poate relata dcspre evenimente din trecut sau viitor, ca ~i cand
ele s-ar produce la timpul prezent. Sunt tocmai fenomenele de
retrocognitie ~ide precognitie pe care Ie pot relata anumite per-
soane, numite mediumi. Aceasta se mtampUim transa sau somn
hipnotic, cand spiritullor invelit m perispirit ia contact cu con-
~tiintacosmica, pastrandu-~i individualitatea proprie ~ide con-
~tiinta.Ele se informeaza despre aceste.fenomenepe care Ie co-
municacelorprezentila ~edintaspiritismrespectivii. .

Disocierea corpului astral de corpul fizic ~i vederea as-

tralii se pot petrece insa ~i mra ca mediumul sa intre in transa.
A~a se explica unele previziuni, cum ar fi cea a filozofului
Apolonius.din Tiana, care a vamt din Efes asasinarea impara-
tullii Domitian,.cares-a petrecut m acel~i timp la Roma. Aces-
ta, in timp ce tinea un discurs la Efes, I-a intrerupt, descriind
momentul asasinatului care, intr-adevar, se petrecea in acel
moment. _ .
Deasemenea, tot astfel se explica vederea lui Sweden-
borg, considerat eel mal mare vizionar a1timpu~~.~imode?!~. .
178

-- -
 Aces~',in timp ce se afia 1atreizeci de kilometri,distanta de
Stockholm, a vazut un incendiu ce se declan~~in acest ora~.
. AceastaputerespirituaHi,dar in transa,s-amanifestat~i
"

inpreviziunile lui Nostradamus, previziuni,care s-au petrecut

intocmai precum au fost prevazute.
Prin fenomenul de premonitie se,pot prevedea faptedin
viata unui om ce inca nu s-a nascut pe pamanl Aceasta explica
faptul ea destinul unui om este stabilit in lumea astraUiinea
inainte de n~terea lui pamanteasca.
Existenta spiritelor inferioare, diavolare, eele ce ispitesc
pe om, este lasata de Dumnezeu pentru a putea aprecia fapteLe
noastre, care vor fi mai bune sau mai rele, in funetie de reLuL.
eumrezistamsau nu aeestorispite. ,

SpiriteLeelementare,tara sufietindividualizat~i:tararati- ,

une, sunt tocmai aceLeace sunt fo1osite in magia neagra ce

reprezinta vointa pusa in fapta prin numirea fortelor oculte ~i
pe care Ie pot face vizibile. ELeau fost q~serise de Heraclit:
"NatUraeste peste tot plina de demoni". Platon Ie nume~tede-
moni ai elementelor,iar ParacelsusIe nume~te"eLementali"..
Ele pot sa imbrace toate formeLeimaginabile. Cu eat un om
este mai supus patimilor, cu amt devine mai u~orprada lor, tara
sa banuias~a, numai magul il stapane~te ~i il folose~te.
Revenim la eel mai evoluat spirit reinearnat pe pamant:
Iisus Hristos. Unele doctrine sustin ea aees13avea din n~tere
o mediumni13tede materializarefoartemare.Astfel,intr-ozi, .
pe cand 13ta!sau, Iosif, Luera0 masuta, el fiind mmplar, aces13
a gre~itconfeetionarea ei, tacand-o mai mica dedit era neeesar.
A.tunei,Iisus a pus mainile pe aceasta masuta ~i,prin puterea
lui spirituala'de materializare, a lungit-o amt cit a fost neee~ar.
~a cum am mai seris,unele doctrine,printrecare cea a lui Edgar
Cayce, sustin ca initierea lui lisus s-ar fi tacut in san~tuarele
piramidelor egiptene, apoi in India, in Tibet ~iin Persia. In acest
ultim loc, ar fi invatat ~i medicina. Se precizeaza astfel ca,
inainte de revenirea lui in Iudeea ~ide a fi condamnat la moar-
te, mai fusese inca de dona oei condamnat la moarte, 0 data in .
India ~i alta data in Persia, pentru atitudinea ce 0 afi~a in pu-
l 179
I
j
I
 _h ____ -- --- --- -- --------

blic impotriva futuror religiilor locale, dar de fiecare data asca- '.
pat cu viata. piinlaidata, fiind avertizat, a fugit din India, iar a
doua oara, de~iafost Iasat in de~ert,in Persia, sa fiemancat de
fiarele salbatice, a ramas neatins, astfel putand sa revina la
Ierusalim. .

Aceasta perioada de iriitiere s"'ar fi petre cut intre doi-

sprezece - treizeci de ani, adica perioada despre care nu se
vorbe§te nimic in Evanghelii.
Referitor la ultima lui condamnare §i la rastignirea de pe
Muntele Golgota, este de retinut faptul ca unele doctrine con-
sidera ca adevaratul motiv pentru care a fost rastignit era ace-
la di ~ facut cunoscutainvatiituraoculta, aceea a misterelor, .
fapt ce era interzis in Antichitate ~ipedepsit cu moartea. II
I
''prima initiere a lui lisus ar fiavut locoin Or~inul esenie-
nilor, la Engaddi, unde a invatat traditia ezoterica a profetilor.
In sanul esenienilor, Iisus a primit in cea mai mare taina
initierea superioara, de gradulal patrulea, care nuse acorda
decat unei misiuni profetice.
In cadrul acestui ordin, i s-a aratat lui Iisus potirul de aur,
simbol al initierii supreme, din care ar fi baut Moise ~iAvraam,
care a primit de la Melchisedec aceea~i initiere, sub fornia de
paine §i vin. Aceasta se oferea numai unui om in care se recu-
no~teau semnele unei misiuni profetice, pe care sa ~i-odesco-
pere el insu~i, caci aceasta este legea initiatului: "Nimic din
afara, totu.!dinauntru". . .. .
Confirmarea di Iisus a fost un mare initiat, care cuno~tea
lumea spiritelor ~icon~tiinta cosmica, 0 avem din convorbirea
lui eu Nieodim, un fariseu erudit. Acestea, intalnindu-se in
taina cu Iisus, ii ziee: "Invatatorule, noi ~~~.r;ti.e§tiun invatat
venit din partea lui Dumnezeu, dici nimeni n-ar putea sa faea
minunile pe care Ie infaptuie~ti, daca nu este alaturi de El".
Ii'susIi raspunde: ,,Adevarat iti spun ca, daca un om nu se na§te
din nou, nu poate vedea imparatia lui Dumnezeu". Aeeasta
inseamna ca numai dupa moarte se poate cunoa$te adevarata
e~iste11taa spiritului $i con$tiinta divina, caci numai dupa
moarte are loe adevarata na$tere spirituala.
180
 L. ; , r

, . .~. r
. ' ,'..' '" ~ ...,. ;

1. ABD-SHIN, Dans la Lumiere de la verite, Editions Fran_~aises

, ,dQ Graal, Strasbourg 1~87 vo'., 1,2,3
~. ALEXANDRIAN, Istoria, filozofiei oculte, Ed. Humanitas,
Bucure~ti,1994 '- -- :

3. APOSTOLESCU SANDA (trad1;1cere),Manual de acupunctura

chinezeasca, Ed. Medicalii, 1982
4. ASIMOV I., Civilizatii extraterestre, Ed. Politidi, 1983
5. 'ALECU UNGUREANU MARIA, Viata sexualii ,1 casatoria,
- Ed. ~tiintificli,Bucure~ti,1968 '
6. ALLI;:AURENE, Parapsychologieet divination, Encic10pedie
" ~;~ de laDivination,; Ed. Tchou' ""',;,,
7. BADIU C. TEODORESCU-EXARCU, Fiziologia ,i flziopa-
tologia sistemului nervos, Ed. Medical!, 1978
8. BALAcEANU-STOLNICI CONSTANTIN, Anatomi,tii in
cautarea sufletului, Ed.-Albatros,Bucure~ti,1981 .
9. BALAN IOANIDIE, Convorbiri duhovnice,ti, Ed. Episeopia
Romanului ~iHu~ilor, Arta,Grafieii, Bucure~ti, 1992
10. BARABOTHODAL, Cartea tibetanii a mortilor, Ed. Area,
Arad . '

11. BERDIAEV NIKOLAI, Sensul creatiei, Ed. Humanitas,

Bueure~ti, 1992
12. BUEU GR CAURURGIA, Sistemul organo-vegetal, Ed.
Medicala, 1956
13. BUDEANU CONSTANTIN, Bioritmurile ~iviata umana, Ed.
Cerna, 1992
14. BUHLER WALTHER, Meditapa, cale a cunoa~terii, Ed.,
. Sophia Arad, 1992
15. BRIA ION, Iisus Hristos, Ed. Encielopedia, Bueure~ti, 1992
16. BRIAN INGLIS, Encic10pedia fenomenelor paranormale, Ed.
Vlado, Bucure~ti, 1993
I
17. BRIAN WEISS, 0 marturiea reincarnarii, Ed. Lotus, ,
i Bueure~ti, 1992
I 18. BRUNTON PAUL, India secreta, Ed. Forum
181

I
L