Colectia ANIM Colectie aprut sub ngrijirea ProI. Dr.

Ioianda MitroIan
Adrian Nu!
NCHISORILE INVIZIBILE
ReIlectiile unui psihoterapeut nonconIormist
Editura SPER Colectia ,ANIM", Nr. 4 Bucuresti, 2004
Cartea a aprut sub egida
Societtii de Psihoterapie Experiential Romn
2004 Adrian Nut ISBN 973-8383-21-8
Toate drepturile sunt rezervate autorului. Nici o parte a lucrrii nu poate Ii copiat, tradus sau
reprodus n orice Iel Ir acordul scris al editurii.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei
NUT, ADRIAN
nchisorile invizibile: reIlectiile unui psihoterapeut nonconIormist / Adrian Nut - Bucuresti:
Editura S.P.E.R., 2004 ISBN 973-8383-21-8
DiIuzare - Editura SPER Bdul. Chisinu 12, Sect. 2, Bucuresti Tel/Fax: 021.314.89.72
Culegere computerizat: Camelia Dumitru
Tehnoredactare: Adrian Luca Coperta: Ctlin Andrei
Imagine copert: Iolanda MitroIan
2
INTRODUCEREA DE LA NCEPUT
21 iulie. Soarele se pregteste s intre n Leu. Luna tranziteaz peste Pluton natal, n semnul
Fecioarei. Accsta e momentul n care ncep o nou carte. A treisprezecea. Adic prima dintr-un nou
ciclu. Ea contine conIerintele pe care nu le-am tinut niciodat. Motivele pentru care nu le-am tinut
sunt dou. Mai nti, nu m-a invitat nimeni. Din Iericire! Apoi, chiar dac m-ar Ii invitat, as Ii
reIuzat, deoarece nu-mi place s cltoresc.
Totusi, pentru a nu priva posteritatea de cteva gnduri de o valoare inestimabil, le-am
adunat n aceast carte care, evident, are un pret. Acest pret nu se reIer ns la banii pe care i-ai
scos din buzunar. Abia urmeaz s descoperi la ceea ce vei renunta. Renuntnd, nu vei mai Ii
acelasi. Sau aceeasi. Dac nu esti o persoan deschis ctre asemenea transIormri, opreste-te chiar
acum. Desi cred c este prea trziu. Am stabilit deja o legtur cu Tine.
CUPRINS
Introducerea de la nceput.............................................. 3
Dependenta..................................................................... 3
Dumnezeu....................................................................... 8
Umorul........................................................................... 12
Si dac viata este o pies de teatru?............................... 14
Iisus din Nazareth.......................................................... 18
Posesivitatea................................................................... 25
Sinele.............................................................................. 28
De ce vrei s devii psihoterapeut?.......................... ....... 32
Teorema ultimului discipol ............................................ 36
ncheierea de la sIrsit.................................................... 38
DEPENDEN!A
Exist dou Ieluri de dependent. Le voi numi "material" si "psihologic". Pentru a Ii viu
am nevoie de hran, de ap, de aer. Depind de aceste elemente. Aceasta este dependenta material.
Ea Iace parte din ordinea lucrurilor, prin urmare este natural. Este n regul. Devine periculoas
sau nenatural cnd, de pild, nu poti supravietui Ir un anumit tip de hran. Dac nu pot tri Ir
carne am iesit din ordinea lucrurilor. Sunt dependent ntr-un alt sens. Patologic. Absenta crnii m
Iace s suIr. M tulbur, m d peste cap. Sunt neIericit.
Pentru a supravietui psihologic am nevoie de hran psihologic. Depind de ea. Am nevoie de
aIectiune, recunoastere, apreciere. Aceasta este dependenta psihologic n sensul ei natural. Este
O.K. Ca si n cazul precedent, devine nociv cnd am nevoie ca aceste "alimente" s vin de la
cineva anume. De exemplu, vreau neaprat ca tata s m iubeasc (s presupunem c sunt Iat). Nu
conteaz c alti brbati sunt aIectuosi cu mine. Eu vreau ca tata s ma iubeasc! Dar tata nu m
iubeste si eu suIr. Sunt proIund neIericit. Sunt dependent emotional. Acesta este sensul n care
voi Iolosi n continuare termenul de "dependent".
ntr-o lume n care totul este interconectat, independenta este imposibil. Un anumit grad de
dependent este binevenit si util. Dincolo ns de acest punct optim, dependenta produce suIerint.
Iat ce voi analiza mai departe.
Care este substratul dependentei? Este actul de a te ag(a de... un printe, un partener, un
copil, un proIesor, un prieten. De ce te agti? Din ignoran(. Nu stii cine esti. Ignoranta conduce la
dependenta, iar dependenta conduce la suIerint. Aceasta este ecuatia. Pe invers, cunoasterea
conduce la libertate, iar experienta liberttii te Iace Iericit. E simplu.
Totusi, daca privim putin n jur, gsim cu diIicultate oameni att de ferici(i. Eu unul nu
3
gsesc. Care este explicatia? Deja o stii. Oamenii nu stiu cine sunt. Asta nu m mir. Ceea ce m
stupeIiaz este c oamenii nu vor s aIle cine sunt ei cu adevrat. Ca urmare a acestei
indisponibilitti ajung ei s se conIrunte cu tot Ielul de probleme. O parte din aceste probleme
asigur prosperitatea breslei din care Iac parte. ntr-o lume armonioas nu vor mai exista
psihoterapeuti, tot asa cum nu vor mai exista medici. Pentru colegii mei mai anxiosi, i anunt c
aceast perspectiv este extrem de ndeprtat. Si noi si copiii nostri vom tri decent de pe urma
problemelor de dependent psihologic.
S revin la exemplul cu Iata si cu tatl ei. Este o situatie pe care o ntlnesc Irecvent (nu c
dependenta de mam ar Ii mai rar!). Stau si m- ntreb n sinea mea: De ce? De ce aceast
cramponare? De ce astepti ca un munte de gheat s devin un vulcan? Mcar unul plpnd. Adic
putin cldur. Ce rost are s bati la o us care este zidit proIesionist? Evident, acest comportament
nu este rational. Este irational. Prin urmare, bazele lui sunt de tip aIectiv. S-ti prezint cteva.
Astepti ceea ce nu vei primi niciodat pentru c dorinta ta mai adnc este s te pedepsesti.
n adncul tu, vrei s suIeri si ai gsit o modalitate inIailibil de a-ti produce singur suIerint. Bati
n nestire la o us n spatele creia nu se aIl nimeni. Dar de ce vrei s te pedepsesti? Desigur,
pentru c ai gresit undeva. Care o Ii greseala asta? Rspunsurile sunt variate.
De exemplu, ai gresit pentru c te-ai nscut Iat. ntr-o variant mai scurt, ai gresit pentru
c te-ai nscut. Printii ti nu-si doreau un copil, iar tu te-ai ncptnat s apari. Sau tatl tu si
dorea un biat si s-a ntmplat ca tu s te nasti Iat. Nici nu e nevoie ca printii s-ti Ii spus asta
explicit. La nivel inconstient tu esti intens conectat cu ei si ai putut simti. Nu te-ai simtit dorit. Cu
mintea ta de copil, ti-ai asumat Iaptul de a te Ii nscut ca pe o eroare personal, pentru care trebuie
s pltesti, O greseal care trebuie ispsit prin suIerint.
Hai s ne gndim putin! Cum poti Ii tu responsabil pentru dorintele tatlui tu de a avea un
biat/un urmas? Singurul responsabil pentru aceast dorint este chiar tatl tu. Tu te-ai nscut Iat
si te poti bucura pentru asta. Tatl tu suIer nu pentru c tu esti ntr-un anumit Iel, ci pentru c
dorin(a lui este ntr-un anumit fel. El suIer si asta n-are nici o legtur cu tine. Trebuie s nvete
s accepte aceast Irustrare. Este un examen pe care l va promova sau nu, depinde numai de el. l
poti ajuta dac te solicit, dar n-are nici un sens s te nvinovtesti. Dac o Iaci totusi, ncercnd s
te comporti ca un biat, te invit s te cercetezi mai atent. Afl cine eyti! Pentru c, strduindu-te s
Iii un biat, te-ai identiIicat cu tatl tu (cu dorinta lui). n plan Iantasmatic, tu esti biatul pe care
tata si l-a dorit. Cnd el va Ii multumit, te va iubi. Iar a Ii biat nu se reduce la a nu purta rochii, a
avea prul scurt sau a reIuza s Iii elegant. Poate merge pn la a Iace 2 Iacultti sau a avea, cu
orice pret, succes social - acestea Iiind sublimri ale atributelor masculinittii.
S-ti povestesc despre alt "greseal". "Printii s-au desprtit (nu se nteleg) din cauza mea".
Cu aceeasi minte de copil, ti asumi responsabilitatea pentru conIlicte sau divort. E uimitoare mintea
de copil, nu-i asa? Are o caracteristic interesant. Se numeste omnipoten(a infantil. Copilul
crede c poate s Iac orice, deoarece, n special n primii ani, contactul lui cu realitatea e Ioarte
slab, n sensul ca e mediat doar de simturi. Capacitatea de discriminare se dezvolt mai trziu. Prin
urmare, prin simpla lui prezent, copilul crede c poate crea nentelegere si chiar violent ntre
printi. AstIel si asum o responsabilitate care nu-i apartine. Mai trziu, pentru a-si ispsi
culpabilitatea, Iata, ncredintat mamei dup divort, asteapt zadarnic revenirea tatlui la sentimente
mai bune. "Din cauza mea mama 1-a prsit pe tata. Tata suIer. Cnd m va iubi din nou, nseamn
c m-a iertat. Voi astepta pn atunci".
Te invit din nou la putin luciditate. Mama si tata nu se nteleg din motive care n-au nimic
de-a Iace cu tine. Nu stiu s comunice, nu sunt capabili s se accepte unul pe altul, sunt
incompatibili sau, cine stie, se ursc. Te-ai nscut n aceast Iamilie, e adevrat, dar nu ai nici un Iel
de responsabilitate pentru diIiculttile lor de contact, pentru viziunile lor diIerite asupra lumii sau
pentru valorile n care cred. Dac au ales s se despart, ceea ce poti Iace este s respecti aceast
decizie. Nu-ti imagina c este o decizie luat de tine! Dac-ti place s crezi asta, te inIormez c
triesti ntr-o lume a iluziilor, din care bucuria lipseste cu desvrsire. Crede-m pe cuvnt!
4
Bucuria face parte din realitate.
O alt baz emotional este nevoia de putere. Tata nu te iubeste, dar tu l vei determina s o
Iac. Ai nevoie sa te simti puternic, adic s simti c ai o putere asupra sentimentelor altcuiva. Nu
mai comentez, aceasta este tot o nevoie de tip inIantil, adic vine dintr-o zon imatur a psihicului.
Cnd tata te va iubi, puterea ta ti va Ii conIirmat. Pn atunci suIeri si te zbati Ir ncetare,
deoarece absenta conIirmrii este echivalent cu sentimentul de neputint. Ori, acesta este exact
sentimentul de care Iugi, ncercnd, n toate Ielurile, s schimbi atitudinea tatlui tu. Eyti o
lupttoare, recunosc. Cineva cu un nivel energetic mai redus ar Ii abandonat, reIugiindu-se n rolul
de victim. Tu nu esti genul care s se resemneze. Problema este c unele lupte nu pot Ii cstigate
niciodat. La o scar mai mare, este ca si cum ai lupta mpotriva Soarelui, nelsndu-1 s apun.
Dac nu cauti o putere nerealist si te multumesti cu puterea inteligentei, cnd Soarele se retrage si
ntunericul se las peste lume, te poti retrage si tu ntr-un somn odihnitor.
n sIrsit, un alt motiv pentru care bati la o us ermetic nchis este nevoia de superioritate
moral. Este tot o problematic a puterii. "Priviti-m, iat cum m sacriIic". n contrast cu lipsa de
sensibilitate, indiIerenta sau agresivitatea lui, ai ocazia s pari o persoan nobil. Ti-ai comandat
deja o statuie? Este o ntrebare pe care o pun ntotdeauna clientilor mei cu aceast dinamic. Faptul
ca ei zmbesc m Iace s cred c vindecarea mai este posibil.
Ar mai Ii si alte motivatii. Te las pe tine s le descoperi, dac esti mnat si de altceva dect
de curiozitate epistemic. Daca nu reusesti, stii unde s suni.
M gndesc uneori c dependenta este ca o entitate atras de anumite relatii, tot asa cum
gndacii sunt atrasi de resturile de mncare din buctriile nengrijite. O entitate, deci o Iiint care
se hrneste cu energiile celor doi dependenti. Ah! Am uitat s precizez. Niciodat nu exist un
singur dependent. Dac dependenta lui A Iat de B este vizibil si recunoscut, adesea dependenta
lui B Iat de A este neconstientizat si negat. Ca s m agt de tine tu trebuie s-mi oIeri ceva de
care s m agt. Dac tu nu ai avea nici o satisIactie, nu mi-ai oIeri nimic de care s m prind.
Evident, eu m-as putea roti n jurul tu, dar asemeni unui avion care se roteste n jurul unui
aeroport, dar nu aterizeaz, deoarece turnul de control nu-i permite asta. Dac pilotul mai are putin
judecat, va cuta un alt aeroport, nainte s epuizeze combustibilul. Rostul unei terapii, ntre altele,
este s-i trezeasc pilotului aceast judecat, evitnd catastroIa.
Unele relatii de cuplu seamn, ntr- adevr, cu buctriile murdare. Poate ti par nesuIerit
Icnd astIel de aIirmatii. Asta e. Deocamadat nu depind de aprecierea ta. 2 oameni intr n relatia
de cuplu (sau n relatia proIesional de ajutor) Ir s Ii Icut ordine n ei nsisi. Le spun studentilor
mei c bun parte din travaliul devenirii proIesionale are legtur cu salubritatea. Dup ce ai Icut
curtenie n tine nsuti, l poti asista si pe cellalt n acest proces. AltIel, apropiindu-te de el n plan
psihologic, este ca si cum l-ai mbratisa bine, hainele tale Iiind pline de noroi. El poate pleca de la
tine mai putin curat dect a venit.
Cum ajungi s Iii dependent de iubitul tu? Cum ajungi s depinzi de iubita ta? Cum e
posibil ca Iericirea ta s depind de o alt persoan? Am un rspuns greu de digerat. Acestea nu sunt
relatii ntemeiate pe dragoste. Sunt relatii n care aIectiunea este amestecat cu Irica. Sunt relatii n
care cei doi nu au crescut suIicient de mult psihologic. Nu sunt suIicient de liberi. Aceasta este
credinta mea. Doar oamenii liberi pot iubi cu adevrat. Prin "a iubi cu adevrat" nteleg o iubire
pur, n care nu exist nici o temere.
S detaliez: atunci cnd iubesti nu ceri nimic n schimb. Te bucuri pentru c iubesti. Nu
exist nici o conditie. Bucuria de a iubi este scopul.
Te bucuri c poti iubi pc cineva. Te bucuri pentru c ti exprimi dragostea.
Cnd spui "Te iubesc. Nu pleca. Nu pot tri Ir tine", desi poti Ii convins c iubesti, te
asigur c nu iubesti. Ceea ce tu simti este o combinatie de aIectiune si teama de singurtate. Cu
greu vei recunoaste asta. Ins acesta este adevrul gol-golut: te agti de cellalt deoarece nu crezi c
te vei descurca Ir el. Nu crezi c-ti poti asuma o viat de unul singur, cel putin pentru o perioad
(pn stabilesti o relatie cu altcineva). Nu te simti suIicient de pregtit sau puternic pentru a Iace
5
Iat vietii de pe o pozitie independent. Te temi. La nivel psihologic, esti nc un copil care are
nevoie de un printe. Are nevoie de cineva care s-1 protejeze ntr-o lume ostil sau indiIerent. De
aceea, iubirea ta are o component inIantil. Nu este iubirea unui adult care druieste, ci este iubirea
unui copil pentru printele su. OIeri aIectiune, ns la schimb. Nu esti suIicient de centrat n tine
nsuti pentru a oIeri aIectiune Ir a astepta nimic n schimb.
Cnd spui "Te iubesc. Nu sunt de acord s te ntlnesti cu alt Iemeie/alt brbat" situatia e
relativ asemntoare. Te temi de pierdere! Dac cealalt Iemeie este mai atrgtoare? Dac cellalt
brbat este mai interesant? Te simti amenintat. Cealalt persoan s-ar putea dovedi, pentru
partenerul tu, mai bun ca tine. S-ar putea s o aleag pe ea, ceea ce nseamn c tu vei rmne
singur. Doar nu vrei s ajungi aici! Doar ti iubesti partenerul, n-o s permiti asa ceva!
Aceasta nu este iubire, deoarece iubirea extinde libertatea. Iubirea autentic l ajut pe
cellalt s evolueze, s-si depseasc limitele, s-si mbogteasc experienta, s se cunoasc n
proIunzime. Iubirea adevrat nu limiteaz, nu pune bariere, nu creeaz nchisori. nchisorile
sunt create din Iric. Majoritatea sunt invizibile (ntelegi acum titlul crtii?).
Dezaprobnd, condamnnd sau pedepsind nevoia lui de a-si petrcce timpul cu altcineva (nu
neaprat un partener erotic), te aperi de propria teama de pierdere si abandon. Instrumentul pe care
l Iolosesti este controlul. Controlul nu este iubire! Rdcina nevoii de control este insecuritatea.
Dac ai Ii sigur pe tine, i-ai acorda celuilalt toat libertatea din lume. ti vei asuma riscul ca el,
bucurndu-se de aceast libertate, s ntlneasc pe cineva mai potrivit sau mai stimulativ. Dac se
ntmpl asta nu-ti modiIic sentimentele nici mcar cu un milimetru. Tu nu-1 iubesti pentru ca el
s te iubeasc la schimb. Tu iubesti pentru bucuria de a-ti maniIesta aceast putere. A iubi
necondi(ionat este o mare putere! Dac el sau ea pleac ntr-o alt directie, tu nu vei Iugi dup el
ca s-ti exprimi iubirea. Este ca si cum un trandaIir ar alerga dup cineva ca sa-i oIere parIumul.
Iubirea este parIumul Iiintei taie (cnd Iiinta a nIlorit pe deplin). Dac el pleac sau vrea s plece,
nu-1 vei retine. O s Iii trist() o vreme. E Iiresc, cineva drag a plecat din viata ta. Dar iubirea ta
nici nu va seca, nici nu va Ii blocat sa curg spre altcineva.
Dac ceea ce citesti ti pare utopic sau nerealist, ti garantez c este urmtorul nivel de
evolutie pentru noi, locuitorii acestui Pmnt. Am ntlnit pn acum 3 oameni n carne si oase care
s iubeasc n acest Iel. Asta mi d mari sperante, chiar dac mi-au trebuit vreo 20 de ani pn s-i
gsesc.
Cum se atinge acest nivel? Cum se iubeste Ir a Ii dependent? Cum s separi iubirea de
nevoia de a poseda, teama de abandon, nevoia de control, teama de respingere? ntr-un singur Iel.
Aflnd cine eyti.
Cnd stii cine esti, la nivelul cel mai proIund din tine nsuti, poti iubi Ir conditii. Am avut
cteva strIulgerri ale acestei stri, asa c mi permit s Iac pe desteptul, chiar dac n cea mai
mare parte a timpului nu iubesc n acest Iel. Iar a aIla cine esti nseamn a Ii n comuniune cu
miezul divin al Iiintei tale (am numit acest miez Sinele).
Cnd esti n contact cu Sinele nu mai ai nevoie de nimic de la cellalt si nici nu te mai
astepti la ceva de la el. AltIel e ca si cum i-ai cere s-ti aprind o lumnare ziua n amiaza mare. E
ridicol. S-ti simti Sinele este o Iericire att de mare nct primul lucru care-ti vine s-1 Iaci este s
o mprti cu cineva, s o druiesti cuiva. E si o chestie tehnic la mijloc. Dac nu o oIeri exist
riscul s Iii coplesit si s explodezi. Nu c ar Ii ceva ru, dar poate mai vrei s mai stai pe Pmnt.
A aIla cine esti si a-ti maniIesta Sinele este, dup mintea mea putin exaltat n clipa de Iat,
esenta cutrii spirituale. Cei care depind de o alt Iiint pentru a Ii Iericiti sunt undeva pe traseu
sau Iac primele miscri de nclzire pentru a pleca la drum.
Nimeni din aIara ta nu te poate Iace cu adevrat Iericit. Poti avea momente de bucurie, poti
s te simti bine perioade mai mari de timp, poti tri chiar o viat agreabil. Dar fericit n sensul cel
mai nalt esti doar n contact cu Sinele (pentru cititorii mai religiosi reIormulez; doar n comuniune
cu Dumnezeu. Si adaug; Dumnezeu locuieste nuntrul tu. Pentru crtitori, vezi Luca 17,21: "Cci
mprtia lui Dumnezeu este nuntrul vostru").
6
Cum ai putea s te mai agti de cineva cnd triesti aceast Iericire? Poti s te bucuri
mpreun cu cineva, s mprtsesti aceast Iericire cu ea. Dar ea, dac pleac, nu pleac si cu
Iericirea ta. Fericirea rmne cu tine! Te-ai prins? De aceea nu te cramponezi, de aceea respecti si
ncurajezi libertatea.
Sunt constient c lucrurile despre care scriu sunt la tel de rspndite n relatiile de cuplu ca
milioanele de dolari prin buzunarele mele. Exist ns cel putin un nivel al realittii, cel al
reprezentrilor, unde ele deja exist. Ceea ce azi este reprezentare mine va Ii dorint, iar poimine
realitate concret. Sunt sigur de asta, altIel as renunta la scris pentru activitti mai proIitabile
precum politica sau traIicul de droguri.
Partea minunat din toate relatiile de cuplu neIericite este c ti arat unde nu exist
fericirea. Fericirea ta nu se aIl n cellalt! S-ar putea s-ti ia Ioarte mult timp (vieti ntregi) ca s
nveti asta, ns n cele din urm vei nvta. Dup ce cazi de mai multe ori n aceeasi groap, n cele
din urm o vei ocoli. Sper s nu ntelegi de aici c sunt mpotriva relatiilor de cuplu. Sunt pentru!
M intereseaz si sustin orice situatie de viata care te poate nvta ceva proIund. Relatia de cuplu
este o astIel de situatie. Problema nu este cu relatiile de cuplu. Problema este cu oamenii care suIer
n relatii de cuplu Ir s nvete nimic. Iar categoria cea mai neIericit e constituit din cei care
suIer si pretind c sunt Iericiti.
Voi ncheia acest capitol despre dependen( reIerindu-m la relatiile dintre printi si copii.
Aceast dependent se maniIest pe 4 axe: mam - Iiu, tat - Iiic, mam - Iiic, tat - Iiu.
Dependenta mam - Iiu creeaz un cuplu imposibil. Este tipul de relatie care nici nu se poate
consuma, deoarece nu este natural (Iiul nu are relatii sexuale cu mama), nici nu se poate desIace,
din cauza intensittii ei. Aceast Iuziune mam - Iiu este Iacilitat de absenta psihologic a tatlui.
Atentie, viitori tati! Dac tatl nu intervine pentru a bara calea Iiului ctre mam ("ea este sotia
mea!"), iar mama are propriile ei probleme nerezolvate, riscul Iuziunii creste Ioarte mult. La aceasta
se poate aduga Iorta arhetipal a maternittii, de care o Iemeie poate Ii coplesit.
Dependenta tat - Iiic se bazeaz si ea pe atractia natural a unui sex pentru cellalt.
Dincolo de dorintele incestuoase, tatii neimplicati aIectiv, reci sau indiIerenti produc traume cu care
Iiicele lor se pot lupta chiar toat viata, cutnd n partenerii lor rspunsul care le-a Iost reIuzat de
cei mai importanti brbati din viata lor, brbati pe care continu s-i contin.
Cnd tatl este absent, mama si Iiica pot intr ntr-o relatie de iubire - ur, iubire pentru c
singura surs de aIectiune este cea matern, ur pentru c aceast aIectiune devine suIocant.
Adesea Iiica se trezeste ca purttoare a dorintelor nemplinite ale mamei. Copiii care primesc
sarcina de a realiza visurile nemplinite ale printilor, stii povestea. n plus, cnd mama a ncercat s
Iac totul pentru Iiic, n adolescent, cnd apar primele tentative de individualizare, Iiica se
descoper prins cu lantul culpabilittii. Pentru a creste si a deveni Iemeie, ea trebuie s se separe
de mam, separare ce este resimtit de mam ca respingere. Mamele care rezolva aceast
dependent regsesc n ele Iemeia mult vreme negat, deschiznd, simultan, calea Iiicelor ctre
liberatate.
Dependenta tat - Iiu se produce cnd mama a disprut sau si-a respins Iiul, aruncndu-1 n
bratele tatlui. SupraidentiIicare cu un model masculin blocheaz maniIestarea individualittii
tnrului brbat, tot asa cum coalitia tat - Iiu mpotriva Iemeii ostile din Iamilia lor i poate bloca
ntr-un tipar de respingere inconstient a Iemeilor.
Un caz special asupra cruia insist este hiperprotec(ia parental. Nu este genul meu s Iiu
excesiv de blnd, asa c voi numi direct aceast atitudine incompeten( psihologic. Nu esti un
printe bun dac i oIeri totul copilului tu, dac ncerci s-1 Ieresti de toate greuttile si s-i
satisIaci toate dorintele.
Hiperprotectia este o Iorm ascuns de maniIestare a agresivittii la adresa copilului. n ce
Iel? Iat cum: dac nu l lasi s se lupte singur cu anumite frustrri, n el nu se trezesc capacitti
si puteri de care va avea nevoie mai trziu. Este ca si cum ai continua s-1 duci n brate de team c,
ncercnd sa mearg singur, va cdea. EI trebuie s cad yi s nve(e s se ridice! AstIel spus,
7
trebuie s se conIrunte cu Irustrri corespunztoare nivelului su de dezvoltare. Dac sunt prea
intense, nu le va putea integra. ns dac lipsesc, creativitatea lui nu va Ii stimulat. Va nvta s Iie
pasiv si dependent.
Printii hiperprotectori cresc copii dependenti. Acestia devin moi si intr n relatii de
dependent, retrind astIel singurul tip de relatie cu care au Iost obisnuiti. Fr mijloace adecvate de
a Iace Iat lumii, se vor reIugia n bratele unui printe simbolic, probabil salvator de proIesie
(semnal de alarm pentru tinerii terapeuti, excesiv de binevoitori n raport cu clientii lor!).
Iesirea din dependenta generat de supraprotectie se Iace prin revolt. Nu trebuie s-ti ceri
scuze nimnui pentru ceea ce simti. E Iiresc s Iii Iurios dac initiativa si autonomia ta au Iost
blocate. Nu e deloc anormal s-ti ursti printele cnd acesta s-a strduit s nu-ti lipseasc nimic.
Dup ce vei exprima aceast ur, vei putea tri, pentru prima oar, un autentic sentiment de
recunostint.
DUMNEZEU
nc de la nceput trebuie s-ti spun ceva. Nu-mi place acest cuvnt. Hei, n-am spus c nu-
mi place realitatea pe care cuvntul o indic. Nici vorb de asta. Nu-mi place cuvntul. Sunt mai
mpcat cu sinonime precum Absolutul, Tao, Brahman, Vidul, Sinele. Cel mai mult mi place
Sinele. Dar chiar si Sinele sun cumva abstract Echivalentele lingvistice mai apropiate de
experienta uman obisnuit sunt Iericirea, iubirea, conytien(a, libertatea. Toate se reIer la una si
aceeasi Realitate care, de Iapt, nu poate Ii numit.
Putini oameni ti vor spune c l caut pe Dumnezeu, c telul lor n aceast viat este
comuniunea cu Dumnezeu. Dar toti oamenii caut s Iie Iericiti. Ce nseamn asta? nseamn c l
caut pe Dumnezeu, Ir s-1 numeasc asa.
Din acest punct de vedere toti oamenii care s-au nvrednicit s se nasc n aceast lume sunt
niste cuttori spirituali. Ei l caut cu pasiune pe Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu poate s stea
linistit. Este extrem de cutat. Nu aceasta este problema. Problema este nivelul de constientizare. n
Iunctie de acest nivel Dumnezeu sau Fericirea Suprem sunt cutate n mncare, butur,
sexualitate, putere si succes social, relatii, creatia artistic, asceza religioas. Am uitat ceva?
Este ca si cum Dumnezeu ar avea niveluri, iar noi trecem de la un nivel la altul. Dumnezeu
este putin prezent ntr-o mncare savuroas, dar si ntr-o Irumoas relatie de prietenie. Dup ce ai
devenit un expert n mncruri, instinctiv vei cuta altceva, deoarece nu te vei simti mplinit.
Experimentnd o prietenie minunat vei constata c nuntrul tu persist o anumit nemultumire.
Si vei pleca spre urmtorul nivel.
ntr-o alt analogie, este ca si cum mult vreme ai Iost atras de pietricele colorate si l un
moment dat descoperi pietrele pretioase. Nu-ti va mai psa de pietricelele adunate cu attea eIorturi.
Ce nseamn asta? nseamn c te-ai maturizat.
Pentru un pusti de 8-9 ani sexul nu are nici o semniIicatie.: Poti s-i vorbesti despre asta Ir
s-i trezesti nici o pornire erotic. Dar pe la 13-14 ani nu mai trebuie s-i vorbesti deloc. ti vorbeste
el. De ce? Pentru c a atins o anumit vrst la care sexualitatea se trezeste n mod natural. A
crescut.
Ceva asemntor se ntmpl cu spiritualitatea. Ai nevoie de o anumit vrst interioar,
de o anumit maturitate luntric. Nu m reIer la vrsta corpului Iizic. Dac ai 70 de ani asta nu
nseamn c esti suIicient de matur psihologic pentru a-l descoperi pe Dumnezeu. E nevoie de o
experient extraordinar pentru a porni n cutarea aspectului ultim al lui Dumnezeu. Aceast
experient nu se acumuleaz ntr-o singur viat. Nu are cum. E nevoie de multe vieti pentru ca
lumea s nu te mai atrag, s simti c ea nu te mplineste complet. Aceasta este maturitatea. Asa se
naste aspira(ia spiritual. Vrei s atingi acea Iericire care este continu si ntotdeauna proaspt,
neschimbat si totusi nou. Vrei s-1 cunosti pe Dumnezeu pentru c nimic din creatia lui nu te-a
satisIcut pe deplin. Ai gustat din toate tipurile de hran, multe ti-au plcut, ns nici una nu ti-a
8
oIerit o bucurie durabil, ntotdeauna n tine a rmas un anumit gol. Majoritatea cuttorilor apartin
acestei categorii. Mai exist ns o categorie, mult mai restrns. Este vorba despre oameni cu o
experient mai putin bogat, dar un nivel foarte nalt de inteligen( intuitiv. Probabil si tu esti
un astIel de om, altIel nu ai Ii ajuns s citesti aceast carte. Acesti oameni si dau scama c nu e
necesar s Iac toat experientele posibile pentru a se simti, n Iinal, neIericiti sau dezamgiti. Nu e
obligatoriu s ai relatii sexuale cu sute de Iemei pentru a realiza c Iiinta ta nu se reduce Ia penis.
Nu e un imperativ s citesti mii de crti pentru a ntelege c esti mai mult dect o minte rational.
Pentru astIel de oameni, dorintele pentru ceea ce este Iinit sau limitat si pierd semniIicatia. ntr-o
clipa de iluminare, ei nteleg caracterul amgitor al acestei lumi. Se nasc din nou. "Adevrat,
adevrat ti spun c cine nu se va naste din nou cu nici un chip nu va vedea mprtia lui
Dumnezeu" (loan, 3, 3). Asa ncepe cutarea si, o dat cu ea, o serie nou de probleme. Nu e o
nebunie? Chiar exist o Iericire inIinit? A atins-o cineva? Exist o cale, o tehnic, o metod?
S-ti dau o veste bun. Exist aya ceva! Multi oameni pn la tine au experimentat
beatitudinea si unii chiar au vorbit despre asta. Probabil multi oameni dup tine si vor nlta
constiinta pn la acest nivel. ntrebarea este alta. Ce vei Iace tu? Si pentru c ntrebarea contine o
doz de anxietate, o s-ti mai dau o veste ncurajatoare. Nu doar tu l cauti pe Dumnezeu. $i
Dumnezeu te caut pe tine!
Stii parabola Fiului Risipitor? Fiul cel tnr pleac ntr-o tar ndeprtat unde si risipeste
averea ducnd o viat destrblat. ncepe s suIere si, n cele din urm, se ntoarce la tatl su.
Acesta nu numai c l primeste, dar se si bucur nespus pentru ntoarcerea lui. Nu la Iel se bucur
Iiul cel mare, care rmsese acas, dar asta e o problem clasic de gelozie Iratern pe care n-o voi
analiza acum.
Aceast parabol dateaz de 2000 de ani. ntre timp lucrurile s-au schimbat putin. Tatl nu-1
mai asteapt pe Iiu. A plecat n cutarea lui! Cred c Dumnezeu e putin ngrijorat de intensitatea
propriei sale Puteri Creatoare de Iluzii (pe care hindusii o numesc maya). Poate ca a exagerat putin
crend o lume att de amgitoare nct oamenii au rmas blocati n htisurile ei.
Eu simt c Dumnezeu l caut pe cel care-1 caut. Este aici un gen de mprtsire care
lipseste cnd eu l caut pe Dumnezeu, iar El st undeva, picior peste picior, asteptnd s ajung.
Cutarea are mai mult Irumusete cnd este reciproc. La un alt nivel, seamn cu un brbat si o
Iemeie, suIlete pereche, care se caut inconstient unul pe cellalt, singura lor certitudine Iiind c
cellalt exist. Cam asa e si cu Dumnezeu, cu diIerenta c El e Iubitul, Iubita, Mama, Tata, Fratele,
Sora, Prietenul, Maestrul sau oricine altcineva de care ti este asa de dor nct crezi c o s mori
dac nu-1 ntlnesti.
Si acum s-ti dau a treia veste bun si ultima pe ziua de azi: tu eyti Dumnezeu! Sun a
blasIemie? Depinde la ce tip de conditionare ai Iost supus. Depinde cine gndeste n locul tu.
Depinde ce stupiditti ti-au Iost ndesate n cap. Nu este o blasIemie. O s Iormulez altIel:
Dumnezeu exist nuntrul tu! Este centrul Iiintei tale! Sun mai acceptabil? De Iapt am spus
acelasi lucru. La nivelul cel mai adnc, tu si Dumnezeu sunteti Unul. Pe scurt: Tu esti Dumnezeu.
Acolo, n centru, nu exist nici o deosebire. "Eu si Tatl Meu una suntem" a spus si lisus (Ioan, 10,
30). A Iost, la momentul respectiv, o blasIemie? Oho, si nc cum! Iisus a pltit scump pentru
onestitatea lui. n India, pentru exact aceeasi aIirmatie, nimeni nu se supar. "Multumesc, stiam".
Problema este cum s Iaci pentru a simti cu toat Iiinta ta ceea ce realizezi la nivel intelectual.
n spatiul civilizatiei crestine, aIirmatia "Tu esti Dumnezeu" naste suspiciune, priviri
chiorse, indignare sau expresive miscri ale capului (cu mesajul "Bietul de el! S-a scrntit de tot").
Cred c de aceea nu-mi place cuvntul "Dumnezeu". l asociez cu aceast urias conditionare
religioas, nceput de la vrsta cea mai Iraged. Te-a ntrebat cineva dac vrei s Iii botezat? AltIel
spus, a avut cineva atta respect pentru tine nct s te ntrebe dac ti doresti asta? ntelegi la ce m
reIer? Nu spun c botezul, ritualul religios al cstoriei sau dogmele crestine sunt rele. Ele risc s
devin astIel n absen(a conytientizrii.
Ceea ce este Icut Ir constientizare nu are nici o legtur cu Dumnezeu. Dumnezeu este
9
Constienta InIinit. A Ii constient nseamn a avea acces Ia EL. Un om constient este mai mult n
serviciul lui Dumnezeu dect 100 de preoti inconstienti. Ortodocsi, catolici, protestanti, budisti, nu
are important. Subliniez asta ca s nu ntelegi c am ceva cu slujitorii religiei crestine. Sunt
mpotriva oricrui tip de conditionare religioas si sunt n totalitate pentru orice sistem sau
ansamblu de tehnici care au ca obiectiv amplificarea sau extinderea conytientei. Dumnezeu
nseamn Constienta, iar Constienta este Bucurie.
O s- mi spui: dar eu sunt constient! Asta nseamn c sunt n contact cu Dumnezeu? Iar eu
ti rspund: crezi c esti cu adevrat conytient? Esti 100 constient? Foloseste acest: criteriu: esti
constient cu adevrat cnd Iiinta ta e plin de Iericire. Cnd inima ta explodeaz de bucurie. Cnd
trebuie neaprat s Iaci ceva, altIel bucuria devine insuportabil. Crezi c nu exist astIel de oameni
printre noi? Te contrazic. Eu am ntlnit ctiva. Nici unul nu sttea retras ntr-o mnstire.
Revenind, o s-ti dau un exemplu privind diIerenta dintre cunoastere si constient. Ele nu
sunt deloc acelasi lucru. Totusi sunt Irecvent conIundate. Stiu pe cineva care Iuma cel putin un
pachet de tigri pe zi. "Sunt constient c mi Iac ru. Dar nu pot s m las". Apoi si-a Icut un
control de rutin la plmni. RadiograIia nu era Ioarte ncurajatoare. n acel moment a renuntat la
Iumat. Abia n acel moment a devenit conytient. Pn atunci nu era. Doar cunoytea Iaptul c
tutunul duneaz grav snttii, ca s citez una dintre cele mai ineIicace propozitii n circulatie.
Cunoasterea nu este constient. Cnd aIirmi c esti constient de eIectele nocive ale Iumatului, tu nu
spui adevrul. Min(i! Nu esti constient. Doar stii c Iumatul este periculos pentru tine si pentru cei
din jur. Dac ai Ii constient ai renun(a chiar n clipa asta! (Presimt c cele 500 de exemplare din
aceast carte vor Ii cumprate de marile companii de tigri, pentru a Ii arse. Dup care mi se va Iace
o oIert pentru a nu mai scrie niciodat despre acest subiect. ns nu cred c au attia bani ct am de
gnd s le cer).
Cunoasterea si constienta, inteligenta si constientizarea sunt conIundate deoarece sunt Ioarte
asemntoare. Inteligenta este Materia ajuns la cel mai nalt grad de puritate. Este Ioarte aproape
de Spirit, Dar nu este Spirit! Este ca si cum ai Ii dat examen de admitere si ai luat 7,99. Ultima
medie a Iost 8,00. Nu are nici o important c esti primul sub linie. Acea sutime a Icut diIerenta.
La Iel este raportul dintre Spirit si Materie, Constient si Cunoastere. Oamenii inteligenti nu sunt
neaprat constienti. Mediul n care m nvrt, compus aproape exclusiv din oameni inteligenti, mi
oIer permanent dovezi. ntr-un anumit sens, si reciproca este valabil. Oamenii constienti nu sunt
obligatoriu inteligenti, n sensul de a Ii eruditi, cunosctori a ctorva limbi strine sau posesori de
doctorate. Acestea sunt podoabe sociale la care un om constient recurge doar pentru a participa la
un anumit joc. n rest, oamenii constienti au o puternic inteligent intuitiv, care le permite s
navigheze cu gratie pe oceanul nvolburat al lumii. Istoria a consemnat cazuri de iluminati practic
analIabeti, detinnd ns o ntelepciune care n mod evident nu si avea sursa n aceast lume.
Dumnezeu este Constient. n acest caz, ce este constienta? n nici un caz nu este
cunoastere. Sper c ti-am demonstrat asta. Dar ce este? mi vine greu s explic. De ani de zile mi
bat capul cu asta. Este ceva ce depseste nivelul mental. Este ca si cum m-ai ntreba cum arata
albastrul, tu Iiind orb. Ce-as putea sa spun? "Arat ca o muzic linistitoare". "PerIect, acum stiu
cum arat albastrul!". Nu! Nu stii. Eventual ti-ai Icut o idee, dar nu stii. Dar tu insisti. Esti tenace.
Vrei s stii cum arat albastrul. "Este dulce, acrisor sau srat?" M pui n ncurctur. Ce s-ti
rspund? "Este catiIelat, aspr, rugoas?" Deja ncep s m enervez. As vrea s te ajut dar nu pot.
Nu este nici catiIelat, nici aspr, nici rugoas, nici puIoas, nici dur, mama ei de culoare! Nici
asa, nici asa! (Neti - Neti, Iaimoasa tehnic vedantin de realizare spiritual).
Pot s Iac analogii, asocieri, s ncerc s-ti oIer repere. Desi, ntre noi Iie vorba, cel mai bine
ar Ii s te duci s te operezi la ochi. Constienta este atentie, claritate, luciditate, trezire. Este ca
atunci cnd te trezesti din somn. Chiar dac ai avut un vis ncnttor, ceea ce simti Iiind treaz are o
claritate cu totul diIerit. Din acest motiv, unele traditii spirituale compar realizarea spiritual cu
trezirea dintr-un vis. Ce este constienta? Este martorul acestui vis. Martorul este real. Martorul este
Dumnezeu, iar lumea este visul Lui. Aceasta este o IilosoIie extrem de ndrzneat. Ea nu putea s
10
apar dect n India deoarece acolo, din cele mai vechi timpuri, oamenii au avut o preocupare
Iundamental: s exploreze, curajos, cele mai ascunse unghere ale Iiintei.
Constienta mai seamn cu un cer. Cerul este vast, aproape inIinit. Ici-colo sunt ctiva nori.
Acesti nori sunt gndurile. Aceasta este cunoasterea. ti amintesti? Constient - cunoastere. Cer -
nori. Norii apar si dispar. Cerul rmne. Cunoasterea se schimb n permanent. Ea avanseaz, apoi
regreseaz, nveti Ioarte multe n aceast viat si n viata viitoare trebuie s o iei de la capt. Nu-ti
mai amintesti aproape nimic. Constienta nu se schimb pentru c nu mai este nimic de schimbat n
ea. Este perIect asa cum este. Ce ai putea s Iaci cu cerul? Cerul este spa(iu. Ce poti s Iaci cu
spatiul? S-1 lungesti, s-1 colorezi, s-1 muti mai la stnga? Nimic din toate acestea.
Constienta este observa(ie. Pe cine observi? Pe tine nsuti. Observi ceea ce se ntmpl n
tine - senzatii, triri, gnduri, Ir s intervii n curgerea lor, Ir s le evaluezi. Mi s-a ntmplat
zilele trecute. Plngeam. Plngeam de mama Iocului. n acelasi timp, exact n acelasi timp, m
observam. Poate s ti se par ceva straniu. ntr-un Iel este. Lacrimile curgeau pe obraji, durerea
curgea prin inim si ceva din mine urmrea acest spectacol. Aceasta este starea de martor. La un
moment dat lacrimile s-au oprit si s-a asternut o mare liniste. Mi-am adus aminte de metaIora din
Kena Upanishad, cu cele 2 psri care stau pe aceeasi ramur. Una din ele se misc, cealalt st si o
priveste cu atentie.
Autoobservatia este un proces Ioarte interesant, savuros pe alocuri. El const n a te privi pe
tine nsu(i ca yi cum ai privi pe altcineva. Se poate ajunge n Ielul acesta la Dumnezeu? Cu
sigurant, si e un drum Ioarte scurt. Nu trebuie s-ti torturezi mintea sau corpul. Nu trebuie s stai
zilnic 30 de minute n Shirshasana. Trebuie doar s te observi, Ir s evaluezi nimic din ceea ce
observi. La un moment dat ntelegi. n(elegi cine eyti. Aceast ntelegere vine peste tine cu Iorta
unui torent si nu poate Ii pus n cuvinte. E destul de amuzant. Stii cine esti, ai o ntelegere
cristalin a propriei Iiinte, dar nu o poti exprima.
S-ti dau un exemplu. n clipa asta eu scriu. n acelasi timp m observ. Deci eu m observ pe
mine. Hmm! Ce-i asta, dubl personalitate? Nicidecum. Totusi, pe de o parte sunt "eu", pe de alt
parte sunt "mine". Si atunci, cine sunt eu? (marea ghicitoare care a Iascinat mintea uman de-a
lungul mileniilor). Eu sunt Eu. Cine este "mine"? "Mine" este Adrian Nut. Concluzie: eu nu sunt
Adrian Nut! Doar m exprim prin Adrian Nut, ntr-un sens mai barbar, m Iolosesc de el. "Scuze,
Adrian!". "Nu Iace nimic".
Te-am zpcit? "Eu", "mine", "el". Probabil te ntrebi: "Mai sunt si altii?". Ei bine, da!
Exist un numr nesIrsit de Iiinte prin care Eu M exprim. Stiu ele asta? Cele mai multe nu. Tu s-
ar putea s aIli chiar n acest moment. Adrian Nut a aIlat. Dac a ptit ceva? Categoric. Este mai
Iericit.
S continum exemplul. Cine este Adrian Nut? Este o structur minte - corp, aprut n
aceast lume cu 37 de ani n urm si care s-a dezvoltat pn n punctul n care este acum. Aceast
structur nu are un simt propriu al identittii. Ea mprumut acest simt de la Mine. Adrian Nut sau
tu, dragul meu cititor, sunteti precum o cascad ce se numeste ntotdeauna la Iel, desi apa care curge
prin ea nu este niciodat aceeasi. Acelasi cuvnt (numele) este atasat unei realitti mereu
schimbtoare. Adrian Nut trieste, respir, gndeste, simte numai pentru c Eu circul prin el. Eu
sunt viata nedivizat care se maniIest n toate Iiintele. Prin urmare, si n tine. Dac ntelegi asta,
m vei iubi de Iiecare dat cnd m vei recunoaste. La Iel va Iace si Adrian Nut. La Iel va Iace
oricine altcineva.
Acesta e magniIicul joc de-av-ati- ascunselea pe care Sinele l joac cu Sine nsusi.
Indestructibil si etern, Sinele se ascunde n creatie, numai pentru a se descoperi din nou si din nou.
Imagineaz-ti bucuria rentlnirii! S-a ntmplat vreodat s gsesti un obiect pe care credeai c l-ai
pierdut deIinitiv? La un alt nivel, s-a ntmplat s te rentlnesti cu cineva Ioarte drag, pe care
credeai c n-o s-1 mai vezi niciodat? (Sau mcar s te uiti la "Surprize, surprize") Ai simtit, cu
sigurant, o bucurie special. Acum ampliIic asta de milioane de ori. Acesta este jocul lui
Dumnezeu ("lila" in IilosoIia indian). mpins de propria Sa iubire, Sinele rtcit n creatie ("Iiul
11
risipitor") se ntoarce la Sine. Privind napoi, totul pare exact ca un vis. Nu-ti vine s crezi c s-a
ntmplat, c a Iost posibil s uiti cine esti, Totusi, chiar dac tu te-ai trezit, visul continu pentru cei
din jurul tu. La modul cel mai proIund, tu si ei sunteti aceeasi Fiint, numai c tu stii asta, pe cnd
ei nu. Acesta e un spectacol uimitor! Nu e ntotdeauna plcut, ba uneori e Ioarte dureros si crud.
Dac trezirea ta nu e complet, te poate captiva att de mult nct s uiti c e doar un spectacol.
Este exact ca la cinematograI. Dac Iilmul este Ioarte bun, ajungi s te bucuri sau s suIeri
mpreun cu personajele de pe ecran. Cnd lumina se aprinde n sal, ti dai seama c nimic nu a
Iost real si pleci linistit la casa ta. Extinde aceast sal de proiectie la scara ntregii Creatii.
Gndeste-te la Dumnezeu ca la Supremul Regizor si caut s aIli dac, chiar n clipa asta, te
identiIici cu unul din personaje.
UMORUL
Btrnul colonel Icea inspectia soldatilor din garnizoana sa.
-lonescu?
-Prezent.
-Georgescu?
-Aici, s triti!
-Popescu?
-Prezent.
-Vezipespate?
-Tcere
-Vezipespate?
Nici un rspuns. Colonelul ncepu s dea semne vdite de nervozitate. nainte de a striga
pentru a treia oar, sergentul se apropie si i sopti respectuos:
-Domnule colonel, ntoarceti Ioaia.
Acesta este genul de umor despre care nu intentionez s vorbesc. mi propun s vorbesc
despre esen(a umorului. Stii n ce const? Nu const n a vedea ceea ce este amuzant n legtur cu
altii. Nici pe departe. Esen(a umorului este s vezi ce este amuzant n legtur cu tine.
Am momente cnd aproape totul mi se pare amuzant n legtur cu mine. Prin extensie, si n
legtur cu ceilalti. Sunt clipe n care natura existentei mi pare a Ii comicul. Viata mi pare atunci o
sotie de dimensiuni cosmice, imaginate de Mintea complet neserioas a lui Dumnezeu.
Am stat si am reIlectat asupra acestei perceptii. Eu sunt un tip care pare mai degarab serios
dect ntr-un episod maniacal. Nu am nici mcar o component hipomaniacal pregnant, astIel
nct s apar ca o trstur accentuat de personalitate. Si atunci, care este rdcina acestei
perceptii? Este urmtoarea idee: nu exist nimic mai amuzant dect lucrurile mici care pretind c
sunt mari. Si reciproca este valabil, dar eu sunt mai sensibil la prima.
Nu esti la Iel de convins. S te ajut. Gndeste-te putin la tine. Nu esti chiar un Iitecine. Nu
esti nici presedintele trii, dar ai o anumit important. Simti nevoia s Iii respectat, s nu ti se
ncalce drepturile Iundamentale de om. Nici nu te poti compara cu o Iurnic sau o grgrit. Esti
mult mai important dect ele. Acum priveste putin n jur. Poate te aIli n camera ta asezat
conIortabil pe un Iotoliu. Dar camera ta unde se aIl? ntr-un anume cartier al orasului. ncearc s-l
vezi. Da, trebuie s-ti Iolosesti imaginatia. Orasul apartine de un judet, acesta de o regiune, aceasta
de o tar. Scumpa noastr tar, viitorul centru spiritual al lumii, dac e s credem proIetiile lui
Sundar Singh. O vizualizezi?
Nu uita de tine. Acum extinde-ti perceptia. Mai nti sud-estul Europei, apoi toat Europa. Nu te
opri. Caut s vezi si celelaltc continente, apoi planeta ca ntreg. Sper c n-ai obosit. Mergi mai
departe. Include n cmpul perceptiei tale Luna, apoi planetele. Ai ajuns la Pluton? Continu!
Depseste sistemul solar. Mergi spre marginile Galaxiei (Calea Lactee), treci de ele si intr n
12
urmtoarea galaxie. Observ milioanele de stele aIlate n jurul acestei persoane importante care esti
tu.
Ai nteles? ncerc s te pun ntr-un raport corect cu Cosmosul probabil inIinit. Ct de mult
conteaz nevoile tale, tririle tale, cunostintele tale, hainele tale, masina ta, banii ti n raport cu
misterul si imensitatea Universului?
Crezi c esti centrul Universului? C totul se nvrte n jurul pretioasei tale Iiinte? lart-m
dar nu m pot abtine. M umIl rsul. Si eu si tu putem Ii mult mai relaxati dac realizm natura
importantei noastre n raport cu lumea creat de Dumnezeu, ca s nu mai amintesc de Dumnezeu
nsusi.
De cte ori sunt intens constient de aceast reprezentare, indiIerent de ceea ce triesc sau mi
se ntmpl, undeva ntr-un punct secret al Iiintei simt dezvoltndu-se un zmbet. Aceasta nseamn,
cred eu, s ai umor. S ai sim(ul propor(iilor. S vezi realitatea asa cum este. Si dac esti cinstit cu
tine nsuti, vei admite c realitatea este mult, mult mai vast dect magniIica ta Iiint.
Acesta este si criteriul dup care mi dau seama dac oamenii pe care i ntlnesc clientii
mei, n mod special) sunt sntoyi mental. Cei care mai pot rde de ei nsisi, n ciuda diIiculttilor
cu care se conIrunt, se vor vindeca rapid. La ceilalti procesul va Ii mai ndelungat, iar rezultatele
nesigure.
n acelasi Iel intuiesc nivelul de evolutie psihologic. Oamenii ntelepti nu se iau prea tare n
serios si sunt primii care se amuz de propria lor prostie. M tem c aici am putini contracandidati.
Deduci, prin urmare, la ce nivel de ntelepciune am ajuns.
Nu poti rde de tine nsuti dac nu poti iesi n aIara acestei sIere pline de valoare si
important care este Eul tu. A rde de tine nsuti (evident, atunci cnd e cazul) nseamn a reusi
diIerentierea Eu - Sine, adic a privi, de la nivelul Sinelui, maniIestrile carghioase ale Eului. Este
ca si cum ai privi la tine ca la altcineva, doar c nu o Iaci din aIara ta, ci dinuntrul tu. AltIel spus,
nseamn a iesi din nctusarea teribil a iluziei Eului (nchisoarea Eului) si a adopta perspectiva
mai larg si mai detasat a Sinelui. Cum tranzitia de la Eu la Sine este esenta cercetrii spirituale,
rezult c cei care pretind a Ii atins un grad nalt de evolutie spiritual, Iiind excesiv de seriosi, nu
sunt cu mult diIeriti de maimutica mbrcat n costum care pretinde c e directorul Grdinii
Zoologice.
Faptul c Iisus nu a rs niciodat mi ridic mari semne de ntrebare nu asupra Iui Iisus, ci
asupra celor care au redactat sau cenzurat Evangheliile. Un om cu o asemenea Iort spiritual, care
nu evita prostituatele si mergea la petreceri, care i invita pe oameni s se bucure si s srbtoreasc
("Bucurati-v si sltati de veselie; pentru c rsplata voastr este mare n cer", Luca 6, 23) este
obligatoriu sa Ii avut umor. Nu ai cum sa Iii serios si grav dac esti Iericit. Cnd esti Iericit esti
voios.
Toate icoanele pe care le-am vzut l nItiseaz pe Iisus posomort. Din acest punct de
vedere crestinismul este o religie trist, o religie a suIerintei. Iisus trebuie s Ii intuit evolutia acestei
miscri, dup moartea lui. De aceea a promis s mai vin o dat. Pentru a corecta lucrurile.
Prin contrast, budismul este o religie mai relaxat. Budismul Zen, n special, ntelegnd c
binele Ir ru este ca susul Ir jos, s-a eliberat de tiparul deprimant al ncercrii de a mbuntti
viata, cutnd permanent "binele". Maestrii Zen sunt adesea exemple de acceptare a vietii asa cum
este.
"- De ce sustii c eIorturile oamenilor nu au aproape nici un Iel de consecinte? A Iost
ntrebat Maestrul.
- Deoarece chiar si atunci cnd vntul nu mai bate, Irunzele continu s cad, a rspuns
acesta."
Religiile care n-au reusit s Iac distinctia Eu - Sine sunt preocupate de salvarea Eului.
Aceast abordare le d un aer solemn si sobru. Dar Eul este ultimul lucru care trebuie salvat. De el
trebuie sa scapi si nc Ioarte repede. Iar aceast eliberare din nchisoarea Eului e posibil ntr-un
singur Iel: prin n(elegere. A ptrunde natura Eului, prin inteligent intuitiv, nseamn a ntelege
13
c Eul nu exist de Iapt, c este doar o iluzie. Acesta e un Iel de a-ti pierde Eul. Si de a-ti cstiga
Sinele. Iisus a spus acest lucru Ioarte Irumos si n acelasi timp criptic: "Cine si va pstra viata, o va
pierde; si cine si va pierde viata, pentru Mine, o va cstiga".(Matei, 10, 39)
Simtul umorului, n sensul capacittii de a rde dc tine nsuti, ti restituie libertatea pe care ai
pierdut-o prin identiIicare. Creznd c esti altcineva dect esti (Sinele), identiIicndu-te cu Eul, ai
devenit victima unei ridicole limitri. Simtul umorului distruge aceste bariere penibile. Cnd stii c
exista milioane de galaxii, c ntr-o galaxie sunt milioane de sisteme solare, cum te-ai mai putea
agta de micutul tu Eu? Cum s nu rzi cnd te descoperi Icnd asta? Cum s nu rzi cnd
realizezi diIerenta dintre a privi lumea prin gaura cheii si a iesi aIar, sub cerul liber?
Perspectiva Eului este extrem de ngust. Pe marea hart a Universului, ct de mare esti tu si
ct important ti acorzi de Iapt? Ce crezi despre broasca nvtat, ce nu a iesit niciodat din balt
si e convins c a cunoscut lumea?
Pe msur ce perspectiva creste, Eul scade. La un moment dat, dispare. Perspectiva are o
asemenea amplitudine sau proIunzime, nct Eul devine ridicol. Si cnd perspectiva devine inIinit,
asa cum e perspectiva Sinelui, Eul nu mai e de gsit.
Acest proces este simultan ngrozitor si ncnttor. ngrozitor pentru Eu, conIruntat cu
pericolul propriei morti, ncnttor pentru Sine, atras de oportunitatea propriei nasteri. Moartea si
nasterea se produc mpreun. Legea etern a polarittilor.
Ct de mult conteaz necazurile, grijile, succesele tale la scara greu de imaginat a
Nemrginirii? Ce impact are personalitatea ta n giganticul dans cosmic? Pe de alt parte,
Dumnezeu are att de mult umor nct accept s se maniIeste ca pictur de rou, rm sau
soarece, lsndu-1 pe om s-si imagineze c a atins vrIurile cunoasterii, pentru simplul Iapt c are
calculator si conexiune la Internet.
Simtul umorului, asa cum l prezint aici, este expresie a smereniei. Probabil te surprinde
aceast aIirmatie. Dar lucrurile chiar asa stau. Ce nseamn, de Iapt, s Iii smerit? S-ti reduci
pretentiile, s te vezi ntr-o perspectiv corect. Nu nseamn s-ti pui cenus n cap sau s ncepi s
te trsti ca un sarpe. Smerenia e necesar deoarece tu crezi c esti cineva. Nu esti! Rsul te ajut s
realizezi asta. Dac cineva rde de tine, stii care este cel mai inteligent lucru pe care l poti Iace?
Da, acesta este. Rzi mpreun cu el! Iesi din carapacea propriului Eu, priveste Ia tine ca si cum ai
privi la altcineva si rzi. Adesea eIectele sunt paradoxale. Cel care rdea de tine se blocheaz. Nu
mai ntelege nimic. L-ai scos din tiparul lui obisnuit de gndire. Se astepta ca tu s te simti umilit,
devalorizat, respins, batjocorit. Ce surpriz imens! Tu Iaci chiar mai mult haz dect el. Te distrezi
pe seama ta.
Imagineaz-ti c cineva vine si ti spune: "Andreea (s presupunem c te cheam Andreea),
esti o incuiat!". Tu zmbesti si spui: "Asa e. Uneori m mir si cu de ct de ncuiat pot Ii." Un
student mi-a spus odat: "Esti un dobitoc". De Iapt nu mi-a spus direct. N-a avut acest curaj. Regret
si acum c am pierdut aceast ocazie. Mi-ar Ii plcut s-i rspund: "Mie-mi spui? Nici nu stii tu ct
de dobitoc sunt cteodat."
Pentru oamenii care au pierdut simtul msurii si sunt identiIicati pn la saturatie cu Eul lor,
umorul este un medicament salvator. Dac nu pot rde de ei nsisi (si cel mai adesea nu pot), s
glumesti putin pe seama lor e o Iorma de compasiune. Pentru ei va Ii un gest de cruzime. E Iiresc,
deoarece perspectivele sunt diIerite.
Credinta mea este c Dumnezeu creeaz Irecvent astIel de situatii (pentru c El nu vorbeste
direct, ci se exprim prin evenimente) si se distreaz copios n sinea Lui, spernd, n acelasi timp,
c oamenii se vor trezi. Aceste interventii sunt necesare deoarece prostia uman este insondabil.
Din Iericire, la Iel este si compasiunea divin.
$I DAC VIATA ESTE O PIES DE TEATRU?
Mediteaz putin la aceast idee. Tot ceea ce se ntmpl Iace parte dintr-o imens pies de
14
teatru. Ce nseamn asta? nseamn c nimic nu este, practic, real. Ai Iost vreodat la teatru? Pe
scen oamenii se contrazic, tip unii la altii, se omoar ntre ei. Cnd o Iac Ioarte bine aproape c
uiti unde te aIli. Esti alturi de cei nselati sau neIericiti, ursti personajele negative. Apoi piesa se
termin si luminile se aprind. Actorii apar tinndu-se de mn si, dac jocul lor a Iost minunat,
spectatorii aplaud Irenetic. "Mortii" nvie ca prin Iarmec, dusmanii sunt acum prieteni si primesc
Ilori. Ce a rmas din tot jocul lor? Amintirea unor sentimente intense si satisIactia c ai vzut o
pies bun.
Te-ai ntrebat vreodat de ce oamenii continu s mearg la teatru? De ce sunt Iascinati de
Iilme? Intuitia mea este asta : suntem sensibili la aceste jocuri dramatice deoarece ele ne reamintesc
un adevr mai nalt. Anume c ceea ce numim "viata real" este, de Iapt, tot un joc dramatic.
Exist o diIerent. n timp ce la teatru actorii sunt conytien(i c joac un rol, n "viata real"
oamenii au uitat c joac un rol (sau mai multe). Este ca atunci cnd ai un accident si nu mai stii
cine esti. Nu te poti lua de niciunde. Te uiti la Iamilia ta ca la niste strini. Este ceva asemntor. Nu
stiu dac oamenii au uitat, la un moment dat, c joac un rol sau nc de la nceput, dup ce si-au
ales rolul, au apelat la o smecherie prin care identitatea real este uitat. Aceasta e o problem de
istorie care m depseste. Pe mine m intereseaz prezentul. Iar prezentul este o pies de teatru n
plin desIsurare, cu actori absolut convinsi c ceea ce se ntmpl este real.
Nu sunt eu primul care a avut aceast idee. Ea poate Ii gsit ntr-un text spiritual vechi de
vreo 5000 de ani. Sutra 58 din acest text aIirm: "Acest univers apare ca un nseltor spectacol.
Pentru a Ii Iericit, priveste-1 astIel." Textul se numeste Vijnana Bhairava Tantra si contine 112
tehnici de meditatie. "Vijnan" nseamn intelect, "bhairav" starea aIlat dincolo de intelect, iar
"tantra" nseamn, ntre altele, metod. Prin urmare, Vijnana Bhairava Tantra este metoda de a
depsi intelectul. Nu una. 112! Sutrele sunt un Iel de mesaje telegraIice transmise de Shiva iubitei
lui. Ei bine, sutra 58 sugereaz c lumea nu este ceea ce pare a Ii. Ea este un spectacol nseltor. Ce
este o pies de teatru? Un spectacol nseltor. Este aceast lume o pies de teatru? Poate c da, poate
c nu. Hai s examinm consecintele dac rspunsul este "Da".
S-ti spun cum e la mine. Cnd sunt intens constient c lumea e o gigantic pies de teatru,
mi-e greu s o mai iau Ioarte tare n serios. Adesea m apuc rsul. Cnd sunt singur acas lucrul
acesta e O.K. imagineaz-ti cum e cnd sunt singur n public. Gndeste-te la un tip pe lng care
treci, care se uit la tine si rde. Nu rde isteric, tinndu-se cu minile de burt. Nici nu te arat cu
degetul. Poate c nici nu te priveste. Se uit n alta parte, desi nu e nimic vesel n apropiere.
Este asta o Iorm de nebunie? Dup unele standarde, poate Ii. S rzi de unul singur, Ir
nici un motiv (de Iapt, exist un motiv, dar e greu de explicat verbal; de aceea scriu). mi place
totusi s cred c sunt sntos. Am chiar o meserie n care m ocup de cei care au luat-o putin razna
(si si joac desvrsit rolul!).
Totusi, s iesi din cas, s vezi o doamn absolut respectabil care si plimb cu devotament
cinele si s ncepi s zmbesti...E ceva ce-ti scap? Aminteste-ti de prima ta iubire. S nu-mi spui
c n-ai trit asa ceva. Mai stii ct de serioas era? Ct de implicat erai? Ce dramatic era o suprare
a lui sau ce ngrozitor te simteai cnd spuneai ceva care o rnea? Ce a mai rmas de atunci? Cteva
amintiri, nvelite poate atent ntre Ioitele timpului.
Spectacolul a mers mai departe. Nu mai stii nimic despre printesa inimii tale sau despre eroul
visurilor tale. Ce s-a ntmplat cu ei? Unde s-a dus mretia acelor momente, gravitatea si caracterul
lor decisiv?
Acum prseste trecutul! Du-te n viitor. F un salt de 50 de ani. Nu trebuie neaprat s Iii o
cotoroant sau un mosneag senil. E suIicient s nu mai poti alerga sau s nu mai stii unde ti-ai pus
proteza dentar. Erai sigur c ai pus-o n pahar, Iir- ar s Iie de treab! Si acum, din viitorul devenit
prezent priveste la tine, cel din prezentul devenit trecut. Ct de mult mai conteaz Irmntrile tale,
problemele tale, grijile sau dezamgirile tale? Ambitia de a realiza ceva, Iuga nebun dup bani sau
recunoastere social, ct de proIunde sau serioase ti mai par?
Si acum s ampliIicm. F un salt nu de 50 de ani, ci de 5000 de ani. Priveste din nou la tine,
15
cel din 2004. Observ-ti din nou Iricile, surescitarea, goana dup succes, evitrile. nc nu poti rde?
Trebuie s Iii dereglat ru de tot.
ntelegi acum la ce m reIer? Schimba perspectiva, misc-te n timp n toate directiile. Nu e
greu. n plus, senzatia e indescriptibil. Chiar si pentru cteva secunde. Si dac o poti prelungi, dac
o poti stabiliza, poate vei gndi si tu ca acel ntelept anonim din vechime: "Universul e un spectacol
nseltor". n termeni contemporani, e o nesIrsit pies de teatru.
Lucrurile stnd asa, e aproape Ir sens s mai suIeri pentru c mama ta nu te iubeste sau
tine la tine, dar nu-si poate stpni natura dominatoare. Acesta e rolul pe care ea l interpreteaz
perfect! Nu l poate juca altIel deoarece scenariul nu-i permite asta! Dac nu-ti place rolul ei, i
poti spune, desigur, dar rspunsurile vor Ii conIorm scenariului. Cu altcineva trebuie s vorbesti!
Caut Regizorul, cel care a pus n scen si urmreste din culise acest spectacol. Asta s-ar putea s
dureze, deoarece Regizorul sta e al naibii de greu de gsit. Si chiar dac l gsesti, nu e sigur c va
schimba scenariul de dragul tu. ti amintesti de Iisus? "Tat, dac voiesti, deprteaz paharul acesta
de la Mine! Totusi, Iac-se voia Ta, nu a Mea" (Luca, 22, 42). A schimbat Dumnezeu scenariul? Nu,
pentru c avea n vedere un spectacol grandios.
Pare un gest mai inteligent s accepti. Ceea ce ti permite s accepti este tocmai intuitia c
ceea ce se ntmpl este o punere n scen, o dram ce vrea s te nvete ceva, cu sigurant, dar care
nu are consistenta mai mare dect aceea a unui balon de spun.
ncearc si tu, mcar 24 de ore. Altii te vor instrui s te rogi nencetat la Dumnezeu, 24 de
ore. Nu sunt sigur c asta te va Iace s ntelegi. Poate c nici nu ai o structur de tip devotional.
Poate ca ai o altIel de minte. Asa c ncearc. Priveste totul ca pe o pies de teatru, timp de 24 de
ore.
Vnztoarea de la supermarket care se misca chiar mai lent dect un melc, domnul care se nghesuie
n tine n autobuz, atingndu-ti ca din ntmplare snii, asistentul care te umileste, asigurndu-te c
n-ai nteles nimic din materia mentorului su, colegul care si aprinde o tigar chiar lng tine,
vizibil preocupat de sntatea plmnilor ti, copilul care a mai luat un 4 la matematic, n semn de
protest Iat de ordinea rigid a lumii, partenera care ti propune s cumprati un dulap nou, exclusiv
pentru hainele ei - observ-i pe acesti oameni n calitate de personaje. Ei mpreun cu tine si
reactiile tale (pe unii i iubesti, pe altii i-ai strnge de gt) Iaceti parte din distributia acestei piese de
teatru pe care te-ai obisnuit s o numesti, simplu, viata ta.
Compar ceea ce simti n aceste 24 de ore cu ceea ce simti atunci cnd esti superconvins c
lumea este real, c nu are nimic din structura unui joc si c, pe ansamblu, e destul de naspa. Sunt
multe sanse sa Iii uimit, dac nu cumva stupeIiat.
Eu simt uneori un Iel de uyurin(, sentimentul c am lsat jos un sac plin cu pietre de
moar, pe care l cram constiincios dup mine, Ir s stiu n ce scop sau cine m-a nvtat asta. E
un Iel de despovrare si lips de griji care m trimite cu gndul la Evanghelia dup Matei: "Uitati-
v la psrile cerului: ele nici nu seamn, nici nu secer si nici nu strng nimic n grnare; si totusi
Tatl vostru cel ceresc le hrneste. Oare nu sunteti voi mult mai de pret dect ele?" (Matei 6, 26)
Aceasta nu este o invitatie la pasivitate si lene, cum Ioarte repede ar putea crede cei obisnuiti
cu pcatul dulce al autoindulgentei. Este o invitatie la a-ti juca rolul Ir a Ii tensionat. ti joci rolul
si n acelasi timp eyti liber de el, deoarece esti constient. ti joci rolul ct poti tu de bine, dar rolul
nu te acapareaz. Poate ti s-a oIerit un rol mai nstrusnic sau greu de nteles de ctre cei din jur. Nu
te deranjeaz asta. Tu stii c este doar un rol, n ceea ce pare a Ii, dup caz, o comedie sau o
tragedie. Tu stii cine esti sau, mai exact, stii c rolul e ca un Iel de hain, la care, Ia un moment dat,
vei renunta. Pn atunci o porti, deoarece ai priceput sensul mai proIund al acestei piese.
Ideea ca lumea este un spectacol dramatic m-a mpins ctre a integra dramaterapia n
practica mea proIesional. Aproape toti studentii mei cred c Iac asta pentru a-i ajuta s-si exploreze
Iatetele necunoscute, reprimate sau latente ale propriilor personalitti. ntr-o anumit msur, e
adevrat. Cei mai curajosi si permit s se surprind n cele mai inedite ipostaze. Dar acesta nu e
dect un obiectiv superIicial, orict ar prea de captivant. Obiectivul mai proIund nu este s aIle
16
cine sunt, ci cine nu sunt! Este o modalitate perIect de a te apropia de realizarea c ceea ce se
ntmpl n cabinetul de psihoterapie experiential este totuna cu ceea ce se ntmpl n aIara lui,
adic n viata de zi cu zi. Peste tot sunt roluri, cu diIerenta c la terapie stii c le joci, n aIara nu. La
terapie l joci pe soIerul de taxi, dar n timpul jocului sau mcar la sIrsit ti amintesti c esti
Cristina. Problema este c n viata cotidian o joci pe Cristina Ir a-ti aminti cine esti. Un pas n
aceast directie este a sti cine nu esti. Nu esti Cristina. Cristina e doar mic rol care ti-a Iost
repartizat si de care te achiti mai bine sau mai ru. A crede c tu esti Cristina e ca si cum ai crede c
tu esti totuna cu tricoul tu bleu ciel. Sau e ca si cum, dup ce l-ai interpretat pe Hamlet, ai Ii
consternat s-1 gsesti pe tatl tu acas, urmrind atent meciul dintre Romnia si Danemarca.
Nu stiu ct de mult s-au apropiat studentii sau clientii mei de acest obiectiv nedeclarat. nc
nu mi s-a ntmplat ca unul din ei s vin, s creeze deliberat o situatie, dup care s se tvleasc
pe jos de rs, vznd ct de tare m-am luat n serios. Astept ns un astIel de moment, pentru a
veriIica eIicienta acestei metode. Pn atunci, ncerc s nu practic dramaterapia n aIara cabinetului,
adic acolo unde nu exsit instructiuni de Iolosire. Din cte am putut observa, putini oameni sunt
realmente disponibili s se vad ntr-o perspectiv mai larg si, pe accast baz, s-si nteleag
propria absurditate (vezi si capitolul despre umor) atunci cnd sunt prinsi n plasa propriului
egocentrism. Spectacolul lumii e att de nseltor si e Iiresc, dac m gndesc cine e n spatele lui,
nct rar mai apare cineva care s-1 vad asa cum este. Doar un spectacol. Este ca un Iilm despre
care aproape toti spectatorii din sal au uitat c este un Iilm. L-au luat n serios si a devenit real.
Oamenii sc bucur sau plng sau sper sau sunt speriati. Iar tu te uiti la ei. Te uiti si la Iilm. Daca ti
tragi putin de mnec vecinul (care poate Ii partenera ta, prietenul tu, copilul tu, un ilustru
necunoscut) si vrei s-1 ntrebi ceva, e posibil s-ti spun: "Sst. ti spun mai trziu. Fii atent la Iilm".
Ce poti s Iaci? Oamenii ador spectacolul. Dc ce se ntmpl asta?
Din dou motive. Primul sc numeste divertisment. Nu m reIer doar la sensul obisnuit,
acela de "petrecere usoar, agreabil si de scurt durat". Divertisment vine de la latinescul
"diversus", ceea ce nseamn diIerit, variat, Ielurit. Dac sotul tu vine acas si ti spune o glum,
acesta e divertisment. Dac de Iiecare dat cnd vine acas ti spune aceeasi glum, acesta nu mai e
divertisment. E un motiv serios de divort. Cnd spun "divertisment" m reIer si la o nevoie mai
adnc de a te juca, a Ii stimulat, a simti ceva nou, a experimenta. Uneori e distractiv, alteori nu.
Monotonia e ucigtoare. Rutina te bag n mormnt. E nevoie de divertisment.
Al doilea tine de nv(are. Te duci la teatru sau la Iilm si pentru c vrei s nveti ceva, s te
mbogtesti. Vezi c printele nu-si iubeste copilul, iar copilul, devenit mare, nu-i d nici mcar un
teleIon. Ai nvtat ceva. ti promiti s nu te comporti niciodat asa cu copilul tu (ce) mai adesea
uiti pn s ajungi acas).
Poate mai sunt si alte motive. Acestea dou sunt, pentru mine, perIect satisIctoare. Dar
Iilmele de groaz? ai putea ntreba. Pi, e acelasi lucru. Divertisment si/sau nvtare. Viata ta e asa
de anost nct ai nevoie dc o sperietur zdravn ca s simti c esti viu. n comparatie cu cine stie
ce criminal n serie, seIul tu pare mai putin nesuIerit, nveti s-1 tolerezi.
Te stiu crcotas. Vei spune c multi oameni triesc scene dramatice, pline de ur, violent,
rzbunare. Asa este. mi aduc aminte de un articol scris cndva. "Alegere si responsabilitate" l
numisem. Cineva mi-a spus c sunt crud dac sunt n stare s gndesc asa. n nici un Iel nu a putut
ntelege acele idei. Poate c tu ai o minte mai putin blocat. Pentru c e vorba de aceleasi idei, dar
n alt nvelis.
Cineva se duce la un Iilm dc groaz pentru c stie de la nceput c va Ii un Iilm de groaz. A
aIlat de la prieteni, din promo, de pe aIis. Nu stie cum se va simti, dar exact asta vrea s aIle. Nu se
teme c monstrii vor sri de pe ecran si vor devora spectatorii, chiar dac la un moment dat, dac
regizorul are geniu, acest lucru va prea iminent. Mai poti ajunge la un astIel de Iilm invitat de un
prieten pus pe sotii. El te asigur ca va Ii o poveste de dragoste cu happy-end. Chiar si n acest caz,
dac nu rezisti, poti iesi din sal. Cazul extrem este acela n care esti legat de scaun. Tot nu e grav.
Filmul se termin la un moment dat.
17
n marea pies de teatru a existentei, n cazul scenarilor teriIiante, oamenii sunt n situatia
spectatorului de mai sus. Au stiut dinainte ca va Ii asa, apoi s-au lsat captivati de spectacol si au
uitat complet. Nu se ridic de pe scaun pentru c nu-si imagineaz c lucrul acesta mai e posibil.
Sunt Ierm convinsi c totul este real. De Iapt, e pe dos. Totul este o fars. O preIctorie. Iar
punerea n scen e Ienomenal. Poti jura c e ceva autentic. A interveni n toiul acestui spectacol
poate Ii chiar un gest lipsit de delicatete. Este ca si cum partenera ta vars lacrimi de crocodil
urmrindu-i pe Di Caprio si Kate Winslett, iar tu ronti alune lng ea si din cnd n cnd mai
schimbi canalul pe EuroSport,
Dincolo de divertisment si nvtare, oare mai exist o ratiune, un sens al acestui spectacol?
Eu cred c da. Sensul este s te trezeyti, astfel nct sa po(i participa conytient. Este o trire
calitativ diIerit. Nu esti nici absorbit de spectacol, nu esti nici n aIara lui, absorbit n propria ta
Iiint. Esti simultan n mijlocul dramei si n aIara ei, adic n tine nsuti. Esti si dincolo si dincoace.
Nu am cuvinte suIiciente pentru a descrie asta. Esti si nu esti aici. Esti si nu esti acum. Esti prezent
n timp si cuIundat n eternitate, adic n aIara timpului. Joci un rol ntr-o pies si te observi jucnd
un rol ntr-o pies. n rol esti nerbdtor, deprimat, excitat, jenat, entuziasmat, determinat,
deceptionat sau oricum altcumva, n aIara rolului esti fericit yi detayat. Pentru o minte obisnuit cu
cauzalitatea linear si logica tertului exclus, e diIicil de admis c poti Ii Iericit si trist n acelayi
timp. Te asigur c se poate. Realitatea este mult mai mult dect mintea, ntregul este mai mult dect
partea. Creatorul se bucur sau suIer la unison cu personajele Sale, Ir ca aceasta s-i altereze
Iericirea de a crea.
IISUS DIN NAZARETH
Ctiva Ierventi practicanti crestini m-au ntrebat, de-a lungul timpului, dac l recunosc pe
Iisus drept unicul Fiu al lui Dumnezeu. De Iiecare dat am Iost mirat. Nu de ntrebare, ci de
atitudine. M-am simtit ca n Iata unui complet de judecat, care abia asteapt s pronunte
sanctiunea, n cazul n care rspunsul meu era "Nu". Vreau s lmuresc aici aceast problem,
ntruct niciodat nu am avut timp.
Rspunsul meu este da si nu. Si asta nu pentru c iubesc paradoxul. Este mai degrab
invers. Deoarece rspunsul pe care l-am gsit la cteva ntrebri esentiale este "Da si nu", am ajuns
s iubesc paradoxul. Paradoxul este ceva n care contrariile sunt uniIicate. Acest ceva este
Dumnezeu. Iar Dumnezeu mi place la nebunie!
n ce Iel Iisus este si nu este singurul Iiu al lui Dumnezeu? Iat cum. O s te iau pe departe.
S presupunem c esti o Iemeie. Dac ai iubit vreodat un brbat, stii cum era acel brbat pentru
tine. Era absolut unic. Nimeni nu mai semna cu el! Pentru alte Iemei era un brbat obisnuit, ns
pentru tine era un brbat extraordinar. Felul cum ti vorbea, Ielul cum arta, ceea ce Icea pentru
tine - ce mai, era extraordinar! Acel brbat reprezenta pentru tine ntregul univers masculin. Era
singurul brbat din lume pe care ti-1 doreai. Pentru altii era un brbat banal, poate chiar antipatic
sau neatrgtor. "Ce-o Ii gsit la el?" - stii ntrebarea.
Ei bine, acest mecanism psihologic Iunctioneaz si n relatia dintre un credincios crestin si
Iisus. E Iiresc s Iie asa, din moment ce credinciosul e ndrgostit de Iisus. Observ, te rog, Iaptul c
analizez aici o relatie autentic si nu una artiIicial, n care credinciosul a Iost Iortat s cread n
unicitate. ntre credincios si Iisus exist o anumit aIinitate, o rezonant special. Iisus reprezint
ntregul univers religios, asa cum, pentru Iemeia ndrgostit din exemplul de mai sus, brbatul ei
reprezenta ntregul univers masculin.
S ne gndim acum la un practicant budist. El nu este ndrgostit de Iisus, Poate n-a auzit
niciodat de el. Este ndrgostit de Buddha! Pentru el, Buddha este cel mai mare Maestru care a
existat vreodat. Admite c au mai Iost si alti Maestri, dar nici unul la Iel de mare ca Buddha.
Observi similitudinea? Este acelasi mecanism. Doar aIinittile sunt diIerite. Credinciosul budist
rezoneaz Ioarte usor cu Buddha. El are o structur mental diIerit de cea a credinciosului crestin.
18
S ne gndim acum la un adorator al lui Mahomed. Sau, mai are rost sa ne gndim? Esti un
cititor inteligent, asa c ai nteles despre ce e vorba.
ti propun, de aceea, s ne gndim la altceva. Unii oameni au structuri psihologice mai
complexe. Ei pot Ii sensibili, simultan, la mai multe calitti, n acelasi Iel n care un dirijor percepe
simultan si vioara, si pianul, si contrabasul, spre deosebire de unul ca mine, care abia dac poate
urmri tobele. ntelegi unde bat? Ca brbat, pot aprecia la Iel de mult Irumusetea coplesitoare la o
Iemeie si inteligenta emotional la o alta. Ambele trezesc ceva intens n mine si, dac e s aleg, nu
m pot decide. Dac am ceva nclinatii spirituale, recunosc n ambele miestria Celui care le-a creat.
Unii oameni pur si simplu sunt capabili s vibreze pe mai multe Irecvente. Ei seamn cu
aparatele de radio moderne care prind mai multe posturi, spre deosebire de un radio de prima
generatie, care nu prinde dect unul. Aceast analogie ar putea prea dureroas pentru cei care au
mbrtisat o anume cale spiritual. Dar aceasta nu arat dect c nu sunt total devotati cii
respective. Ei se compar cu alti aspiranti, n cadrul unui joc nevrotic numit "Calea mea e cea mai
bun. Tu gresesti".
n acest sens Iisus este si nu este singurul Fiu al lui Dumnezeu. El este pentru cei care au
aIinitate doar cu el si nu este pentru cei care au aIinitti mai extinse sau mcar au o minte suIicient
de matur pentru a ntelege c de la Bucuresti la Constanta se poate merge si pe jos, si cu bicicleta,
si cu masina, si cu avionul.
Eu l iubesc enorm pe Iisus, desi nu sunt un crestin n sensul contemporn al cuvntului. Sunt
o serie de alti Mari Maestri pe care i ndrgesc, dar parc nici unul nu a vorbit cu atta Irumusete si
simplitate despre Dumnezeu. Nu mai socotesc exemplul pe care Iisus 1-a dat!
De aceea, pentru cei care nu si-au Icut timp s citeasc Noul Testament, ca si pentru cei
care au Iost obligati s nghit o serie de interpretri standard, voi mprtsi ceea ce am putut
ntelege, cu mintea mea, din cteva aIirmatii ale lui Iisus.
1. "Ferici(i cei sraci cu duhul, cci a lor este mpr(ia Cerurilor." (Matei 5, 3)
Aceasta este prima dintre Fericiri. n total sunt nou. Dup prerea mea, este si cea mai
proIund. De aceea este si prima. n cazul n care le uiti pe celelalte, mcar de prima s-ti amintesti
si este suIicient.
Pare a Ii o aIirmatie Ioarte descurajtoare pentru cei care gndesc. Intelectualii au mari
probleme n a o accepta. "Aha, pentru a intra n mprtia Cerurilor trebuie s Iii srac cu duhul,
adic prost. Adic cei care au 4-8 clase si se duc la biseric simt mntuiti, pe cnd eu, care m-am
chinuit s Iac Iacultatea si mi-am pus problema religiei, s rmn pe dinaIar? Nu e drept."
Sunt de acord. Un om cu inteligenta colosal a lui Iisus trebuie s Ii avut altceva n vedere.
Iat la ce cred c s-a gndit. Ce nseamn "srac"? "Srac" nseamn cineva care nu prea dispune de
resurse materiale. Are putine resurse (bani, proprietti). "Srac" nseamn pu(in. La limit, zero.
Adic nimic. Ce nseamn "duhul"? "Duhul" este gndirea. Prin urmare, "srac cu duhul"
gndire putin, la limit, nongndire. Nongndirea are dou polaritti. Una este, ntr- adevr,
stupiditatea. Debilii mintal nu gndesc. Vor intra ei n mprtia Cerurilor? Habar nu am. Cealalt
polaritate este conytien(a (vezi capitolul "Dumnezeu"). Constienta transcede gndirea. n raport cu
gndirea, constienta este nongndire. Intuitia mea, este c Iisus se reIer la aceast polaritate. Vor
intra oamenii constienti n mprtia lui Dumnezeu? Sunt convins de asta.
Dac esti un tip care gndeste, Iii optimist. Iisus nu te-a exclus de la Iericire. Dar nici tu nu
esti la captul drumului. Captul drumului nu nseamn s Iii constient de gnduri, deci s ai
cunoaytere, ci s Iii constient de gnditor, adic s ai conytien(. ti amintesti metaIora cu cerul si
norii? A Ii constient de gnditor este echivalent cu a privi cerul, printre nori. Priveyte printre
gnduri! Observ spatiile dintre gnduri, intervalele dintre ele. Acolo locuieste Dumnezeu. Pentru
asta ai nevoie de o Iocalizare continu. Trebuie s te antrenezi s-ti urmresti mintea, tot asa cum te
antrenezi ca s ai un corp mai artos. Pentru asta nu trebuie s te duci nicieri. Stai acas si ti
privesti mintea. Te asigur c ai ce s vezi. Poti chiar s renunti la cablul TV.
Gndurile seamn Ioarte mult cu niste vizitatori. Tu esti gazda. Dac i observi cu mare
19
atentie, unii ti vor prea absolut ngrozitori. Esti stupeIiat s i vezi n cas la tine! Sunt gnduri din
sIera lcomiei, posesivittii, geloziei, dominrii, violentei, zgrceniei. Stai si te ntrebi cum au
ptruns. E Ioarte simplu. S-au instalat atunci cnd gazda era plecat. n traducere: au venit atunci
cnd tu nu erai constient. AltIel spus, cineva care nu si-a analizat propriul inconstient poate s aib
o imagine miriIic despre sine nsusi, n timp ce realitatea e cu totul alta. Exercitiile provocative din
psihoterapia experiential demonstreaz asta ct se poate de convingtor.
2. "Dac ochiul tu cel drept te sminteyte, scoate-l yi arunc-l, cci mai de folos (i este
s piar unul din mdularele tale dect tot trupul s-(i fie aruncat n Gheena." (Matei 5, 24)
Iisus pare Ioarte transant. Unii chiar l-au ascultat. Exist oameni venerati n Biseric, oameni
care s-au automutilat (de pild, si-au tiat organele sexuale). ti vine s crezi? Prostia uman nu are
limite.
S nu uitm c Iisus vorbea n parabole. Folosea un limbaj metaIoric. Acesta e limbajul
emisIerei drepte, limbajul artistic. Limbajul emisIerei stngi este un limbaj stiintiIic. "Apas aceast
tast si apoi Enter." Acestea sunt indicatii precise, Ir nici un Iel de subnteles. Stiinta nu suport
ambiguitatea, poezia, metaIora.
Iisus nu a Iost un om de stiint, ci un mistic. Problema ctorva din cei care l-au urmat a Iost
c structura lor mental nu era mistic, ci stiintiIic. Ca atare au rmas Ir penis.
S-ti spun o anecdot: "Doi ndrgostiti erau n toiul unei relatii Ioarte Iierbinti, cnd, pe
neastepate, se aude cheia n yal. Femeia se ridic impacientat si spune: "Dumnezeule! Este sotul
meu. Sari repede pe geam!"
Brbatul se apropie de Iereastr, priveste n jos si i rspunde: "Nu pot. Suntem la etajul 13."
"Extraordinar!" - exclam ea exasperat. "Acum te-ai gsit s Ii superstitios?"
Am ndoieli Ioarte mari c o parte din cei care au Iost considerati sIinti au Iost sntosi din
punct de vedere mental. Sau c au avut un nivel semniIicativ de inteligent.
Cred c Iisus se reIer aici la sacriIiciul prtii n raport cu ntregul. Ochiul este Iat de trup
ceea ce este partea Iat de ntreg. Pentru binele ntregului, partea trebuie sacriIicat. Asta nu
nseamn c trebuie s-ti scoti "ochiul". nseamn c energia pe care o oIereai "ochiului" o
canalizezi nt-un alt sens, care ti sprijin evolutia. La modul cel mai primar, dect s stai n cas si
s te uiti la Iilme tmpitele, mai bine Iaci o plimbare n natur. Dect s studiezi zilnic "Playboy" si
"Hustler", actiuni urmate de masturbarea corespunztoare, mai bine ncerci s stabilesti o relatie
adevrat.
La un alt nivel, e preIerabil s ntelegi c toat cunoasterea ta e nebunie n ochii lui
Dumnezeu, s-ti pleci capul si s experimentezi astIel smerenia. Acesta e un Iel de a renunta la cap
Ir a-l tia. Capul e Ioarte Iolositor, dar pe buctica lui.
n sensul cel mai proIund, a Iace s piar unul din mdulare nseamn a distruge iluzia
Eului. Eul ti distorsioneaz perceptia tot asa cum un vl aruncat peste ochi ti distorsioneaz
vederea. Eul te separa de realitate si te Iace s crezi c esti izolat. Aceasta este cu adevrat o iluzie.
Tu esti o parte a unui nemrginit continent, de care nc nu ai devenit constient.
Fii bun si nu-1 lua pe Iisus ad-litteram. Pstreaz-ti ochiul, mna, organele sexuale. Crezi c
Dumnezeu a Iost att de smintit nct s-ti druiasc acest corp numai pentru ca tu s-1 schilodesti?
Aceasta nu este spiritualitate. Este handicap mental sau boal psihic.
3. "Ci oricui te loveyte peste obrazul drept, ntoarce-1 yi pe cellalt." (Matei 5, 39)
Aici este un alt caz Iatal de proast ntelegere. Nu cred c Iisus recomand resemnarea
nevrotic, victimizarea, abandonul neconditionat n Iata unui agresor. Dac un nenorocit ti loveste
copilul, nu trebuie s l oIeri si pe Irtiorul lui pentru o sInt mam de btaie. Dac un proIesor te
pic pe nedrept n iarn, nu nseamn c l vei invita s te pice si n var, tot pe nedrept.
Cred c aceasta e o nvttur despre iertare. Ea se reIer la a ncepe o relatie cu un om care
a gresit Iat de tine de pe o baz nou, lsnd n urm trecutul. "A ntoarce si obrazul cellalt"
este echivalent cu a spune: "Eu sunt gata s m raportez la tine ca la o persoan noua. Ceea ce s-a
ntmplat ntre noi tine de domeniul trecutului. Hai s ncepem o relatie nou."
20
Desi cellalt te-a jignit, s-a Iolosit de tine, te-a nselat, te-a agresat, nu te-a respectat, te-a
umilit, te-a insultat s.a.m.d. , Iisus ti recomand sa i mai dai o yans. Adic s ntorci si obrazul
cellalt. Aceasta mi se pare o nv(tur mrea(. Ea nu putea veni dect de la un om de talia Iui
Iisus.
n psihoterapia cuplului, de care m ocup si eu, a ntoarce si obrazul cellalt se poate dovedi
salvator. O relatie poate Ii salvat de un partener capabil s-l ierte pe cellalt. Cellalt a gresit, iar tu,
n loc s-1 mai acuzi, s-i reprosezi sau s strngi Iuria n tine, l ierti. Este ceva nl(tor! n loc s
te ntorci obsesiv n trecut, te pozitionezi Ierm n prezent si lasi rana s se nchid. Nu o mai
zgndri. Asta nu nseamn neaprat c vei uita ceea ce s-a ntmplat. Ceea ce s-a ntmplat s-a
ntmplat, nu poti nega asta. Poti ns s te raportezi la relatia voastr ca la ceva care se nayte n
acel moment. O relatie nou, inocent, proaspt. La Iel ca obrazul cellalt. Credinta mea este c
ntr-o relatie evolutiv si durabil, iertarea este o practic de Iiecare zi. Acolo unde nu exist iertare
exist judecat si acolo unde exist judecat, comuniunea nu este posibil. Cei doi pot rmne
mpreun, dar aceasta nu mai este o relatie de iubire. Este o relatie de aIaceri, o relatie politic sau o
singurtate n doi.
n plus, dac nu ai putere de a-1 ierta pe cellalt, ce te Iace s crezi c vei reusi ntr-o alt
relatie? Viitorul tu partener te va pune ntr-o situatie similar, deoarece acesta este punctul n care
Viata s-a blocat n ceea ce te priveste.
4. "Dar Eu v spun: iubi(i pe vrjmayii voytri, binecuvnta(i pe cei care v blestem,
face(i bine celor care v ursc yi ruga(i-v pentru cei ce v asupresc yi v prigonesc." (Matei
5,44)
Aceasta este o alt nvttur, nu doar de o mare Irumusete spiritual, ci si de o mare
proIunzime. mi pare a Ii chiar testul omului angajat pe calea spiritual. Esenta ei este
ntreruperea. Cel care o practic ntrerupe circuitul rului.
Rostul acestei atitudini nu este autoamgirea. "Priviti-m ce evoluat sunt! M rog pentru
dusmanii mei." Probabil astepti si o medalie. Sau o aparitie televizat. Eul este un mecanism extrem
de viclean. Poate s utilizeze cele mai elevate idei pentru beneIiciu personal. E ca atunci cnd dai
bani pentru o cauz nobil si ti inIormezi toti cunoscutii. Te duci la Revolutie dup care pretinzi
certiIicat de revolutionar si privilegii pe msur. Faci o Iapt bun si vorbesti despre ea sptmni
n sir.
A ntrerupe circuitul rului este ca atunci cnd primesti mostenire o cas blestemat. Toti
care au locuit n ea s-au certat, s-au mbolnvit, si-au distrus vietile. Ce vei Iace? O s te muti tu n
ea? O vei vinde cuiva care nu stie nimic despre istoria ei? Nu, o vei drma. Foarte putini oameni te
vor ntelege. "Ai nnebunit? Puteai s scoti minim 50.000 de euro din ea! Ce te-a apucat?" Poate c
nu ai timp de explicatii. Poate c n minte ti rsun un alt verset: "Fiti, dar, voi desvrsiti, dup
cum si Tatl vostru cel ceresc desvrsit este" (Matei 5, 48)
Rspunsul de acest tip este corelat cu o lege secret a maniIestrii, lege numit uneori legea
Karmei. "Culegi ceea ce ai semnat." Nimic nu vine ctre tine (obiect, persoan, eveniment) dac
tu nu l-ai atras. E o lege Ioarte nesuIerit, deoarece te oblig la atentie continu. Trebuie s Iii
atent la actiunile tale, Iizice sau subtile, ntruct, mai devreme sau mai trziu, ele se ntorc la tine.
Este ca un bumerang de care nu poti scpa. l arunci si el se ntoarce la tine. Asa c e mai inteligent
s Iii atent la ceea ce Iaci, deoarece, la un moment dat, acel lucru (i se va face.
Prin urmare, dac acum ai relatii diIicile, te conIrunti cu oamnei care ti doresc rul esti
tiranizat, exploatat, judecat pe nedrept, acuzat, nenteles, nerespectat sau proscris, aceste
evenimente au o cauz n propriul tu trecut (uneori extrem de ndeprtat). Dac rspunzi la fel,
intri n cerc vicios. Cercurile vicioase nu sunt deloc amuzante. E nevoie de un rspuns creativ.
Rspusul creativ ntrerupe circuitul rului. Te scoate din cercul vicios. Te nnoieste. Devii o alt
persoan. Te nasti din nou. Te eliberezi din nchisoarea tiparelor nvechite de reactie. Nu m ntreba
dac merit pretul. Este ca si cum m-ai ntreba dac merit s umpii rezervorul masinii si apoi s
consumi benzina cltorind prin tar sau nvrtindu-te n jurul blocului.
21
5. "Nu se vnd oare dou vrbii ia un bnu(? Totuyi, niciuna din ele nu cade pe Pmnt
fr voia Tatlui vostru. Ct despre voi, pn yi perii din cap, to(i v sunt numra(i." (Matei
10, 29)
Acestea sunt versete magniIice. Ele se reIer la relaxare. mi aduc aminte de doi clienti care
se temeau s mearg cu avionul. Unul cunostea Evanghelia dup Matei. Cellalt n-am reusit s aIlu,
deoarece a renuntat rapid la terapie. Care din ei crezi c a zburat?
Desi nu rosteste cuvntul, Iisus se reIer aici la ncredere. Te relaxezi pentru c ai ncredere.
Viata ta i apartine lui Dumnezeu n care ai ncredere deplin. El stie mult, mult mai bine dect tine
ce s Iac cu viata ta. Asta nu nseamn c tu te deresponsabilizezi, c nu-ti mai pas de propria ta
viat. Nici pomeneal. nseamn c nu te mai ngrijorezi, c ti dai voie s triesti natural si
relaxat. Triesti Iiecare moment, asa cum este el.
Nu renunti la scopurile tale, dar nici nu te mai agti de ele.
Nu mai ncerci s domini oceanul. n sfryit, (i-ai dat seama! Nu esti dect un val. Este o
atitudine Ioarte, Ioarte stupid cnd oceanul te trimite spre nord, iar tu insisti s o iei ctre sud.
ntelegerea raportului tu corect cu Dumnezeu conduce automat la druire. Te drui lui Dumnezeu.
Ce altceva poate s Iac un val? i dai voie Vietii Universale din care si tu Iaci parte s-si urmeze
cursul. Nu are nici un rost s-ti mai Iaci griji. Aceasta nu ar Ii dect arogant tembel. Dac ceva
urmeaz s dispar din viata ta, Iii sigur c o s dispar!
Te rog, nu ntelege de aici c-ti poti lsa masina cu usile deschise, eventual cu un aIis:
"Aceast masin este pzit de Dumnezeu." Sunt aproape sigur c nu ti-a trecut asa ceva prin cap,
dar nu exclud varianta ca aceast carte s Iie rsIoit de ctiva oameni al cror punct Iorte nu este
inteligenta. ncui Irumos usile de la masin si ti vezi Irumos de ale tale. Uiti complet de masin. Ea
nu mai exist pentru tine. A doua zi o iei de unde ai lsat-o. Si dac nu este acolo, declari Iurtul la
Politie. Dup care te invit s te ntrebi: "Oare ce ncearc Dumnezeu s-mi transmit?"
Via(a este un flux. Budismul a Iost intens preocupat de aceast idee. A ntors-o pe toate
Ietele, a examinat-o, a studiat-o sute de ani si a conchis: "Asa este!". Natura ultim a acestei lumi
este impermanen(a. Nu poti pstra nimic pentru tine. Viata trimite ceva ctre tine, dup care
recupereaz acel ceva, numai pentru a-ti trimite altceva.
n viata ta apare un om care ti devine Ioarte drag. Dup un timp, acesta dispare. Esti Ioarte
mhnit o vreme, dup care te deschizi ctre momentul prezent, unde viata te asteapt cu noi daruri.
Priveste acum cealalt variant. In viata ta apare cineva care ti devine drag (un copil,un iubit, un
proIesor strlucit) si tu ncepi s te ngrijorezi. "Dac i se ntmpl ceva? Dac va avea un accident?
Dac nu se mai ntoarce?". Aceasta nu e doar anxietate, cum sunt nclinati colegii mei s cread.
Este si ignoran( spiritual. Aceasta e adevrata patologie, rspndit, din pcate, si printre
specialisti.
Grijile nu numai c nu te ajut la nimic, dar te si mpiedic s te bucuri de momentul
prezent. Cnd ti Iaci griji, mintea ta nu este n prezent. Este ntr-un viitor catastroIic. ReIlecteaz
mai mult la spusele lui Iisus. Nu a Iost chiar un oarecare, unul care si-a dat si el cu prerea.
Ai o team nejustiIicat de cltoria cu masina sau cu avionul, de pierderea locului de
munc, de microbi, de spatii deschise, de liIt (spatii nchise), de snge, de Iurtun, de examen?
Aminteste-ti de tipul acesta care mergea pe ap: "Pn si perii din cap, toti v sunt numrati."
Nici un Iir de iarb nu se misc n aceast Creatie Ir ca Dumnezeu s nu stie. Universul nu
este un haos. nuntrul Iui exist o ordine minunat. Toti misticii au perceput-o direct. Totul este
interconectat si Iunctioneaz la unison.
Nimic nu se produce ntmpltor si totul are un sens, chiar dac acesta ne scap. De altIel, e
natural s nu-1 putem sesiza. Cum ar putea partea s nteleag ntregul? Lumea este tesuta dintr-o
retea att de bogat si dens de conexiuni, nct nici o minte nu le poate cuprinde pe toate. Poti
ncerca o vreme, dup care te relaxezi. Este ca atunci cnd cineva ti spune c pe cer sunt 100.000
de stele. Tu esti nencreztor si ncepi s le numeri. La un moment dat ti obosesc ochii si spui: "Te
cred". Cam asa stau lucrurile si cu ceea ce pare a Ii ntmpltor n aceast lume. Studiezi ce studiezi
22
dup care te opresti. Dac ai o relatie bun cu Iisus i spui: "Doamne, tu trebuie s stii mai bine".
Dac ti place mai mult Zen-ul, ti amintesti un poem Zenrin:
"Stnd linistit, neIcnd nimic/ primvara vine si iarba creste de la sine."
6. "Cine iubeyte pe tat, ori pe mam, mai mult dect pe Mine, nu este vrednic de
Mine; yi cine iubeyte pe fiu ori pe fiic mai mult dect pe Mine, nu este vrednic de Mine."
(Matei 10, 37)
Hait! L-am prins pe Iisus cu pcatul orgoliului. Nu suport ca tu s iubesti mai mult pe
altcineva. Este gelos pe printii ti la care tii, este gelos pe copiii ti pe care i ndrgesti. Te
pomenesti c este gelos si pe cinele tu, pe care l cocolosesti zilnic.
Krishna pare a Ii avut o problem similar. Compar: "Mereu multumit, yoghinul cu sinele stpnit,
care-si tine hotrrile, nzuind spre mine cu inima si cu mintea, cel druit mie, acela mi-e drag."
(Bhagavad Cita, XII, 13)
S Iacem o scurt plimbare prin psihologia abisal. n noi exist o tendint arhetipal de a
avea o mam. Aceast tendint devine miezul a ceea ce analistii jungieni au numit complexul
matern. Complexul matern este un ansamblu de reprezentri, gnduri, triri si reactii emotionale
grupate n jurul unei imagini centrale: mama. Imago-ul matern contine dinamicile psihologice pe
care le-am trit n relatia noastr cu mama sau cu substitutele materne (bunica, bona, sora mai
mare). El o reIlect doar n parte pe mama real. n cea mai mare msur este compus din reactiile
speciIice ale copilului n raport cu mama.
n aceiasi Iel, virtualitatea arhetipal numit tat este umplut cu experienta de contact a
copilului cu un anumit brbat, tatl su, sau cu substitute paterne (bunicul, unchiul, Iratele mai
mare).
Aceste complexe sunt dublu polarizate, pozitiv si negativ si, n msura n care nu le
analizm, pentru a pstra doar ceea ce este bun si hrnitor pentru noi, ne inIluenteaz inconstient
toat viata. Este ca si cum tata sau mama, asa cum i-am internalizat n copilrie, ar continua s
existe n noi (chiar si dup ce au murit), constrngndu-ne la atitudini si comportamente stereotipe,
despre care suntem convinsi c ne apartin.
n grupurile de terapie, dup o anumit reactie, un client are un insight si spune: "Asta a Iost
maic-mea." Sau: "Stai putin, eu nu gndesc asa. Asa gndeste tatl meu." O parte nsemnat a ceea
ce se cheam ndeobste analiz personal se reduce la investigarea atent a acestor complexe,
evaluarea lor de pe o baz mai obiectiv, speciIic Adultului, retinerea aspectelor pozitive si
eliberarea Eului din identiIicrile ce se opun necesittilor autentice ale acestuia. Dac tu nu esti de
origine romn si esti atras de un romnas get-beget, a te elibera dc complexul patern nseamn a-
ti da voie s ai o relatie cu el, n ciuda opozitiei tatlui. Dac tata se mbolnveste subit, nu ai nici
un motiv s te simti vinovat. Boala lui este ultima lui ncercare de a te tine prizonier. Relatiile
soacr - nora merit si ele o atentie corespunztoare. Poate n alt carte.
Complexele sunt numite alteori subpersonalit(i de care Eul este mai mult sau mai putin
legat. O terapeut pe care o admir a propus o metaIor revelatoare. Aceste realitti psihologice
interioare sunt asemenea unor chiriasi, vietuind care pe la mansard, care pe la subsol. Ei consum
ap, electricitate, gaze, iar tu achi(i costurile. Cool!
Dac nu te-ai eliberat de "mama" si "tata", alegerile tale asa-zis libere vor reIlecta nevoile
lor, vor cuta s le compenseze Irustrrile sau s-i pedepseasc pentru culpabilitti reale sau
Iantasmatice. Este ca si cum ai tri viata unui alt om, repetndu-i esecurile sau muncind din greu
pentru a le compensa, continundu-i obisnuintele sau mpotrivindu-te obsesiv, conIirmnd u-i
asteptrile si anxiettile sau, dimpotriv, cheltuind energii enorme pentru a le inIirma.
Iisus Icea psihologie abisal cu 2000 de ani nainte de a se inventa. Dac nu ai devenit nc
tu nsu(i, cum crezi c l poti ntlni pe Dumnezeu? Este ca si cum, Iiind presedintele Romniei, ti-
ai trimite seIul de cabinet, purttoarea de cuvnt si cele 2 secretare ntr-o vizit la nivel nalt n
Marea Britanie, imaginndu-ti apoi c tu ai Iost cel care ai but ceai cu regina Elisabeta. Trebuie s
mergi personal la Palatul Buckingham.
23
Iar la ntrevederea cu regina nu va mai asista nimeni. Toti vor rmne dincolo de usile capitonate,
deoarece nu este treaba lor ce discuti tu cu Maiestatea Sa, mai ales dac n ultimii ani ai ajuns s
iubesti mai mult monarhia.
n acelasi Iel n care nuntrul copilului se dinamizeaz arhetipul mamei, umplndu-se apoi
cu continut, nuntrul mamei se activeaz arhetipul copilului. Orice legtur are 2 capete. Dac tu
esti legat de mama ta, Iii sigur c si mama ta este legat de tine. AltIel, e ca si cum ai spune c tu
tii pe cineva de mn, dar acel cineva nu te tine pe tine. Singurele situatii n care aceste perceptii
sunt posibile sunt cele de tip halucinator.
Terapia este Irumoas deoarece munca de constientizare si transIormare a unui om
reverbereaz n sistemul din care el Iace parte. Noi suntem conectati unii la ceilalti si evolutia unui
om are ecouri n mediul lui de contact. De aceea, eliberarea unui Iiu dintr-o legtur parental
suIocant adesea l ajut si pe printe s duc o viat mai liber. Tinnd cont de acest principiu,
chiar m gndesc s mi dublez taxa, deoarece de terapie beneIiciaz, dc Iapt, doi, cu speciIicatia c
unul st acas sau a plecat deja n lumea de dincolo.
Nu exist nici o urm de gelozie n aIirmatia lui Iisus, doar Ioarte mult n(elegere
psihologic. Tatl este numai o aproximatie ndeprtat a Tatlui Divin, adic a Principiului
Masculin Arhetipal. Mama este doar o expresie a Mamei Divine, adic a Principiului Feminin
Arhetipal. A rmne blocat n aceste relatii este echivalent cu a rata comuniunea cu principiile
ultime. Eliberndu-te, ns, de aceste identiIicri si dependente, viata ta se va mplini si vei putea Ii
cu adevrat recunosctor celor care, n Ielul lor stngaci, au mediat primele tale contacte cu
Dumnezeu.
7. "$i dac vre(i s n(elege(i, el este Ilie, care trebuia s vin." (Matei 11,14)
Iisus se reIer aici la Ioan Boteztorul. "Pe cnd se duceau ei, Iisus a nceput s vorbeasc
noroadelor despre Ioan," (Matei 11, 7). Ioan este IIie. Aceasta este o aIirmatie explicit despre
rencarnare. Nu este una din parabolele lui Iisus.
Biserica respinge credinta n rencarnare. Exist o singur viat si att. Dup cum te
comporti n ea, nimeresti dup aceea n Rai sau n Iad. Ce simplu e totul! Si un copil de 5 ani ar
putea ntelege.
S-ti spun ce am nvtat de la un tip Kohlberg, El a Icut o analiz a dezvoltrii morale din
perspectiv psihologic. A identiIicat o anumit stadialitate, cu 3 niveluri si 6 stadii. Ce legtur are
asta cu atitudinea Bisericii Iat de rencarnare? Foarte mare. Urmreste-m!
Primul stadiu se numeste al moralit(ii ascultrii. Acesta este un stadiu al obedientei. Se
urmreste evitarea pedepsei. Comportamentul copilului, prin urmare, este orientat de pedeaps yi
recompens. Supunerea Iat de reguli aduce avantaje personale imediate.
ti amintesti? Dac nu scoteai limba la tanti Geta, primeai o ciocolat sau nu primeai nimic,
adic nu o ncasai. Dup aceea tanti Geta povestea tuturor: "Ce copil educat! Dac ar Ii toti ca el..."
dac i ddeai jucriile si Irtiorului tu, te puteai uita la desene animate. Viata era simpl.
Acest stadiu, mpreun cu urmtorul, care are un nume pretentios - stadiul moral al
hedonismului instrumental naiv, Iormeaz nivelul moral preconven(ional, speciIic vrstelor
cuprinse ntre 4 si 10 ani. Acest nivel se caracterizeaz prin standarde morale stabilite de anturaj.
Faci legturile? Raiul este recompensa pentru Iapte n acord cu normele morale, iadul este
pedeapsa pentru Iapte contrare acestora. n zilele noastre, nu era cu adevrat nevoie de teoria lui
Kohlberg. Multi oameni nteleg intuitiv c raiul si iadul sunt instrumente primitive de normare a
comportamentului social. Cei care rspund doar la aceste instrumente pot Ii oameni n toat Iirea.
Din punct de vedere psihologic ei au maxim 10 ani. Poate c, acum 2000 de ani, mentalitatea
colectiv nu era prea elevata din punct de vedere moral si avea nevoie de reguli simple si amenintri
puternice. Poate c Biserica a sesizat aceast stare de lucruri si a actionat n consecint. A admite c
vietile sunt succesive complic Ioarte mult lucrurile. Binele si rul si pierd caracterul lor absolut si
e nevoie de mult constientizare pentru a le distinge.
Dup cum vezi, sunt blnd cu Biserica la nceputurile ei. Cert este c oameniii au mai
24
evoluat de atunci, pe cnd principiile Bisericii au rmas aceleasi. Cred c asta se cheam a Ii
dogmatic. Multi oameni din ziua de azi se amuz cnd se agit sperietoarea cu Iadul si toat
metalurgia lui (cazane, Ioc, etc). Ei au depsit nivelul preconventional, aIlndu-se Iie la nivelul
conventional, cei mai multi, Iie la nivelul postconventional. La unii acest ultim nivel nu apare
niciodat. Este un nivel 1a care sunt realizate ierarhii morale proprii, la care judecata luntric
este perceput ca mai puternic dect judecata exterioar. Senzatia mea este c o institu(ie nu poate
accede la acest nivel. Este un nivel pur individual, la care conceptele morale primesc semniIicatii
personale, dup o ndelungat elaborare,
Iisus d dovad de o imens delicatete. El spune "dac vreti s ntelegeti..." Asta presupune
c oamenii pot s nteleag, dar nu vor. Adevrul este c unii oameni pur si simplu nu pot n(elege.
Ei au limite. n acelasi Iel unii elevi nu pot ntelege geometria n spatiu, deoarece au limite
perceptive si realmente nu pot vedea n spatiu.
Pentru a ntelege Ienomenul Iascinant al rencarnrii, e nevoie s poti vedea ...n timp.
Pericolul este, cnd stii c viata continu dup moarte, s amni eIorturile spirituale pentru vietile
urmtoare, asa cum studentii amn nvtatul pentru sesiune. AstIel credinta ntr-o singur viat
devine un antidot pentru lene. Pe de alt parte, ea creeaz anxietate inutil: "Dac nu m voi
mntui? Dac pcatele mele sunt prea mari? Dac nu mai am timp s-mi repar greselile?"
n ce m priveste, optez pentru adevr. Lenea nu este un dusman de nenvins. Sesiunea este
ntotdeauna punctual.
POSESIVITATEA
Ce nseamn a poseda? S ne uitm n DEX: "a avea ceva n proprietatea sau n stpnirea
ta, a dispune de ceva, a stpni." Destul de clar. Ce este un posesor? "O persoan care detine cu
titlu de proprietate un bun; o persoan creia i apartine ceva."
Eu sunt un Iericit posesor al unui pix BIC prin care mi revrs acum ntelepciunea acumulat
n ultimile 214 vieti. Mai detin cteva Ioi A4, care m ajut sa Iinalizez acest manuscris.
Combinatia pix - minte - coli de hrtie mi permite s detin si copyright-ul acestei crti.
Poate ca tu detii lucruri mult mai importante, cum ar Ii o vil cu 2 etaje, un jeep si o cas de
vacant la munte, lucruri pe care eu nu le detin, dar la care aspir Irenetic zi si noapte.
Detine vreunul din noi o persoana? Nicidecum. Sclavia a Iost abolit. Iobgia, asijderea. Nu
mai exist proprietari de oameni. Orice om cu bun simt va conIirma asta.
mi dai voie totusi s m ndoiesc? Eu m ocup, ca terapeut, si de probleme de cuplu. Vin
unii oameni si-mi comunic sincer cum se simt ei n relatia de cuplu, ce gndesc, ce-i sperie. Dup
aceea m pltesc. Eu amestec experienta mprtsit de ei cu propria mea exprient si scriu o carte.
ns chiar dac nu m-as da expert n psihologia cuplului si m-as ocupa, de pild, de cresterea
animalelor, tot as Ii n stare s enunt acest adevr tulburtor: dorin(a oamenilor de a poseda al(i
oameni nu a disprut!
De ce? De ce oamenii simt nevoia s-si posede semenii? De ce "te posed" este mpachetat
ntr-un ambalaj Irumos colorat pe care scrie "te iubesc"? ce e cu pulsiunea asta nenorocit? Iat ce
ti voi explica n continuare, dac te intereseaz aceast boal si vrei s te vindeci de ea.
Posesivitatea este strns legat de ignoran(. Iat n ce Iel. Ce Iaci atunci cnd ncerci s
posezi o alt persoan? Ce Iaci cnd ncerci s pui stpnire pe partenerul sau partenera ta? Te ag(i
de ea. Nu-ti place ce citesti, nu-i asa? Aceasta e realitatea. Te agti de cellalt, ncerci s-1
transIormi ntr-un bun personal, deoarece nu stii cine esti. Dac ai sti ce comori detii nluntrul tu,
nici prin cap nu ti-ar trece s ncerci s posezi, s controlezi sau s domini o alt persoan. Dar tu
nu ytii cine eyti. Crezi c esti un biet cersetor care s-a trezit peste noapte cu ceva valoros. De acest
ceva tii cu dintii. A devenit posesia ta. Nu i mai dai drumul. Te agti cu disperare deoarece relatia
aceasta te Iace s te simti un pic mai bine. Aceasta este iubirea, n opinia ta.
Totul este, evident, o iluzie. Iubirea nu ia ostatici. Nu leag oamenii de piciorul scaunului,
25
soptindu-le: "Esti att de important pentru mine. Te pretuiesc att de mult." A iubi nseamn a
drui. Cnd iubesti i oIeri celuilalt ceea ce ai tu mai bun. Nu i oIeri ceea ce nu ai. i oIeri ceea ce
ai. Ceea ce s-ar putea dovedi satisIctor pentru el/ea. Sau nu. Asta este o alt problem. Important
este c atunci cnd iubesti cu adevrat, oIeri ceea ce ai de oIerit yi nu ceri nimic n schimb.
Desigur, primesti dac ti se oIer. Ar Ii o nebunie s reIuzi. Dar nu pretinzi.
Iubirea nu oblig pe nimeni s Iac nimic. n acest sens iubirea este libertate. Acesta e un
criteriu cristalin dup care poti sti dac iubesti sau nu pe cineva. Dac iubeyti o persoan i
respec(i libertatea. Mai mult dect att. Dac poti o ajuti s-si extind libertatea. Hrnit cu iubirea
ta, iubita ta devine o persoan din ce n ce mai liber. Ea se extinde n mai multe directii, si
reveleaz aspecte noi ale personalittii, nvat s-si protejeze adecvat vulnerabilittile, transIorm
ceea ce este grosier.
Tu nu iubesti pentru c ai nevoie de cellalt. Nu esti un cersetor. Esti un mprat! Nu se
pune problema s iei ceva, ci s druieyti ceva.
Repet: poate c si cellalt are ceva s-ti druiasc. Asta este ceea ce eu numesc o rela(ie minunat.
Este o relatie ntre un mprat si o mprteas. Aristocratia autentic la nivelul ei cel mai nalt. Doi
oameni care si oIer reciproc ceva din bucuria, calittile, energia sau timpul lor, Ir s cear nimic
n schimb. Orice altceva nu este o relatie de iubire real. Este ntlnirea a doi cersetori, care din
cnd n cnd poate mai dau cte ceva si gratuit.
Ct de numeroase sunt relatiile mprtesti? Dac ar Ii, nu s-ar mai gsi destepti ca mine
care s trateze astIel de subiecte. Am vesti proaste. Si nu cred c sunt inIluentat de practica
terapeutic. Relatiile care s nu Iie subtil inIiltrate de demonii posesivittii, geloziei sau controlului
sunt putine.
Poate te revolt aIirmatia aceasta. Cumva te include si pe tine. Dar tu ai o relatie
armonioas. Sotia ti este credincioas. Sotul tu ti este Iidel. Nu te hazarda. Demonii stau mult
vreme ascunsi prin vgunile inconstientului, asteptnd o situatie Iavorabil. Ipoteza mea este
aceasta: dac nu te-ai conIruntat cu nici o situatie n care partenerul tu s Iie atras de altcineva,
sunt aproape sigur c nu ti-ai depsit posesivitatea. Spun "aproape" deoarece exist si probabilitatea
s Iii un sInt, situiatie n care mi-ar plcea s te ntlnesc si s pun mna pe tine.
Mai exist un criteriu dup care poti recunoaste iubirea real. Iubirea real nu conduce
niciodat la suIerint. Nu ai cum s suIeri "din iubire". Este exclus. Este ca si cum ai spune c un
triunghi are 4 laturi. Imposibil! Un triunghi, indiIerent dac este desenat la Bucuresti, la Bruxelles
sau n Honolulu are trei laturi. La Iel este cu iubirea reala. Iubirea reala nu presupune niciodat
suIerint. Doar Iericire.
Cnd iubesti cu adevrat te reversi. Dai pe dinaIar. Esti plin cu energia iubirii si o
mprtyeyti cu cineva. Este Ioarte simplu. Iubirea a aprut n tine si de la tine curge spre
altcineva (cum a aprut este o tem pe care o abordez n alt capitol). De aceea nu ceri nimic n
schimb. De aceea nu exist posesivitate. Dac cel spre care curge iubirea ta o respinge, asta nu
reprezint nici un Iel de problem pentru tine. Nu apare nici o suIerint. O orientezi spre altcineva
(nu neaprat o persoan). Esti exact ca o ap curgtoare n calea creia a aprut un obstacol. Vei
nceta s curgi? Nici pomeneal, o s virezi putin la stnga sau la dreapta si asta-i tot. Vei continua
s curgi.
n acest punct vreau neaprat s Iac o mentiune. Exist oameni a cror iubire a Iost respins
si care au hotrt s nu mai curg. Unii s-au retras n mnstiri, nchipuidu-si c dac n-au putut iubi
un alt om l vor putea iubi pe Dumnezeu. Altii s-au retras n ei nsisi. Ei au ncercat sau ncearc sa
blocheze iubirea. Dar iubirea care nu se exprim nayte monytri interiori! Aceasta este convingerea
mea. Energia care nu-si urmeaz cursul natural se transIorm n contrariul ei. Chinezii stiu asta de
Ioarte mult timp. Excesul de Yin ncepe s devin Yang excesul de Yang ncepe s devin Yin. O
ap a crei curgere este blocat stii ce devine? O mlastin. Nu cred c ti-ar plcea s contii o
mlastin n interiorul tu. Dar te-ai anlizat suIicient ca sa Iii sigur de asta?
Iubirea care conduce la suIerint nu este real. Este ireal! Este o iubire iluzorie. Tu suIeri
26
acum (el te-a prsit) si esti convins c l-ai iubit. Draga mea, nu l-ai iubit. Doar ti-ai imaginat asta!
E unul din cele mai Irumoase lucruri pe care oamenii si-l pot imagina. Si oamenii nu ezit deloc.
Dac l-ai Ii iubit, acum ai Ii preocupat s-i Iie bine acolo unde s-a dus, s Iie satisIcut de alegerea
lui. Dac a nceput o alt relatie, dorinta ta ar Ii ca el sa fie fericit. Ti se pare c am picat de pe alt
planet?
Poate sunt din alt sistem solar. Iubirii adevrate i pas de bucuria celuilalt. Iubirii iluzorii i
pas de Eu. Retine acest criteriu: dac iubirea ta te-a condus la suIerint, a Iost o iubire n mare
parte imaginat. n spatele ei nu s-a aIlat Sinele, ci Eul. Eul are aceast particularitate: orice ar Iace,
genereaz, ntr-un Iinal, suIerint.
Revenind mai spre nceput, aceasta nseamn c nu stii cine esti. Crezi c esti Eul. Nu eyti!
Ct vreme te vei identiIica cu Eul, ti va Ii imposibil s iubesti cu adevrat. Nu vei putea Ii un om
Iericit.
Eul este limitat si lupt cu toate mijloacele pentru supravietuire. Esenta lui este frica. O
modalitate de a Iace Iat acestei Irici este ncercarea de a acapara. Se agat de o persoan si
ncearc s pun stpnire pe ea. Dar cellalt, n adncul lui, si doreste s Iie liber. Aya ncepe
lupta! Lupta nu este ntotdeauna pe Iat si consecintele ei (rni, vtmri grave) nu sunt ntotdeauna
vizibile.
Eul creeaz suIerint. Iubirea creeaz libertate si bucurie. Dac simti c ai esuat n dragoste,
te rog, nu acuza iubirea de asta. Fii ct de lucid poti si vezi care este responsabilitatea ta.
Poate ai avut anumite asteptri. Anumite pretentii. Cereri pe care nu le-ai exprimat niciodat.
Dorinte de care nici tu nu erai constient. Toate acestea (i apar(in. Nu au nici o legtur cu iubirea,
ti amintesti? Iubirea este druire, mprtsire.
n iubire nu exist victime. Victimile exist doar n lupt. Dac stai acum si plngi, acesta nu
e semnul ca ai iubit. Este semnul c ai pierdut lupta. Ti se pare c nu am nici un Iel de mil Iat de
tine? Intr-un Iel, ai dreptate. Nu am nici un Iel de mil pentru iluziile tale. Este ca si cum ai Ii
dormit, iar eu ti arunc putin ap rece pe Iat. Trezeyte-te la realitate! Dac vei continua s visezi
c iubesti, nu vei experimenta niciodat iubirea real. Asa ceva mi se pare cumplit. Dac nu ai simtit
si exprimat iubirea real, viata ta nu a avut nici un sens. Degeaba te-ai ostenit s te nasti.
Dac el a plecat sau dac ea te-a abandont, aceasta nu arat dect c ei aveau nevoie de
altceva. Ceea ce tu aveai de oIerit nu era exact ceea ce cutau. De ce s Iii suprat pentru asta? Te
superi pe cineva care caut o anumit adres si nimereste din greseal la tine?
Si dac tot a venit si ati petrecut putin timp mpreun, cauti s l retii cu Iorta? Si pe urm
numesti asta "iubire"? Iubirea nu este posesiv si nici calculat. "Poate va rmne dac i promit
cutare sau i oIer cutare lucru". ti spun: este mai bine s nu rmn! Dac el rmne pentru c tu i
oIeri ceva la schimb, el nu rmne pentru tine, ci pentru acel ceva. Relatia voastr poate Ii studiat
la Stiinte Economice. Pentru asa ceva trebuie pltit impozit la stat.
Dac ai chiar acum o relatie si spui "te iubesc", te invit s te observi Ioarte atent. Pentru c
acest sublim "te iubesc" poate s contin urmtorii 2 virusi:
1. ti apartin. Sunt al tu.
2. mi apartii. Te posed.
Dac acesta e cazul tu, ai nevoie urgent de medicamente. Aceste medicamente eu le-am
strns sub numele de conytientizare. AIla de ce vrei s devii proprietatea cuiva sau de ce vrei s
posezi pe cineva. Ce te nemultumeste n asemenea msura la tine nsuti?
n mod clar nu te simti Iericit si mplinit cu tine nsuti si ai nevoie de cineva care s-ti
distrag atentia de la Iiinta ta. Te temi s stai Iat n Iat cu tine nsuti. Te reIugiezi ntr-o relatie pe
care lipesti eticheta nobil a iubirii. Pn cnd vei continua aceast tragicomedie?
O Iiint care se las posedat devine un obiect. O Iiint care este posedat devine un obiect.
Cine vrea s renunte la demnitatea de om? Nimeni, Relatia n care s-a activat posesivitatea devine
instantaneu o relatie de lupt. ncepe rzboiul! Nu uita c unele rzboaie simt reci si pot dura 40-50
de ani. AstIel de lucruri par nIricostoare daca se ntmpl s ai 18-20 de ani. Ele Iac parte din
27
realitate. Poate c tu nu vei avea cheI s triesti o astIel de realitate!
ti propun 2 reIormulri. "Te iubesc" echivalat cu:
1. mi apartin. Sunt o persoan liber.
2. ti apartii. Esti o persoan liber.
Observi Irumusetea? Eu te iubesc, dar asta nu m tranIorm n sclavul tu si nu te Iace nici
pe tine prizoniera mea. Iubirea este libertate. Pentru mine lucrul acesta este absolut limpede.
Posesivitatea este o expresie a Iricii, iar Irica se naste din ignorant. Termenul din IilosoIia indiana
este avidya. n Yoga Sutras (III, 5) Patanjali spune: "A considera tot ce este eIemer, impur, dureros,
non-sine drept etern, pur, plcut, Sine, aceasta este ignoranta (avidya)". Ignoranta n acest context
se reIer mai putin la absenta cunoasterii si mai mult la absen(a conytientizrii. Daca ti amintesti
distinctia pe care am Icut-o ntre cunoastere si constient, as putea aIirma, n cazul de Iat, ca
posesivitatea este un indice al Iaptului c nu eyti conytient de natura ta real.
Dac ai sti c ai 100 de milioane de dolari n banc, ai mai suIeri dac pierzi un teleIon de
cel mult 200 de dolari? Ti-ar mai psa dac cineva ti Iace un cadou de 500 de dolari, apoi se
rzgndeste si l ia napoi? Mai degrab vei Ii amuzat.
Asa este cu iubirea, la un alt nivel. Cnd te simti mplinit si Iericit, tu iubesti n mod natural,
n acelasi Iel n care respiri. Iubirea este un Iel de respiratie a suIletului tu liber. Nu ai reusi dect
s Iii penibil spunnd: "Plecati de aici. Acesta este aerul meu." n acelasi Iel esti penibil creznd c
cellalt ti apartine si c tu nu poti supravietui Ir el. Poti tri si nc Ioarte bine, dac ai suIicient
rbdare pentru a-ti identiIica si transIorma posesivitatea.
Nu, nu am gresit. Posesivitatea poate Ii transIormat. Un mare posesiv este, pe invers, un
mare iubitor. A poseda se polarizeaz cu a drui. A sti s realizezi aceast transIormare este una din
cele mai nalte capacitti umane. Iat o tehnic, uimitoare, de Iapt, prin simplitatea ei. Este o tehnic
tantric. Nu, n-are legtur cu sexul n grup cu care, din pcate, Tantra a ajuns s Iie echivalat de
nestiutori.
Mai nti, identiIic o situatie n care s-a activat posesivitatea. Poate iubita ta danseaz cu un
alt brbat. Poate iubitul tu priveste admirativ o alt Iemeie. Poate sotia ta se ntlneste azi cu un
Iost coleg de liceu de care a Iost ndrgostit. Poate sotul tu a angajat o secretar tnr si
apetisant. Orice situatie e bun.
Tot ce ai de Icut n continuare este s observi aceast trire. Dac apar gnduri de tipul
"Esti deja la al doilea dans" sau "Nu nteleg de ce zgieste asa", le observi si pe ele. Nu le judeci.
Nu-ti spui "N-ar trebui s gndesc asta" sau "Mi-e rusine cu mine. Ar trebui s am mai mult
ncredere". Tot ceea ce apare n minte asociat acestei triri observi cu detayare, ca si cum ar Ii
vorba de altcineva.
Acest proces este alchimic. Dac triesti posesivitatea pn la capt, Ir s o negi sau s o
reprimi, ea ncepe s se transIorme. Energia ei ncepe s urce, nuntrul Iiintei tale. Nu va deveni
imediat iubire, adic nu va urca instantaneu la etajul aIectiv. Se poate opri un etaj mai jos, n zona
bunei dispozitii. "Doamne, oare as Ii putut Ii mai prost dect att?" Te amuzi pe seama ta. Libertatea
ta a crescut. Dac ai ajuns s rzi de propria ta prostie, ai Icut un salt extraordinar.
Aceste lucruri par simple cnd le citesti ntr-o carte. La treab cu tine! Posesivitatea si sora
ei, gelozia, paralizeaz iubirea, Ocup-te putin de ele! A te duce la mnstire este Ioarte simplu. Nu
te cost dect trenul. Dar a iubi si a nu Ii posesiv, a iubi si a nu Ii gelos, aceasta este o realizare
splendid.
SINELE
"N-ai scris deja un capitol despre Dumnezeu?". Ba da, am scris. "Si n-ai aIirmat acolo ca un
alt nume pentru Dumnezeu este Sinele?". Ba da, am aIirmat. Dar nu m pot abtine. Simt nevoia s
scriu din nou. Si dac n-ai observat pn acum, aceast carte este, de Iapt, despre Dumnezeu. Ea
este mai degrab o lucrare teologic, scris de un ins care nu prea ii suport pe preoti.
28
S te iau cu ncetisorul. ti amintesti de copilria ta? Poate nu ti amintesti de vremurile cnd
Iceai pe tine si nu erai n stare s articulezi un cuvnt. Dar amintiri de la 4-5 ani trebuie s ai.
Evoc acum adolescenta. Prima iubire, primul srut, prima declaratie de dragoste vesnic. Priveste-
te acum. A cta iubire? Nu trebuie s rspunzi, doar te tachinam. Du-te acum mai departe n timp.
Ai atins matusalemica vrst de 90 de ani (dac ai renuntat la timp la butur si tigri). Le
povestesti nepotilor aventurile din tinerete, dar nu ntelegi cine este Iemeia aceea de lng ei. Ah,
este Iiica ta! Si acum vizualizeaz-te mort. Esti pe cataIalc, cei apropiati trec pentru un ultim salut.
Da, al doilea Iiu n-a venit pentru c nu te-a iertat. nc i se pare c pe Iratele lui l-ai iubit mai mult.
Observ aceast nsiruire: copilul, tnrul, adultul, btrnul, cadavrul. Corpuri diIerite.
Uneori pline de vigoare, alteori lipsite de vlag, ns ceva este stabil. Acest sentiment ti-e clar. Ce
anume nu se schimb? Tu, Tu stii prea bine c ai Iost copil, c esti adult si c urmeaz s
mbtrnesti Irumos (sau cel putin asta ti doresc eu). S m pun n locul tu si s rspund la
ntrebarea "Cine se aIl oarecum n interiorul acestor corpuri?" Eu sunt. Eu.
Fii ct poti tu de atent n acest punct, deoarece aici ncepe iluzia. Eul nu e totuna cu Sinele.
Sinele nu se naste si nu moare, mentine unitatea corpurilor si o distruge. Bhagavad-Gita spune
Ioarte Irumos: "El nu poate Ii tiat, ars, udat si uscat; el este etern, omniprezent, stabil, imuabil,
continuu" (II, 24). Si, n alt parte: "Eu sunt mirosul bun al pmntului, strlucirea din Ioc, viata din
toate Iiintele, asceza din toti ascetii" (VII, 9).
Sinele este neschimbtor, desi ntotdeauna proaspt, Eul este schimbtor. Si mai mereu, mi
vine s adaug, uzat, Iolosit, depsit. Ceea ce tu numesti a Ii Eu nu este dect ansamblul Iormat de
corpul si psihicul tu. Sinele nu este acest ansmblu. EI se exprim prin acest ansamblu, dar nu este
acest ansamblu, tot asa cum un muzician se exprim prin intermediul unei viori, Ir a Ii tot una cu
acea vioar (care poate Ii deterioart, reparat, distrus, druit, Iurat,etc).
Cnd ti este sete, nu tie ti este sete. Corpului i este sete. Tu observi acest Iapt: corpului i
este sete. Daca te identiIici, dac mprumu(i sim(ul identit(ii mintii care gndeste, vei spune,
binenteles, "Mi-e sete". Asa ncepe conIuzia. Setea exist, ntr-adevr, dar tu nu esti setea. Setea
este ceva ce apare n tine. Iar tu nu esti nici corpul. Corpul este ceva ce exist n tine. Nu esti nici
mcar mintea. Mintea, de asemenea, exist n tine.
Lucrurile acestea ti pot prea incredibile sau nebunesti dintr-un singur motiv: ai fost
condi(ionat s crezi altceva! La un moment dat, iluzia te-a prins n plasa ei si de atunci nu ai mai
scpat.
De Iapt, totul este mult, mult mai simplu. Sinele este unul. Orice altceva este o expresie, o
maniIestare temporar a lui. Aceasta este esenta tuturor experientelor mistice autentice. Eurile sunt
numeroase deoarece corpurile si mintile sunt numeroase (probabil inIinite).
Oricare ar Ii nivelul experientei, Sinele nu poate Ii conceput, deoarece l transcede mereu.
Dac triesti ntro lume cu 3 dimensiuni, nu poti ntelege o Iiint cu 4 dimensiuni. Dac reusesti s
te muti n lumea cu 4 dimensiuni, Sinele este ca o Iiint cu 5 dimensiuni. Si tot asa...
De aceea, Sinele poate Ii doar aproximat. n lumea ta tridimensional poti spune: "Oh,
Sinele este ca o sIer!". Sau: "Sinele este precum spatiul". Poti s atingi spatiul? Nu, poti s atingi
doar obiectele aIlate n spatiu. Poti s lovesti cerul cu o piatr, dac te superi pe el?
n Zen exist un dialog minunat ntre un maestru si un discipol despre Sine. La chinezi,
Sinele a Iost numit Tao.
Chao Chou 1-a ntrebat pe Nan Chuan: "Ce este Tao?"
Nan Chuan a rspuns: "Mintea obisnuit este Tao."
Chao Chou a ntrebat: "Si cum poate Ii atins?"
Nan Chuan a rspuns: "Dac vrei s l atingi, cu sigurant ca l vei pierde,"
Chinezii stia si paradoxurile lor imposibile! ns lucrurile chiar asa stau: Sinele pc care vrei
s l descrii, sa l vezi, sa l gndesti sau s l explici altora (ceea ce mi se pare o culme a ignorantei
- pe care m strduiesc s-o ating!) nu este Sinele.
n lumea crestin, Sinele a Iost numit Dumnezeu, iar acest cuvnt, n timp, s-a degradat, ca
29
urmare a unor asocieri neIericite. mi pare uneori ca o bancnot Ioarte valoroas, care a trecut prin
Ioarte multe mini, unele murdare si, inevitabil, a ajuns s se uzeze. Valoarea ei este aceeasi, ns
pentru cineva cu simt estetic, Ielul cum arata este neplcut.
Si tot ca o bancnot, cred c va veni un timp cnd acest cuvnt va Ii scos din uz. Sper c esti
atent. N-am spus c Dumnezeu este demodat si este cazul s Iie nlocuit. Doar cuvntul prin care ne
raportm la aceasta Realitate Absolut s-a nvechit.
Poate stii si tu c nu se pune vin nou n burduIuri vechi (vezi Matei 9,17).
Imposibilitatea descrierii lingvistice a reprezentat pentru Buddha o problem similar. El a
ncercat o alt variant. Nu a vorbit deloc despre Dumnezeu. n jurul Iui se vorbea numai despre
asta, probabil cu rezultate modeste. El a introdus termenul anatta. Anatta nseamn "Ir Eu". Cnd
Eul nu mai exist, ceea ce rmne este Sinele. Este la mintea cocosului. Cu toate acestea, Buddha a
Iost caliIicat ca un om Ir Dumnezeu, iar religia sa nimic altceva dect ateism mascat. n zilele
noastre, practicantii crestini putin disponibili n a iesi din cadrele dogmatice ale religie lor continu
s vad n budism o religie rece, numai pentru c gradul ei de abstractizare este mai nalt.
Este si Iiresc, cnd citesti Iaimosul rezumat al cuvintelor lui Buddha n Visuddhimagga:
"Singur suIerinta exist, nimeni care suIer;
Exist Iapta, dar nici un Iptuitor al acesteia;
Exist Nirvana, dar nimeni care-o caut;
Calea exist, dar nimeni care s o strbat"
O nvttur n care ti prinzi urechile, nu-i asa? Cred c pentru cineva Ir o autentic
experient spiritual pare la Iel de impenetrabil ca un computer pentru un btrn activist de partid.
Buddha a pstrat "o nobil tcere" si nu a suIlat un cuvintel despre Dumnezeu, despre
originea lumii sau alte ntrebri IilosoIice, ntruct stia prea bine c sunt irelevante si mai degrab
blochez dect Iacilitez experienta eliberrii.
Dac Sinele este Unul, dac nu mai exist nimic n aIara Sinelui, ce rost mai are lumea?
Lumea este necesar. Este ca un Iel de scoal. Trebuie sa o parcurgi. Pentru a aIla cine esti, ai
nevoie de un Iond de contrast. Nu poti scrie pe o tabl neagr cu o cret neagr. Despre Sine se
poate Iace aceast aIirmatie neobisnuit: nu stie de la bun nceput cine este. ntr-o alt variant
spiritual, aceea a lumii ca joc divin, Sinele stie prea bine cine este, dar pretinde c nu stie, pentru a
declansa spectacolul creatiei.
M rezum aici la prima idee. Sinele nu stie cine este si, pentru aIla, are nevoie de non-sine.
Cum spuneam, un Iond de contrast. Acest Iond de contrast este lumea. Lumea exist pentru ca tu s
aIli cine esti. Lumea exist pentru tine. Este necesar cunoasterii tale. Trebuie s te pierzi n ea
pentru a te putea regsi. Atunci cnd te pierzi, esti inocent ca un copil. Esti pur. Se poate spune c te
nasti. Cnd te regsesti, esti din nou inocent. Esti, din nou, pur. Se poate spune c te-ai nscut din
nou. "Si Iisus le-a zis: Lsati copiii s vin la Mine si nu-i opriti, cci mprtia Cerurilor este a
acelora ca ei" (Matei 19,14).
Iisus nu spune s Iii un copil. Un copil este imatur. Iisus nu-ti propune s regresezi, adic s
dai n mintea copiilor. Te invit s Iii ca un copil. Este o diIerent urias. Cel care si-a realizat
Sinele este ca un copil. A recuperat inocenta copilriei si are ceva n plus. Experienta celui care s-a
rtcit.
Si pentru c am adus vorba de copii, voi Iace o parantez, lung si Iioroas pentru anumite
persoane. Nu pot Ii de acord cu Ielul n care copiilor li se ndeas religia n cap. Religia nu poate Ii
predat. Religia este o descoperire personal! Sunt proIund recunosctor bunicii mele, care m-a
crescut n primii 6 ani, Desi era si este o persoan extrem de religioas, nu mi-a spus niciodat
"Gndeste asa!", nu m-a obligat s merg la biseric sau alte lucruri de genul acesta. Mi-a respectat
libertatea si nu mi-a impus o religie care pe ea o ajuta Ioarte mult, dar de care eu nu aveam nici un
cheI.
Cred c asa trebuie crescut un copil! Optiunile lui trebuie respectate, cu orice pret. Nimic
nu-ti d dreptul s scrii pe tabla proaspt a vietii lui ceea ce tu crezi c este bun si necesar. Poate c
30
este bun doar pentru tine!
Practic religia de care esti atras, vorbeste-i despre ea dac te ntreab (si sigur te va
ntreba), dar, pentru numele lui Dumnezeu, nu i-o impune! Si nu m reIer aici la impunerea prin
violent. M reIer si la manipularea subtil, creia copilul nu i poate rezista. "Dac nu-ti spui
rugciunea, nu-ti citesc nici eu povestea."
Dac Ielul tu de a practica religia nu este distorsionat de propria ta splare a creierului,
copilul va Ii atras n mod natural. El va ncepe s prind cte ceva doar stnd pe lng tine. Si dac
ceea ce descoper este hrnitor, va trebui s-ti Iaci timp.
AltIel, dac ncepi s-1 ndopi cu rugciuni, psalmi, principii morale nsotite de amenintarea
cu iadul, te asigur c ceea ce vei reusi va Ii doar s distrugi religiozitatea lui latent.
ReIlecteaz o clip. De ce la alegerile din noiembrie nu vor putea vota dect cei care au cel
putin 18 ani? De ce nu li se permite copiilor si adolescentilor s voteze? Poate c au si ei anumite
preIerinte. Rspunsul e ct se poate de rezonabil: nu sunt considerati suIicient de maturi pentru a
opta pentru un candidat sau altul.
n ceea ce priveste chestiunile religioase, brusc acest rationament nu mai e valabil. La patru
ani ai maturitate spiritual din belsug, suIicient pentru a discerne ntre o religie sau alta. La 17 ani
nc nu-ti dai seama care este cel mai bun conductor politic, dar la 4-5 ani e o bagatel s ntelegi
care este cel mai bun conductor spiritual.
Dac citesti ceea ce scriu Ir prejudecti (cu o minte curat), sunt sigur c te cutremuri.
Sunt multe modalitti prin care printii pot Ii violenti cu copiii. Aceasta e una cu eIecte pe termen
lung.
Cel mai bun lucru pe care printii l pot Iace, n raport cu proprii copii, este acela de a-i
ajuta s devin conytien(i, s descopere singuri ce este bun si ce este ru pentru ei, s nu se team
s-si exercite libertatea si s nvete s-si asume consecintele, atunci cnd gresesc.
Nimeni nu m poate convinge c a Ii religios nseamn a crede orbeste n ceva ce nu cunosti.
Mai degrab invers, a experimenta tu singur pentru a ntelege cu adevrat este atitudinea corect a
omului aIlat pe calea spiritual. Cunoasterea de mprumut, ceea ce ai Iost obligat sa asimilezi
mpotriva nevoilor tale, nu are nici un Iel de valoare. La o astIel de "cunoastere" poti renunta Ir
mei un Iel de regret. Ea este ca un vl care ti acoper ochii. Arunc-1 si priveste-1 cu proprii ti
ochi, astIel nct s vezi ceea ce este si nu ceea ce ti-au spus altii c este.
Spiritul religios veritabil, ca s nchei optimist aceast parantez, este Ioarte apropiat de
esenta copilriei. Un copil trieste ntr-o lume n permanent noua, care l ncnt si l uimeste.
Acelasi lucru se ntmpl cu un mistic. Unit cu propriul lui Sine, avnd ochii ntotdeauna proaspeti,
el trieste ntr-o lume care nu e niciodat la Iel si de a crei Irumusete se poate bucura la nesIrsit,
deoarece o percepe mereu.
Din punctul meu de vedere, adultii care pot tri mcar uneori n acest Iel sunt cu adevrat
oameni religiosi. Cei care sc pretind religiosi, dar si-au pierdut spontaneitatea, dorin(a de a
experimenta yi capacitatea de a se minuna sunt precum burduIurile vechi. "BurduIurile plesnesc,
vinul se vars si burduIurile se prpdesc" - astIel le anticipa soarta un mare ntelept rebel,
cruciIicat de semenii lui, mult prea adnciti n propria lor religie.
Realizarea Sinelui seamn mult cu a deschide larg Ierestrele casei n care locuiesti. Casa ti
se va umple de lumin. Lumina a Iost ntotdeauna acolo, dar nu a putut ptrunde, deoarece ai tinut
Ierestrele nchise. Nu era mare lucru de Icut. Poate c un timp ai ncercat s aduci Soarele nuntru,
dup care ti-ai dat seama de absurditatea telului tu. A deschide Ierestrele casei este echivalent cu a
te deschide ctre ceea ce deja exist n tine. La un anumit nivel, tu esti Sinele pe care l cauti.
Budistii obisnuiesc s spun c este ca si cum ai cuta prin toat lumea un medalion pe care l-ai
avut tot timpul la gt. La un moment dat ti trece prin cap s te privesti si l descoperi. Este Ioarte
greu s nu rzi, ntelegndu-ti prostia Ir margini care te-a mpins de colo-colo de-a lungul
timpului.
Cnd ntelegi cine esti sau, altIel spus, cnd realizezi c nu eyti ceea ce pari a fi, orice
31
practic spiritual nceteaz. Cnd ai ajuns acas te poti desclta. De pantoIi ai avut nevoie aIar, n
lume. Este chiar inconIortabil s dormi n ei. Poate c dac ai Iost un yoghin, vei mai sta n cte o
asana sau vei mai realiza cte o tehnic Pranayama, n amintirea vremurilor de demult. Dac ai Iost
un adorator al lui Iisus, vei mai merge din cnd n cnd la biseric. Dac l-ai iubit Ioarte mult pe
Krishna, vei mai rsIoi Bhagavad Gita. Dac ai studiat budismul vei mai zbovi asupra versetelor
din Prajna-parmita- hridaya Sutra. Dar toate aceste actiuni sunt facultative. Nu mai exist nimic
constrngtor n a le realiza. Functia lor spiritual a ncetat pentru tine.
O not interesant a acestei stri, cnd apare pentru prima oar, este senza(ia de uyurare. Ai
scpat de o mare povar. Si Eul este, ntr-adevr, o povar urias. Este ca si cum te-ai trezi dintr-un
vis jenant, dac nu cumva viata a Iost pentru tine un cosmar. Te bucuri asa de mult de noua ta stare,
nct ea pare extatic n raport cu ce ai trit pn atunci. Dup aceea devine Iundalul obisnuit al
Iiintei tale, sentimentul c esti "gol si minunat", ca s citez un maestru Zen al crui nume l-am uitat.
Aceast stare special este strns legata de perceptia lumii ca un ntreg. Lumea nu mai este
ceva care ti se opune, un obstacol n calea evolutiei tale sau ceva periculos de care s te temi.
Lumea este o unitate organic. Este ca si cum mna dreapt ar descoperi c mna stng nu este o
strin, ci doar o parte a aceluiasi organism.
n strile speciale de constiint, lumea este perceput mai mult ca un organism dect ca un
mecanism. Mecanismul are nevoie de ceva exterior lui pentru a Iunctiona, organismul se
autoordoneaza. n acelasi Iel ntregul organic sc ordonez de la sine. Nu e nevoie de un
Dumnezeu exterior care s supravegheze lumea cu caietul tehnic n mna, eventual s o distrug
deIinitiv dac se ncptneaz s nu mearg bine.
Realizarea Sinelui este intens conectat cu percep(ia nonseparativit(ii. Ideea c eu exist
separat de tine era o iluzie, din a crei sclavie m-am eliberat. Upanisadele aIirm explicit acest
adevr.
"Sinele din tot ce exist, suportul strvechi
al universului,
mai subtil dect subtilul, acesta esti tu.
Tu singur esti Acela."
(Kaivalya Upanishad)
Eu si tu nu suntem deloc separati. Prem a Ii separati la exterior. n centru suntem Unul.
Iisus are si el n vedere acest adevr cnd le spune crturarilor: "Iar a doua este urmtoarea: S
iubeyti pe aproapele tu ca pe tine nsu(i! Nu este alt porunc mai mare dect aceasta." (Luca,
12, 31) De ce "ca pe tine nsuti"? Pentru c tu eyti Acela.
Totusi, acest gen de ntelegere nu vine din ascultarea mecanic a unor porunci sau sugestii.
Te poti comporta toat viata ca si cum l-ai iubi pe aproapele tu, reprimndu-ti aversiunea sau ura n
inconstient. Acest Ienomen este hipercunoscut specialistilor n psihologie si psihoterapie.
ntelegerea vine din discriminare. Examineaz-te constant, urmreste-ti motivatiile pn la
nivelul lor cel mai adnc si observ-le cum se dizolv. Motivatiile egoiste exist, ntr- adevr, ns
ele nu te deIinesc. Deoarece l poti observa si cunoaste, tu trebuie s Iii altcineva. Ajungi astIel s
ntelgi c nu esti ceea ce credeai c esti. Tu nu esti Eul.
Eyti Sinele. n lumina acestei ntelegeri, Eul se dizolv n Sine asa cum zahrul se dizolv n
ceai.
DE CE VREI S DEVII PSIHOTERAPEUT?
Cred ca unui antrenor de Iotbal i se ntmpl s ntlneasc tineri care doresc s devin
Iotbalisti. Unui "calculatorist" i apar n Iat persoane interesate de nobila art a holbatului ore n sir
la un ecran. Mie mi se ntmpl s dau nas n nas cu oameni care aspir s devin psihoterapeuti.
Aproape toti m ntreab acelasi lucru: "Ce trebuie s Iac pentru a deveni terapeut?" Deoarece acest
Ienomen a luat amploare n ultima vreme, m-am decis s astern aceste rnduri. Ele au, prin urmare,
32
un public tint. Dac nu te intereseaz s devii psihoterapeut, nu le citi. Pentru c dac le citesti, s-ar
putea, cine stie, sa ncepi s-ti doresti. (Te-am incitat?)
Exist o ntrebare mult mai bun pe care nu doar studentii la psihologie, ci orice alt tnr
aIlat n Iata unei optiuni proIesionale, ar Ii de dorit s si-o pun si s ncerce s rspund onest. Ce
m mpinge ctre aceast profesie? Este dorinta ta autentic? Vrei s te Iaci doctor pentru c tata e
doctor? Vrei s Iii actrit pentru c mama n-a reusit asta? Vrei s Iii inginer de aeronave, asa cum si-
a dorit ntotdeauna bunicul tu? Te Iaci Iilolog pentru a-i dovedi sorei tale c esti mai bun dect ea?
Lumea e plin de oameni care nu se aIl la locul lor. Am ntlnit un proIesor care putea Ii un
excelent politist, un topograI care si-a ratat vocatia de artist, un manager care ar Ii Iost un mare
medic veterinar. Exist peste tot oameni nemultumiti de ceea ce Iac, deoarece slujba lor nu i
mplineste, desi le umple portoIelele. Din acest punct de vedere, psihologii au o pine bun de
mncat, multi ani de acum ncolo.
S admitem ns ca nimeni nu a interIerat cu dorintele tale si c vrei s te Iaci psihoterapeut
nu pentru a multumi pe altcineva, ci pentru c aya vrei tu. Acesta este punctul de plecare pentru o
analiz deloc simpl, cu concluzii adesea greu de suportat. Motivatiile adnci pe care aceast
optiune proIesional se sprijin se pot dovedi dintre ccle mai irationale si inIantile, reprezentnd
modalitti perverse de a rezolva conflicte inconytiente.
ReIrenul cel mai popular pe care l-am putut auzi este acesta: "Vreau s devin
psiholog/psihoterapeut pentru a-i ajuta pe oameni." Extraordinar! Ct noblete interioar! Ct
Irumusete luntric! Asa de tnr si deja esti o sInt? M lasi s m IotograIiez cu tine, s-mi
impresionez nepotii?
Dac ti-as spune c nimeni nu poate ajuta pe nimeni? E o chestie mult prea mistic. ns
asta este experienta mea. Si nu s-ar putea spune, n termeni sociali, c n-am ajutat pe nimeni. Ctiva
oameni mi-au jurat recunostint toat viata! Dar acesta nu e dect un Ienomen de supraIata. Dac
stai putin s meditezi, si a medita nu e ceva deloc simplu pentru o minte antrenat de societatea
modern, vei ajunge s mprtsesti aceast credint. Cum ndeletnicirea aceasta poate dura ani
buni, ti voi oIeri alte argumente.
Tu spui c vrei s ajuti. Iar eu ti spun c nu vrei de Iapt s ajuti. Vrei s ai sentimentul c
ai reuyit. Ti-ai propus un anumit scop si l-ai atins. Clientul tu nu se mai teme s vorbeasc n
public. Femeia pe care ai asistat-o a trecut peste divort, reIcndu-si viata. Adolescentul rebel nu
mai Iuge de acas. Consumatorul de droguri a nIiintat o Iundatie mpotriva acestei adictii. Ce
reprezint toti acesti oameni? Mijloace pe care le-ai Iolosit pentru a-ti atinge scopul. Scopul tu a
Iost s reuyeyti. Oamenii vorbesc despre tine, esti invitat la televizor, esti Ielicitat la congrese. Dac
Eul tu ar Ii ca un balon, acum trebuie s aib dimensiuni colosale. Si ce este ru aici, m-ai putea
ntreba, dac oamenii respectivi chiar s-au vindecat? Ce este ru n a avea prestigiu, n a te bucura
de un statut nalt?
N-am spus c ar Ii ceva n neregul cu Iaima. Am spus doar c, n relatia cu acei oameni,
Iocalizarea a Iost asupra nevoilor tale. Dac ei si-au depsit problemele, acesta nu e n nici un caz
meritul tu. Este meritul lor! Poate ai Iost un catalizator, ns nimic mai mult. Tu nu poti
transIorma pe nimeni, tot asa cum nu poti respira n locul nimnui. n plus, nu e sigur c vindecarea
nu e dect temporar. De unde stii c Iemeia nu va intra ntr-o nou csnicie nereusit? C
adolescentul nu asteapt dect s mplineasc 18 ani pentru a pleca deIinitiv de acas? C Iostul
consumator lupt acum mpotriva drogurilor tocmai pentru c, inconstient, si le doreste mai tare ca
niciodat?
Ajutorul de care esti constient nu este ajutor real. Este un cuvnt distins care acoper nevoi
personale. Te amgesti singur dac crezi c tu ai ajutat pe altcineva. Mai degrab poti spune c
altcineva s-a ajutat singur, n prezen(a ta. Asta n cel mai bun caz. Pentru c n alte cazuri, n
prezenta ta, altcineva se blocheaz si mai tare. Ajutorul adevrat este acela de care nu esti constient.
Stiu c sun paradoxal, dar nc nu te-ai obisnuit cu Mine!
Este ca atunci cnd cineva te ntreab unde e strada Carol Davila, tu i explici si mergi mai
33
departe, Ir s-ti treac prin cap s-i ceri ceva n schimb sau s te Ieliciti pentru cunostintele tale n
materie de strzi. n Evanghelie exist un pasaj sublim n acest sens: "Atunci cei neprihniti i vor
rspunde: Doamne, cnd Te-am vzut noi Ilmnd si Ti-am dat s mnnci? Sau Iiindu-Ti sete si
Ti-am dat de but?" (Matei 25, 37)
De ce Iisus spune "cei neprihniti"? Pentru ca nu se reIer la Eu. Eul nu este inocent.
Egocentrici ta te a exclude puritatea. Se reIer la actiuni generate de Sine. Sinele druieste Ir
conditii, Eul acapareaz. Uneori oIer la schimb, n cel mai bun spirit comercial.
Asa nu este doar n psihoterapie, ci si n orice altceva. Cnd ajuti cu adevrat, Eul nu este
prezent. Nu exist amintiri, semne Icute n agend, declaratii publice, tranzactii cinstite sau
oneroase. Exist doar actiuni pe care le realizezi. Dup ce le-ai Iinalizat, uiti de ele. Un Irumos
ndemn aIlat n circulatie a ncercat s surprind aceasta n cuvinte: "F binele si arunc-1 n mare!"
Bhagavad Gita, capodopera spiritual a Indiei, este si ea iluminatoare n aceast privint:
"Svrseste deci Iapta ce trebuie Icut, mereu desprins de ea, cci omul care Iptuieste desprins
ajunge la culme.: (III, 19) Si, n alt parte: "Cel care vede n Iapt neIptuirea si n neIptuire Iapta,
acela este un ntelept ntre oameni, acela este un yoghiri." (IV, 18)
Chinezii au descoperit si ei acest principiu. L-au numit principiul nonac(iunii (wu wei).
"Dao nu Iace nimic si totusi nimic nu rmne neIcut" spune celebrul Lao Zi. Aceasta nu este
inertie sau pasivitate. Este ac(iunea spontan din care lipseste un Eu care s o judece.
Dac poti actiona n acest Iel, vei Ii un mare psihoterapeut. Lucrul cel mai nostim este c
nu vei sti niciodat asta. Dac nu poti actiona asa, dac trebuie sa te Iortezi, s te controlezi, s te
ghidezi dup tot soiul de modele oIerite de altii, atunci locul tu nu este n psihoterapie. Cu
sigurant esti capabila de actiune spontan, ns n alt domeniu. Gseste-l si vei Ii Iericit!
O alt nevoie, mpachetat cu grij n nevoia de a ajuta, este nevoia de putere yi control.
Vrei s devii psihoterapeut pentru a detine controlul, pentru a-i spune clientului ce s Iac. nsusi
Iaptul de a pune doar tu ntrebri personale este o Iorm de a detine puterea. Tu conduci dialogul,
tu l stimulezi pe client s se exprime, s povesteasc, s-si nIrunte temerile. Tu esti stpnul n
ring. Tu de(ii puterea.
n Iorme mai subtile, de care uneori nici tu nu ti dai seama, l orientezi ntr-o anumit
directie, orict de rogersian ai Ii (prin mimic, ton, privire - componente Iine si greu de controlat ale
limbajului nonverbal), l poti manipula, Ir s-ti propui constient, sa ia decizii pe care tu le aprobi,
s exprime sentimente pe care tu nsuti le-ai reprimat, s actioneze n Ieluri pe care le tolerezi sau
chiar le admiri. Sunt aici attea lucruri de spus, nct as putea scrie o alt carte.
Tot aici intr oportunitatea Ioarte plcut de a avea putere asupra sentimentelor unui alt om.
"L-am linistit". "A plecat Iericit." "I-am redat speranta". "Doar eu l pot calma." Mi s Iie! De la
nceput ai avut muschii stia sau te antrenezi zilnic? Sentimentele unui alt om pot Ii ntelese,
acceptate, mprtsite, ns n nici un caz schimbate de tine. Te rog, renunt la aceast iluzie. Ele se
schimb de la Sine, dac li se permite asta. Tu Iaci, cel mult, parte din contextul n care ele se
schimb. Nu-ti aroga merite pe care nu le ai. Este ca si cum ti-ai Iace implanturi, mndrindu-te apoi
cu snii pe care ti i-a druit natura.
Mai mult dect att, tu nu poti schimba nici mcar sentimentele tale. Asta este o alt discutie
Ioarte lung, n care nu voi intra aici. Sentimentele tale se schimb, de asemenea, de la Sine, dac
esti suIicient de inteligent ca s nu le reprimi. A crede c-ti poti schimba tririle este ca si cum ai
crede c poti levita, deoarece te tragi singur de sireturi n sus. Las-m s rd de aceast absurditate,
n care eu nsumi am crezut mult vreme. Sentimentele tale se schimb dac le accep(i si se
intensiIic dac ncerci s le schimbi. Este un paradox minunat sau groaznic, n Iunctie de ct
minte ai.
nc mai sustii c vrei s devii psihoterapeut din nevoia de a-i ajuta pe oameni? ti mai oIer
un indiciu. Dorinta de a ajuta nu este altceva dect interes pentru viata interioar a unui alt om.
AltIel spus, dimensiunea voyeurist a proIesiei de psiholog sau terapeut. Tu nu esti obligat s te
deschizi, dar celalalt "si pune viata pe tav". Cum mi spunea o client, "stii si ce lapte am supt de
34
la mama".
Esti constient de aceast nevoie? ti poti asuma dorinta de "a-1 dezbrca" pe cellalt de
secrete, de a ptrunde n viata lui intim, de a-i "vedea" gndurile si sentimentele ascunse? Asa cum
o Iemeie se expune unui ginecolog, care o cerceteaz atent, un client "si expune" viata luntric
unui terapeut, care cel mai adesea oIer putine InIormatii despre sine.
Vrei s-i ajuti pe oameni, spui? S-ti povestesc despre dimensiunea omniscient a rolului de
terapeut. mi amintesc de o student, Ioarte simpatic de altIel, care mi spunea c vrea s devin
psihoterapeut ca s-i orienteze pe oameni, adic "s le arate drumul drept". Bietii oameni, o apuc
pe crri gresite. Ca s le arti drumul cel drept trebuie s stii care este acesta. Dac nu stii, ti poti
imagina c stii, iar asta te satisIace.
n realitate, nici unul dintre noi nu stie ce este bine sau ru pentru un alt om. Este vechea
problem a judectii morale. Cine ti d dreptul sa judeci? Cine esti tu ca s hotrsti ce este bine
sau ru pentru o alt persoan? Dac ei opteaz pentru un anumit curs al actiunii, cine esti tu ca s
te opui sau ca s-1 convingi s se rzgndeasc? nvat s-i respecti libertatea de a alege. Poate
greseste, ns doar n acest Iel va nv(a. Nu-i lua sansa de a nvta din propria lui experien(. n
comparatie cu aceasta, experienta ta sau nvtturile spirituale, orict de elevate, sunt la Iel de
valoroase ca buruienile de pe marginea drumului. Nu uita c dac tu ai ajuns la un nivel de
constiint superior, asta s-a ntmplat deoarece ai Iost disponibil s experimentezi si s nveti din
propriile tale greseli. Si nu m reIer aici la o singur viat, ci la mai multe, n care ai Icut cu
sigurant o sumedenie de tmpenii. Eu, cel putin, asa am Icut. Dac nu ai atins acest nivel de
constiint, dac toat cunoasterea ta este acumulat din crti, atunci, d-mi voie s te inIormez, nu
esti dect unul din sobolanii din anecdota urmtoare:
Doi sobolani au intrat ntr-un cinematograI si au mncat ntreaga rol de Iilm. Dup ce au
mncat-o, unul dintre ei 1-a ntrebat pe cellalt: "Ti-a plcut Iilmul?". La care cellalt a rspuns:
"Nu, mi-a plcut mai mult cartea!"
Dimensiunea omniscient este o dimensiune de tip megalomanie. Crezi c esti atotstiutor,
crezi ca ntelegi totul, crezi c poti explica totul. Psihologii de acest tip, care au pierdut orice urm
de smerenie, nu reusesc dect s Iie antipatici.
Din neIericire, clientii au mare nevoie s se raporteze la o Iigura parental, detintoare a
unei cunoasteri superioare n ceea ce-i priveste (asa cum se raporteaz un copil de 3-4 ani la un
printe). Este o nevoie inIantil, sustinut de o credint de tip magic: "Exist cineva care le stie pe
toate". n scenariul lui de viat, clientul ti-a pregtit un rol. Oare l vei juca? El te va plti pentru
asta. Unii psihologi si terapeuti si aleg proIesia nu mnati de Irumoase idealuri, cum tind s cread
la nivel constient, ci pentru satisfac(ia de a juca acest rol. AIl dac este si cazul tu! Si dac este
si cazul tu, examineaz-ti ndoielile proIunde legate de capacitatea de a ntelge lumea, ndoieli pe
care ncerci s le compensezi cu roluri proIetice.
nc mai vrei s-i ajuti pe oameni? Atunci citeste n continuare, deoarece nu am terminat
analiza. Este si diIicil, avnd n vedere ct de bogat este inconstientul. S te introduc putin n
dimensiunea de sInt a proIesiei de terapeut. "IndiIerent cine ai Ii, eu mi Iac timp pentru tine. M
intereseaz binele tu. Sunt aici pentru a avea grij de nevoile tale." Am o dilem. S te caut n
calendarul catolic sau n cel ortodox?
IndiIerent de atitudinea clientului (sceptic, ostil, dispretuitoare, necooperant, etc)
terapeutul se strduieste s l ajute. Dac experienta clientului are, n plus, unele aspecte degradante,
imorale sau violente, relatia se polarizeaz si mai intens pe axa sInt - pctos. Eu te ajut indiIerent
de ce ai Icut si ghici cum m Iace asta s m percep? Asa este: eu sunt un om extraordinar, cu totul
special. Ct cldur pot s radiez, ct de tolerant pot s Iiu, ct rbdare am cu acesti rtciti (vezi
serviciile oIerite n penintenciare, scoli de reeducare) sau dezavantajati social!
Cnd seductia acestui rol nu mai este la Iel de puternic, discursul interior si schimb
accentele: "Ct m zbat pentru el si nu vd nici un Iel de recunostint" sau "M-am sturat. Merit
ceea ce i se ntmpl." Ca un amendament, si exercitiul proIesiei de preot, indiIerent de conIesiunea
35
religioas, este periclitat de aceast nevoie inconstient. Cnd esti Ioarte sigur c cel din Iata ta este
un pctos, prin contrast, tu te poti simti asemenea unui sInt, situatie n care nu mai ai nimic de
schimbat la tine.
n sIrsit, ultimul demon deghizat n "nevoia de a ajuta" pe care l descopr aici este
sentimentul de inferioritate. Ai ales o proIesie care presupune s ntlnesti aproape zilnic oameni
neferici(i. De ce Iaci asta? Pentru c nu i poti suporta pe cei Iericiti! Te simti inIerior n raport cu
ei. i invidiezi. Adic, n secret, ti doresti si tu ceea ce ei au, ns nu te crezi suIicient de capabil
pentru a reusi. Si atunci, ce Iaci? Cauti pe cineva care este mai nefericit ca tine. Cineva care este
sub nivelul tu. Magia e gata. Ai ajuns pe o treapt superioar.
Dac ai aceast structur si ai avut nesansa s ntlnesti oameni Ioarte Iericiti, mpliniti,
complet relaxati n raport cu viata, vei cuta oameni extrem de neIericiti, neajutorati sau disperati pe
care sa-i tratezi. Va Ii coad la tine la cabinet, deoarece pe lumea asta exist oameni de toate
tipurile. Tu ti vei regla stima de sine si toat lumea va avea ceva de cstigat, nu-i asa?
Nu e chiar asa. InIerioritatea nu dispare, chiar dac deasupra ei este asezat un strat sclipitor
de competent si reusit proIesional. Sentimentul de inIerioritate dispare cnd nu te mai compari si
nu te mai compari cnd realizezi c esti o piesa unici n marea arhitectur a existentei. Dumnezeu
nu creeaz dect unicate.
Si dac nu te simti conIortabil cu cei care sunt Iericiti, stai ct mai mult n preajma lor! AIl
cum Iac. nvat de la ei. Observ cum si transIorm viata ntr-o srbtoare. Dac te deprim
Iericirea lor, observ-te pe tine. Descoper cum Iaci pentru a Ii deprimat si renunt la a mai Iace
acele lucruri. Dup aceea te poti apuca si de psihoterapie, n cazul n care mai ai cheI. Si presimt c
vei Ii un proIesionist.
Nu m astept ca, dup acest semnal de alarm, concurenta la Iaculttile de psihologie s
scad brusc. M astept ns ca tinerii cu un bun nivel de constientizare s nvete sa se vindece de
nevoia de a vindeca. Deoarece toti suntem oameni si am Iost cndva copii, nuntrul nostru continu
s existe tendin(e ira(ionale, idei primitive sau magice, conflicte nerezolvate.
Acestea ne orienteaz subtil spre anumite proIesiuni. n cteva din aceste proIesii, cum sunt
cele centrate pe oferta de ajutor, dinamicile inconstiente se maniIest si mai intens si mai
perturbator. Munca de psihoterapeut prezint astIel de caracteristici.
Dac este dorit si cutat n mod compulsiv, acesta e semnul cel mai clar c ceva nu e n
regul si c subiectul unei astIel de cutri are nevoie, el nsusi, de terapie. Scolile de Iormare
serioase au nteles bine lucrul acesta si au introdus etape de dezvoltare si analiz personal.
Ele nu sunt inIailibile, deoarece natura uman este bogat si nseltoare. Nu poti sti, o dat
pentru totdeauna, ce anume zace nuntrul tu si n ce Iel de situatie se va trezi. ns ceea ce poti
Iace este s Iunctionezi la un nivel superior de luciditate, s Iii n contact cu nevoile tale si s te
ierti pentru prostiile pe care le Iaci, rugndu-te la Dumnezeu s nu Ii Iost prea mari.
Nu n ultimul rnd, si asta e valabil pentru orice Iel de proIesie, prima ta recompens s Iie
activitatea n sine. Dac Iaci cu bucurie ceea ce Iaci, la un moment dat vor veni si banii si
recunoasterea social. Si dac nu vor veni, Iii sigur c asta Iace parte dintr-un plan divin mai nalt,
deocamdat inaccesibil constiintei tale.
Dac te duci la slujb Ir entuziasm, dac munca ta nu te Iace Iericit, nu reusesti dect s-ti
salvezi contul n banc. n opinia mea, tu esti deja mort. Astept s renasti ntr-un alt corp, pentru a
tri o viat mai plin de sens.
TEOREMA ULTIMULUI DISCIPOL
Sun asa: pe aceast planet toti oamenii au atins starea de iluminare, cu o exceptie. A mai
rmas un singur om care nc nu a atins cel mai nalt nivel spiritual. Tu esti acest om. Tu eyti
ultimul discipol. Toti ceilalti sunt maestri.
Poate cteva din ideile acestei crti le-ai gsit neobisnuite, dac nu cumva trsnite. Ce zici
36
de drcovenia asta? Pe Pmnt a rmas un singur om ignorant. Tu. n cele mai creative sau
excentrice moduri, ceilati ncearc s te nvete. Tot ceea ce ei Iac are n vedere acest scop ultim: s
nveti ceea ce ai de nvtat si s realizezi si tu, n sIrsit, starea de iluminare spiritual.
Stiu ca ti se pare greu de crezut. Inclusiv aceast carte e scrisa special pentru tine. M
asteptam s Iii sceptic. E natural atunci cnd nu esti iluminat. Cteva persoane cu care m-am sItuit
credeau chiar c nu vei ajunge s citesti cartea. Din Iericire, nu esti att de ignorant!
Te poItesc s testezi aceast ipotez. Pentru tine nu este o teorem, nu este ceva demonstrat.
Este doar o ipotez. Ea spune c toti oamenii pe care i ntlnesti ncearc s te nve(e ceva. Avnd
o cunoastere exceptional si o creativitate pe msur, situatiile pe care le creeaz sunt din cele mai
diverse. Se pare, tousi, c ai mult de nvtat.
Misiunea ta poate Ii Iormulat n cuvinte Ioarte putine. De Iiecare dat cnd intri n contact
cu cineva, caut s rspunzi la ntrebarea: oare ce ncearc acest om s m nve(e?
Sper c nu ai atta naivitate nct s-ti imaginezi c te poti duce la el pentru a-1 ntreba: "Stii
ceva? M-am sturat. Spune-mi direct ce vrei s nvt de la tine." Nimeni nu va recunoaste nimic.
Sunt niste actori desvrsiti (ca lectur suplimentar ti recomand teoria vietii ca o pies de teatru).
Singura inIormatie autorizat este aceasta, Iurnizat de mine. Acord-mi putin credit.
Si pentru c am o simpatie special pentru tine, ca ultim discipol, ti voi da n continuare
cteva exemple de nvtare, din care te poti inspira.
Secretara abia dac te priveste si ti se adreseaz ca si cum ai Ii proasptul absolvent al unei
scoli de debili mintali. Ea ncearc din greu s te nvete ceva despre respect.
Casiera de la banc are o repeziciune n miscri comparabil cu cea a unei octogenare
paralizate. ntr-o jumtate de or ai naintat 40 de centimetri si te gndesti deja s renunti la
abonamentul Connex, a crui Iactur ai dori s o achiti n urmtoarele 3 ore. Ea se trudeste s te
nvete ceva despre rbdare.
n timpul examenului oral, proIesorul te-a Iixat mai bine de 10 minute, avnd o Iigur
inexpresiv. El s-a chinuit s te nvete ceva despre sprijin.
Muncitorii pe care i-ai angajat pentru a-ti renova casa se opresc imediat din munc si devin
Ioarte atenti la compozitia unei sticle cu vin, dac-ti trece prin cap s-i slbesti din ochi. Ei se
Iorteaz s te nvete ceva despre datorie.
Tatl tu te mbrtiseaz o singur dat pe an, de ziua ta. El ncearc s te nvete ceva despre
tandre(ea patern.
Fratele tu, care ajunge acas naintea ta, se ocup minutios de prjituri, avnd grij s nu-ti
mai rmn nici una. El se strduie s te nvete ceva despre generozitate.
Copilul tu cheltuie ntr-o singur zi banii de buzunar pe toat sptmna. El se zbate s te
nvete ceva despre chibzuin(.
Partenerul tu ti cotrobie prin teleIon sau pe mail, pentru a vedea ce mesaje ai mai primit.
El depune mari eIorturi pentru a te nvta ceva despre ncredere.
Mama ta e n permanent nemultumit de notele pe care le ai. Cnd iei note maxime nu
spune nimic, cnd iei note mai mici de 10 te critic. Ea se czneste s te nvete ceva despre
apreciere.
Prietena ta cea mai bun Iace public un anumit lucru despre tine, pe care o rugasei explicit
s nu-1 mai spun la nimeni. Ea ncearc s te nvete ceva despre confiden(ialitate.
Sper c ti-am oIerit suIiciente exemple pentru a te raporta la viat altIel dect prin ntrebarea
"De ce-mi Iaci asta?", nsotit de numeroase triri negative. Acum stii. Mai e nevoie de un pas,
Ioarte, Ioarte mic. S gndesti cu propria ta minte si s-ti asimilezi lectiile.
37
NCHEIEREA DE LA SFAR IT "
2 august. Luna cltoreste prin semnul Pestilor, Mercur se ndreapt sprinten spre Venus
natal. Asta a Iost tot. Sper s-ti Ii trezit gustul pentru spiritualitate, daca o conIundai pn acum cu
ritualul religios, sau s o iubesti si mai mult, dac erai deja un initiat n domeniu. S o iubesti, zic,
ns nu neaprat ca n anecdota urmtoare;
Doi tineri ndrgostiti admirau un splendid apus de soare. Ea spune: "mi placi Ioarte mult.
Tu m iubesti? M iubesti cu adevrat?"
"Sigur c te iubesc, draga mea."
"Atunci.,. ti-ai da viata pentru mine?"
"n nici un caz. Iubirea mea este nemuritoare!"
38
39