Introducere

Acest program se bazeaz pe trei elemente care sunt totodat concepte si tehnici de dezvoltare personal: Bonding Exprimarea emotiilor Restructurarea atitudinilor. El are n vedere: probleme de intimitate, dificultatea de a stabili relatii durabile, probleme de apartenent, de ncapsulare a emotiilor, dependent.

Romnia 2010

Capitolul I Bondingul
1) Bondingul nevoie biologic
Cuvantul bonding nseamn a fi n legtur. Este n acelasi timp un concept, o tehnic, dar n mod esential este o nevoie biologic de baz. Bondingul implic deschidere emotional si proximitate fizic. Copiii care se cuibresc n bratele noastre si asteapt sa fie mngiati si satisfac nevoia de bonding, dup care pleac la joac. Este singura nevoie biologic pe care nu ne-o putem satisface singuri; si cum este nevoie biologic, dac nu o satisfacem, ne este ru. n societatea noastr aceast nevoie nu este bine satisfacut. Ca adulti, gsim unele substitute: ne strngem mna, ne srutm pe obraz, ncercm s ne oferim cteva firimituri. Dar continum s trim nfoometati de aceast nevoie, ca si cum am tri n desert. Atunci cnd aceast nevoie este satisfcut, experimentm dou triri de baz, iubirea si plcerea. Cnd este putin satisfcut sau deloc, suntem goi, ne este ru n propria piele. Acest proces este att de subtil nct cea mai mare parte dintre noi nici nu realizm c aceast nevoie nu este satisfcut.

2) Dificultti de satisfacere a propriilor nevoi de bonding

Dificultatea de a ne satisface nevoie de bonding se explic prin: Motive sociale, pe de o parte Motive legate de individ, pe de alt parte. Cu toate c dificultatea ncumb, n parte, societatea si evolutia sa, individul este n msur s depseasc acest obstacol, chiar dac societatea nu face nimic pentru acest scop. Motive sociale Societatea noastr impune o restrictie social a iubirii. Iubirea este una dintre emotiile de baz, ca si furia, durerea, teama, plcerea; ori codurile morale ngduiesc iubirea si o definesc ca fiind ceva diferit de emotie. I s-a dat un sens mult mai larg, in primul rnd acela de angajament. Societatea ne nvat s nu trim experienta iubirii pentru c ea angajeaz, este periculoas si contine o amenintare. Ori, prin intermediul bondingului, omul face experienta iubirii ca emotie de baz: faptul de a fi n legtur cu ceilalti oameni aici si acum.

Motive individuale Cea mai mare parte dintre oameni nu tin cont de propriile lor nevoi de bonding pentru c ei nu constientizeaz c este vorba despre o nevoie biologic. Ei pun accentul pe independenta lor, pe faptul c nu au nevoie de ceilalti. n loc s-si satisfac aceast nevoie natural, s fac experienta plenitudinii, a iubirii si a plcerii, oamenii trisc ca ntr-un desert. Nevoia lor nu este satisfcut si nici mcar nu stiu acest lucru. Schimbarea se produce atunci cnd si dau seama de nevoia lor de bonding si o satisfac. Este singura nevoie psihologic pentru satisfacerea creia depindem de alte persoane. Acest lucru implic proximitate uman, implic faptul ca oamenii s fie apropiati unii de altii.

3) Consecintele asupra dezvoltrii: autonomie si intimitate

Aceste dificultti sociale si personale de a ne satisface propriile nevoi de bonding antreneaz consecinte importante asupra calittii vietii si relatiilor noastre. Este important s se nteleag ca noi suntem singurii responsabili pentru propriile noastre nevoi. Bondingul este o nevoie real, ea trebuie acceptat si satisfcut. Dar de unul singur este imposibil. Trebuie, deci, s permitem altcuiva s ne-o satisfac, fiind cu aceast persoan apropiat fizic si deschis emotional . Aceast alt persoan reprezint pe toat lumea si nu doar un partener provilegiat. Prin bonding fiinta uman experimenteaz iubirea ca emotie de baz: faptul de a fi in legtur cu celelalte fiinte umane aici si acum. si experienta iubirii ca emotie de baz permite dezvoltarea personalittii ntr-un mod sntos si deplin. Una dintre modalittile de a face bonding este mbrtisarea. Unii nu si-o permit, nu ndrznesc sau nu stiu cum se face o mbrtisare. Atta timp ct nu se ntelege acest lucru esential, cum s oferi si cum s primesti mbrtisri, procesul nu este ncheiat. Dac nu avem aceast permisiune nu ne vom putea satisface nevoile de bonding, ci ne vom simti lipsiti, privati; vom resimti durerea emotional si vom dezvolta simptome pentru a acoperi aceast durere. Pentru a hrni cu adevrat aceast nevoie, aceast foame, trebuie s fim apropiati fizic si deschisi din punct de vedere emotional. Dac experimentm doar apropierea fizica sau doar deschiderea emotional, nu putem fi satisfcuti. Dac nu putem fi apropiati fizic si deschisr din punct de vedere emotional, nu vom putea fi autonomi si nu vom putea experimenta intimitatea.

4) Tehnica bondingului
Participantii snt reuniti ntr-o sal n care n loc de scaune sunt folosite saltele astfel nct s fie posibil un exercitiu la sol. Secventa travaliului prin practica Bonding are patru etape:

1. Contractarea nivelului emotional. Persoanele se aseaz n cerc tinndu-se de mn. Apoi, de cteva ori vor ridica minile sus (strignd ct mai tare posibil) nsotind acest gest de expresie vocal. 2. Doi cte doi, la nivelul saltelelor, participantii vor exersa o mbrtisare prelungit care poate dura ntre o jumtate de or si o or. Pentru cei care snt deja suficient de familiarizati si disponibili se poate lucra in formula standard: persoanele vor fi asezate una peste alta astfel nct tensiunile mai ferme ale corpului s cedeze n favoarea exprimrii emotionale. n acest caz persoana din pozizia inferioar va fi cea care va lucra, iar cealalt va acompania. 3. n aceast etap se realizeaz inversarea rolurilor. 4. a) rentoarcerea n grup pentru a mprtsi trirea n cazul celor care doresc. b) persoanele care au avut dificultti: fric, blocaje se pot retrage ntr-un loc mai linistit mpreun cu un terapeut (sau cu un participant cu experient) pentru a analiza ce se ntmpl. Astfel, persoana este ajutat s-si identifice nevoile si s gseasc piste de a lucra cu una dintre atitudinile sntoase. Acest cadru de lucru declanseaz emotii intense. Satisfacerea nevoii de intimitate si dragoste, dar si constientizarea deficitelor n care persoana a trit pn atunci aduce la suprafat suferinte profunde, furie fat de cei care nu au stiut s ne satisfac aceste nevoi, dar si teama de a nu pierde ceea ce tocmai am gsit. Alte persoane pot experimenta: bucuria, plenitudinea, plcerea. Catarsisul. Eliberarea catarctic a emotiilor profunde conduce la un sentiment de usurare, la schimbri n planul sentimentelor care constituie fundamentul modificrilor cognitive (atitudinale) si comportamentele ulterioare. Strigtul, un instrument. Toate aceste emotii profunde au nevoie de o form de expresie. Strigtul, un instrument terapeutic, asa cum l consider Daniel Casriel, functioneaz asemenea unui decapsulator nlesnind accesul la emotiile refulate si permitnd exprimarea lor cea mai intens si mai sincer. n strigt se va simti dac un indivit si exprim cu adevrat emotiile.

Capitolul II EMOII
1. Cele cinci emotii de baz
Exist cinci emotii de baz: durerea, teama, furia, plcerea si iubirea. Emotiile acoper cteva lucruri foarte specifice si sunt diferite de sentimente (acestea sunt insotite de opinii). n timp ce exprimm o emotie, ntreg organismul rspunde la mediu cu schimbri biochimice msurabile n snge si urin. Organismul caut n mod natural iubirea si plcerea. Ori iubirea este emotia care suport cele mai multe interdictii si care este astfel cel mai dificil de exprimat. mpotriva sa exist mai multe reguli si constrngeri dect la toate celelalte emotii. Atunci cnd nevoia de bonding este satisfcut experimentm emotiile de plcere si iubire, care nu trebuie confundate cu iubirea angajament. n fata interdictiilor personale si sociale cutm s obtinem satisfacerea nevoii de bonding n maniere care sfrsesc prin a lua locul acestei nevoi si care devin ele nsele o parte a
4

problemei, n loc s fie solutia acesteia. Trim astfel ntr-un regim de foamete care ne permite doar s supravietuim. Este uimitor s poti ajunge s spui nu exist o persoan cu care s pot face bonding ntr-o lume plin de ceilalti. Motivul? Au fost acceptate prea multe reguli si interdictii.

2. Exprimarea emotiilor
Emotiile au ratiuni de a fi specifice. Ele ne ajut s stim c exist o dorint sau o nevoie. Emotia este un semnal care ne face s le constientizm. Atunci cnd emotia este exprimat, nevoia poate fi satisfcut si emotia dispare. O persoan sntoas trieste, experimenteaz cele cinci emotii. Acest lucru nu vrea s afirme c obiectul terapiei este acela de a-ti exprima tot timpul emotiile, de a fi, de exemplu, furios tot timpul, s iesi alergnd si tipnd pe strad sunt furios!. Obiectivul terapiei este acela de a nvta s le utilizezi si s le exprimi ntr-o manier adecvat si eficace. Emotiile sunt naturale si nu sunt mare lucru. Ele nu devin o problem dect atunci cnd nu le lum n seam. Dac le acceptm si le satisfacem, suntem sntosi. Dac, din contr, nu tinem cont de nevoie sau de emotie, trim ntr-o stare de privatiune si acest lucru nu este sntos. Cele cinci emotii creeaz si formeaz baza identittii, baza ntelegerii noastre. Cea mai mare parte a deciziilor si comportamentelor noastre pe termen lung se bazeaz pe emotiile si experientele care formeaz centrul personalittii noastre. Dac sunteti ntrebat, de exempu, ce ati nvtat atunci cnd erati n clasa a sasea, putini dintre noi ar putea rspunde. Dac, ins, ati fi ntrebat ce ati trit ca emotie, veti avea multe de povestit. Emotiile se triesc aici si acum, n opozitie cu sentimentele negative cronice. Emotia influenteaz n mod profund dezvoltarea noastr. Emotiile au aceaiasi functie ca si celelalte nevoi biologice. Setea, de exemplu, este o senzatie fizic care semnific pentru corp c acesta are nevoie de ap. Cu ct ignorm mai mult semnalul cu att mai mult se accentueaz setea, chiar dac ajungi s uiti de el din cnd n cnd, pn n momentul n care nu mai poti face altceva. Dup ce bem, dup ce ne satisfacem nevoia, senzatia dispare, corpul si regseste echilibrul, homeostazia. Nevoile biologice si psihologice functioneaz n acelasi fel. Emotia este un semnal al corpului pentru a-l face pe acesta s stie c exist o nevoie. Dup ce nevoia este satisfcut si emotia exprimat, apare satisfactia si ne regsim propriul echilibru. Dup ce energia emotiei este mobilizat ea trebuie s fie exprimat pentru a se descrca, altfel rmne n corp si n ansamblul componentelor relationale si afective. Noi purtm emotiile care nu sunt descrcate si acestea ne influenteaz corpul si comportamentul. Reziduurile emotionale sunt conectate la nevoile nesatisfcute. Emotiile neexprimate, neterminate se pun n calea emotiei de aici si acum. O furie neexprimat, de exemplu, va jena relatia aici si acum. Pentru a fi autonom este esential ca aceste emotii s fie disponibile, s putem s le exprimm. Dac nu putem s le exprimm, dac ele lipsesc la apel, dac nu le trim, experienta noastr de viat este mai putin bogat. Iubirea, ca stare continu, este un mit. Putem fi furioti - emotie de baz mpotriva cuiva cu toate c tinem foarte mult la acea persoan.
5

Este necesar si bine s avem acces la toate cele cinci emotii, s le putem exprima. Nevoile si emotiile sunt lucrul cel mai pretios de mprtsit ntr-o relatie apropiat. Aceast mprtsire liber a emotiilor aici si acum nseamn intimitate. Intimitatea ntr-o relatie nseamn exprimarea copiluui liber din fiecare, fr jocuri si intentii ascunse. n intimitate toate emotiile sunt permise si se exprim, nu doar iubirea. Pentru a ajunge la rezolutia acestor emotii trebuie: s se satisfac nevoia psihologic subiacent; s se descarce emotia prin exprimare. Pentru a rmne sntos trebuie s-ti pstrezi emotiile disponibile, evitnd nesatisfacerea nevoilor. Atunci cnd nu rspundem la nevoie, emotia devine o problem. Suntem, n acest caz, constipati emotional; toat lumea este! Desigur, unii mai mult dect altii, fiecare avnd mai multe sau mai putine permisiuni pentru a exprima una sau alta dintre emotii. Problemele apar atunci cnd: ti ignori emotiile si nu ndrznesti s le exprimi pentru c te gndesti c dup aceea nu vei fi ok; le porti mult timp n tine si ele devin parte integrant a personalittii tale, ca de exemplu n cazul acelor oameni care sunt mereu furiosi, mereu speriati sau care sufer tot timpul. Emotia dispare atunci cnd este exprimat, dac nu, este un sentiment negativ cronic, un sentiment al copilului liber. Exist dou feluri de sentimente care pot fi confundate cu emotiile Copilului liber: sentimente elastice; sentimentele negative cronice.

3) Sentimentele elastice
Un sentiment elastic este o emotie nceput n prezent aici si acum, care ne reconecteaz cu o problem nerezolvat din trecut. Este vorba despre efectul de transfer. Sentimentele elastice si au utilitatea lor: ele permit realizarea unui travaliu cu problemele neterminate si care s contribuie la rezolvarea lor. Constipatia emotional se diminueaz. Se poate face diferenta dintre prezent, aici si acum si trecut. Un exemplu de sentiment elastic este cel al micilor comentarii rutcioase pe care le facem mpotriva cuiva care ne-a nfuriat, pn la situatia n care aceast furie se exprim ntr-o manier violent si neadecvat n raport cu ceea ce se petrece n prezent aici si acum.

4) Sentimentele negative
Este vorba de acele sentimente negative cronice care nu ne conduc la nici o actiune util. Obiectivul sau consecinta lor: ne mentine ntr-o pozitie de viat care nu este ok. Ajungem s exploatm, s utilizm sentimentele pentru a justifica o pozitie de viat care nu este ok, un scenariu de esec. Sentimentul negativ este un sentiment care nu se termin niciodat, cu ct este exprimat mai mult cu att el ia mai mult important; de exemplu s fii furios tot timpul.
6

n spatele unui sentiment negativ exist o emotie refulat a Copilului liber. Acest sentiment negativ se dezvolt pentru c o emotie nu este permis si el se substituie acesteia: resimtirea tristetii, de exemplu, n locul furiei, si s nu stii c esti furios si nici de ce, pentru c tu experimentezi tristetea, triesti tristetea. Emotia, sentimentul negativ este cel pe care l exprimm cel mai mult. Cea pe care o resimtim un pic, la care ne gndim c este putin important este n general tocmai aceea pe care o vom lucra pentru a o putea exprima. De exemplu, furia exprimat prin copilul liber se manifest spontan si dispare odat ce este exprimat. Atunci cnd este exprimat prin Printe ea vrea s controleze comportamentul celuilalt sau s aib un impact emotional asupra lui. Adesea furia parintelui ascunde o alt emotie, de exemplu, teama care poate la rndul ei s acopere o alt emotie, cum ar fi durerea. Uneori, aceste emotii se prezint n rafale succesive din ce n ce mai profunde. Resimtirea furiei ntr-o manier foarte profund este sntoas, dac va conduce la o actiune util.

5) Dinamica emotiilor
Organismul se orienteaz spre plcere si evit suferinta.
Dac nevoile sunt satisfcute ntr-o manier pozitiv se experimenteaz: plcerea/bucuria si se rspunde prin: iubire corpul se mentine n stare de: dorint Dac nevoile sunt satisfcute ntr-o manier negativ se experimenteaz: durerea si se respunde prin: team/furie corpul se mentine n stare de: pericol

Starea de pericol Fiecare are proprii demoni. Dac nevoia nu este satisfcut, corpul se pregteste de pericol, n pozitia boxerului care se pregteste s primeasc lovituri, a alergtorului care se pregteste pentru start. Dac rmnem blocati acolo, nu putem experimenta plcerea. Este foarte dificil s accezi la dragoste n timp ce triesti n stare de pericol si te pregtesti s faci fat acestuia. n timp ce corpul este n stare de pericol, sistemul nervos parasimpatic intr n stare catabolica. Ne mobilizm toate fortele: suntem mai puternici, mai rapizi, avem o mai buna perceptie. Starea de dorin Dac resimte plcere sau bucurie, corpul este n stare de dorint, prin anticiparea satisfactiei, prin asteptarea lucrurilor pozitive. Sistemul nervos parasimpatic intr n stare anabolic, deschis plcerii. Suntem mult mai puternici n ciuda aparentelor. Modalitatea cea mai rapid de a rezolva problemele este aceea de a ne focaliza pe prezent, aici si acum.
7

Localizarea emoiilor n corp Emotiile sunt situate n corp ntr-un loc foarte precis: frica vine din gt si face vocea mai ascutit; furia vine din partea inferioar a pieptului, iar vocea este mai profund; durerea vine din stomac. Durerea primal, profund se resimte ca o lovitura n stomac, care antreneaz reactia de retragere n sine. Una din variantele durerii este tristetea, care nseamn o durere mai usoar. Tristetea este adesea un sentiment negativ pe care l avem n ceea ce priveste suferinta. Plcerea si iubirea sunt situate la nivelul ganglionilor parasimpatici, ea se resimte la nivelul plexului solar. Plcerea este resimsit n partea de jos a stomacului, aproape de organele genitale. Consecinele asupra experienei de via Fericirea este o notiune subiectiv. Dup cum trim, n stare de pericol sau n stare de dorint, experienta de viat pe care ne-o facem va fi pozitiv sau negativ. Ctelusul care nu a cunoscut dect mngieri si stpni iubitori intr n salonul plin de lume si foarte bucurs el sare si d din coad si se gudur pe lng invitati. Si toat lumea l primeste cu sursuri si cu mngieri. Un alt cine, obisnuit s fie maltratat, intr n acelasi salon cu coada si cu spinarea aplecate. El ncearc s se fereasc de oameni din cauza fricii de lovitur. Iese repede din sal, eventual chiar lovit cu piciorul. Fiecare dintre cei doi cini primeste experienta vietii pe care o asteapt: pericol sau plcere.

6) Mituri
Exist mituri asociate emotiilor pentru a justifica faptul c nu le putem exprima. Dac mi-as exprima frica, as deveni vulnerabil. Ori suntem mult mai putin vulnerabili dup ce ne exprimm frica. Suntem mai n sigurant pentru c putem cere ajutor. Pustiul care doarme singur n camera sa noaptea si i este fric de ntuneric si nu ndrzneste s tipe este mult mai vulnerabil si i va fi team din ce n ce mai tare, n timp ce aceast team ar fi disprut dac el ar fi strigat pentru a-si exprima frica si si-ar fi chemat printii. Dac mi-as exprima furia as exploda, mi-as pierde controlul. Ori furia este doar o emotie. Se stabilesc reguli pentru a putea experimenta furia. Participantii la grupul de terapie nu au voie s se loveasc singuri sau s fac ru celorlati. Se poate constientiza astfel c furia nu este periculoas, c nu murim, c nimic grav nu i se ntmpl celui care simte, din contr.

Dac as experimenta durerea, as muri sau as nceta s mai exist. Nu pot suporta acest lucru. Dac as experimenta plcere, as merge n infern, as fi un om ru, un baietel murdar, o fetit murdar, o persoan pctoas. Dac as experimenta iubirea, as avea obligatii, as fi responsabil si asta pentru totdeauna. n jurul iubirii s-au fabricat reguli bizare. Iubirea, ca emotie prezent aici si acum, este iubirea la care nu trebuie neaprat s rspunzi, nu exist angajament. Ea nu este o relatie, nu este un angajament, nu este o obligatie, nu este o promisiune. Iubirea este doar o emotie. O relatie este cu totul altceva si are o nsemntate mai mare. Toate aceste mituri i mpiedic pe oameni s-si experimenteaze emotiile. Emotiile sunt o parte important si pretioas din noi, fr s fie totusi mare lucru. Ele devin, ns, problematice dac sunt neglijate. Dac nu sunt luate n considerare, se deformeaz si pot lua proportii exagerate. Nu furia este problema, ci exprimarea sa ntr-o manier potrivit, n momentul potrivit, cu persoana potrivit.

Capitolul III ATITUDINILE

Atitudinea este gndire impregnat de emotie. Este o decizie de viat care ne afecteaz comportamentul.

A. Zece atitudini sntoase de revendicat pentru sine

1. Eu exist. Eu exist este diferit de eu supravietuiesc. Eu exist semnific: locul meu e aici, mi ocup locul, aduc o contributie de valoare lumii, lumea devine un loc mai bun pentru a tri fiind c eu exist n ea. 2. Eu am nevoie. Este fundamentul terapiei. Dac nu accept c eu am nevoi, nu m accept pe mine nsumi. Nevoia este o plcere, nu o povar. mprtsirea propriilor nevoi este cel mai frumos cadou pe care l poti oferi celuilalt. Dac nu ne acceptm propriile nevoi, ncepem s avem probleme. 3. Am dreptul. Am dreptul s fiu eu nsumi, s am aceste atitudini, s fiu sntos, fr s cer permisiunea cuiva. 4. Eu simt. Am dreptul s am emotii si s le exprim. Ele nu l rnesc nici pe cellalt si nici pe mine. Dac le mprtsesc, e un noroc pentru voi, eu nu simt nevoia s le tin n mine. 5. Eu sunt eu. E ok sa fiu cine sunt, s-mi urmez propriul drum si s nu fac ceea ce vor printii mei. E ok s fii diferit si e ok s fii la fel ca ceilalti. 6. Eu sunt demn de a fi iubit. Eu sunt o persoan care poate fi iubit asa cum este si am dreptul s fiu iubit. Nu am nevoie s m schimb sau s fac diverse lucruri pentru a fi iubit. Dac voi nu m iubiti, mi vorbiti despre gusturile voastre si nu despre ale mele. Nu este nevoie s m iubeasc toat lumea. Eu sunt cea mai bun nghetat de ciocolat din lume. Vin la voi si v spun mncati-m si voi mi spuneti: mi pare ru, dar mie

mi place doar nghetata de vanilie. mi spuneti defapt ceva despre voi, iar acest lucru nu m mpiedic s fiu cea mai bun nghetat din lume. 7. Sunt destul de bun. Accept c sunt ok, chiar dac nu snt perfect. Nu am nevoie s fac comparatii. 8. Sunt puternic. Nu sunt nici neajutorat si nici fr sperant. Stiu s m ocup de propriile mele nevoi si sentimente, s obtin ceea ce mi trebuie si s m protejez. 9. Eu sunt responsabil pentru mine, nu voi. Acest lucru semnific faptul c eu rspund de mine si nu voi. Nevoile mele sunt responsabilitatea mea si nu voi astepta ca voi s mi cititi n minte ceea ce doresc si s faceti pentru mine ceea ce eu nu v-am cerut. Eu sunt responsabil n fata altora, dar nu sunt responsabil pentru altii. Este ok s ai chef s primesti fr s ceri, dar nu este ok s fii trist dac nu primesti devreme ce nu ai cerut. 10. Eu mai nti. Acest lucru vrea s spun c eu fac ceea ce fac pentru mine, nu pentru voi, nici mpotriva voastr si mi este indiferent dac sunteti de acord sau nu.

B. Restructurarea atitudinilor
Acest program Procesul Noii Identitti - are trei componente: bondingul, exprimarea emotiilor si restructurarea atitudinilor. Bondingul Ne bazm pe experienta obtinut n bonding si pe exprimarea emotilor s ne folosim de acestea pentru a lua noi decizii n viata. Prin bonding ne satisfacem o nevoie biologic, experimentm proximitatea, intimitatea. Ne deschidem exprimrii propriilor emotii. Exprimarea emoiilor Exprimarea emotiilor este un pic mai dificil datorit tuturor restrictiilor pe care le-am primit. Nu ne simtim bine n fata emotiilor celorlalti. Credem c acestea sunt o povar sau o problem si c, deci, trebuie s le tinem n noi. Dar adevrul este de partea cealalt: este cadoul cel mai frumos si mai pretios de mprtsit. O relatie special si plin de sens nseamn s mprtsesti fiind cu adevrat tu nsuti. Exist motive ntemeiate pentru a practica exprimarea emotiilor: fiziologic vorbind, exprimarea emotiilor antreneaz o descrcare de adrenalin care ne conduce la o stare anabolic si ne simtim mai bine atunci cnd ne eliberm. Eliminm stresul din corp din punct de vedere fiziologic si psihologic: suntem mai deschisi pentru a lua, pentru a primi. s triesti fr emotii e ca si cum ai tri fr o directie n viat. Nu stim ce ne place si ce nu ne place, si deci nu putem ajunge s obtinem ceea ce dorim. Emotiile neexprimate sunt emotii neresimtite. Pierdem contactul cu propriile nevoi si cu propriul simt al identittii si ducem o viat de robot.

10

Emotiile sunt ca si instalatia noastr intern. Ea are uneori scurgeri, si n acest caz suntem nevrotici, situatie prezent cam la 20% din populatie. Uneori tevria este pur si simplu corodat si exist o circulatie proast, iar aceast situatie priveste 80% din populatie. n grupul de bonding, n care totul se examineaz la microscop, ne sensibilizm la faptul c exist o problem despre care nu stiam ca o avem. Copilul liber si exprimarea corporal n plenitudinea sa ne conduc acolo unde avem nevoie s mergem. Este procesul terapeutic cel mai usor pentru c este un proces organic, intern. Dup ce celelalte emotii sunt exprimate si finalizate, avem mai mult loc pentru iubire si pentru plcere: suntem mai sntosi, mai maturi, mai deschisi. Dup ce s-au lucrat celelalte emotii mai vechi suntem mai disponibili pentru prezent, pentru aici si acum, pentru ceea ce este bun si sntos. Restructurarea atitudinilor Restructurarea atitudinilor se bazeaz pe o schimbare a deciziilor legate de viat. Ne nastem cu cele zece atitudini sntoase: nu ne pot fi date de cineva si nici nu le putem nltura, putem doar s le reclamm sau s le negm. Si fiindc trim ntr-o lume imperfect, fiindc avem printi imperfecti, nvtm s le dezaprobm. Adesea numim atitudine un sentiment. Un sentiment este un gnd de lunga durat nsotit de o emotie pe care o avem atunci cnd ntmpinm dificultti n exprimarea emotiilor de baz. Viziunea noastr asupra lumii si asupra noastr se bazeaz pe un sentiment, ca de exemplu: simt c nu am dreptul s triesc. Dup ce emotia dispare, n momentul n care a fost exprimat, sentimentul negativ continu s rmn prezent. El corespunde unui mesaj intern pe care-l activm pentru ca una dintre cele zece atitudini sntoase lipseste sau nu mai este bine reclamat. Este vorba de a gsi ceea ce avem nevoie si s ne oprim din a ne imagina tot soiul de catastrofe ce ar putea aprea. Dac trim cele zece atitudini sntoase ntr-un mod congruent, suntem o persoan sntoas si fericit din punct de vedere emotional, chiar dac exist unele probleme sau dificultti. Prin bonding putem primi iubire esential pentru viat de la oricine, chiar dac avem preferint pentru anumite obiecte ale iubirii. Dac nu ne satisfacem propriile nevoi de bonding, vom fi, datorit lipsei de iubire, n dezechilibru: un cine nfometat nu se ndeprteaz prea mult de pubel, un buctar nfometat nu v hrneste, un iubit nesatisfcut se agat de partener cu teama de a nu fi iar prsit.

C. Satisfacerea nevoilor
Pentru a obtine ceea ce avem nevoie, trebuie s nvtm s dm, s lum, s primim, s refuzm. A da. Nu este adevrat c atunci cnd iubesti trebuie s iubesti pentru totdeauna. Unii dau atunci cnd au nevoie s primeasc: dau mult pentru a primi putin. E foarte dificil s dai atunci cnd te simti gol. A lua (a cere). A lua nseamn s faci cum face pustiul care se catr pe genunchii vostri pentru a primi dezmierdri. A lua e diferit de a pune mna, a acapara. A cere este versiunea matur pentru a lua. nseamn a obtine ceea ce avem nevoie ntr-o manier ok, sntoas si afirmativ. Credem c este dificil s ceri pentru c ne este team de
11

respingere. Este natural s ai nevoi, dar acest lucru nu semnific c ai lipsuri. Nu trebuie s ne fie team de refuz pentru c nu depindem de o persoan anume pentru a primi iubire. A primi. A primi nseamn a sti s primesti, pasiv, fr s fie nevoie s trimiti o confirmare de primire sau s te simti obligat s pltesti n schimbul a ceea ce ai obtinut. S doresti s primesti fr s primesti este ok. Dac trebuie s ceri mereu este ok, dar este mai agreabil s primesti fr s ceri. Nu este ok s fii trist c nu ai primit dac nu ai cerut. A refuza. A refuza nseamn s stii s spui nu atunci cnd este cazul. Dac refuzm multe, este bine s verificm motivele acestor refuzuri. Dac nu ne simtim n largul nostru fcnd bonding, nseamn c trebuie s lucrm asupra noastr. Se ntmpl s refuzm pentru c nu stim s primim. Rspunsul la aceast dificultate este: sunt demn de a fi iubit, am dreptul, e doar un cadou. Suficient este un cuvnt care apartine Printelui. Dac refuzm spunnd c este destul, trebuie s ne asigurm c destul sau suficient vine din interiorul nostru si nu de la Printe. O fetit nsetat cere un suc de portocale mamei sale, care i d un pahar. Ea l bea si spune c mai vrea. Mama sa i spune ca a but suficient, fetita insist, primeste un al doilea pahar pe care l bea la fel de repede si spune c mai vrea unul. Mama sa i rspunde c nu, c de data asta chiar este suficient. Si fetita protesteaz vreau mai mult dect suficient. Atunci cnd ne satisfacem nevoile, trebuie s fim siguri c destul nseamn ntr-adevr destul.

D. Atitudinile n noua terapie

Atitudinea este un gnd impregnat de emotii. Oamenii sntosi si fericiti sunt oameni foarte simpli, care si fixeaz scopuri accesibile. Nu este necesar s fii bolnav pentru a-ti fi mai bine. Aceast optic schimb obiectivul terapiei de dezvoltare. Avem de ales. Avem dreptul s rmnem n starea n care suntem. A fi mai bine nu se msoar n functie de normele altuia. Oamenii sunt ok asa cum sunt si dac ei accept asta, e mai usor de luat decizia de a fi mai bine. Atitudinea eu simt c nu sunt ok este o atitudine nesntoas care ncetineste dezvoltarea. Este mai usor s fii mai bine plecnd de la o pozitie ok. Oricare ar fi timpul pe care-l consacrati analizei unei baligi, ea va rmne mereu balig. Nu petreceti tot timpul analiznd aceast balig. Experimentati si exprimati-v emotiile, debarasati cu lopata si nu cu lingurita. Fiecare gseste ceea ce caut. Ghici si ce veti gsi atunci cnd v uitati sub coada calului? Dac ma iubiti, aveti mult bun gust si sunte si o persoan super. Dac nu m iubiti, spuneti ceva despre gusturile voastre, nu despre mine. Eu voi lua iubirea voastr, dar nu si dejectiile voastre. Este ceea ce se ntmpl adesea ntr-un cuplu. Trebuie s pui o sit ntre tine si oameni si s nu pstrezi dect ceea ce este pozitiv. Foametea nu este o boal. Foametea este. A-ti fi foame nseamn s ai o nevoie si este ok. Datorit nevoilor avansm. S nvtm s ne fie bine nseamn s nvtm cum s ne satisfacem nevoile ntr-o manier sntoas si durabil. Ajungem la starea de foamete atunci cnd ne dispretuim propriile nevoi. Cinele nfometat nu se ndeprteaz prea tare de pubela sa. Eu detest s fiu hrnit de un buctar nfometat. Aveti grij mai nti de voi. Unei persoane nfometate nu i este foame. Aici se petrece acelasi lucru ca si cu nevoile n bonding. Dac nu am primit de mult timp, nici nu i mai simti lipsa.
12

Nu spuneti nu pot. Acest lucru v blocheaz. Spuneti: Nu vreau! este o alegere responsabil. Mi-e team! se poate identifica problema. Nu stiu cum! suntem deschisi posibilittilor de a nvta, putem avansa. Iubirea este esential. Obiectele iubirii pot fi nlocuite. Relatia nseamn mai mult dect iubire. Dac nu aveti un partener ndrgostit, puteti totusi s primiti si s oferiti iubire. Iubirea nu este atasat unei anumite persoane.

E. Atitudinile de acceptare si de respingere

Toat lumea creste alturi de niste printi si ntr-o lume imperfect. Rezultatul: toat lumea nu primeste numai iubire neconditionat, ci si rahat. Iubirea pe care o primim este mai mult sau mai putin amestecat cu suferint. Exist dou modalitti de a primi iubire amestecat cu suferint: cea a celor care accept si cea a celor care resping. Cei care accept: acceptorii Problema lor este aceea c ei nu sunt satisfcuti, fie n ce priveste cantitatea, fie n ce priveste calitatea. Credinta lor este c ei nu au dreptul la iubire si se condamn pe ei nsisi. Ei decid c nu sunt persoane care pot fi iubite si c nu au dreptul dect la resturi. Ei cred c exist un pret mare de pltit pentru a avea iubirea de care au nevoie si le este greu s accepte iubirea fr s plteasc pentru ea un pret ridicat. Ei se simt vinovati dac au parte de prea mult iubire si debordeaz de vinovtie. n consecint, caut relatii nepotrivite pentru a mentine acest sistem de credint. Ei fac niste mariaje nepotrivite si au relatii nepotrivite. Atitudinea lor este: Accept iubirea, chiar dac ea este nsotit de suferint. Emotia lor frecvent este teama. Ei au un acces limitat la furie si o lips de afirmare. Au o problem de identitate, identitatea lor apartine cuiva, depinde de o relatie. Le este team s abandoneze relatia de fric c si pierd identitatea. Persoana cu care sunt n relatie este unica posibil. Sunt precum cinele nfometat care nu si prseste pubela. Dac au parte de plcere, se simt vinovati; dac nu se simt vinovati, nseamn c nu au parte de plcere. Ei sunt adesea foarte hrnitori. Dau n speranta de a primi putin si ntmpin multe dificultti n a primi si a lua. n terapie vor vorbi mai ales despre culpabilitatea lor. Ei nu accept semne de recunoastere pozitive si neconditionate, pentru c acestea i fac s se simt strmtorati, drogati, dependenti de iubire. Si-o doresc, stiu c exist si fac totul pentru a o avea, chiar si pu in, desi cred c nu au dreptul la ea si se multumesc cu rmsite. Sunt oameni usor de manipulat prin iubire: ei si abandoneaz propria identitate pentru iubire. Pentru a fi mai bine si a tri n relatii sntoase trebuie s nvete c au dreptul la iubire, s nu accepte suferinta care o nsoteste. Cei care resping: rejectorii Si acestia cred c nu au dreptul la iubire si c iubirea are ntotdeauna pretul ei de pltit. Dar ei nu se blameaz pe ei nsisi, ci blameaza lumea.
13

Credinta lor este c nu exist iubire n lume, si chiar dac exist pretul ei este prea mare. Sunt centrati pe ei nsisi si nu au ncredere n nimeni pentru a-si satisface nevoile; nu si dau seama mcar c au nevoi. Exist trei feluri de persoane care resping iubirea: Cei care rmn n retragere. Nu am nevoie de cineva cu adevrat, pretul este prea mare, deci nu m apropii. Asocialii. Ei ntorc spatele lumii si nu sunt constienti de suferinta pe care o produc celorlalti. Dar cine este constient de ea? Din lumea asta trebuie s iei ceea ce gsesti. Asocialii sunt persoane care resping, dar persoanele care resping nu sunt neaprat asociale. Cei care vor iubire dar nu au ncredere n obiectul iubirii; acestia sunt sadicii, violatorii. Ei nu iau iubirea dect dac obiectul iubirii se afl n incapacitate, ei l depersonalizeaza pe cellalt. Cei care resping iubirea sunt oameni care nu reusesc n viat. Ei nu pun accentul pe relatii, ei nu primesc iubirea de care au nevoie si dovedesc faptul c sunt ok prin alte mijloace. Prefer aventurile relatiilor durabile. Le place s se joace, dar nu pentru a pstra. Ei functioneaz pentru cstig si pentru sfidare. Chiar dac colectioneaz succese n drumul lor, au sentimentul c nu este niciodat suficient pentru c nu si satisfac nevoia de bonding si de iubire. Au un sentiment foarte puternic al identittii lor si rareori simt suferint sau team. Instrumentul lor este furia, adesea deghizat n tensiune, n control, n scrsneli din dinti, n ostilitate, n sarcasm, cinism, ulcer, boli vasculare, artrite, colite, migrene... Ei sunt cei care construiesc lumea n care trim, dar nu se bucur de fructele pe care le seamn. Dac au o relatie fie se simt nselati, fie greuttile li se par prea mari. i controleaz pe ceilalti prin bani, prin putere sau prin umilint fizic. Dovedesc dificultti n a face bonding, nu pot ajunge la el si nu se deschid: eu nu am nevoie de asta. Nu si cunosc propriile nevoi. Ei pot deveni alcoolici, n timp ce acceptorii sunt mai degrab dependenti de medicamente.

F. Evaluarea unei relatii

Toat lumea vrea o relatie bun, dar nimeni nu stie ce nseamn asta. Este suficient s stii ce vrei: fericirea este plcerea plenitudinii. Exist mai multe feluri de a o mplini, de a o satisface. n functie de oameni, anumite domenii sunt mai importante ca altele. Iat, fr s fie vorba de vreo ordine, domeniile care compun o relatie n opozitie cu emotia iubirii prezente aici si acum: 1) Senzualitatea. V place ceea ce vedeti, ceea ce atingeti, ceea ce simtiti, ceea ce gustati. Senzualitatea este diferit de sexualitate. 2) Sexualitatea. Aveti sentimentul c v lipseste ceva din punct de vedere sexual. Puteti primi, oferi sau cere. DA este cuvantul cel mai important din sexualitate. 3) Emotionalitatea. Toate emotiile sunt disponibile si permise si suntem n sigurant pentru a le exprima. 4) Intelectualitatea. Aceasta cuprinde gradul de inteligent, valorile culturale etc. Dac exist bariere emotionale va fi imposibil un schimb intelectual bun.
14

5) Prietenia. S te ngrijorezi si s ai grij de cellalt. S te ngrijorezi de cellalt nseamn mai mult dect a te referi la cellalt, este o relatie n care sunt implicate emotii. Un bun prieten este acela care este fericit s v vad fericiti si trist atunci cnd v vede tristi. Este extraordinar dac partenerul vostru de iubire este si prietenul vostru. Un prieten este acela cu care ne mprtsim gndurile cele mai intime, visurile, este cel care este lng noi. 6) Creativitatea. Creativitatea nseamn stilul de viat pe care vi-l construiti mpreun. Dac unul construieste o statie de epurare si cellalt catedral, nu va mai fi posibil un schimb. Aceste sase domenii sunt sursa plcerii, a suferintei, a conflictelor... sau a plenitudinii, care nu vine neaprat de la partener. Putem atribui fiecrui domeniu o cot care d ideea general asupra disponibilittii persoanei noastre ntre-o relatie. 5 plcere mare, iubire 4 putin plcere si iubire 3 neutru 2 putin neliniste 1 suferint si neliniste (sau dimensiune absent). Pentru a evalua o relatie se face totalul cotelor atribuite fiecrui domeniu: Mai putin de 15: este o relatie nepotrivit care nu va dura; De la 15 la 20: este o relatie ok; De la 20 la 25: e minunat; 25: este o relatie fericit. Este posibil ca un singur domeniu s ocazioneze asa de multe suferinte nct s duc la terminarea relatiei. Cotatia se poate si schimba n timp. O relatie ntre persoane sntoase trebuie s fie surs de plcere; dac nu, trebuie s ne ntrebm de ce exist aceast relatie. Relatia trebuie s fie servitorul si nu stpnul. Uneori relatia devine stpn. Nu este ok pentru c astfel ea consum energia n loc s o creeze. n acest caz, s pleci sau s rmi este trit tot ca un esec. Oamenii cred c trebuie s acumuleze multa ur sau furie pentru a abandona o relatie, de unde si dificultatea de a redeveni prieteni. Multi oameni nu au permisiunea de a prsi o relatie care este doar nu suficient de bun. Pentru a evalua o relatie putem pune n balant pe de o parte ceea ce ar trebui s fie si pe de alt parte tot ce este urt si care apas cel mai greu. De ce, chiar dac suntem sntosi, cutm o relatie privilegiat? Pentru fiecare exist un raspuns...

15

Capitolul IV ABC-ul comunicrii

Pietrele de temelie ale comunicrii sunt semnele, semnalele si simbolurile. Bolile sunt cauzate de dificultti de comunicare si de dificultti n satisfacerea nevoilpr pentru c nu suntem capabili s comunicm ceea ce avem nevoie. Blocajele sunt cauzate de ignoranta n raport cu ABC-ul comunicrii: Oamenii nu stiu cum s comunice; Ceea ce spun nu este de fapt ceea ce vor s spun; Ceea ce simt este diferit de ceea ce transpun n cuvinte; Ei nu stiu cum s se confrunte n mod eficace; Trimit semnale mixte, fapt ce i ncurc pe ceilalti si suscit nencredere.

1. Semnele, semnalele si simbolurile

Simbolurile sunt cuvinte organizate ntr-un limbaj. Ele servesc comunicrii rapide si ntr-o manier definit n anumite domenii. De exemplu 2+2=4. Limbajul serveste comunicrii gndurilor, simbolurile sunt eficare pentru a comunica cunostinte. Semnele si semnalele sunt mai bazice, mai naturale, mai universale. Copiii le nteleg prin simturi ti sunt experimentate ca plcere sau ca suferint comunicate liber. Bebelusul resimte ceea ce simte mama sa. Dac mama sa este trist, el mprumut acest sentiment ca si cum ar fi al su, l trieste ca si cum i-ar apartine, l interiorizeaz. ntelegerea intelectual vine mai trziu: dezvoltarea atitudinilor si scenariilor se face la un nivel emotional si nu la nivelul limbajului. Baza emotional a experientei variaz, ea este pozitiv sau negativ. Decizia de scenariu sau atitudinea gndirea impregnat de emotie este mai nti nrdcinat n emotii fr cuvinte si ea evolueaz atunci cnd dm cuvnt senzatiilor fizice. De aceea prin travaliul de regresiune se retriesc scene precoce. Semnele sunt expresia emotiilor, pe care le ntelegem chiar dac nu cunoastem limba pe care cellalt o vorbeste. Semnele sunt actiunile si gesturile care nsotesc exprimarea emotiilor. Ele sunt culturale sau naturale, universale, impuse de natur. De exemplu da si nu exprimate prin miscri ale capului. Atunci cnd oamenii comunic, ei utilizeaz cuvinte simboluri si un mare numr de semne si semnale care sunt mai importante dect cuvintele. ntelegerea semnelor si semnalelor ne permite s i ntelegem mai bine pe ceilalti. Aceast ntelegere poate fi utilizat si n raport cu sine, pentru a comunica ntr-o manier congruent. Pentru a fi eficace trebuie s comunici cu semne si semnale. De foarte multe ori ne focalizm pe simboluri. Nu conectm aceste simboluri de sentimente si emotii si nu le artm. Este stupid si ineficace s vorbesti despre propriile emotii fr s le poti arta.

16

2. ABC-ul comunicrii
A semnific Afect, emotii. Este experienta provenit din emotiile trite, sentimentul pe care l transmitem ctre ceilalti. Semnalul arat ceea ce simtim. Dac, de exemplu, auzim oamenii vorbind n camera vecin, fr s-i vedem, intuim ceea ce simt ei prin intermediul semnalelor pe care le transmit, chiar dac nu ntelegem limba pe care ei o vorbesc. B semnific Behaviour, comportament. Acestea sunt actiunile, comportamentele fizice, miscrile, gesturile. Semnalul reprezint ceea ce credem si simtim, sub forma actelor, gesturilor, miscrilor, etc. C semnific Cognition, cognitivul. Aici sunt incluse gndurile, cunostintele, exprimate prin cuvinte simboluri organizate nr-o limb. Cu ct A, B si C sunt mai bine conectate, cu att comunicare este mai congruent. Dac, de exemplu, spunem te iubesc, utilizm cuvinte (simboluri), sentimente (semnale) si gesturi (semne).

3. Atitudinile
Comunicarea atitudinulor. Atitudinile sunt gnduri impregnate cu emotie pe care le comunicm cu ajutorul simbolurilor, semnelor si semnalelor. Comunicarea atitudinilor este cel mai sofisticat tip de comunicare. Pentru a observa o atitudine trebuie s observm cum este comunicat aceasta, cui, de ce, n ce moment etc. Oamenii nu stiu c se afl n pragul comunicrii atitudinii lor, ori acest lucru se realizeaz tot timpul. Atitudinile constituie si baza personalittii noastre prin faptul c le purtm n noi tot timpul. Este efectul hologramei. Dac iau fotografia cuiva si o rup in bucti mici, fiecare buctic va reprezenta doar o parte dintr-un ntreg. Efectul hologramei spune c dac eu art o parte din mine, aceast parte contine ntregul meu proces de functionare. Expertul n comunicare este capabil s vad intregul dintr-un lucru. El stie ce si cum comunic oamenii. Cele 5 aspecte ale comunicrii. Exist 5 aspecte ale comunicrii, toate fiind foarte importante. Prin fiecare aspect lsm s se vad pentru cei cu care comunicm ce nseamn ABC-ul, cine suntem. Comunicarea Cu tine nsuti Cu partenerul/partenera Cu persoanele intime cu cei pe care i iubim cu adevrat sau dorim s-i iubim, suntem liberi s le comunicm cine suntem noi cu adevrat. Cu subordonatii cei fat de care avem o pozitie de autoritate, copii, angajati, etc Cu cei ce reprezint autoritatea: tata, mama, patron. Terapia schimbrii atitudinii. Cu scopul de a sti dac si cum comunicm ABC-ul nostru ntr-o manier congruent, putem face urmtorul exercitiu: ne asezm n fata unei oglinzi n picioare si spunem persoanei pe care o vedem n fata noastr cele 10 atitudini sntoase: eu pot fi iubit, sunt destul de bun, eu exist, eu am dreptul s am nevoi si s fiu fericit etc si s vedem dac putem crede ceea ce spune aceast persoan. Atitudinile le purtm ntotdeauna n noi. Dac ele sunt negative, starea neplcut va fi comunicat. Pentru a fi congruent trebuie s renuntm la acele atitudini negative. Dac vrem s ne schimbm atitudinea fr s facem bonding, ajungem foarte repede la un blocaj. Comunicarea noastr nu se va schimba dac nu ne schimbm atitudinea.
17

Vindecarea implic o schimbare de atitudine. E foarte dificil s schimbi o atitudine fr terapie. Iubirea este o terapie natural. Prin bonding, mai mult dect s analizm, retrim secvente din trecut, apoi apar clarificri subite, punem accent pe experienta emotional. S ncerci s schimbi o atitudine atunci cnd esti nc plin de furie, de suferint, de team, este o pierdere de timp. E ca si cum te-ai lupta cu morile de vnt. Tot un exercitiu este si s spuni grupului eu pot fi iubit din ce n ce mai tare, chiar dac ceilalti rspund e de rahat, pentru c tu faci acest lucru pentru tine si nu pentru sau mpotriva celorlalti. Fie sfrsim prin a crede c acest lucru l simtim pentru noi, fie ne lovim de un blocaj, s spunem de team, furie, plns. Acest lucru semnific c avem nevoie s primim permisiune si protectie si s lucrm aceste emotii. nvtm s facem acest lucru etap cu etap si apoi cum s le practicm in exteriorul grupului de bonding. Nevoile si dorintele. Este important s facem distinctia ntre nevoi si dorinte. n timp ce dorinta este legat de o persoan n particular, de exemplu o relatie pe care nu o avem, pentru satisfacerea unei nevoi se poate face ceva imediat pentru a ne pstra sntatea chiar dac dorinta nu este satisfcut. Suferinta datorat unei dorinte nesatisfcute este optional: TERAPEUTUL: De ce vreti s suferiti? CLIENTUL: Dar eu nu vreau s sufr! TERAPEUTUL: Pi si atunci de ce o faceti? Opriti-v! Dac te opresti din a mai suferi poti obtine lucrul de care ai nevoie. S nu crezi c nu poti obtine ceea ce-ti doresti si nu mai fi trist din cauza a ceea ce crezi tu.

4. Exprimarea emotiilor
O emotie este disponibil, dac putem s o exprimm n cinci secunde, chiar dac nu exist un motiv pentru aceasta. Pentru c o emotie se exprim pentru sine si nu pentru sau mpotriva cuiva. Dac nu suntem capabili s ne exprimm instantaneu furia, teama, durerea, nseamn c exist un blocaj al emotiei, si atasat acestui blocaj exist o problem de care ne este team s o scoatem la iveal. n bonding, datorit faptului c sunt dou persoane, ndrznim mai usor s coborm n doi n propriile emotii. Exercitiul 2 cte 2. Exprimarea furiei prin afirmarea ei fat n fat, cei doi fiind apropiati. Fiecare secvent duraz cteva minute. Unul spune DA si cellalt raspunde NU timp de cteva minute; Unul spune Am nevoie si cellalt rspunde Las-m n pace; Unul spune Am nevoie si cellalt i rspunde Am nevoie. Totul se termin printr-o mbrtisare. Acest exercitiu are dou obiective. El permite cunoasterea cantittii de furie disponibil si accesibilitatea sa sau, dac intrm n contact cu furia noastr, scoatem la iveal o problem pe care o putem lucra. Fie se exprim emotia, fie ne oprim, dar n ambele cazuri nvtm ceva. Este o constientizare foarte puternic s ntelegi c poti fi responsabil de propriile emotii mai mult dect ca pentru a-ti tri emotiile ca reactii fat de ceilalti. Exercitiul n doi ne permite s vedem c exprimarea emotiei nu distruge, c emotia celuilalt nu produce fric, c pot accepta furia celuilalt fr s trebuiasc s fiu responsabil sau s blamez, c nu este nimic de temut ct timp ti exprimi o emotie. Cum s-ti exprimi sntos emotiile pentru ca acestea s fie totusi acceptabile din punct de vedere social? Dac este finalizat atunci cnd o exprimm, o vom face ntr-o manier acceptabil din punct de vedere social. Dac emotia a fost reprimat, refulat ndelung, ea iese
18

la iveal mpotriva celuilalt cu violent n loc s ias pentru sine. Dac emotia este finit, furia de exemplu, nu am de ce s urlu pentru a o exprima. Stiu c pot face acest lucru dac este necesar.

5. Evaluarea capacitcilor de comunicare

Capacitatea de comunicare este functie a dezvoltrii si evolutiei individului. Se disting patru nivele care permit evaluarea acestei capacitti la Adult, Adolescent, la Copil si la Bebelus. Comunicarea maturittii este cea a Adultului care descrie si cere ajutor. Adolescentul este suprat si n defensiv. Dac admite problema, el i blameaz pe ceilalti. Atitudinea sa fat de terapie este c aceasta este de rahat si c nu l va ajuta. Eu nu am nevoie de ea, ceilalti sunt idioti. Copilul vorbeste dintr-o pozitie din care se simte n defensiv, o pozitie de inferioritate. mi dati voie, sunteti minunat, voi fi copil cuminte. Nu exist discurs organizat, gndirea sa este imatur, el nu isi poate descrie problema. M ajutati s mi fie bine si v voi iubi pentru totdeauna si voi fi un copil cuminte. Bebelusul este adus la terapie de ceilalti. El caut un Salvator. El semnaleaz terapeutului sunteti minunat, sunteti un zeu, vindecati-m cu magia dumneavoastr. Dac nu, si va cuta alt zeu. Astfel se poate msura capacitatea de comunicare a unei persoane. Cu ct persoana este mai putin matur, cu att mai mult va dura terapia si cu att mai mult va avea nevoie de protectie, de implicare.

6. Confruntarea
Confruntarea se practic atunci cnd status quo-ul nu este acceptat. Ea este deci, diferit de opozitie pentru c ea const n a nu accepta jocurile, sentimentele negative. Atitudinea in confruntare este nu mi place ceea ce se ntmpl acum si vreau altceva diferit. Confruntarea poate fi utilizat ntr-o manier pozitiv sau negativ: ntotdeauna exist posibilitatea de a alege. Ea este mijlocul cel mai direct si eficace pentru a obtine o schimbare. Este eficace pentru c permite confruntarea cu tine nsuti, ti permite s ti ntelegi asteptrile, ceea ce vrei cu exactitate si ti permite s te ocupi de acest lucru. Dac nu, se fac proiectii. Printr-o confruntare eficace se repune problema unei serii de lucruri mrunte pe care le credeai deja achizitionate. Iat exemplul unei tinere fete despre care profesorul ei credea c nu face nici un efort si c nvat prost. Ea s-a comportat bine, dar profesorul nu si-a schimbat opinia. Apoi s-au ntlnit si ea i-a explicat punctul ei de vedere, deceptiile sale, problemele si asteptrile. Aceast confruntare a fost punctul de plecare pentru o mai bun ntelegere din partea profesorului si pentru un progres din partea fetei. Dac nu v confruntati nu veti opera nici o schimbare. Confruntarea debuteaz n snul propriei persoane. Trebuie s stim exact ceea ce vrem si s fim corecti, s rmnem calmi. Pentru a obtine ceva trebuie s ceri. Confruntarea se realizeaz pentru tine nsuti, nu pentru sau mpotriva celuilalt. Nu este o reactie de dispret, de comparare etc. Repetm calm ceea ce dorim, n mod necontenit, fr s ne dezicem, pn obtinem cstig de cauz.

19

7. Exercitii asupra atitudinii

Exercitii asupra atitudinilor sntoase. Alegeti una din cele zece atitudini sntoase de baz, v asezati n mijlocul grupului si spuneti fraza din ce n ce mai tare, adresndu-v pe rnd fiecrui membru al grupului, asezndu-v n fata fiecruia dintre ei si privindu-i. E simplu si puternic. Exercitiu cu tricouri. Este un exercitiu supra tricourilor, semnalelor si sloganelor. Orice am face emitem semnale care, ca un efect de hologram, sunt revelatoare pentru atitudine. Grupul observ persoana care vorbeste si atunci cnd aceasta a terminat, fiecare i d un tricou imaginar cu inscriptii sub form de sloganuri. Pe fata tricoului este inscriptionat atitudinea pe care persoana vrea sau crede c o arat, iar pe spatele tricoului este inscriptionat ceea ce arat ea cu adevrat. Exercitiul se face n trei etape: I. O persoan povesteste timp de cteva minute o amintire din copilrie sau ceva din viata sa privat. Grupul o priveste cu cel de-al treilea ochi: el priveste mai degrab atitudinea dect s asculte cuvintele. Apoi, fiecare la rndul su, d un nume de anumal persoanei care vorbeste. Acest nume deja relev atitudinea. Exemplu: tigru, soricel, pinguin, etc. II. Aceeasi persoan povesteste din nou timp de cteva minute ceva din viata sa profesional. La sfrsit, fiecare membru al grupului i d un tricou. Exemplu de tricou: pe fat: sunt disponibil pe spate: dar nu pentru voi III. la final, fiecare membru al grupului d un cadou, o permisiune persoanei care a vorbit. Exemplu de permisiuni: Multumesc c existi!, E ok s te opresti din reflectii! etc.

20

TABEL DE SINTEZ I COMENTARIU

Principiile Procesului Noii Identitti (New Identity Process) au fost dezvoltate de Daniel Casriel, M. D.

Logica emoiilor
Stresul normal ntlnit de fiinta uman este acela al satisfacerii propriilor nevoi biologice si metabolice: a bea, a mnca, a dormi, a fi n sigurant. Nevoia de BONDING este si ea o nevoie biologic. Satisfacerea nevoii de bonding implic, deci, capacitatea de a fi deschis emotional si apropiat din punct de vedere fizic de celelalte fiinte umane. Dup ce nevoia este satisfcut, experimentm plenitudinea. La nivelul creierului non-cognitiv si a sistemului nervos parasimpatic, corpul intr n stare anabolic. Ne deschidem si ne destindem ca printr-un cscat profund. Suntem enerigici, alerti, deschisi. Suntem ntr-o stare de bine, suntem ncreztori, suntem n eu-stres. n aceast stare corpul si creeaz propriile resurse n mod rapid si ntinereste. Suntem capabili s trim emotia numit plcere. Dac suntem incapabili s ne satisfacem nevoie de bonding, experimentm lipsa de plenitudine. La nivelul creierului non-cognitiv, sistemul nervos simpatic intr n stare catabolic, de nchidere, de defensiv. Ne pregtim de lovitur prin atitudinea boxerului care se preteste s ncaseze o lovitur. Suntem ntr-o stare proast, de nencredere, de distres. n aceast stare corpul si epuizeaz resursele si mbtrneste. Suntem incapabili s trim emotia numit plcere si cunoastem emotia numit durere.

Emoiile primare
Bebelusul n stadiu precognitiv simte emotii. Dac experimenteaz satisfacerea pozitiv a nevoilor sale, printre care si cea de bonding, el va avea ca prim trire plcerea, emotie care i va permite s triasc n stare de dorint si s cunoasc iubirea. Dac experimenteaz satisfacerea negativ a nevoilor sale, printre care si cea de bonding, el va avea ca prima trire durerea, emotie care l va face s triasc n stare de pericol (anticipare a durerii), n team si/sau furie.

Atitudinile
La acest stadiu preconstient, bebelusul ia decizii de viat, decizii de scenariu care se vor manifesta prin intermediul atitudinilor. Dezvoltarea atitudinilor si a scenariilor se face la un nivel emotional. ntelegerea intelectual vine mai trziu. Atitudinile sunt gnduri impregnate cu emotii. Aceste atitudini, pozitive sau negative, determin capacitatea sa de a tri cele 5 emotii de baz, capacitate care ea nssi i va determina comportamentele, pozitive sau negative. Aceast dinamic determin ABC-ul personalittii si al capacittii de a comunica ntr-o manier congruent.
21

Dac nevoile de bonding sunt satisfcute pozitiv, ne mentinem corpul n stare de dorint si avem atitudini pozitive. Acestea sunt cele zece atitudini sntoase revendicate pentru sine: eu exist , eu am nevoie, etc. Dac nevoile de bonding sunt satisfcute negativ, ne mentinem corpul n stare de pericol si avem atitudini negative care neag cele zece atitudini sntoase, care trebuie revendicate pentru sine: nu sunt suficient de bun, nu pot fi iubit, etc.

Emoiile
Dac atitudinile noastre de viat sunt pozitive, suntem capabili s trim cele cinci emotii de baz. Emotiile noastre ajung la rezolutie, sunt finalizate si suntem capabili s experimentm iubirea. Iubirea este anticiparea plcerii care merge spre obiectul dorintei. Simptomele/semnele sunt fericirea, sntatea, energia, capacitatea de a accepta intimitatea, etc. Relatia cu noi nsine si cu ceilalti este sntoas. Manifestm comportamentele unui stil pozitiv. Dac atitudinile de viat sunt negative, nu suntem capabili s trim din plin cele cinci emotii de baz. Emotiile noastre nu ajung la rezolutie, ele sunt neterminate si noi suntem incapabili s experimentm iubirea. n locul acesteia noi experimentm sentimente negative si trim n team si furie. Simptomele/semnele sunt oboseala, depresia, rigiditatea, etc mergnd pn la a antrena probleme de dependent de droguri, alcool, criminalitate. Relatia cu noi nsine si cu cei din jur nu este una sntoas. Dezvoltm comportamentele unui stil negativ: fug, retragere, lupt, control.

Comportamentele
Dac ne satisfacem nevoile de bonding ntr-o manier pozitiv, dac n stadiul precognitiv am simtit plcerea si ne-am construit personalitatea pe baza atitudinilor pozitive, antrennd capacitatea de a simti cele cinci emotii de baz, dac trim n stare de dorint, dac experimentm iubirea, autonomia, intimitatea, adoptm comportamentele stilului pozitiv: suntem deschisi, mprtasim, suntem n relatii ok, comunicarea noastr este congruent, suntem capabili s ne asumm anumite riscuri. Toat fiinta noastr este n miscare spre, n expansiune, n stare anabolic. Trim plenitudinea. Dac ne satisfacem nevoile de bonding ntr-o manier negativ, dac n stadiul precognitiv am simtit durerea si ne-am construit personalitatea pe baza atitudinilor negative antrennd incapacitatea de a simti cele cinci emotii de baz, dac trim n stare de team si furie, dac suntem incapabili s experimentm iubirea, autonomia si intimitatea, adoptm comportamentul stilului negativ: suntem n gard, ncordati, nchisi, respingnd sau suportnd, iar comunicarea este incongruent. Toat fiinta noastr este n miscare departe de, n restrictie, n stare catabiloc. Trim n lipsa plenitudinii. n acest fel cutm s ne ndeprtm de pericol. Dac trim teama, secretm adrenalin. Adoptm comportamente de fug sau retragere, Prin fug, care are ca simbol animalic iepurele, dinamica noastr este cea a tipului de personalitate Empatic din Procesul Comunicrii. Prin retragere, al crui simbol animalic este testoasa sau strutul, dinamica noastr este cea a tipului de personalitate Vistor sau Workoholic din Procesul Comunicrii.
22

Dac trim furie, secretm noradrenalin. Adoptm comportamente de lupt sau control. n lupt, al crei simbol animalic este tigrul, dinamica noastr este cea a tipuluid e personalitate Rebel din Procesul Comunicrii. Prin control, al crui simbol animalic este sarpele cu clopotei sau gorila, dinamica noastr este a tipului de personalitate Perseverent sau Workoholic din Procesul Comunicrii. Tipul de eprsonalitate Promotor nu adopt restrictii normale de a se pregti de fug sau de atac inaintea pericolului. Mai mult dect oricare altul el si ngheat emotiile, se detaseaz de ele. Este comportamentul sociopatilor si al inadaptatilor. Detasndu-se de emotiile lor, dac le cereti s v spun ce simt, nu stiu si sunt incapabili s v spun.

23

Anexe

Anexa I Regulile unui terapeut

n grupul de bonding, regulile unui terapeut sunt: 1. Nu este ok s prsim grupul fr s i prevenim. E ok s-ti fie team cnd prsesti grupul, s-ti fie team chiar si s mergi la toalet, ne-a avertizat cineva. 2. Nici droguri, nici alcool n timpul sedintei. Pentru medicamente, fiecare tebuie s cntreasc argumentele pro si contra. 3. S nu (se) rneasc si s nu (se) distrug. 4. Este mai bine s nu ai o relatie sexual cu un nou partener, Sexul este ok, totusi o nou relatie risc s perturbe travaliul asupra propriei persoane. 5. Fr sex pe saltele. 6. Nimeni nu a rnit niciodat pe nimeni, nici mcr pe sine prin exprimarea unei emotii, oricare ar fi fost forta cu care s-a exprimat vreo emotie. Atunci cnd experimentati vreo emotie de fond, fiinta voastr devine durere, team. Dac tragem dopul de la cad, apa se scruge foarte repede. Dac v exprimati o emotie din plin, ea se descarc foarte repede. Dac nu tragem dopul de la cad, vom avea probleme. Adic emotia voastr nu va fi exprimat si veti avea probleme. Din motive de securitate, terapeutul trebuie s fie vigilent si s nu lase s plece vreun participant cu emotii nedescrcate n totalitate. Un participant care pleac cu masina, ntr-o stare de furie neexprimat n totalitate, ar putea avea un accident.

Anexa II Continuumul parental

Tabelul continuumului parental permite msurarea eficacittii terapeutului, formatorului, printelui, etc. Acesta nu l poate chema pe cellalt la un nivel de dezvoltare pe care el nsusi nu l cunoaste. Tabelul demonstreaz cum se utilizeaz Strile Eului Printe pentru a comunica cu ceilalti. Aceste Stri sunt decodate de ceilalti gratie intuitiei, semnelor, semnalelor si cuvintelor.

-CP

-NP

+CP

+NP

Printele Controlor negativ (-CP) adopt o pozitie de persecutor. El atac, blameaz, njoseste, critic, face comentarii negative, invit la adoptarea unei pozitii de viat non-ok, suscit sentimente negative. n consecit, clientul, copilul caut s l evite si nu i place s nvete diverse lucruri de la el. Printele ngrijitor negativ (-NP) adopt o pozitie de salvator. El supraprotejeaz, este prea permisiv, ca un fel de bomboan moale. El atrage indivizii pentru c la suprafat el degaj o anumit cldur. El v vrea binele, dar nu a avut grij suficient de propriile nevoi. Pentru a-si justifica prezenta, el salveaz, d permisiuni fr substant. Printele Controlor pozitiv (+CP) protectie, directie, instructie. El v spune cum s fiti si cum s faceti. n terapie el conduce la vindecare prin efectul transferului. Clientul trieste pentru a primi indicatii de la terapeutul su. Pozitia terapeutului este: tu esti ok, eu sunt ok, dar un pic mai mult dect tine. El asteapt ca clientul s devin o mic copie a sa.
24

Clientul nvat s nu-si asculte printii. El nvat si noi comportamente, dar nu le integreaz sau le integreaz putin. Printele ngrijitor pozitiv(+CP) d permisiuni, dintre care si aceea de a merge mai departe, de a fi mai sntos dect este el nsusi. El ncurajeaz ceea ce rspunde clientul. El si dezvolt propriul stil individual, creeaz mediul care ncurajeaz dezvoltarea si autonomia.

COACH, FORMATOR : Daniel FUSREA

Psihoterapeut, formator psihoterapie Membru AIS ( Asociaia Internaional de Somatoterapie), atestat EEPSSA ( coala European de Psihoterapie SocioSomat Analitic); Director pentru Romnia al Federaiei Europene de Psihoterapie Socio-Somat Analitic, formator Psihoterapie Integrativ Plenar Coach, formator coaching, creator al Centrului de Formare n Coaching-Mentoring MIASTRA ( prima coal de formare n coaching profesional din Romnia 2001); Preedinte fondator al Asociaiei Romne de Coaching.

TELEFON : 0722.71.60.75 E-MAIL : maiastrasompsy@yahoo.fr

25