ehnici psihoterapeutice folosite pentru dezvoltarea asertivitatii

Revista Somatoterapia Nr. 26 /2007

Tehnici psihoterapeutice folosite pentru dezvoltarea asertivitatii
Autor: studenta CIOBANCAN DELIA, anul III, Facultatea de Psihologie, Universitatea Hyperion
Pentru a defini corect un comportament asertiv trebuie sa tinem cont de trei factori : (Cottraux)
- descrierea comportamentului verbal si nonverbal;
- intentia subiectului si sistemul sau de credinte;
- contextual social in care se desfasoara comportamentul.
Cunoasterea drepturilor asertive ale fiecaruia pot
imbunatati relatiile interpersonale:
- a fi propriul judecator a ceea ce faci si spui;
- a nu oferi motive si scuze pentru propriul comportament;
- a nu fi raspunzator pentru descoperirea de solutii la problemele celorlalti;
a te razgandi;
a face greseli;
- a spune nu stiu, nu pot, nu inteleg, nu-mi pasa fara sentimente de vinovatie;
- a lua propriile decizii.
Deprinderile protective descrise in continuare sunt utile pentru protectia fiecaruia atunci cand primim
ca raspuns la un comportament normal, asertiv, printr-un comportament nonasertiv, irational.

1.Tehnica discului defect. Atunci cand celalalt iti refuza dreptul

de a spune nu sau de ati exprima propria parere, vei raspunde la
orice intrebare repetandu-ti raspunsul fara intrerupere, intr-un
mod linistit, fara schimburi de ritm, fara justifi cari sau sentimente
agresive.
2.Ignorarea selectiva implica nefurnizarea nici unui raspuns la
anumite aspecte ale mesajului transmis de interlocutor noua.
Poate fi uitil in situatia in care cineva continua sa provoace o
disputa in legatura cu un eveniment trecut, despre care am mai
vorbit si ne-am exprimat dorinta de a nu mai discuta.
3.Mania dezarmata. Cand cineva este in mod nemotivat agresiv cu
noi, este posibil sa-I potolim mania refuzand continuarea discutiei.
Poate fi aplicat si atunci cand amandoi suntem la fel de maniosi,
sugerand ca avem nevoie de un time out, pana ne calmam.
4.Separarea problemelor. Deseori, oamenii amesteca lucrurile,
pentru a ne convinge sa actionam asa cum doresc ei. Nu trebuie
sa cadem in capcana starii de confuzie ci sa formulam un raspuns
exclusiv pentru aceea problema.
5.Managementul vinovatiei. Ni se reproseaza uneori, diverse
situatii sau lucruri. Din dorinta irationala de a fi perfecti si de a
placea tuturor, avem tendinta de a ne scuza, nerecunoscandu-ne
dreptul la propriile decizii.
6.Cererea de scuze. Sunt imprejurari in care scuzele sunt
adecvate. Toti facem greseli si trebuie sa le recunoastem daca ni
se reproseaza acest fapt, acceptand sugestii pentru a ne indrepta
greseala.
Aceste informatii ar trebui sa conduca la achizitii
comportamentale de tip asertiv.Trebuie sa constientizam ca

schimbarea e un process de durata, transformarea noastra,

ducand poate, la schimbari si in comportamentul celor cu care
interactionam.

Referitor la dezvoltarea comportamentului asertiv, Andrews considera ca implica mai multi pasi:

1. Constientizarea sentimentelor ca prim indicator, chiar daca ele

nu ne ofera o imagine corecta despre situatia in care ne afl am.
2. Schimbarea credintelor irationale prin testarea validitatii lor si
dezvoltarea de alternative rationale.
3. Constientizarea drepturilor si a consecintelor posibile ale
utilizari lor pe termen lung sau scurt.
4. Comunicarea efi cienta daca luam decizia de a vorbi, atunci
este bine:
- sa alegem momentul potrivit;
- sa utilizam pronumele eu mai degraba decat tu ;
- mesajele verbale sa fi e congruente cu cele nonverbale sau
paraverbale;
- sa explicam cel mai bine ce ne deranjeaza la ceilalti;
- sa recunoastem sentimentele adecvate a celorlalti si sa
verifi cam acuratetea perceptiei acestora solicitand un feedback.
5.Dezvoltarea capacitatii de a negocia, de a fi fl exibili.
Acest antrenament asertiv este o tehnica specifi ca terapiei
cognitiv-comportamentala. Debuteaza deseori cu analiza
functionala a comportamentului simptom, in cazul nostru
comportamentul agresiv, pasiv sau pasiv agresiv. Dupa ce a
construit o imagine coerenta a simptomului si a identifi cat
resursele psihocomportamentale a pacientului, terapeutul va
selecta una dintre cele mai adecvate tehnici din cele prezentate
mai sus, integrand-o in demersul terapeutic.

Una din caracteristice practicii lui Erickson este faptul ca el refuza orice fel de
teoretizare, afirmand raspicat ca terapia care se potriveste clientului X nu se
va potrivi clientului Y. Marsa extraordinar de mult pe ideea ca fiecare individ
este unic si terapeutul sa foloseasca tot ceea ce aduce clientul sau in
terapie.De asemenea, el facea o distinctie clara intre constient si inconstient
(dar intr-o maniera diferita de abordarea lui Freud)
Cnd predau psihoterapie, eu pun accentul pe o stare de cunoatere
contient i pe o stare de cunoatere incontienta. De dragul convenienei,
vorbesc despre contient i incontient.
Contientul reprezint starea voastr de cunoatere imediat. n mod
contient, voi realizai existena scaunului cu rotile, covoraul de pe podea, pe
ceilali, prezeni aici, becurile, rafturile de cri, florile de cactus care nfloresc
noaptea, pozele de pe perei, pe Contele Dracula agat pe peretele din
spatele vostru. (Contele Dracula este confecionat din lemn i atrn pe unul
din perei) . Cu alte cuvinte, v mprii atenia ntre ceea ce spun eu i tot ce
v nconjoar.
Mintea incontient cuprinde toate lucrurile pe care le-ai nvat de-alungul
vieii, dintre care multe ai uitat complet, dar care v servesc atunci cnd
acionai automat. O mare parte a comportamentului vostru se bazeaz pe o
funcionare automat a acestor amintiri uitate. De exemplu, o s m iau de
tine. (Erickson zmbnete adresndu-i-se lui Christine, un medic din
California, care are un puternic accent german) tii cum faci ca s mergi? Ca
s te ridici n picioare? Poi, te rog, s-mi spui cum faci s te ridici n
picioare?............................................
Eu a trebuit s nv s m ridic n picioare, de dou ori o dat cnd eram
copil i o dat cnd aveam 18 ani. La 17 ani eram total paralizat. Aveam o
surioar care mergea de-a builea de colo-colo i m uitam s vd cum se
ridic n picioare. i, de la surioara mea, cu 17 ani mai mic dect mine, am
nvat cum s m ridic n
picioare.................................................................................................................
.............................

(Erickson vorbete privind ctre podea) Bun. n psihoterapie l nvei pe

pacient s foloseasc o grmad de lucruri pe care deja le tie, pe care le-a
nvaat acum mult timp i de care nu-i aduce aminte c le-a nvat..............
(Teaching seminar with Milton Erickson, Phoenix, 1979)
In ceea ce priveste felul in explica Milton Erikson formarea problemelor, imi
este extrem de greu sa prezint o teorie. Poate pentru ca nu exista unaAsta
pentru ca abordarea fiecaruia dintre clientii sai era unica. Ma pot gandi doar la
un singur lucruundeva el afirma ca, la un moment dat, pe parcursul vietii, in
inconstient se formeaza anumite asocieri care pot avea consecinte neplacute,
in acest caz rolul terapeutului fiind acela de a rupe aceste asocieri si de a crea
altele noi.
Pentru a exemplifica asta, prezint exemplul lui Rick, un baiat de 17 ani nascut
din parinti libanezi, pe care mama sa il aduce la cabinetul lui Erickson spunand
ca acesta se balbaie.
Dupa ce asculta povestea de viata a familiei sale, ii da lui Rick sarcina de a
scrie alfabetul, literele de la 1 la 10 si o compunere. Asa arata rezolvarea
sarcinii sale :

Tema lui Rick

9876543210
zyxwvutsrqponmlkjihgfedcba

Istorai vieii

Crde c eset un atl motiv pentru care m blbi, pe care un l-am discutta nc.
Eu crde, totui, c motivlu este dora unul minro. i totui, dumneavoastr ai
putae crede c acest motvi un a contribuit delco la blbiaal mea.
n copilrie, pan n claas a patar vedeam foarte grue. Chiar i muca,
gerutatae mea cru i coboar. M ngra ecez sau douzeic de kilograme,
apio ni cur de slbire i piedr din greutate. Chiar i acmu, am hotrt s in
regim. Am obseravt c atunci cdn sutn nervos greutatea mae (crete)

(create) create fiindc atunic eu

Iata ce i-a spus Erickson lui Rick:
Rick, te-am ascultat. Sunt foarte nedumerit cu privire la zgomotele pe care le
faci atunci cnd vorbeti. Te voi mai vedea de cteva ori pentru c s ncep s
pricep ce nu merge. Dup ce l-am vzut, n total 14 ore, i-am zis Rick, te-am
ascultat atent. i s-a spus nc de cnd aveai un an c te blbi. Ai tot auzit
asta de la psihanaliti, psihiatri, medici, n general, de la profesorii ti,
logopezi, psihologi i oricine altcineva. Am zis Rick, te-am ascultat cu atenie.
Eu nu cred c tu te blbi.
Explicatia pentru aparitia problemei in aceasta situatie este una particulara,
care probabil nu se mai poate aplica nici unui alt pacient.In urma discutiei cu
mama sa a aflat multe despre regulile impuse de cultura libaneza precum si
faptul ca ar fi fost de dorit ca Rick sa fie primul nascut, nu al treilea, cum era
cazul sau; de asemenea era de preferat ca el sa siba o constitutie atletica
robusta, ceea ce iarasi nu se intamplase.Astfel, explicatia sa pentru simptomul
prezentat de Rick a fost:
n compunerea lui, fiecare al doilea cuvnt (al doilea este cuvntul important)
este scris greit. Cum e scris? Ultimile dou litere sunt inversate.
Se trgea din prini libanezi. Avea dou surori nscute naintea lui, i n acea
familie trebuiau inversate dou lucruri. Dar ele nu pot fi inversate.
Insa, in nenumarate randuri Erikson afirma ca nici nu este necesar sa
cunoastem cauza problemei.Extrem de elocvent in acest sens este cazul sorei
medicale Betty, pe care el o foloseste ca si subiect n 6 octombrie, 1956, la un
congres naional al psihiatrilor, pe tema hipnozei, la Spitalul de Stat Boston.
Betty era n terapie psihanalitic de doi ani, Avea o depresie. i mai era i
suicidal. Dj isi donase proprietatea personala. Era orfan si nu avea frai.
Anuntase ca dup ce o s demisioneze, pe 20 octombrie, o s se sinucid.
n ziua urmtoare Betty n-a aprut la spital. Prietenii ei s-au alarmat. S-au dus
la ea acas. N-au gsit nici un bilet, nici un semn de Betty, nici o uniform
doar haine obinuite. n cele din urm, a fost chemat poliia, dar corpul lui
Betty n-a fost gsit nicieri. Dispruse complet iar Erickson i doctorul Alex au
fost considerai vinovai de sinuciderea ei.
aisprezece ani mai trziu, n iulie 1972, Erickson a primit un telefon, din
Florida. O voce de femeie i-a zis Probabil nu v amintii de mine, sunt Betty,
sora medical pe care a-i folosit-o ca subiect pentru demonstrarea hipnozei,
n 1956, la Spitalul Municipal Boston. Astzi m-am gndit c poate ai vrea s
tii ce s-a ntmplat cu mine.Dup ce am prsit spitalul, n acea sear am
mers la Comisia Maritim de Recrutare i am cerut o nscriere imediat n

Corpul Medical al Marinei.

Felul in care a decurs conversatia cu Betty in timpul acelui congres de la
Boston, in timp ce ea era in transa, este exceptional. Aici o sa redau doar o
scurta sumarizare oferita de Erickson :
Deci, atunci cnd am mers n arboretum i am pus-o s halucineze acolo,
despre ce vorbeam eu ? Despre tablouri de via: viaa aa cum este azi; viaa
de mine; nmugurire; fructe; semine; amprenta diferit a fiecrei frunze de la
fiecare plant. Am mers la Zoo i din nou, am discutat despre via viaa
tnr, viaa matur, minuniile vieii tiparuri de migraie. i-apoi am mers
pe malul mrii, unde nenumrate generaii de pn atunci gsiser plcere,
unde nenumrate generaii n viitor vor gsi plcere i unde generaiile de azi
i gsesc plcerea. i misterele oceanului: migraia balenelor; estoasele de
mare; migraia psrilor; ceva ce omul nu poate nelege dar care-l
fascineaz.Am numit toate lucrurile pentru care merit s trieti.
tiam c este depresiv i suicidar, dar asta nu era dect informaie
general.
In ceea ce priveste teoria schimbarii in felul in care Milton Erikson practica
psihoterapia, consider ca este esentiala utilizarea resurselor inconstiente.
Pentru acesta, inconstientul era locul in care subiectul poate gasi, cu ajutorul
contextual al terapeutului, solutia la problemele sale, solutii neutilizate din
cauza limitelor determinate de experientele constiente ale subiectului.Spre
deosebire de ceea ce se intampla in constient, in inconstient capacitatile
individului raman intacte, neexplorate si neexploatate. De aceea M.Erickson
prezenta schimbarea terapeutica la fel ca pe un proces de depasire a limitelor
constiente, ca pe o extensie a ceea ce pacientul stia dj. (J.Haley, 1984) .
Psihoterapia nu face altceva decat sa repuna clientul pe drumul cel bun, il
pune in situatia de a accede la o noua cunoastere care merge din inconstient
spre constienul individului.Se intampla ca si cum noua cunoastere exista in
inconstient si prin terapie ea a prins forma la nivel constient. Erickson afirma,
de asemenea, ca inconstientul poate ramane inconstient, el citand cazul
multor pacienti care si-au rezolvat problemele fara a constientiza constinutul
conflictelor intrapsihice inconstiente.
Una din afirmatiile lui Erickson, foarte dragi mie este urmatoarea :
Sunt lucruri pe care le stii, dar inca nu stii ca le stii. Atunci cand vei stii ceea
ce nu stii ca stii, te vei schimba
Raporandu-ma strict la lectura pe care o am pana in momentul actual despre
Milton Erikson, pot sa enumar cateva din rolurile pe care el considera ca e
necesar sa le aiba un psihoterapeut.Astfel, el vorbeste mai intai despre rolul
de a crea o ambianta favorabila clientului, deoarece acesta este cel care face

terapia, iar terapeutul il ajuta sa scoata la suprafata lucrurile pe care le-a

reprimat i lucrurile de care, dintr-un motiv sau altul, le-a uitat.
Un alt rol este acela de a avea o atitudine increzatoare, care sa comunice
clientului mesajulPoti sa-ti atingi scopul!
Prea muli terapeui spun Sper s v pot ajuta, exprimnd astfel o ndoial.
Eu n-am exprimat nici un fel de ndoial atunci cnd i-am spus ei s intre n
trans. N-am avut nici o ndoial n ceea ce-o privee pe ea. (Erickson arat
ctre Carol) . i nici despre cele dou de-acolo. (Erickson arat ctre dou
femei care stau pe canapea.) Am fost sigur de mine n totalitate.
A asculta cu atentie cuvintele clientului si a nu presupune ca intelegi prea
repede este esential pentru Erikson.Si elocvent in acest sens este exemplul cu
femeia care vine in cabinetul sau cerandu-i sa o vindece de fobia de avioane,
dar care la un momet dat, in timpul conversatiei afirma : M simt confortabil n
avion dar cand se ridic de pe sol, ncep s tremur.De fapt, problema ei era
alta...
Si nu in ultimul rand, rolul sau era de a adapta terapia astfel incat sa vina in
intampinarea nevoilor fiecarui client in parte.
In ceea ce priveste felul in care facea terapie M.Erickson ar fi atat de multe de
zisDar poate esential este, asa cum am mai precizat anterior, faptul ca el
oferea experiente ; psihoterapia lui nu se reducea doar la a induce transa
hipnotica, a conduce discutia pentru a atinge anumite obiective si apoi a
scoate subiectul din transa.
Oamenii vin la voi pentru ajutor, cnd i l-ar putea furniza singuri. O femeie
vroia s se lase de fumat i s piard din greutate. I-am spus c putea s-o
fac cu foarte puin disconfort i foarte mult satisfacie. Mi-a spus Nu m pot
abine cnd e vorba de mncat i de fumat. Cnd e vorba s fac sport, m pot
abine i chiar m abin.
Eu am zis Suntei o femeie foarte religioas, nu-i aa? Mi-a zis Da. Am zis
Promitei-mi solemn c vei face lucrurile simple i puine pe care vi le voi
cere. Apoi am zis inei-v chibriturile la subsolul casei. Locuii ntr-o cas cu
dou etaje i mansard. Fumai ct dorii. Dar, inei-v chibriturile n subsol i
igrile n mansard. Cnd vrei s fumai, cobori la subsol, luai un chibrit
din cutia cu chibrituri i punei-l pe cutie. Apoi alergai n mansard i luai-v o
igare, cobori la subsol i aprindei-o. Aa vei face i mult sport.
i mi-ai spus c v place s ciugulii mereu cte ceva. Ce-ai vrea s facei
s alergai n cas sau n afara ei? S facei multe ture i apoi s intrai n
cas i s mncai ce dorii? A zis Ar fi o idee bun. Am zis Bine. Desigur,
cnd vei face un tort va trebui s-l tiai n felii foarte subiri. Pentru fiecare

felie mncat vei nconjura casa o dat, alergnd ct putei de repede. Dac
vrei a doua felie de tort, vei alerga de dou ori mai mult n jurul casei.
E surprinztor ct de repede i-a dorit s fumeze din ce n ce mai puine
igri mai nti jos la subsol ca s scoi un chibrit din cutie, s-l lai acolo i
s alergi la mansard ca s iei o igare, s te ntorci la subsol ca s-o aprinzi i
sa te bucuri de ea. i s alergi att n jurul casei ca s poi mnca apoi o felie
de tort, apoi, s alergi de dou ori pentru a doua felie, de trei ori mai mult
(ctre grup) pentru a treia i a slbit foarte frumos.
Ce e important nu e s faci totul ca la carte, s urmezi regulile aa cum sunt
scrise. Ceea ce e important e s-i faci pacientul s fac lucruri care-i fac
foarte, foarte bine.
Despre patternurile din activitatea hipnoterapeutica a lui Erikson (care
reprezinta de altfel si fundamentul programarii neuro-lingvistice) au scris,
extrem de amanuntit Richard Bandler si John Grinder.Iar comentariul lui
Erikson, care apare pe coperta acestei carti este urmatorul : Citind aceasta
carteam descoperit tehnici pe care le foloseam, insa nu eram constient de
existenta lor. O afirmatie atat de simpla, si totusi atat de profunda pentru a
oglindi stilul sau atat de original si de genial, in acelasi timp.
Chiar daca in nenumarate randuri, atat prin felul in care face sugestiile
hipnotice cat si prin modalitatea de conversatie, da impresia de permisivitate si
de oferire totala libertatii clientului ( Poti lesina in parcarea restaurantului, sau
in restaurant langa masa aceasta, sau langa aceea , ii spune unui client cu
care a iesit sa serveasca masa), de extrem de multe ori adopta un stil foarte
directiv, in special in trasarea sarcinilor :
Mam, ie i place s tricotezi, s croetezi, s coi i s faci cuverturi din
petice. Vei sta n buctrie cu Jim n timp ce el copiaz cartea pe care a aleso. Vei sta linitit, croetnd sau tricotnd, de la ora cinci dimineaa pn la
ora apte. Asta pentru ca Jim s aib suficient timp ca s s se mbrace i
tatl lui, la fel. Apoi vei pregti micul dejun i o zi obinuit va ncepe. n
fiecare dimineaa, la ora cinci vei verifica patul lui Jim. Dac este ud, l vei trezi
pe Jim, l vei duce n buctie, fr s scoi un cuvnt i vei ncepe s coi, iar
Jim va incepe s copieze din carte. i n fiecare smbt mi vei aduce caietul
cu ceea ce a copiat Jim din carte.
Crearea confuziei, surpriza, folosirea povestirlor, a metaforelor, anecdotelor,
sugestiile deschise, compuse sau implicate, jocurile de cuvinte, limbajul
negativ, seriile aprobative, lectura gandurilor sau juxtapunerea elementelor
opuse, utilizarea abordarilor paradoxale sau invitatia adresata clientilor sau
studentilor sai de a urca pe Squaw Peak, sunt doar cateva dintre modalitatile
pe care cu atata maiestrie Milton Erickson le folosea in cea mai unica si
originala combinatie posibila pentru fiecare persoana cu care intra in contact.

Iar vocea mea te nsoete pretutindeni i se transform n vocea prinilor ti,

a profesorilor ti, a colegilor ti de joac i n glasul vntului i al ploii.

REFERINTE BIBLIOGRAFICE
Bandler, R., Grinder, J., 2007, Tehnicile hipnoterapiei Ericksoniene, Ed.Curtea
Veche
Dafinoiu, I., Vargha, J., L 2007, Hipnoza Clinica, Ed.Polirom
Erickson, H., M., 1991, My voice will go with you, W W Norton & Company,
New York
Erickson, H., M., Rossi, E., L., 1992, Experiencing Hypnosis, Irvington
Publishers, New York
Konya, A., Konya, Z. 2012. Terapie Familiala Sistemica, Ed.Polirom
Hipnoza centrata pe solutii seminar sustinut de William Hudson OHanlon
Teaching seminar with Milton Erickson- Phoenix, 1979