CHESTIONAR DE TENDINTE ACCENTUATE SCHMIESCHECK

I FIREA DEMONSTRATIVA
Esenta firii demonstrative consta intr-o capacitate anormala de refulare,
accentuarea acestei trasaturi duca la falsificarea realitatii fara sa-si dea
seama.
O alta tras. Este lauda; luadei de sine ca activitate verbala I se poate adauga
activitatea practica in scopul de a se afirma, staruinta de a stirni interesul
plin de respect al celorlalti.dorinta de a fi cu orice prêt in centrul atentiei se
incadreaza in nevoia de recunoastere sociala. Poate fi remarcata tendinta de
autocompatimire – istericul isi refuza inhibitiile privitoare la lamentatrile
sale si isi joaca rolul de martir.
Alta insusire –o buna capacitate de adaptare la alti oameni; au adesea
success in acele profesiuni in care este necesara empatia. Au darul de a sti sa
se faca iubite.
caracteristici: - lauda de sine insotita de obicei de un comportament in scop
de afirmare
- tendinta de autocompatimire
- pripeala in decizii
- capacitatea de a se face iubite
- prezinta patetism in vorbire, gestica ,mimica

II FIREA HIPEREXACTA
Se manifesta gradual de la tendinte de hiperexactitate la psohopatia
anancasta, nevroza anancasta (nevroza obsesiva) Se distinge prin lipsa
capacitatii de refulare - anancastii nu pot lua o hotarire nici atunci cind
exista toate premisele pentru aceasta.
Apare tendinta de a chibzui totul, pentru a inlatura orice posibilitate de
greseala sau pentru ca nu pot inlatura din conduita ideea ca poate exista o
solutie mai buna.nu sunt in stare sa refuleze teama, se inhiba si au greutati in
activitate. Mod de manifestare:
A) –hiperexactitatea cind este doar accentuata are avantaje:
-meticulozitate
-constiinciozitate
-exactitate
-spirit de ordine

B) - psihopatia anancasta( hiperexactitatea are o intensitate mare

psihopatica)- dezavantaje:
- capacitatea de decizie este prejudiciata
-munca nu se mai desfasoara fluient(indoiele continue, verificari
permanente, ramineri in urma)
-ii vine greu sa plece de la lucru
-se intoarce pentru verificari
-nu se poate odihni, se gindeste permanent la lucrarile pe care le-a avut
-minutiozitate exagetata
-grija excesiva de a evita accidentele
-pierde mult timp
-o munca de raspundere ii creeaza multe motive de teama

C) – nevroza anancasta (obsesiva)

-luarea hotaririlor este o problema chiar si in lipsa pericolului

-primejdia minima pare amenitatoare
- oscilarea intre cei doi poli ai framintarii dea nastere fricii patologice a
nevroticilor absesivi, frica pe care ei o considera neintemeiata, fara a o putea
invinge
- se produc fixatii in unele domenii in care subiectul nu se mai comporta
normal

III FIREA HIPERPERSEVERENTA

Se manifesta gradual de la hiperperseverenta la fire paranoida – substratul –
perseverenta anormala a afectului. Se manifesta in mod anormal, in special
afectele egoiste, datorita intensitatii proprii; specificul acestei firi se
manifesta atunci cind sunt atinse interesele personale.
MOD DE MANIFESTARE: - susceptibili, tendinta de a se simti jigniti usor
-avizi de prestigiu personal
-sentimente egoiste mai intense
-au sentiment mai pronuntat al propiei valori
- ranchiunosi, nu iarta , nu uita jignirile
FIREA PARANOIDA : perseverent, banuitor, neincrezator, , se simte
mereu nedreptatit, isi pierde increderea in oameni, idei fixe, obsesive, vrea
sa aiba intotdeauna dreptate, incapatinare;teama este prezenta, afectul sta pe
primul loc;dorintele sunt luate drept realitate, pierde din vedere alte teluri si
se formeaza ideile prevalente cu influenta dominanta. Afectele care ating o
intensitate mare persista timp indelungat, subjuga gindirea, ducind la idei
prevalente chiar fixe.
Ambitia si susceptibilitatea favorizeaza instalarea sentimentului de
prejudiciu si declansarea unor reactii de ostilitate fata de tot ceea ce se
impotriveste pretentiilor subiectului.

IV FIREA NESTAPINITA
Se manifesta gradual de la firea nestapinita la psihopatia epileptoida (fara o
adevarata legatura cu epilepsia)
Fire incapabila sa se stapineasca , prezinta o lipsa a controlului
comportamentului emotional. Pentru comportament sunt hotaritoare
impulsurile, instinctele sentimentele si nu ratiunea. Inclinatie spre activitatea
fizica, inconstanta in viata datorate tendintei spre acte impulsive si
indispozitie. Cind nu le convine ceva isi arata nemultumirea prin mimica,
cuvinte, formuleaza pretentii sau se retrag suparati.se cearta pentru nimicuri,
devin agresivi, nu se gindesc la urmari. Dominarea de catre impulsuri se
manifesta in faptul ca:
-maninca si beau ce le place, devin alcoolici nestapiniti
-in domeniu sexual au raporturi foarte frecvente
-inclinatie deosebita catre munca fizica, care nu li se pare grea si in acest
domeniu obtin rezultate bune
-nestatornicia in viata profesionala se datoreaza starii de proasta dispozitie
si iritabilitate. Isi schimba des serviciul
-nu au tendinta de a vorbi aceasta insemnind a gindi ceea ce nu le este
caracteristic
-gindire greoaie si lenta, in unele cazuri capacitatea de intelegere este mai
scazuta
-au predispozitie spre ample manifestari de minie si mai putin pentru
explozii bruste cum au colericii
-nu prea au scrupul moral; crima premeditata nu la e caracteristica ci numai
cea sub forma violentei fizice. Adolescentii ataca fetele. Violenta se
datoreaza marii tensiuni afective si nu lipsei de afecte.
-manifesta fuga impulsiva din dorinta de a se departa de locul supararii
-manifesta fuga nemotivata, fara un motiv de moment
-pedanterie (ordonati,constiinciosi, meticulosi, exacti)
-amanuntire exagerata a naratiunii, nu reusesc decit cu greu sa spuna
esentialul
-starile depresive apar la unele personalitai nestapinite si pot duce la
sinucideri
-epileptoizii fata de actele savirsite de ei manifesta insensibilitate, pentru ca
nu le e specifica reflectia
Comportament greoi, insuficienta stapinire de sine, exagerata detaliere a
gindirii pot sa nu fie prezente concomitent.
La nestapiniti si epileptoizi trasaturile caracteristice se reliefeaza deosebit de
piternic din copilarie.

V FIREA HIPERTIMICA
Se manifesta gradual de la hipertimie la hipomanie. Caracteristic - o
combinatie de veselie cu dorinta de actiune si nevoia de a vorbi precum si o
inclinatie spre divagari, inclinatie care uneori vizeaza chiar fuga de idei.
Viata este privita sub aspectul ei placut, se trece cu mare usurinta peste
neplaceri. Accentuarea acestor trasaturi duce la ; inerenta superficialitate
manifesta atit pe plan actional cit si etic; nevoia de actiune are ca rezultat o
activitate febrila dar sterila, individul devine imprastiat, se apuca de mai
multe si nu duce nimic la capat; veselia se poate transforma in iritabilitate.
Indivizii sunt imprastiati.

VI FIREA DISTIMICA
Temperamentul distimic devine la un grad inalt temperament subdepresiv.
Seriosi din fire sunt in mai mare masura afectati de evenimentele triste ale
vietii decit de cele vesele; imboldul spre actiune este diminuat, participarea
la viata grupului redusa.
Persoane altruiste, sobre, lipsite de egoism.

VII FIREA CICLOTIMICA (LABILA)

Esenta – alternanta starii hipertimice cu starea distimica

Gravitatea depresiunii nu merge paralel cu gravitatea evenimentului fiind
accentuata de fire. Evenimentele fericite conduc la hipetimie (veselie,
dorinta de actiune, nevoie de a vorbi, digresiuni in gindire) evenimentele
triste conduc la depresiune cu incetineala in gindire si actiune. Ciclotimicii
sunt ciclic depresivi si hipertimici, afectiv, un astfel de om trece prin
perioade in care se simte bine ,este productiv, vesel isi asuma sarcini sau
responsabilitati profesionale sau in viata sociala apoi dispozitia se schimba
fara ca aceasta schimbare sa poata fi controlata, iar in locul optimismului
apare brusc pesimismul, viata psihica este invadata de o viziune sumbra,
defensiva in raport cu viata si persoana manifesta o energie dramatic scazuta
fata de toate angajamentele anterioare.

VIII FIREA EXALTATA

Persoanele cu aceasta trasatura de caracter sunt de obicei vesele, manifesta o
impresionanta dorinta de a trai pot manifesta o exaltare neobisnuita.
Reactioneaza intens la evenimente. Adesea buna dispozitie este intrerupta
neasteptat de perioade de iritabilitate mai ales cind resimt frustrare.
Accentuarea inseamna si tendinta de a fi revendicativ, centrat pe propiile
dorinte. Au tendinta de a reactiona profund la diverse evenimente si de a
trece imediat intr-o stare generala depresiva respectiv euforica, se
pasionaeaza pentru ceva sau cineva cu o puternica participare launtrica iar
disperarea in situatia unor evenimente descurajante atinge lipsa de speranta
totala.

IX FIREA ANXIOASA

Stinjeniti in context social, se tem de critica sau dezaprobare, sunt nelinistiti

de teama de a nu fi pusi in incurcatura.nu agreaza intilnirile cu persoane pe
care nu le cunosc, isi fac probleme legate de perspectiva unei situatii
neprevazute sau necunoscute. Evita in general obligatiile sociale sau
preluarea unor responsabilitati la serviciu.
La copii frica se manifesta intensincit domina intreaga personalitate:
-le e frica sa doarma singuri in pat
-le e frica de intuneric
-le e frica de ciini
-le e frica de furtuna
-le e frica de alti copii
-le e frica de profesori
La adulti frica e mai putin vizibila, sunt incapabili de a se afirma in cadrul
unei divergente de opinii , cind intimpina atitudini mai energice dau inapoi,
devin timizi, manifesta docilitate si timiditate determinate de observarea
anxioasa a mediului, manifesta timiditate anancasta derivata din nesiguranta
launtrica, manifesta supracompesatie prin atitudine sigura de sine sau
aroganta, dar acestea sunt voite, artificiale.

X FIREA EMOTIVA

Esenta – reactii de mare sensibilitate(cu prag scazut de declansare)si

profunzime in sfera sentimentelor subtile. Emotivii sunt impresionati doar de
trairile insesi. Reactioneaza mai putin vehement, mai sentimental, cauze
minore duc la sentimente profunde.simt mila mai repede, se induioseaza mai
repede, le dau repede lacrimile la filme si povestiri triste. Mimica participa
profund la exprimarea emotiei. Si evenimentele placute ii impresioneaza in
egala masura – resimt profund bucuria datorata unor intimplari fericite sau
operelor de arta. O trauma psihica poate produce depresiune reactiva care
poate duce la tentativa de sinucidere.