Conceptul de personalitate

Întâlnim frecvent întrebari ca acestea: Cât de multe date trebuie sa avem despre cineva pentru
a-i cunoaște personalitatea? Pe ce aspecte trebuie sa ne bazăm pentru a trece de la simpla
inventariere a faptelor de conduită ale omului la explicarea cauzalitații lor? La nici una dintre ele
răspunsul nu poate fi formulat în termeni categorici.

Gordon Allport definește perfonalitatea ca fiind "organizarea dinamică în cadrul individului a

acelor sisteme psihofizice, care determină gândirea și comportamentul său''.

În cadrul omului real putem delimita relativ doua blocuri functionale de bază: individul și
personalitatea. La prima vedere, delimitarea pare artificială și inutilă, mai ales că, în limbajul
cotidian, cei doi termeni se folosesc adesea ca sinonime. Folosind anumite criterii cele doua
notiuni se raportează la entitați calitativ diferite, corelate printr-un proces de integrare.

Prin „individ” se întelege acea totalitate a elementelor si însusirilor, ereditare sau dobândite,
care se integrează într-un sistem pe baza mecanismului adaptării la mediu. Individul se asociază
cu unicitatea. Notiunea de individ este în aceeași masură aplicabilă tuturor organismelor vii:
plantelor, animalelor, oamenilor, indiferent de vârsta și nivel de dezvoltare.

În ''Dicționar de psihologie'', de Norbert Sillamy, personalitatea este definită astfel:''...element

stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizează și o diferențiază de o altă persoană".

Personalitatea se caracterizează prin două trăsături fundamentale:

1. Prin stabilitate, ceea ce înseamna o modalitate de exteriorizare și de trăire interioară

relativ neschimbată în timp.

2. Prin integrare (unitate), deci prin formarea unei unități și totalități psihice. Personalitatea
omului e un tot întreg, unde fiecare trăsătura este indisolubil corelată cu altele și se
poate schimba complet dacă acest lucru îl cer raporturile cu alte trăsături ale
personalității.

Personalitatea poate fi abordată din perspective și direcții variat. Există numeroase teorii și
concepții privind tipologiile personalitații.

Constantin Enăchescu, referindu-se la tipurile de personalitate, enumeră următoarele

concepții principale:

3. Tipologii morfo-fiziologice;

4. Tipologii fiziologice;
 5. Tipologii psihologice pure.

Tipologiile morfo-fiziologice se bazează pe determinarea și stabilirea așa-numitelor

''morfotipuri''. Factorii cei mai evidenți de variație a morfotipului sunt: vârsta și sexul. Această
orientare este utilă și interesantă în determinarea tipurilor rasiale, în interiorul cărora există o
apreciabilă variabilitate a indivizilor.

Tipologiile fiziologice utilizează diferențele individuale ale funcției neuro-endocrine. Una

dintre cele mai cunoscute tipologii fiziologice este a lui Pende care introduce noțiunea de
''piramida biotipologică'', după care pot fi caracterizate tipurile individuale.

Tipologiile psihologice pure au la bază trăsăturile psihologice ale personalității unice sau
multiple, considerate ca importante în conturarea tipologiei.

Există mai multe teorii despre personalitate și despre tipuri de personalități. O primă împărțire
a personalităților este:

· Personalități de tip A;

· Personalități de tip B.

Nu există o definiție standard a ceea ce înseamnă o personalitate de tip A, iar trăsăturile

variază pe o plajă destul de largă, dar se poate agrega o imagine generală a persoanei A:

· aplecare către multitasking;

· competitivă;

· foarte ambițioasă;

· foarte organizată;

· petrece mult timp muncind;

· foarte concentrată pe obiective;

· stresată atunci când întâlnește provocări care îi afectează succesul;

· puternic motivată;

· nerăbdătoare, impulsivă, hiper-energică, uneori se poate înfuria cu ușurință și dă dovadă

de un comportament ostil.

O personalitate de tip A tinde să fie autocritică, în situațiile în care a lăsat ceva neterminat sau
dacă simte că nu a dat tot ce avea mai bun spre îndeplinirea unui obiectiv.
 Personalitatea de tip B teoretic, este opusul personalității de tip A, însă, în realitate,
majoritatea persoanelor tind să împrumute trăsături de la ambele tipuri. Persoanele de tip B
tind să fie mai degajate și relaxate, astfel că și nivelul de stres pe care îl experimentează este mai
scăzut.

Trăsături ale personalității de tip B

· tinde să petreacă mai mult tip reflectând asupra lucrurilor sau abordând o gândire
filozofică;

· nu se simte la fel de grăbită atunci când are de îndeplinit diferite sarcini;

· nu resimte un stres atât de mare dacă nu poate îndeplini tot ce și-a propus.

Renumitul medic și psiholog elvețian a definit două tipuri principare de caracter: introvert și
extrovert.

Tipuri de personalitate – Extrovertiții

· se concentrează pe lumea exterioară;

· sunt orientați către acțiuni concrete, măsurabile;

· își iau energia de la ceilalți oameni;

· preferă interacțiunea frecventă cu ceilalți.

Tipuri de personalitate – Introvertiții

· se concentrează pe lumea interioară, pe gânduri;

· sunt orientați către concepte, teorii și idei;

· își iau energia din timpul petrecut singuri, în liniște;

· preferă interacțiunea de calitate, mai rarefiată cu ceilalți.

Teoria tipurilor fundamentale de personalitate. Această teorie sugerează că există patru tipuri
fundamentale de personalitate: sangvinic, coleric, melancolic și flegmatic.

6. Temperamentul sangvinic

Persoanele cu temperament sangvinic de obicei sunt (în linii generale): deschise, sociabile,
vesele, optimiste, neorganizate, neatente.

B. Temperamentul coleric
Persoanele cu temperament coleric de obicei sunt: puternice, dure, agresive, insensibile,
extrovertite, independente, ambițioase, impulsive.

C. Temperamentul melancolic

Persoanele cu temperament melancolic de obicei sunt: emotive, creative, perfecționiste,

gânditoare, sensibile.

D. Temperamentul flegmatic

Persoanele cu temperament flegmatic tind să fie: calme, nepăsătoare, diplomate, amabile,

liniștite, flexibile.

Bibliografie

7. Maria Nanu, ''Conceptul de personalitate și moduri de abordare în performanța psihică

și motrică (activitate fizică)''

8. Clinica Oana Nicolau, ''Tipuri de personalitate: teorii și trăsături caracteristice''

9. Constantin Ețco, Iuliana Fornea, Elena Davidescu, Tatiana Tintiuc, Natalia Daniliuc,
Margareta Cărăuș, ''Psihologie generală: Suport de curs", 2007.