Tulburari de Ritm Supraventriculare

TULBURARI DE RITM
SUPRAVENTRICULARE
Prof. Dr. Roxana Ciobotaru

INTERZISĂ
publicarea pe internet!
RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

Bradicardia sinusala
•Fecventa cardiaca < 60bpm
•Poate fi varianta de normal (tineri, atleti)
• Consecinta medicatiei
•Hipoxie severa

Aritmia sinusala
= cresterea frecventei cardiace in inspir (cresterea intoarcerea venoasa la nivelul
cordului drept) si reducerea sa in expir
Inspirul inhiba tonusul vagal, expirul restaureaza tonusul vagal.
Apare la pacientii tineri – scade cu varsta: scade distensibilitatea sinusului carotic si
scade sensibilitatea baroreceptorilor
CARACTERISTICI ECG:
- unda P sinusala
- interval PR constant
- interval PP variaza mai mult de 120ms

Unda P normala si interval PR constat
Clasificarea tahicardiilor supraventriculare în
funcţie de locul de origine şi regularitate
Regulat Neregulat
Atriu 1. Tahicardia sinusala 1. Fibrilatie atriala

2. Tahicardia atriala 2. Flutter atrial cu conducere
3. Flutter atrial variabila
4. Tahicardia sinusala inadecvata 3. Tahicardia atriala multifocala
5. Tahicardia prin reintrare NS
Atrioventricular  Tahicardia A-V prin reintrare (AVRT)
 Tahicardia A-V nodala prin reintrare
(AVNRT = AV Nodal Reentry)
 Tahicardia automatica jonctionala

Tahicardia sinusala
Definitie: Prezenta undei P cu origine in NSA (pozitiva in DI, DII si negativa in
aVR), cu o frecventa ventriculara > 100b/min (la adult). Cel mai frecvent 100-
160b/min).
Valori normale ale frecventei cardiace la copil:
Nou-nascut: 110-150 b/min
2 ani: 85-125 b/min
4 ani: 75-115 b/min
6 ani: 60-100 b/min

Sinus tachycardia: Heart rate 150 bpm. P waves are hidden within each preceding T wave.
RC - INTERZISĂ publicarea pe internet! https://lifeinthefastlane.com
TAHICARDIA ATRIALA ECTOPICA
CAUZE: CARACTERISTICI ECG:
1. Exces catecolamine rata atriala: >100bpm
2. Idiopatice
unda P :
 morfologie anormala - datorita originii ectopice
3. Toxicitate digitalica  ax anormal(ex: negative in deriv inferioare DII,DIII,aVF)
4. Anomalii congenitale
cel putin 3 unde P ectopice CONSECUTIVE, identice
5. Cicatrici atriale

Tahicardia atrială ectopică

TAHICARDIA ATRIALA MULTIFOCALA
CAUZELE CELE MAI FRECVENTE: CARACTERISTICI ECG

1. BPOC sever AV> 100 bpm (de obicei 100-
150 bpm, dar si 250 bpm).
2. insuficiență cardiacă congestivă
Ritm neregulat cu intervale
3. Cresterea tonusului simpatică variate de PP, PR și RR.
4. Hipoxia și hipercapnia cel puțin 3 morfologii ale undei
5. Beta-agonisti P distincte în aceiasi derivatie
(unele unde P pot fi neconduse)
6. Hipopotasemie
7. hipomagnezemie
Este de obicei un ritm tranzitoriu între complexele atriale premature

frecvente (PAC) și fibrilatie atriala/ flutter atrial
TAHICARDIA ATRIALA MULTIFOCALA
Ritm atrial migrator - wandering
Diagnostic diferentiar pentru tahicardia atriala multifocala
Ritm atrial migrator – wandering = cel putin 3 morfologii ale undei P, DAR
cu frecventa ventriculara < 100 bpm

Ritm atrial migrator - wandering http://www.metealpaslan.com/ecg/sdapen.htm
CAUZE:
FIBRILAŢIA ATRIALĂ
1. Electroliti (hipoK, hipoMg)
2. Acido-bazic modificari
CARACTERISTICI ECG
Ritm neregulat neregulat.
3. Valvulopatii
4. Ischemie
5. Pericardita
unde P absente
6.
7.
Cardiomiopatii (CMD, CMH)
HTA
Frecventa atriala 400-700b/min
8.
9.
Embolie pulmonara
Feocromocitom
Linie izoelectrica absenta
Frecvenţa ventriculară variabilă.
10. Sindrom de preexcitatie
11. Tireotoxicoza
12. Infectii acute
13. Medicamente (simpatomimetice)

FiA cu Tahicardie neregulată îngustă complexă la ~ 135 bpm
FiA cu raspund ventricular lent
Fenomenul Ashmann
Definitie: complexe QRS largi (frecvent cu morfologie de BRD) care urmează DUPA interval scurt
R-R PRECEDAT de un interval R-R lung. Este de obicei observat în fibrilația atrială.
CAUZA:
Durata perioadei refractare a miocardului este proporțională cu intervalul R-R al ciclului
precedent:
- Interval R-R lung → perioada refractara lung
- Interval R-R scurt → perioada refractara scurta
Deoarece perioada refractară a ramurii drepte este mai LUNGĂ decât a ramului stâng, ramul
dreapt va continua să fie în perioada refractară când impulsul supraventricular ajunge la sistemul
His-Purkinje, rezultând un complex cu morfologie de BRD.
Prognostic
Din punct de vedere clinic, este adesea asimptomatică și este considerată ca fiind de natură
benignă.

Fibrilatie
RC - INTERZISĂatriala
publicarea cu raspuns ventricular rapid. Fenomen Aschmann cu complex QRS cu aspect de BRD (a 13-a bătaie)
pe internet!
FiA si fenomen Ashman. Al 3-lea complex https://lifeinthefastlane.com
FLUTTER-UL ATRIAL
Frecventa atriala regulata 200-400 bpm
 Unde F in “dinti de fierastrau”, fara interval izoelectric
 Raport F/QRS variabil,
• cel mai adesea 2:1
• Transmitere 1:1 pe cale accesorie
intervale RR
În flutter atrial cu bloc variabil intervalele R-R vor fi multipli ai intervalului F-F - de ex:
 presupunând o frecvenţă atrială de 300 bpm : int F-F 0,2 sec( 60:300)  int R-R
ar fi :
 0,40sec cu 2: 1 bloc,
 0,60 sec cu 3: 1 bloc și
 0,80 sec cu 4: 1 bloc.

FLUTTER-UL ATRIAL
Tip I 240-350 bpm
- circuitul de macroreintrare este zona VCI sau a istmului tricuspidei
Reintrare în sens invers acelor de ceasornic .
Aceasta este forma cea mai frecventă flutter atrial (90% din cazuri).
Conducerea atrială retrogradă produce:
1. undele de flutter negative în derivațiile II, III, aVF
2. unde de flutter pozitive în V1 - pot semăna cu undele pozitive P

FLUTTER-UL ATRIAL
Tip I 240-350 bpm
Reintrare sensul acelor de ceasornic.
Această variantă este mai puțin frecventă şi produce modelul opus:
1. undele de flutter pozitive în derivațiile II, III, aVF,
2. undele de flutter ample, negative în V1

https://clinicalgate.com/macroreentrant-atrial-tachycardia-atypical-atrial-flutter/
https://www.healio.com/cardiology/learn-the-heart/ecg-review/ecg-topic-reviews-and-criteria/atrial-flutter-review
FLUTTER-UL ATRIAL
Tip II 340-430 bpm
•nu îndeplinește criteriile pentru flutter atrial tipic.
•De multe ori este asociat cu frecvente mai mari atriale si instabilitate de ritm.
•Este mai greu de corectat prin ablatie.
• nu apare neaparat ca unde de fierastrau
•Undele F sunt, in general pozitive in derivatiile inferioare
•Undele F au morfologii diferite

Flluter atrial cu frecventa atriala de 300b/min cu bloc AV de 2: 1 si sporadic 3:1 vazut in V1-V3
Aritmii jonctionale
Unda P Interval PR < 120 ms
 Poate lipsi
Frecventa: variaza
 Acoperita de QRS
Daca e vizibila Complex QRS ingust
 negativa in I, II, and aVF

 negativa dupa QRS

Aritmii jonctionale
1. Contractii jonctionale premature (extrasistole jonctionale)
2. Ritm jonctional de scapare
3. Ritm jonctional accelerat
4. Tahicardia jonctionala
5. Tahicardia AV reintranta
6. AVNRT

Extrasistole jonctionale
•Unda P inversata
• Unda P poate fi acoperita de complexul QRS
• Interval RR mai scurt
• Complex QRS ingust
http://www.n3wt.nildram.co.uk/ECG/ECG5.htm

Ritm jonctional de scapare
Frecventa ventriculara = 40-60 bpm.
Complexele QRS sunt de obicei înguste (<120 ms).
Nu exista nicio relație între complexele QRS și orice activitate atrială anterioară
(de exemplu undele P, undele flutterului, undele fibrilare).

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet! https://ecgguru.com/ecg/junctional-escape-rhythm
Ritm jonctional accelerat
CAUZE: (TOBA –MICA) CARACTERISTICI ECG:
durata QRS <0,12 sec (cu exceptia: cand
1. Toxitatea :Digoxin exista BR preexistent/ conduceri aberante
legate de frecventa)
2. Beta-Agonisti: Izoprenalina,
AV = 60-100bpm (de obicei)
Adrenalina
unde P retrograde:
3. Miocardita  indiferent de raportul cu QRS
 sunt de obicei
4. Ischemie miocardica  inversate in deriv inferioare (DII, DIII, aVF)
5. Chirurgie cardiac  positive in aVR, V1

 disocierea AV poate fi prezenta cu frecventa
ventriculara > frecventa atriala(de obicei)

Tahicardia jonctionala
Undele P retrograde
- inversate în II, III și aVF;
-pozitiva în V1 și aVR.
Intervalul PR scurt <120 ms
 QRS ingust < 120ms
AV > 100b/min (frecvent > 115b/min)

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet! https://en.wikipedia.org/wiki/Junctional_tachycardia
TAHICARDIILE SUPRAVENTRICULARE
AV nodale Re-intrare Tahicardie (AVNRT)
 Aceasta este cea mai frecventă cauză de palpitații la pacienții cu inimi normale
structural.
 AVNRT este de obicei paroxistică
Tahicardie variază de obicei între 140-280 b/min și este regulat în general.

Cai funcționale din cadrul nodului AV
În AVNRT, există două căi în nodul AV:
 Calea lentă (alfa):
• o cale lenta de conducere,
• cu o perioadă scurtă refractară.
 Calea rapidă (beta):
• o cale rapidă de conducere,
• cu o perioadă lungă refractară

Calea lentă – se prelungeşte de la nodulul AV din zona inferioară – pe marginea
inserţiei valvei tricuspide – spre ostiul sinusului coronar
Calea rapidă – se afla mai aproape de NAV – pe versantul imediat descendent al
tendonului lui Todaro
Inchiderea circuitului:
Spatiul postero-septal SAU
Sinusul coronar în drumul său către şanţul epicardic atrio-ventricular stâng

Slow-Fast AVNRT (tip comun)
 80-90% din AVNRT
 Asociată cu
o calea nodale AV lentă pentru conducerea anterogradă și
o calea nodala AV rapidă pentru conducta retrogradă.
 Depolarizarea ventriculară se face pe calea lentă
 Depolarizarea atrială se face retrograd pe calea rapidă
 unda P retrogradă
o este ascunsă în QRS corespunzătoare sau
o apare la sfârșitul complexului QRS ca pseudo-r'sau unde S

Slow-Fast AVNRT (tip comun)
Caracteristici ECG:
a) undele P sunt adesea ascunse - fiind
ÎNCORPORATE în complexele QRS.
b) Pseudo R '- V1 / V2. (P pozitiv în V1, V2)
c) Pseudo S - D II,D III și aVF (P negativ în DII,
DIII, aVF).
d) In cele mai multe cazuri, acest lucru duce la un
aspect "tipic" TSV cu
o unde P absente și
o tahicardie.
e) RP' < P'R
f) Complexe QRS inguste, cu frecvenţa de 180-
200 b/min (110-250 b/min)
2. AVNRT Fast-slow (Mai puțin frecvente
AVNRT)
 10% din AVNRT
 Asociate cu
o calea rapidă a NAV pt conducerea anterograda si
o calea lenta a NAV pentru conducerea retrograda.
Datorită intervalului relativ lung ventriculo-atrial, unda P retrogradă este mai probabil
să fie VIZIBILĂ DUPĂ complexele QRS corespunzătoare

2. AVNRT Fast-slow (Mai puțin frecvente
AVNRT)
Caracteristici ECG:
a) Complexe QRS-P-T.
b) unde P retrograde sunt vizibile între QRS și unda T.
a. Pseudo R '- V1 / V2. (P pozitiv în V1, V2)
b. Pseudo S - D II,D III și aVF (P negativ în DII, DIII, aVF).
c) RP' > P'R

3. AVNRT Slow-slow (Atipice AVNRT)
 1-5% AVNRT Caracteristici ECG:
 Asociată cu a) Tahicardia cu undei P vazute la mijlocul
o calea lenta a NAV pt conducerea diastolei  apar în mod eficient "înainte
anterograda și de" complexul QRS.
o căi lente ale atriul stâng pt
conducerea retrograda.
b) Derutant ca unda P care apare în fața
complexului QRS în fața unei tahicardie
poate fi citită ca o tahicardie sinusală.

Slow-Fast (Typical) AVNRT:
• tahicardie cu QRS inguste = 150 bpm.
• Unde P invizibile.
• unde pseudo R’ in V1-2.

Fast-Slow (Uncommon) AVNRT:
• Tahicardie cu QRS inguste =120 bpm.
• Unde P retrograde vizibile dupa fiecare QRS –cel mai evident
in V2-V3

WPW si AVRT
WOLFF-PARKINSON-WHITE SYNDROME
Este o combinație intre Cale accesorie poate conduce
impulsurile fie
o prezența unei căi accesoriu
congenitale și o anterograd, spre ventriculul,
o episoade de tahiaritmii. o retrograd, dinspre ventriculul,
sau
o în ambele direcții.

WOLFF-PARKINSON-WHITE SYNDROME
CARACTERISTICI ECG de WPW în ritm sinusal sunt:
1. interval PR <120 ms
2. undă Delta - creștere lenta a porțiunii inițiale a QRS
3. prelungirea cx QRS > 110 ms
4. modificări discordante ale segm ST și undei T - adică în direcția opusă componentei
majore a cx QRS
5. model de pseudo-infarct care poate fi văzut până la 70% dintre pacienți

WPW - Tipul A
Tipul A - undă delta

1. pozitivă în toate derivatiile
precordiale cu R / S > 1 în V1
2. Undele R înalte și undele T
inversate în V1-3 imitând HVD -
aceste modificări se datorează
WPW și nu indică HVD de bază.
3. Unde delta negative în aVL
simulând undele Q ale IM lateral -
acest lucru este denumit modelul
"pseudo-infarct".

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet! BY: Hind Waleed Ibrahim
WPW - Tipul B
Tipul B
undă delta
negativă în derivațiile V1 și V2, si
pozitivă in V4-V6
Undă S dominantă în V1,
undă R inaltă și unde T negative în
derivatiile inferioare și V4-6 imita
aspectul HVS
uneori pot aparea aspecte de QS in
derivatiile inferioare (DII, DIII sau aVF)
(pattern de pseudo-infarct)

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet! 2015 ACC/AHA Guide
I. AVNRT cu conducere ortodromică
1. Frecvenţa cardiacă = 200 - 300 bpm
2. Undele P pot fi îngropate în QRS sau retrograd de complexul QRS,
3. Cx QRS de obicei <120 ms, cu excepția cazului în care pre-existentă un Bloc de
ram /QRS conducerea aberantă
Daca WPW cu conducere ortodromică este însoţit de bloc de ram, aspectul QRS
va fi de bloc de ram, urmat de P negativ
4. Alternanţă QRS - variație fazică în amplitudine QRS asociată cu AVNRT și
AVRT, se distinge de alternanța electrică printr-un QRS normale ca amplitudine
5. unde T în general negative
6. subdenivelare de segment ST

II. AVRT cu conducere antidromică
1. Frecvenţa cardiacă de obicei 200-300 bpm.
2. Complexe largi QRS datorate depolarizării ventriculare anormale prin intermediul
căi accesorii.

WPW – Tip A

Tip B WPW
Tulburari de ritm
ventriculare
Aritmii ventriculare
1. Contractii ventriculare complex QRS larg (frecvent peste 140ms)
premature
2. Ritm idioventricular Frecventa variabila
3. Ritm idioventricular accelerat
Unde P absente
4. Tahicardia ventriculara
5. Fibrilatia ventriculara

Contractii ventriculare premature
Apar precoce
QRS larg, neprecedat de unda P
Daca apare la fiecare a doua bataie Tendinta la sistematizare:
= bigeminism
Daca sunt 2 extrasistole la rand =
Daca apare la fiecare a treia bataie cuplet
= trigeminism
Daca sunt 3 extrasistole la rand =
Daca apare la fiecare a patra bataie triplet
= cvadrigeminism
Daca exista complexe QRS largi de morfologii diferite =

multifocale
Ritm idioventricular de scapare
Un ritm ventricular cu o frecventa de 20-40 bpm.
Complexele QRS sunt largi (≥ 120 ms) și pot avea o morfologie BRS sau BRD.

Pauză sinusală (o singură undă P vizibilă la 6 secunde).
Ritm
RC - INTERZISĂ publicarea de scapare complex, cu o morfologie BRS la o viteză de 25 bpm.
pe internet!
RITM IDIOVENTRICULAR ACCELERAT
CAUZE:
1. faza de reperfuzie a unui STEMI
acut(cel mai frecvent)
2. Beta-simpatomimetice:
Izoprenalina; Adrenalina CARACTERISTICI ECG:
Ritm regulat
3. Toxicitate: Digoxina; Cocaina
AV : 40-100/ mim
4. Tulburari electrolitice > 3 complexe QRS
5. Cardiomiopatii complexe QRS largi > 120ms
6. Boli congenitale cianogele
7. Miocardita
8. Intoarcerea circulatiei spontane
dupa stop cardiac
9. Inima “atletica”
Ritm ventricular: 75 bpm.
Disociatie AV – QRS cu aspect de BRS
RIVA - QRS larg cu 90 bpm. Fara unde P vizibile.
Frecvent observat dupa reperfuzie dupa STEMI
Bataia de fuziune
- un impuls supraventricular și un CAUZE
impuls ventricular se unesc pentru
a produce un complex hibrid. Bataile de fuziune sunt văzute in:
- QRS larg cu morfologie diferita de -Tahicardie ventriculară

a celorlalte complexe QRS largi -Ritm idioventricular accelerat
- repolarizarea dupa complexul de (RIVA)
fuziune difera de repolarizarea
celorlalte complexe largi
- diagnostic diferentiar cu captura
ventriculara

Batai de fuziune: 1,6,9
https://ecgguru.com/ecg/sinus-rhythm-left-bundle-branch-block-pvcs-and-fusion-beats
Capturile ventriculare
Captura ventriculara reprezinta un complex QRS normal (al ritmului de baza), care
intervine pe fondul unei tahicardii ventriculare.
- QRS este ingust
- frecvent prezinta o unda P care precede complexul QRS (sau poate fi absenta daca
pleaca din jonctiune)

https://www.roshreview.com/podcasts/ep-19-anaphylaxis-diabetic-ketoacidosis-ventricular-tachycardia-digoxin-procedural-
sedation-ectopic-pregnancy-and-more/
Tahicardia ventriculara
TV este o tahicardie cu complexe largi provenită din ventriculi.
MORFOLOGIA DURATA
- TV monomorfa -Susținuta = > 30 secunde sau necesită intervenție
- TV polimorfica din cauza compromisului hemodinamic.
- Torsades De Pointes (Polimorf -Ne-susținuta = 3/> complexe ventriculare
cu prelungire QT)
consecutive care se termină spontan în <30 secunde.
- Tahicardia tractului de ieșire
ventriculară dreaptă CARACTERISTICI COMUNE:
- Tahicardia fasciculară - Ritmul cardiac rapid (> 100 bpm).
- TV bidirecțional - Complexe QRS largi (> 120 ms).
- Flutter ventricular
- Fibrilatie ventriculara
Tahicardia ventriculara monomorfa
- Provine dintr-un singur focar CAUZELE TV monomorfa
- ritm regulat 1. Boală cardiacă ischemică
- AV > 100 b/min 2. Cardiomiopatia dilatativa
- complexe QRS largi > 120ms 3. Cardiomiopatia hipertrofica
- morfologia complexelor QRS este 4. Boala lui Chaga
identica (cu exceptia batailor de
fuziune sau a capturilor)

Monomorphic VT
Monomorphic VT
Tahicardia ventriculara polimorfa
- AV > 100b/min CAUZA – cea mai frecventa =
ischemia miocardica
- QRS largi cu:
 morfologie diferita
Ax variabil
(exista mai multe focare
ventriculare)

Polymorphic ventricular tachycardia
RC - INTERZISĂ publicarea pe internet! http://floatnurse-mike.blogspot.ro/2013/03/ekg-rhythm-strip-quiz-108.html

Torsada varfurilor
• Este o forma de tahicardie ventriculara polimorfa, asociata
frecvent cu sindroamele de QT lung
• Axul complexelor tahicardiei se schimba progresiv, in sensul
“rotatiei axiale” de la pozitiv la negativ si invers

http://www.medicine-on-line.com/html/ecg/e0001en_files/08.htm
Flutter ventricular
- Complexe QRS largi
-Frecventa AV > 200/min

Fibrilatia ventriculara
Activitate electrica anarhica, fara complexe QRS individializate, cu frecventa >300/min

INFARCTUL DE MIOCARD
CU SUPRADENIVELARE
DE ST
DIAGNOSTICUL ECG DE STEMI
Supradenivelare nou aparuta de ST la nivelul punctului J ≥ 1 mm (=0,1mV) in doua
derivatii contigue, altele decat V2-V3
In derivatiile V2-V3 supradenivelarea de segment ST:
≥ 2,5 mm la bărbați <40 ani ,
≥2 mm la bărbați ≥ 40 de ani, sau
≥ 1,5 mm la femei
Alte conditii:
BRS – nou sau presupus nou
STEMI izolat posterior

LOCALIZAREA STEMI

1. STEMI ANTERIOR
• STEMI anterior rezulta din ocluzia

arterei descendente anterioare stâng
(LAD).
 supradenivelarea segmentului ST cu formarea undei Q în derivațiile precordiale (V1-6) ±
derivatiile laterale mari (I și AVL).
 subdenivelare reciprocă ST în derivațiile inferioare (în principal, III și aVF).
NB. Amploarea schimbării reciproce în derivațiile inferioare este determinată de mărimea
supradenivelarii ST în zonele I și aVL (ca aceste derivatii sunt opuse electric la III și
aVF), prin urmare, pot fi minime sau absente in anterioara STEMI care nu implică
derivatiile laterale mari.

Diferitele modele de infarct sunt denumite in functie de derivatiile cu
supradenivelarea maximă ST:
Septal = V1-2
Anterior = V3-4
Anteroseptal = V1-4
Anterolateral = V5-6, I + aVL
Extensive anterior / anterolaterala = V1-6, I + aVL

2. STEMI lateral

2. STEMI lateral
1) Peretele lateral al LV este irigat de ramuri ale:
o Artera descendentă anterioară (LAD) și
o artera circumflexă stângă (LCx).
2) Infarctul peretelui lateral are loc, de obicei, ca parte a
unui teritoriu infarct mai mare, de exemplu STEMI
anterolateral.
3) STEMI laterale izolate sunt mai puțin frecvente, dar pot fi
produse prin ocluzia arterelor ramurilor mici care
alimentează peretele lateral, de exemplu:
o prima diagonală (D1) ramură din a LAD,
o ramura marginală obtuză (OM) al LCx sau
o ramul intermediar (RI)

2. STEMI lateral

2. STEMI lateral

3. STEMI inferior

STEMI inferior
Cauze:
STEMI inferior poate rezulta din ocluzia oricearei dintre cele trei artere coronare:
 Marea majoritate (~ 80%) de STEMI inferioare sunt datorate ocluziei arterei coronare
dreapta dominanta (RCA).
 Mai puțin frecvent (în jur de 18% din timp), este datorat unei artere circumflexe stângi
dominante (ACx).
 Ocazional, STEMI inferior poate rezulta din ocluzia unui "tip III" sau "arcuit" de arteră
descendentă anterioară stângă (LAD). Acest lucru produce modelul neobișnuit de
supradenivelare concomitenta inferioare şi anterioară de ST.

STEMI inferior

STEMI inferior

STEMI inferior
Cum recunoastem STEMI inferior:
1. ST supradenivelat in derivatiile II, III și aVF

2. Dezvoltarea progresivă a undelor Q în II, III și aVF
3. Subdenivelare reciprocă ST în aVL (± D I)

STEMI inferior
Acest lucru produce modele subtil diferite pe ECG:
 Curentul de prejudiciu în ocluzie de RCA este direcționat inferior și la dreapta,
producând supradenivelare de ST in derivatia III> derivatia II (deoarece
derivatia III este orientată mai mult spre dreapta).
 Curentul de prejudiciu în ocluzie ACX este direcționat inferior și spre stânga,
producând supradenivelare de ST in derivatiile laterale I și V5-6.

STEMI inferior
Ocluzia de RCA este sugerată de:
1. ST supradenivelare de derivatia III > derivatia II (criteriul cel mai important)
2. Prezența reciprocă depresie ST în derivatia I
3. Semnele de infarct de ventricul drept: V1 și pana in V4R

STEMI inferior
Ocluzia de arteră circumflexă este sugerată de:
1. ST supradenivelat în derivatia II = derivatia III (criteriul cel mai important)
2. Absența subdenivelarii reciproce de ST în derivatia I
3. Semne de infarct lateral: ST supradenivelat în derivațiile laterale I și aVL și V5-6

http://hqmeded-ecg.blogspot.ro/2010/10/inferior-stemi-can-we-predict-infarct.html
4. STEMI posterior

STEMI posterior
Infarctul posterior însoțește 15-20% din STEMI, de obicei apar in contextul unui
infarct inferior sau lateral.
!!!! Să fim atenți la dovada MI posterior la orice pacient cu infarct miocardic acut
inferior sau lateral.

STEMI posterior
Cum suspicionăm un infarct posterior
Deoarece miocardul posterior nu este vizualizat în mod direct de ECG-ul
standard de 12-derivatii, modificări reciproce ale STEMI sunt căutate în
derivatiile anteroseptal V1-3.
IM posterior este sugerat de următoarele schimbări (= modificări reciproce) în

V1-3:
1. subdenivelare orizontală ST
2. unde R înalte şi largi (> 30ms)
3. unde T pozitive
4. unda R dominantă (raportul R / S> 1) în V2.
STEMI posterior
La pacienții care prezintă simptome de ischemie, subdenivelarea orizontală de ST
în derivațiile anteroseptal (V1-3) trebuie sa ridice suspiciunea de infarct miocardic
posterior.
Aspectul tipic al infarctului posterior în V2 Imagine rasucita

Derivatiile V7-9 sunt plasate pe peretele posterior al
cutiei toracice în următoarele poziții (vezi diagrama de
mai jos):
V7 - la stânga liniei axilare posterioare, în același
plan orizontal, ca și V6.
V8 – la varful omoplatului stâng, în același plan
orizontal, ca și V6.
V9 – la stânga regiunii paraspinale, în același plan
orizontal, ca și V6.
Gradul de supradenivelare a ST vazut in V7-9 este de
obicei modest - rețineți că o supradenivelare ST de numai
0,5 mm este necesară pentru a pune diagnosticul de
infarct miocardic posterior!

Inferolateral STEMI. Posterior extension is suggested

5. STEMI de ventricul drept

Infarctul de ventricul drept se asociaza cu până la 40% din cazurile de STEMIs
inferior. Infarctul de VD izolat este extrem de rar.
 Pacienții cu infarct VD sunt foarte sensibili la creşterea presarcinii (din cauza
contractilitatea RV săzute) și pot dezvolta hipotensiune arterială severă, ca răspuns
la nitrați sau alți agenți de reducere a presarcinii. Hipotensiunea în infarctul de
ventricul drept este tratată cu încărcare volemică, iar nitrați sunt contraindicaţi.
 Modificarile EKG de infarct VD sunt subtile și ușor de ratat!

 La pacienții care prezintă cu infarct miocardic acut
inferior, infarctul de ventricul drept este sugerat de
prezența:
o Supradenivelare ST V1 - singura derivatie
ECG standard care arată în mod direct la
activitatea electrică la nivelul ventriculului
drept.(chiar şi o supradenivelare uşoară ST <
0,5 mm, trebuie să ridice suspiciunea de IM de
VD)
o Supradenivelat ST in derivatia III > derivatia II
- pentru că derivatia III este mai "orientată spre
dreapta" decât derivatia II și, prin urmare, mai
sensibilă la modificările electrice produse în
ventriculului drept.
Modificări ECG sugestive de infarct de VD:
1. Supradenivelare de ST în V1> V2
2. supradenivelare ST în V1 + subdenivelare ST în V2 (= foarte specifice pentru
infarctul de ventricul drept).
3. Segment ST izoelectric în V1 cu subdenivelare marcată ST în V2.
Infarctul ventriculului drept este confirmat prin prezența supradenivelării de

ST în derivatiile extreme drepte (V3R-V6R) si mai ales în V4R.

Ar putea fi mai simplu să lasi V1 și V2 în
pozițiile lor obișnuite și doar prin transfer să
ducem de la V3-6 spre partea dreaptă a
toracelui (adică V3R la V6R).
Derivatia cea mai utila este V4R, care
se obține prin plasarea electrodului V4 în
spațiul intercostal drept 5 pe linia medio-
claviculare.
Supradenivelare de ST în V4R are o
sensibilitate de 88%, o specificitate de 78%
și o precizie de diagnostic de 83% pentru
diagnosticul de IM de VD.

6. STEMI cu BRS

6. STEMI cu BRS - Cabrera's sign
Semn Cabrera este utilizat pentru a diagnostica un infarct miocardic acut în contextul
unui bloc de ramură stângă și este format din o crestare la 40 de milisecunde la
nivelul ramului ascendent al undei S în derivatia V3 și V4. Aceasta are o
sensibilitate săzute de 27% pentru infarct miocardic.

6. STEMI cu BRS - Chapman's sign
Semnul lui Chapman este folosit pentru a diagnostica un infarct miocardic acut în
contextul unui bloc de ramură stângă și constă dintr-o crestătură la nivelul curbei
ascendente a undei R în derivatia I, aVL sau V6. Acest lucru are o sensibilitate
scăzută, dar o specificitate de aproximativ 90%.


Tulburari de Ritm Supraventriculare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tulburari de Ritm Supraventriculare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TULBURARI DE RITM

Prof. Dr. Roxana Ciobotaru

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

Atriu 1. Tahicardia sinusala 1. Fibrilatie atriala

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet! https://lifeinthefastlane.com

CAUZELE CELE MAI FRECVENTE: CARACTERISTICI ECG

Este de obicei un ritm tranzitoriu între complexele atriale premature

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

 negativa in I, II, and aVF

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

2. Ritm jonctional de scapare

3. Ritm jonctional accelerat

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

5. Chirurgie cardiac  positive in aVR, V1

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

Tipul A - undă delta

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

Daca exista complexe QRS largi de morfologii diferite =

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

- QRS larg cu morfologie diferita de -Tahicardie ventriculară

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet! http://floatnurse-mike.blogspot.ro/2013/03/ekg-rhythm-strip-quiz-108.html

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

• STEMI anterior rezulta din ocluzia

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!

RC - INTERZISĂ publicarea pe internet!