UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

SOCIETATEA STUDENȚILOR MEDICINIȘTI GALAȚI

Student: Totolici Dumitra

 MOTIVAȚIA ALEGERII SUBIECTULUI
În prezent, se estimează că în Europa suferă de Alzheimer și de alte boli înrudite în jur de
7,3 milioane de oameni, cifră care se preconizează că se va dubla până în 2020. Se anticipează că
Alzheimer va reprezenta o povară grea și din ce în ce mai mare pentru sistemele de sănătate din
Europa, inclusiv pentru îngrijirea în afara cadrului formal și pentru unitățile de îngrijire de lungă
durată. Într-o societate din ce în ce mai îmbătrânită, cercetarea în domeniul bolilor neurodegenerative
mobilizează resurse financiare și umane semnificative, atât în UE cât și la nivelul Programului-cadru
al UE pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (CDT).

REZULTATE
Dată fiind creșterea preconizată a incidenței bolilor neurodegenerative, în special a bolii
Alzheimer, ceea ce va afecta sistemele de sănătate din Europa pe termen mediu și lung, majoritatea
țărilor europene au început să recunoască nevoia de a avea strategii specificecuprinzătoare pentru
abordarea bolii Alzheimer și a bolilor înrudite. În multe țări, Alzheimer este pe cale să devină una
din noile priorități în domeniul cercetării.De aceea, este esentiala diagnosticarea cat mai timpurie a
acestei maladii.
 I. CONCEPTUL DE DEMENȚĂ
Demența reprezintă o slăbire psihică profundă, globală și progresivă care alterează profund
funcțiile intelectuale bazale și dezintegrează conduitele sociale ale individului. Atinge personalitatea
pana la nivelul structurii sale ca „fiinta raționala”, sistemul valorilor sale logice, de cunoastere si
judecata, precum si adaptarea la mediul social al pacientului.

Trăsatura definitorie a demenței se dovedește a fi deteriorarea generalizată a unor funcții

psihice: memoria, intelectul, personalitatea. Gândirea devine lentă, sărăcită de conținut, incoerentă,
fragmentată. Afectarea intelectului se manifesă prin tulburări de judecată pierderea simțului veritic și
autocritic, tulburări ce sunt legate de aspectul sau latura operaționala a inteligenței sau de activitatea
sintetică mintala.Vorbirea iși pierde calitățile inițiale.

Demența reprezintă o slăbire psihică

profundă, globală și progresivă care alterează
profund funcțiile intelectuale bazale și dezintegrează
conduitele sociale ale individului. Atinge
personalitatea pana la nivelul structurii sale ca
„fiinta raționala”, sistemul valorilor sale logice, de
cunoastere si judecata, precum si adaptarea la
mediul social al pacientului.
https://www.livemint.com/Home-Page/5J0qR7eAFLUGErzsZTfvZN/Health-experts-call-for-National-Policy-on-Alzheimers-Disea.html
 II. DEMENȚA ALZHEIMER
II.1 GENERALITĂȚI
Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afecţiune degenerativă progresivă a
creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce
mai accentuată a funcţiilor de cunoaştere ale creierului, cu pierderea capacităţilor intelectuale ale
individului şi a valorii sociale a personalităţii sale, asociată cu tulburări de comportament, ceea ce
realizează starea cunoscută sub numele de demenţă (din latină: demens). Boala şi modificările
organice din creier care o însoţesc au fost descrise pentru prima dată de psihiatrul şi neuropatologul
german, Alois Alzheimer.
Denumirea de "boală Alzheimer" a fost utilizată pentru prima dată de psihiatrul german
Emil Kraepelin în manualul său de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911). Această boală
reprezintă forma cea mai comună de declin mintal la persoanele în vârstă şi a devenit tot mai
frecventă o dată cu creşterea longevităţii.

http://scitechconnect.elsevier.com/neural-basis-alzheimers-disease/
 MANIFESTĂRI CLINICE ALE DEMENȚEI
ALZHEIMER
1. Tulburări de memorie
2. Tulburări de vorbire
3. Incapacitatea de a efectua diferite activități motorii coordonate
4. Imposibilitatea de a recunoaște, identifica și denumi obiecte
uzuale.
5. Tulburări ale funcțiilor de organizare a activităților zilnice,
incapacitatea de a lua decizii.
6. Probleme legate de gândirea abstractă, tulburări de calcul,
dezorientare temporală și spațială,
7. Agitație și agresivitate fizică sau verbală.
8. Tulburări ale dispoziției afective
9. Dezinhibiție sexuală

https://www.medicaltv.ro/boala-uitarii-alzheimer-de-ce-apare-si-cum-se-manifesta-4737
 Etiologie
Nu se cunoaște cu siguranță cauza care provoacă boala Alzheimer, dar este posibil să existe mai multe cauze
care concură la apariția bolii.

Factori de risc
- Vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important, dar nu există nicio dovadă că boala Alzheimer ar fi cauzată de
procesul biologic de îmbătrânire.
- Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arterială, nivel crescut de colesterol, fumatul
(presupunerea că nicotina ar fi protectivă împotriva bolii Alzheimer s-a dovedit nefondată)[Nicotina este una din cauzele
aparitiei bolii].
- Nivel crescut de homocisteină în sânge, asociat cu un nivel scăzut de vitamină B12 și acid folic.
- Expunerea la metale ușoare (de ex. deodoranți cu aluminiu), presupunere care nu este unanim acceptată. Aluminiul, cu
efecte neurotoxice, se găsește adesea în cantități mari în creierele bolnavilor decedați cu demență Alzheimer, dar nu se
poate dovedi o relație cauzală.
- Traumatisme cranio-cerebrale repetate grave.
 II. 2 IMPACTUL DEMENTEI ALZHEIMER
ASUPRA LUMII
Demența a devenit în lume una dintre cele mai arzătoare probleme pe agenda publică și
politică, așa cum nu a fost niciodată până acum. Studiile recente coordonate de EBC (European Brain
Council) asupra bolilor psihiatrice și neurologice au demonstrat faptul că ele au costuri foarte mari,
respectiv 798 miliarde Euro/an. Dintre cele 19 grupe majore de boli, cele mai costisitoare sunt bolile
afective, demența, bolile psihotice și accidentele vasculare.
Boala Alzheimer este una dintre cele mai devastatoare și costisitoare suferințe. Se estimează
că în Europa sunt 9,9 milioane de persoane care suferă de demență Alzheimer. Demența reprezintă a 7-a
cauză de deces în țările cu venit național ridicat și este responsabilă de 50% din mortalitatea pacienților
cu tulburări neuropsihice.
Datorită creșterii speranței de viață și tendințelor de evoluție demografică, se estimează ca
numărul persoanelor cu demență să crească și să se dubleze în următorii 30 de ani.

Grupe de vârstă 60-69 70-79 80-89 >90

Pacienţi diagnosticaţi cu demenţă 10,2% 30,5% 52,5%
Tabel II.2. Diagnostic dementa Alzheimer
 Studiile recente coordonate de EBC
Cercetarea a scos la iveală un punct slab legat de gradul de cunoaştere al bolii Alzheimer în rândul populaţiei:
- o treime din populaţie nu a auzit de această boală.

• Cunoaşterea bolii Alzheimer este mai mare în rândul persoanelor cu venituri medii şi mari - 85% au auzit de
Alzheimer,

• Cei care trăiesc în oraşe cu peste 50.000 de locuitori - 72%,

• Din fericire, cunoaşterea bolii nu este o problemă pentru 99% dintre reprezentanţii autorităţilor.
La întrebarea legată de cauzele bolii Alzheimer: 61% dintre autorităţi răspund că nu cunosc să fie identificate
cauzele exacte ale bolii, 30% dintre îngrijitori spun că stresul este una din cauze, iar 29% că nu au fost descoperite cauzele
bolii. Populaţia obişnuită crede în procent de 26% că vârsta avansată este una din cauze şi 28% dau vina pe stres.
 DEMENȚA ALZHEIMER – O PROBLEMĂ MAJORĂ
DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ÎN ROMÂNIA
SRA (Societatea Româna Alzheimer) este lider în sprijinul persoanelor cu demență și familiilor
acestora în România.

România se află pe penultimul loc între țările Europene privind fondurile alocate pentru îngrijirea
bolilor creierului, fenomen explicabil în cea mai mare parte prin absența serviciilor de îngrijire.
După cancer, oamenii se tem cel mai mult de boala Alzheimer; mai mult de 70% din
persoanele chestionate cunoșteau pe cineva cu demență.
(Studiu de piață SRA 2005, rezultate confirmate de studii europene recente)

In România există acum aproximativ 300.000 de persoane care suferă de demență

Alzheimer și, ținând cont de tendințele alarmante ale evoluției demografice, se estimează că numărul
se va tripla până în 2025. Din nefericire mai puțin de 20% sunt diagnosticați și majoritatea primesc un
diagnostic doar în fazele tardive ale bolii; acest lucru limitează semnificativ accesul pacienților la
informații valoroase, tratament, îngrijire și sprijin. De asemenea nu există servicii de îngrijire la nivel
comunitar. În mod paradoxal, cu cât boala este depistată mai târziu cu atât costul global de îngrijire
este mai mare, fără a mai lua în calcul calitatea vieții pacientului și familiei, suferința umană propriu-
zisă provocată de boală.
 Imposibilitatea de a diagnostica
boala Alzheimer în timp util reprezinta o
oportunitate tragic ratata pentru a
imbunatati calitatea vietii pentru milioane
de oameni.
Dementa trebuie recunoscuta ca
o problema prioritara de sanatate publica in
Romania.
In consecință, peste 1 500 000 de
oameni au nevoie de ajutor în România,
adică de soluționarea acestor probleme
printr-o abordare coerentă, integrativă și
susținută de reglementări legislative.
In sprijinul acestui semnal de
alarma, Societatea Romana Alzheimer
apeleaza la factorii de decizie politica, prin
propunerea unui plan national de dementa:
Strategia si Planul National de actiuni pe
perioada 2014 – 2020.
 STRATEGIA SI PLANUL NATIONAL PENTRU DEMENTE, CU PRECADERE
DEMENTA DIN BOALA ALZHEIMER 2014-2020

Principiile care trebuie respectate la formularea obiectivelor strategice şi a

planurilor de acţiune constau în:
• Asigurarea accesului tuturor celor care manifestă simptomele cognitive, ale oricărei forme de demenţă, la
serviciile medicale şi de asistenţă socială;
• Promovarea abordării multidisciplinare şi aplicarea celor mai bune practici, inclusiv a rezultatelor cercetărilor
clinice inovatoare;
• Abordarea multisectorială. Constând în promovarea parteneriatului între instituţiile publice din domeniul
sănătăţii, educaţiei, ocupării forţei de muncă, justiţie şi alte sectoare relevante, pe de o parte, precum şi între
acestea şi sectorul privat, în raport de condiţiile concrete ale fiecărei ţări;
• Implicarea persoanelor afectate de bolile neurodegenerative în campanii, formularea de politici specifice,
stabilirea priorităţilor de acţiune la nivel naţional şi/ sau local, evaluarea necesităţilor proprii şi, la nivel
comunitar, monitorizarea obligaţiilor asumate de asociaţiile profesionale, autorităţi guvernamentale şi societatea
civilă.
• Elaborarea unor programe de informare, educare şi sensibilizare a opiniei publice privind demenţa şi boala
Alzheimer pentru recunoaşterea primelor semnale ale bolii, obţinerea într-o perioadă minimală de timp a unui
diagnostic timpuriu, precum şi demersurile favoriza te de o legislaţie adecvată situaţiilor de necesitate pentru
respectarea accesului la tratament şi la servicii încă din primele faze.
 In Olanda există un orășel unde locuiesc numai bolnavi cu demență acută sau Alzheimer.
Condițiile de îngrijire medicală sunt mai accesibile și astfel pacienții nu sunt abandonați într-un azil de
bătrani sau vreun spital.
Situat în apropierea capitalei Amsterdam, orașul se numește Hogeweyk și de conducerea lui
se ocupă o companie de asistență medicală finanțată de guvern. Găzduiește mai bine de 150 de persoane,
iar locuitorii locuiesc în grupuri. Finalizat în 2009, se întinde pe aproape trei acri și are 23 de case. Pe
lângă aceste căsuțe, orașul are și un supermarket, cafenea, magazine de electronice, salon de coafură,
restaurant și teatru. Și pentru că se bazează pe îngrijire și asistență, s-a construit o unitate de terapie
fizică și un ambulatoriu.
Locuitorii sunt liberi să se plimbe în oraș, să stea la cafenea și să desfășoare activități
normale. În comparație cu instituțiile tradiționale, Hogeweyk oferă pacienților posibilitatea de fi
independenți, permițându-le să se plimbe și să socializeze cum doresc, dar în același timp să fie în
siguranță.
Nu este singurul oraș care are o abordare unică în ceea ce privește îngrijirea bolnavilor. În
Belgia, locuitorii unui oraș găzduiesc în propria casă pacienți de acest tip. Acest tip de integrare a
bolnavilor ajută mai mult decât ne putem imagina. Iar ei nu mai sunt poveri, ci oameni fericiți în propriul
univers!
http://www.rador.ro/2015/02/11/olanda-sat-dedicat-in-intregime-persoanelor-care-sufera-de-alzheimer/
 CONCLUZII

Problema diagnosticului bolii Alzheimer în stadiul de predemenţă este astăzi una dintre
cele mai „fierbinţi", în privinţa bolii, pentru că în această etapă, în care sunt prezenţi factorii de risc
(unii modificabili prin tratament, precum hipertensiunea arterială, dislipidemiile, sindromul
metabolic, diabetul zaharat), cel puţin teoretic s-ar putea încetini evoluţia naturală a bolii.
 BIBLIOGRAFIE

• https://www.comunicatemedicale.ro
• Revista Română de Statistică nr. 5 / 2013
• http://www.alz.ro
• polarismedical.ro
Vă mulțumesc pentru atenție!