SUBIECTE ORTODONTIE – SET C:

1) Tipul de investigatie radiologica necesara in incluzia de canin maxilar:

Radiografii cu film intraoral:
- Radiografia retroalveolara - furnizeaza date despre existenta dintelui, pozitia acestuia in profunzimea
maxilarului, eventualele inclinari / rotatii, aspectul morfologiei coronare / radiculare, relatia sa cu vecinii,
gradul mineralizare
- Radiografia cu „ film muscat” - aprecierea corecta a pozitiei coroanei in sens V / O
Radiografii cu film extraoral:
- OPG - ofera o privire de ansamblu asupra arcadei, existentei / absentei dintelui, pozitiei dintelui in os,
profunzimea si directia axului, forma coroanei si a radacinii dintelui inclus, unele cauze ale incluziei
(obstacole), raportul cu dintii vecini, sinusurile maxilare, fosele nazale, prezenta de formatiuni sau leziuni
asociate (chisturi foliculare, focare osteitice)
- Teleradiografia de profil

2) Tipuri de investigatie radiologica necesara unui pacient cu ocluzie adanca acoperita in dentitia
mixta:
OPG in ocluzie:
- Evidentiaza structurile zonei frontale maxilare (mai clar) si mandibulare (mai putin clar)
- In plan vertical se poate pune in evidenta (urmand linia muchiilor incizale ale dintilor superiori si inferiori)
gradul supraacoperirii impreuna cu lungimea zonelor ce intereseaza modificarea de ocluzie
- Zonele de ocluzie adanca acoperita se traduc pe film printr-o zona de radiotransparenta scazuta

3) Modelul de rotatie de tip anterior evidentiat pe OPG in ocluzie habituala:

OPG in ocluzie evidentiaza modelul de rotatie de tip anterior prin:
- Condil inalt, orientat vertical, cu dezvoltare preponderent anterioara
- Canalul mandibular curbat
- Unghiul mandibular cu tendinta de inchidere
- Curbura preangulara lunga
- Ramura ascendenta lunga
- Inaltimea anterioara a fetei micsorata, cu buzele presand una contra celeilalte

4) Modelul de rotatie de tip posterior evidentiat pe OPG in ocluzie habituala:

OPG in ocluzie surprinde urmatoarele:
- Condilul subtire si cu crestere in sus si inapoi
- Canalul dentar drept
- Unghiul mandibular deschis
- Ancosa preangulara marcata
- Simfiza de dimensiune mare
- Ramul vertical scurt si ingust
- Ramura orizontala lata si inclinata
- Volum dentar important, cu coroane putin inalte.

5) Aspecte radiologice in reincluzia dentara:

Reincluzia dentara reprezinta tendinta de intoarcere (sau reintoarcerea progresiva) in profunzimea osului a unui dinte
care a erupt (atingand planul de ocluzie) si care si-a indeplinit, pentru o perioada de timp, functiile sale.
Se regaseste predominant la DT mai frecvent la M2.
Radiografiile seriate (retroalveolare, OPG) sunt de cea mai mare importanta, oferind:
- Filmul procesului de reincluzie
- Date importante despre procesul de rizaliza de la nivelul DT aflati in procesul de reincluzie
- Informatii despre legatura os - dinte (in special interradicular)
- Cunostinte despre prezenta / absenta dintelui succesional si relatia acestuia cu dintele reinclus – daca M2T si
succesorul sau sunt situati unul deasupra celuilalt, este semn de reincluzie.

1
 6) Tipuri de investigatie radiologica in investigarea unui pacient cu malocluzie clasa II/1 in dentitie
mixta:
Examenul radiologic pune in evidenta:
- Dezechilibrele existente pe tiparul de crestere
- Zonele de tulburari
- Relatiile scheletale interelementare
- Conexiunea cu partile moi.
Rx panoramica prezinta caracteristica de evantai japonez - fenomen compensator al insuficientei de baza osoasa.
Teleradiografia – pt stabilirea diagnosticului si urmarirea eficientei tratamentului.

7) Indicatia OPG in diagnosticul anomaliilor dento-maxilare:

OPG:
- In propulsie
- In ocluzie - cea mai importanta!
- ATM in intercuspidare maxima si deschidere maxima
Se urmareste:
- Formula dentara, gradul de dezvoltare dentar, pozitie muguri, axe eruptie, grad de incongruenta, estimarea
carioactivitatii pacientului
- Aspect ram vertical si orizontal, unghi mandibular, ancosa preangulara, directia crestere condiliana,
dimensiunea si curbura canalului mandibular, dimensiunea simfizei mentoniere = model de crestere
mandibular = tipul de rotatie = element de prognostic in aprecierea cresterii faciale.

8) Dispozitive care realizeaza cupluri de forte - indicatii:

9) Aparate extraorale - enumerati indicatiile:

Tipuri:
- Headegear, bărbiță, capelina = dezvolta forțe antero-posterioare
- Masca Delaire = forțe postero-anterioare (clasa III Angle)
Indicatii:
- Mentin stabilitatea arcului dentar dupa pierdera DT
- Produc deplasari dentare de grup, arcade (mezializari, distalizari)
- Mentin spatiile postextractionale necesare (previn migrarile)
- Initiaza si produc modificari la nivel scheletal

10) Gutiera frontala cu plan inclinat - alcatuire, indicatii:

Aparat fix alcatuit din corpul gutierei si un plan inclinat 30 - 45° ce cuprinde zona incisiva mandibulara, orientat
oblic de jos in sus si din fața inapoi astfel incat sa cuprinda fata palatinala a dintilor angrenati invers.
Indicata in – angrenaje inverse frontale fara inocluzie sagitala.
Se poate asocia cu barbita si capelina pt a preveni miscarile de lateralitate incercate.

11) Arcul transpalatinal: alcatuire, indicatii:

- Alcatuit din 3 bucle ( 1 centrala in forma de omega si 2 laterale)
- Arcul se fixeaza in tubusoare orizontale plasate pe M 6 ani (inele) fie pe gutiere care solidarizeaza zonele
laterale
- Se confectioneaza din sarma cu diametru de 0.8 mm, elastica

2
 12) Crosetul ortodontic de sarma: descriere, actiuni, indicatii:
Descriere:
- Ansa = o portiune in contact cu zona de retentiva utilizata
- Bucla = o portiune elastica ce ofera posibilitatea ansei de a depasi zona retentiva la introducerea si scoaterea
aparatului
- Zona de retentive = o portiune formata de obicei din 2 - 3 cuduri realizate in cel putin 2 planuri cu care
crosetul se fixeaza in baza aparatului.
Actiune:
- Influenteaza echilibrul initial si determina un nou echilibru
- Se sprijina pe suprafete sferice umezite incontinuu (saliva)  crosetele trebuie amplasate judicios, pe
intreaga arcada, cat mai aproape de elementul de actiune, cat mai M si D, in mod echilibrat de o parte si de
alta.
Indicatii:
- Ofera stabilitate aparatului ortodontic
- Blocheaza egresiunea dintelui pe care se aplica
- Inaltarea provizorie a ocluzei
- Poate fi aplicat si pe dinti izolati si pe arcade integre, monodentar / pluridentar
- Prevenirea migrarii in zonele edentate.

13) Baza placii aparatelor ortodontice mobilizabile maxilare: descriere:

Baza – construita din placa palatinala cu grosimea de 2 - 3 mm, cu zona orala lustruita.
- Se intinde sagital, pe linia mediana, de la nivelul dintilor frontali pana la intersectia liniei mediane cu o
tangent la FM a M1 superior
- De-a lungul arcadei placa se extinde de o parte si de alta pana la ultimul dinte prezent pe arcada
- In sens vertical, in zona frontala, forma si contactul placii cu dintii sunt variabile, in functie de scopul
terapeutic urmarit in laborator, baza aparatului extinzandu-se pana la muchia incizala
- In zona laterala, se extinde pe fata orala a dintilor pana la unirea treimii medii a dintilor cu 1/3 incizala
- Placa va fi decoletata pentru a feri parodontiul marginal de traumatisme
- Poate fi unica / din fragmente multiple, rezultate din sectiunea ei: pe linia mediana, in “Y”, in “L”, in
“trapez”, atipic - sectorial.

14) Baza placii aparatelor ortodontice mobilizabile mandibulare: descriere:

Baza aparatului la mandibula
- Este construita din placa linguala cu grosimea de 2 - 3 mm
- Este limitata lingual de jocul planseului pe care nu trebuie sa-l jeneze
- Zona orala trebuie sa fie lustruita
- Poate fi unica / din fragmente multiple rezultate din sectiunea ei: pe linia mediana, paramedian (unilateral
sau bilateral).

15) Crosetul Adams: alcatuire, indicatii = croset universal.

Alcatuire:
- 2 anse ovale care vin in contact cu fetele aproximale ale dintelui unite vestibular cu o portiune de sarma
rectilinie, la distanta de fata vestibulara
- 2 bucle (cu care se continua fiecare ansa) care traverseaza planul de ocluzie prin nisele masticatorii
- 2 retentii in placa
- Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm diametru, elastic.
Indicatii:
- Foarte larg utilizat in stabilizarea aparatelor ortodontice
- Poate fi utilizat pe dinti laterali si frontali, fiind singurul croset care asigura acest lucru
- Poate fi aplicat pe dinti izolati cat si pe arcade integre, monodentar / pluridentar
- Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica
- Se accidenteaza greu, repararea se face doar pe model, in laborator
- Portiunea de sarma rectilinie care continua cele 2 anse vestibulare (neavand nici rol elastic, nici rol in
stabilizarea crosetului) poate prezenta mai multe forme: buton / carlig
- La nivelul sarmei rectilinii se pot suda diferite elemente auxiliare (tubusoare, arcuri)
3
Variante pentru situatii clinice deosebite:
- Crosetul Adams de tractiune
- Semicrosetul Adams
- Semicrosetul Adams accesoriu

16) Gutiera ortodontica: design, indicatii:

- Se face din acrilat direct / cu grosime dirijata
- Este o constructie ce poate acoperi de la 2 dinti la toata arcada, acopera fetele V, O, Ocluzale
- Suprafata ocluzala plana
- Inalta provizoriu ocluzia si nu patrunde subgingival
- Imita morfologia arcadei, se aplica pe dinti neslefuiti
Indicatii:
- Transmiterea fortelor pe campuri parodontice intinse fara modificarea pozitiei dintilor intre ei
- Produce ingresiunea dintilor si rotatia anterioara a mandibulei datorita inaltarii ocluzale
- Utilizarea ei pe post de aparat orto mobilizabil cu scopul de a transmite forte pe un sector limitat

17) Arcurile vestibulare active pe canin: forma, mod de actiune:

AV alcatuit din curbura principala, 2 bucle de activare si 2 cozi de retentie in baza placii.
Forma: curbura principala se intinde intre 1/3 meziala ale fetelor vestibulare ale caninului cu modificarea buclei de
activare. Ea poate fi:
- Bucle in ‚deget de manusa’- actioneaza numai asupra uneia dintre muchiile caninilor
- Bucle in ‚T’; - permit o actiune complexa atit de palatinizare, dar si de derotare
- Bucle in ‚M’
- Bucle triunghiulare cu curbura principala intre fetele distale ale caninilor – control mai bun asupra caninilor
pe care ii poate distaliza, oraliza, disto-oraliza

18) Factori obiectivi care limiteaza tratamentul ortodontic:

Capacitatea de raspus a tesuturilor la actul terapeutic  depinde de factorul genetic si de varsta de actiune (mai
rapid la varsta de crestere), astfel tesuturile parodontale nu au limita de varsta insa bazele osase maxilare raspund
bine la tratament in perioada de activitate a centrilor si suturilor de crestere, raspunsul la  tratament tardiv sunt
minore si instabile.
Gravitatea si tipul anomaliei :
Gravitatea anomaliei impune momentul inceperii tratamentului, mijloacele de interventie si durata terapiei.
Anomalie care intereseaza predominant baza scheletala – tratament timpuriu cu dispozitive ortodontice propiu-zise
plus supraveghere pina la terminarea cresterii.
Anomalie care cuprinde sistemele bazal, maxilar, dentar, muscular, ATM - tratament orthodontic –ortopedic +
chirurgical + protetic.
Tipul anomaliei impune conditii pt inceperea tratamentului / limiteaza durata lui.
- Anomaliile ereditare - tratament la varsta foarte mica cu actiune si supraveghere pana la 14 - 18 ani
- Anomaliile congenitale - un anume tip de tratament este limitt cu introducerea altui tip / chiar interventii
chirurgicale, ortodontice, protetice, logopedice
- Anodontiile limiteaza tratamentul ortodontic impunind primar unul protetic.

19) Arcul in forma de ciuperca: indicatii:

- Actioneaza pe un grup de dinti (2 – 4 dinti)
- Curbura principala este in contact cu fata palatina a dintilor in 1/3 medie, iar de o parte si de alta se
realizeaza cite o bucla „S” si se termina cu o portiune retentiva in placa
Indicatii:
- Pt vestibularizarea dintilor pe care se aplica si aliniere
- Se activeaza la 7-14 zile prin deschiderea buclelor in forma de „s”

20) Inelul cu plan inclinat: alcatuire, indicatii:

Alcatuire: centura metalica care se aplica pe dintii neslefuiti, la distanta de parodontiul marginal si nu inalta ocluzia.
Este fixat de dinti cu cimenturi speciale.
Indicatii:

4
 - Se foloseste in angrenajele inverse monodentare folosindu-se de forta muschilor ridicatori
- Amplasarea se face pe dinti malpozitionati care angreneaza invers

21) Surubul ortodontic:

Descriere:
Este o piesa mecanica ce transforma o miscare rotatorie de activare intr-o miscare translatorie cu efect ortodontic.
Surubul este alcatuit din:
- Un surub median filetat in 2 directii la un capat pe dreapta si la celalalt capat pe stinga
- O piulita la fiecare capat
- In zona centrala surubul are 2 tuneluri perpendiculare unul pe altul
- In tuneluri se introduce o tija din sirma “cheita de activare” cu ajutorul careia se poate rasuci surubul
- 2 tije culisabile in piulite - aceste culise au rol de rigidizare
- Piulitele au retentii pt a se putea fixa de acrilat
- Surubul cu actiune angulara prezina o balama in locul culiselor
- Material plastic de protectie ce acopera zona centrala a surubului
Indicatii:
- Ca element de actiune prin intermediul bazei aparatului
- Largirea arcadelor (surubul median)

22) Crosetul in delta: alcatuire indicatii:

Crosetul in delta este un croset ocluzo-interdentar ca si crosetu Stahl.
Alcatuit dintr-o ansa triunghiulara asemanatoare literei delta (Ansa e plasata – cu virful spre spatiul interdentar si
baza spre mucoasa jugala).
- Retentivitati crescute
- Bucla elastica de dimensiuni marita
Se confectioneaza din sirma 0.7 mm diametru, elastica.
Indicatii:
- Ofera buna stabilitate aparatelor ortodontice
- Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica
- Necesita existenta unui spatiu interdentar, de preferinta in dentitia definitiva, dar poate fi utilizat si in DT
- Trecind prin nisa masticatorie – realizeaza un contac prematur cu arcada antagonista, ducind la inlaturarea
laterognatiei
- In inaltarea provizorie a ocluziei

23) Crosetul Scwarz alcatuire, indicatii:

Crosetul in trefla / sageata este un coset pluridentar putind fi aplicat pe 2, 3 ,4 dinti.
Este alcatuit din:
- Anse romboidale situate in dreptul fiecarui spatiu interdentar, unite la nivelul mucoasei fixe prin portiuni
orizontale, la 0,5 - 1 mm distanta
- Crosetul iese din placa distal, la distanta de 1-2 mm de ultimul M prezent pe arcada, si patrunde din nou in
placa print-o bucla ce traverseaza nisa masticatorie dintre C si Pm1
- Se fixeaza cu retentie in placa
Indicatii:
- Ofera o buna stabilitate
- Lasa suprafata ocluzala libera – permite egresiunea
- se aplica in exclusivitatea pe zonele laterale la DP

24) Arcul caninului: alcatuire, indicatii:

Indicatii: pentru repozitionarea caninului in M – V – infrapozitie, distalizare, egresiune si palatinizarea dintelui
Alcatuire:
- O bucla circulara de 4 - 6 mm, prelungita anterior cu o portiune rectilinie, paralela cu mucoasa fixa la 0,5
mm de aceasta si incheiata cu o gheruta intim adaptata la coletul caninului
- La cealalta extremitate bucla se prelungeste cu o portiune ce traverseaza planul de ocluzie prin nisa
masticatorie dintre Pm2 si M1
Arcul se realizeaza din sirma elastica din otel inoxidabil 0,7mm.

5
 25) Arcul in S alcatuire, indicatii:
Aclatuire - este alcatuit ca si cel in diapason:
- o portiune retentiva (in placa)
- o portiune activa, activabila in forma literei S
- se confectioneaza din sirma 0,6-0,7mm din wipla foarte elastica
- pr a mari elasticitatea arcului S sunt realizate si bucle circulare
Indicatii:
- in constructii care urmaresc derotarea dintelui
- in S cu 2 bucle circulare pr distalizarea unui dinte lateral

26) Arcul in diapazon: alcatuire indicatii:

Arcul in “ diapason” este alcatuit dintr-o portiune libera si elastica, de 15-20 de mm, si o o portiune retentive care se
angajeaza in placa. Are o grosime de 0,7 mm si este confectionat din sarma din otel inoxidabila, foarte elastica.
Poate actiona asupra dintilor despasandui spre mezial sau distal. Unii autori au adaugat o bulca circulara pt a micsora
spatial necesar la 5-7 mm, astfel incat arcul poate fi utilizat la vestibularizarea dintilor palatinizati.

27) Crosete de sarma: reguli de confectionare:

- sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelas loc
- sa nu foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii
- sa nu se incalzeasca sarma in timpul si dupa prelucrare
- sarma se indoaie treptat si in unghiuri rotunjite
- clesteli va servi pt fixare sarmeai iar indoirea se realizeaza cu mana
- concomiitent cu miscarea de indoire a sarmei se va executa si o miscare de trectiune in axul ei
- curburile largi vor fi realizate prin indoire cu ajutotul mainii

28) Arcul vestibular in variant clasica: forma si mod de actiune:

Este format dintr-o portiune centrala, curba principala si 2 bucle laterale, bucle de activare, care ocolesc coletul
caninului la 0,5-1 mm.
Actiunea principala e de a retruda incisivii, obtinandu-se prin ingustarea bulcelor de activare asociata cu slefuirea
din placa palatinala. Mai are actiune de aliniere, prin slefuirea placii, de egresiune a dintilor, plasarea portiunii
central a arcului pe coletul dintilor frontali si rascroirea placii subcingular.

29) Partile componente ale aparatelor funtionale de tip monobloc:

- Placa maxilara : 2-3 mm grosime, rascroita pe linia mediana
- Placa mandibulara : adancime 5-10 mm si grosime 2-30 mm
- Masa interocluzala :
- zona laterala se intinde pana la nivelul varfurilor cuspizilor vestibulari ai arc sup
- zona frontala imbraca usor mchiile incizale sup si inf.

30) Disjunctorul: alcatuire si indicatii:

In realizarea disjunctoarelor se urmareste realizarea unui ancoraj numai dentar, fara sprijun mucosal si fara inaltarea
provizorie de ocluzie. Sunt alcatuite din :
- surub special cu 4 piulite
- tije central filetate
- inel de ancorare
Se utilizeaza in cazul in care exista maxilare mici, ingustate, spatii insuficiente pt cresterea dintilor, inghesuiri
dentare sau ocluzia incrucisata.

31) Definiti limitele (punctele) bazei craniului, bazei maxilarului si bazei mandibulare, vizibile pe
teleradiografia de profil:
Punctele bazei craniului:
- Sellae(S) – centrul geometric al seii turcesti. Este plasat in ½ diametrului maxim, pornind de la tuberculul
anterior al seii. Este punct osos al endobazei si radiologic.

6
 - Nasio(N) – intersectia suturii nazo-frotale cu linia mediana. In general, este situat la 1 cm mai sus de punctul
cel mai infundat al bazei nasului, la limita dintre neurocraniu si viscerocraniu.(pct tegumentar, osos si
radiologic, foarte stabil)

Punctele bazei maxilarului:

- Nsa - varful spinei nazale anterioare
- Nsp - varful spinei nazale posterioare
Punctele bazei mandibulei:
- Gnathion(Gn) – punctul cel mai inferior si posterior de pe arcada bazala a mandibulei, pe linia mediana.
Punct tegumetar si osos
- Gonion (Go)- punctul echidistant intre punctul cel mai inferior de pe ramul orizontal si punctul cel mai
posterior de pe ramul vertical al mandibulei, la nivelul unghiului acestuia

32) Definiti profilul anterior al pacientului (punctele) vizibile pe teleradiografia de profil:

Nasion (N) – intersectia suturii nazo-frotale cu linia mediana. In general, este situat la 1 cm mai sus de punctul cel
mai infundat al bazei nasului, la limita dintre neurocraniu si viscerocraniu (pct tegumentar, osos si radiologic, foarte
stabil)
Ophrion (Oph) – intersectia tangentei la plafonul orbitelor(conturul superior) cu lini a mediana. Este un pct
tegumentar si osos.
Spina nazala anterioara (Nsa) – punctul cel mai nterior de la baza aperturii piriforme. Punct osos si radiologic.
Punctul A a lui Down – punctul cel mai posterior de pe conturul anterior al maxilarului superior. Delimiteaza
procesul alveolar de baza maxilarului. La nivelul lui sunt apexurile IS. Punct osos so radiologic.Cu experienta si
aproximatie poate fi deterinat palpatoriu in fundul de sac vestibular.
Prosthion (Pr) – punctul cel mai anterior de pe limbusul alveolar interincisiv superior. Punct mucos, osos si
radiologic.
Infradentale (Id) – corespondent a lui prosthion la arcada inferioara, este punctul cel mai anterior de pe limbusul
alveolar interincisiv inferior, fiind punct mucos, osos si radiologic.
Punctul B al lui Down (B) – punctul cel mai posterior de pe conturul anterior al maxilarului inferior. Este la limita
intre osul bazal mandibular si procesul alveolar, aflandu-se la nivelul apexurilor II. Este corespondent al punctului A
a lui Down.
Pogonion (Pg) – punctul cel mai anterior al mentonului. Punct tegumentar, osos si radiologic.
Gnathion (Gn) – punctul cel mai inferior si posterior de pe arcada bazala a mandibulei, pe linia mediana. Punct
tegumetar si osos.

33) Masca faciala Delaire:

- Este un aparat extraoral care creeaza forte capabile sa produca deplasarea maxilarului si dintilor catre anterior,
asa cum este nevoie in anomaliile Clasei a III-a Angle, unde deficitul de crestere marcheaza etajul mijlociu al
fetei
- Rezistenta stabila (sprijinul extraoral) este in regiunea frontala si regiunea mentoniera
- Dispozitivul extraoral este format din doua elemente: o pelota frontala si o barbita
- Pelota si barbita sunt unite printr-un cadru metalic, reprezentat de 2 bare laterale care urmeaza configuratia fetei,
aflandu-se la distanta de partile moi
- Barele laterale au sudat in zona comisurilor labiale un dispozitiv metalic cu butoni sau mici bare verticale, fiind
zone retentive pe care se vor agata inelele elastice

34) Indicatiile de extractie a DT:

- Nu se extrag dinti inaintea varstei cronologice si fiziologice de disparitie de pe arcada
- Daca sunt indicatii de extractie inainte de varsta normala de pierdere de pe arcada, se va aplica imediat
mentinatorul de spatiu in vederea refacerii morfofunctionale a arcadei, prevenind astfel dezechilibrul ocluzo-
articular
- Se indica extractia dintilor retentionati mai mult timp pe arcada si care creeaza factori de risc pentru evolutia
DP
- Se extrag dintii din reintruzii, mentinandu-se calea libera pentru DP inlocuitor

35) Etapele extractiei dirijate de pilotaj Hotz:

1. La varsta de 7-8 ani se extrag ILT, oferind spatiu pentru evolutia ICP.
2. La varsta de 8 ani se extrag CT, creandu-se spatiu pentru ILP.
7
3. La varsta de 9 ani se extrag M1T, accelerand eruptia Pm1.
4. La varsta de 9 -10 ani se extrag Pm1, oferind spatiu pentru evolutia echilibrata pe arcada a CP.

36) Reguli generale pentru alegerea extractiei unui DP:

Inainte de a lua o decizie in vederea extractiei in scop ortodontic, se impune stabilirea unui diagnostic corect si
complet.
Se vor analiza:
- Tipul de crestere faciala (sensul, directia rata de crestere)
- Profilul facial
- Eruptia dentara
- Pozitia de eruptie a dintilor
- Raportul dimensional intre dintii temporari si cei permanenti
- Starea arcadei dentare (complet sau cu brese)
- Dezvoltarea arcadei dento-alveolare
- Raportul volumetric intre incisivii superiori si cei inferiori
- Starea ocluziei dentare in cele 3 planuri
- Starea de sanatate a ATM-ului
- Starea de funcionalitate a grupurilor musculare
- Statusul cariogen
- Gradul de educatie sanitara
- Reactia pacientului la acest act
In ceea ce priveste extractia dintilor permanenti este unanim admis principiul de a nu extrage Incisivi sau Canini in
tratamentul anomaliilor dento-maxilare.

37) Extractia preventiva a M 6:

Mandibular:
Extractia M1 este rar indicata in scop ortodontic, datorita importantei in echilibrul ocluzo-articular.
Se indica in urmatoarele situatii:
- Impact intre M1 si M2P prin spatiul redus pentru evolutia normala a M2
- Absenta sau reducerea mare a spatiului necesar pentru eruptia PM2
- Prognatii mandibulare
Maxilar:
Se realizeaza extractie in functie de:
- Starea de sanatate a M2 permanent si a unitatilor dentare anterioare M1
- Stare de sanatate, pozitia si evolutia M3
- Echilibrul dento-alveolar
- Relatiile inter-arcadice
- Starea M1 permanent in cuadrantele orale (leziuni carioase)
Se recomanda extractia:
- In incongruente frontale cu deficit de spatiu de 3-4 mm (necesita distalizare in zona laterala)
- In incongruente in zona laterala (deficit de spatiu pt PM2)

38) Abordul chirurgical ortodontic al unui Canin inclus :

Perioada de tratament orto in cazul unui pacient cu canin inclus variaza in functie de cativa factori:
- Pozitia in care a ramas inclus in raport cu locul lui pe arcada
- Varsta pacientului
- Prezenta / absenta spatiului pe arcada destinat C
- Pozitia radacinii C
Etape:
- Evaluare clinica si radiografica
- Montarea aparatului orto fix

8
 - La cateva zile dupa monarea aparatului are loc interventia chirurgicala unde este evidentiata suprafata C
(echipa: ortodont + chirurg): Chirurgul descopera Caninul iar ortodontul aplica dispozitivul de ancorare,
initiind tractiunea de corectare orto
- Se continua tratamentul de redresare a Caninului

39) Situatii care necesita tratament ortodontic preprotetic:

- Pierderea molarilor inferiori si neprotezarea la timp duce la egresia molarilor maxilari (se recomanda: aplicarea
unor miniimplante pentru ancoraj si ingresarea molarilor max, pana la pozitia lor fizionomica)
- Pierderea unui dinte din zona posterioara, dar cu o inghesuire la nivel frontal/lateral (se poate rezolva
inghesuirea si inchiderea spatiului edentat prin alinierea dintilor)
- Dintii ce urmeaza a fi folositi drept dinti stalpi intr-o lucrare protetica fixa dar nu sunt paraleli (aceasta situatie
se poate corecta prin aplicarea ap. Orto.)
- Migrari ale dintilor

40) Metode chirurgicale si indicatii de maleabilizare osoasa preortodontica:

41) Matricea functionala:

42) Tipuri de forte ortodontice. Detalii forte functionale:

Durata de actiune si durata de repaus:
- Forte intermitente
- Forte discontinue
- Forte continue
Intensitatea fortei ortodontice: forte mici, forte mari

43) Principiul planului inclinat in mecanismul aparaturii functionale:

Ap functionale fixe actioneaza pe principiul planului inclinat. Planul inclinat este reprezentat de o suprafata oblica ce
are capacitateaca in momentul ocludarii cu arcada antagonistasa transforme forta muschilor mobilizatori ai
mandibulei intr-o forta cu caracter ortodontic, capabila de a produce modificari la nivelul ADM. Planurile inclinate
prezente la diferitele tipuri de aparate sunt suficient de inalte si inclinate pentru a putea realiza o veritabila
miogimnastica, conditionand si o anumita pozitie a mandibulei fata de maxilar si baza craniului.

44) Elemente functionale ale placilor mobilizabile:

Scutul lingual - element functional metallic aplicat la placa maxilara ptr a reeduca obiceiul vicios al limbii de a se
interpune intre arcadele dentare in timpul deglutitiei. El este un grilaj din anse vertical sau orizontale de sarma, ce
trebuiesa fie inglobat la partea superioara in acrilatul bazei placii superioare cat mai anterior posibil, dar in spatele

9
proiectiei incisivilor inferiori pe fibromucoasa palatine. Aceasta plasare este necesara pentru a ocupa cat mai putin
din spatiu enoral, permitand inchiderea corecta a gurii, fara a devia mandibula in pro sau retropulsie.
Prezinta 2 curburi:
- una orizontala – paralela cu linia arcadei
- una verticala-paralela cu fetele orale ale frontalilor inferiori
Poate fi confectionat dintr-o singura bucata-placa nesectionata sau din 2 bucati - placa sectionata median.
Poate fi imbracat in acrilat.
Se utilizeaza sarma tare si se aplica pe baza placii maxilare.

45) Tipuri de aparate functionale:

Dpdv al relatiei intre dispozitivul orthodontic si ADM-sunt: aparate mobile si aparate fixe
Dpdv al gradului de deplasare al mandibulei si efectele asupra grupelor muscular sunt:
- Aparate miodinamice (deplaseaza moderat mandibula si stimuleaza activitatea musculara)
- Aparate miotonice (deplasare importanta a mandibulei, bazandu-se pe elasticitatea muschilor si fasciilor)
Dpdv al criteriului grupului muscular predominant sunt aparate care utilizeaza:
- Muschii ridicatori ai mandibulei
- Grupul muscular extern
- Grupul muscular intern
Dpdv al modului de actiune asupra grupelor muscular si efectele produse prin intermediul aparatului asupra
structurilor morfologice :
- Aparate active
- Aparate de inhibitie
- Aparate cu efecte combinate
Se adauga aparatele improvizate: ansa de sarma, nasturelul, spatula.
Aparate active mobile care comporta si elementelefunctionale: placi cu platou sau plan inclinat.

46) Clasificarea tratamentului ortodontic din punctul de vedere al momentului interventiei:

Nord propune ca periodizarea tratamentului sa se faca in functie de etapele de dezvoltare a dentitiei:
I.Dentitia temporara - tratament precoce limitat.
II.a) Prima etapa a dentitiei mixte - tratament precoce extins.
b)A 2-a etapa a dentitiei mixte -tratament normal
III. Dentitia permanenta -tratament tardiv
IV. Dentitia adultului - tratament ultratardiv

47) Tratamentul ortodontic interceptiv (definiti, caracteristici):

Tratamentul interceptiv cuprinde un ansamblu de masuri si mijloace instituite in vederea opririi cursului dezvoltarii
unei abateri de la normal.
Obiectivele tratamentului interceptiv:
1.depistarea dezechilibrelor scheletale minore, indepartarea agentilor determinanti, asigurarea conditiilor optime de
dezvoltare si mentinere a relatiilor normale, dimensional si directional, intre bazele maxilarelor si baza craniului.
2.depistarea dereglarilor in perioada de exfoliere a dintilor temporari si de eruptie a dintilor permanenti.
3.depistarea dezechilibrelor ocluzo-articulare si reechilibrarea ocluziei.
4.tratamentul obiceiurilor vicioase si reechilibrarea functiilor.

48) Momentul instituirii tratamentului ortodontic interceptiv:

- Tratamentul ortodontic interceptiv se instituie in momentul depistarii dezechilibrului
- Indepartarea cauzei este uneori suficienta, intrucat reglarea autonoma readuce totul in limitele normalului
Se instituie in momentul depistarii:
- Tulburarilor dimensional-directionale minore care pot sa apara intre bazele maxilare
- Decalajelor in perioada de exfoliere a dintilor temporari si de eruptie a dintilor permanenti
- Dezechilibrelor ocluzo-articulare
- Obiceiurilor vicioase

49) Mecanismul general de actiune al aparatelor functionale:

Au capacitatea de a modifica activitatea musculara, transformand-o in forta ortodontica cu efect terapeutic asupra
anomaliei dento-maxilare.

10
Activitatea musculara poate fi inhibata sau amplificata si dirijata asupra structurilor morfologice, creandu-se un nou
echilibru functional cu capacitati de stimulare si remodelare asupra structurilor morfologice (procese dento-
alveolare, maxilare si A.T.M)

50) Elementele auxiliare ale aparatelor fixe (definitie, enumerare):

Elementele auxiliare sunt reprezentate de:
1.bracket-uri
- Sunt dispozitive care se fixeaza de regula la niv dintilor frontali
- Prezinta un sant central:lumina bracket-ului (in care se angajeaza elementul activ
2.tubusoare - servesc la loc de sprijin pentru elementele active
3.butoni - servesc ca punct de aplicare a fortelor ortodontice
4.carlige - se fixeaza prin sudura electrica pe inele su cu retentii in materialul acrilic
5.bare
- elemente auxiliare rigide
- fac legetura intre elementele de agregare a aparaturii fixe

51) Elementele de ancorare ale aparatelor fixe (definitie, enumerare):

Elementele cu care aparatura fixa se aplica pe dinti poarta denumirea de elemente de agregare.
Acestea pot fi:
- ligaturi dentare
- inele ortodontice
- coroane si gutiere ortodontice

52) Indicatii ale aplicarii gutierei acrilice cimentate, cu plan inclinat:

Gutiera plan inclinat:
- amplasata in regiunea incisiva mandibulara
- este un aparat functional fix care utilizeaza forta muschilor ridicatori ai mandibulei, corectand astfel anumite
anomaliii dento-maxilare
- este indicata in angrenajele inverse frontale fara inocluzii sagitale

53) Criterii de selectie in alegerea unui dinte pentru extractia dentara in scop ortodontic:
Se impune in primul rand stabilirea unui diagnostic corect si complet.
Analiza si decizia de extractie trebuie facute in contextul proceselor de crestere si dezvoltare.
Se vor analiza:
- tipul de crestere faciala
- profilul facial
- eruptia dentara
- pozitia de eruptie a dintilor
- raportul dimensional intre DT si DP
- starea arcadei dentare
- dezvoltarea arcadei dento-alveolare
- raportul volumetric Incisivi sup-Incisivi inf
- starea ocluziei dentarediferentele de lungime interarcade
- decalajele intre bazele osoase maxilare
- starea de sanatate a ATM
- stabilirea de functionalitate a grupelor musculare
- statusul cariogen
- conditiile sociale
- gradul de educatie sanitara
- raspunsul pacientului la acest act.

11
12