Nr. Ion de L. Rebreanu Baltagul de M. Enigma Otiliei de G.

Ultima noapte de
crt. Sadoveanu Călinescu dragoste (...) de C.
Petrescu
1. Apariție și -1920, r. interbelic, realist - 1930, roman interbelic, - 1938, r. Interbelic, realist de
încadrare de tip obiectiv; realist de tip obiectiv, roman tip balzacian (+obiectiv);
- Are la bază nuvelele tradițional –mitic, baladesc; -roman citadin, prezintă
Zestrea și Rușinea; -bildungsroman (r. al inițieirii destinul intelectualului
ptr. Gheorghiță); autentic;

2. Surse de - povestea Rodovicăi - Balada populară Miorița: -societatea contemporană

inspirație (similară Anei); Motto: autorului.
- scena sărutării pământului Stăpâne, stăpâne/Mai
la care autorul asistă cu cheamă și-un câne”
uimire în timp ce se afla la - lumea satelor din munții
vânătoare; Moldovei.
-existența unui tânăr care
iubea munca și pământul,
pe nume Ion Boldijar al
Glanetașului.
3. Tema -Patima pentru pământ a -existența păstorească și - viața burgheziei bucureștene
unui tânăr țăran și ritualurile legate de marile ei din primele decenii ale sec. al
consecințele ei tragice; momente; XX-lea.
-Frescă a lumii rurale -căutarea și pedepsirea celor
transilvănene de la care l-au ucis pe Nechifor
începutul sec. al XX-lea; Lipan;
4. Motive Al pământului, al - viața pastorală, natura,
-zestrea, moștenirea,
literare destinului, al morții etc. iubirea, miturile, arta
parvenirea, căsătoria din
povestirii,înțelepciunea.interes etc.
-motivul labirintului -motivul orfanului, motivul
cuplului adamic, motivul
paternității.
5. Titlul -Numele personajului - armă a crimei, instrument - redă ambiguitatea și
 principal, o figură justițiar, reparator, dar și farmecul misterios al
simbolică mai mare decât unealta cu care îți câștigau personajului central feminin.
natura – E. Lovinescu muntenii existența. -Titlul inițial: “Părinții
Otiliei”, sugerând felul în care
personajele angrenate în
acțiune au grijă de viitorul
Otiliei.
6. Structură - caracterizată prin simetrie - Două coordonate - 20 de cap. (numerotate cu
(structură circulară): fundamentale: cifre romane și fără titluri)
- Alc. din 2 părți : Glasul 1.aspect realist -Incipitul cuprinde o
pământului (6 cap.)și (reconstituirea lumii descriere detaliată a casei de
Glasul iubirii (7cap.); pastorale și căutarea pe strada Antim, din Buc.,
- 13 capitole cu titluri adevărului); într-o seară de iulie a anului
sugestive (Începutul, 2. aspect mitic (sensul ritual 1909.
Iubirea, Rușinea, Copilul, al gesturilor personajului În acest cadru este prezentat
Ștreanul, Blestemul, principal). tânărul Felix Sima.
Șfârșitul etc.) -16 cap. (fără titluri Finalul romanului prezintă
-Cap. I = Începutul, Cap. al semnificative): casa lui C. Giurgiuveanu,
XIII-lea = Sfârșitul Cap. I- VI: frământările văzută de același Felix, după
-Acțiunea începe și se Vitoriei și pregătirile pentru mai mulți ani.
încheie într-o zi de drum, în căutarea soțului “Casa lui Moș Costache era
duminică, prin câte o scenă dispărut. leproasă, înnegrită (...)Poarta
a horei; Cap. VII- XIII:reconstituirea era ținută cu un lanț și curtea
-De asemenea, este descries drumului parcurs de Nechifor toată năpădită de scaieți (...)”.
drumul ce intră/iese din sat; Lipan și găsirea cadavrului
acestuia.
Cap. XIV- XVI: -ancheta,
înmormântarea, parastasul lui
N., pedepsirea ucigașului și
reluarea cursului firesc al
vieții.
7. Repere Satul transilvănean Pripas, Satul Măgura Tarcăului și - Buc., 1909 până după Primul
 spațio- la începutul sec. al XX-lea; munții Moldovei (Țara Război Mondial.
temporale Dornelor);
Deceniul al III-lea al sec.
trecut, transpus, prin tradiție,
unui timp anistoric.
8. Planuri a)Destinul lui Ion, integrat a) Călătoria V. Lipan, 1)Drumul formării tânărului
narative în viața comunității de împreună cu fiul ei, Felix Sima, din momentul
țărani din satul Pripas; Gheorghiță; sosirii în Buc. (iulie 1909) și
b) Aspecte din existența b)Viața păstorilor din munții până după I R.M.;
intelectualității rurale; Moldovei și ritualurile legate 2) Strădania rudelor lui C.
de marile ei momente Giurgiuveanu de a intra în
(nașterea, nunta și posesia averii acestuia.
înmormântarea).
9. Conflict a) Interior – Ion Interior Conflictul romanului se
oscilează între avere Exterior- V. și copiii săi bazează pe relațiile de familie.
și iubire; V. și ucigașii soțului său.
b) Exterior- între (Calistrat Bogza și Ilie Cuțui)
diverse personaje
(criteriul social)
10. Personajul Ion Pop al Glanetașului- Vitoria Lipan: - pers. 1)Otilia Mărculescu- personaj
principal personaj eponim, complex, principal, exponențial. principal, eponim;
dominat de cele două -respectă tradițiile, dârzenia, - frumoasă, generoasă,
“glasuri”; personaj realist; curajul, inteligența, talentată, sensibilă,
-întruchipează tipul tenacitatea, sentimentul inteligentă, imprevizibilă.
țăranului; dreptății. - tipul cochetei;
-viclean, violent, nepăsător -soție iubitoare și mamă -studentă la Conservator
față de suferințele Anei, devotată. 2) Felix Sima: - protagonist,
voință imensă, inteligent, pers. dinamic și complex;
muncitor; -tipul intelectualului de elită;
- existență tragică prin -student la Medicină.
încălcarea ordinii rituale a - ambii sunt orfani.
vieții.
11. Modalități de a) Directă : Directă: Otilia:
caracterizare 1. D-na Herdelea: “Ion a) Naratorul: ‘Ochii ei Directă:
: e muncitor, e harnic, căprii, în care parcă Autocaracterizare: “Sunt
e săritor, e isteț.” se răsfrângea lumina foarte capricioasă, vreau să
2. Naratorul: “iute și castanie a părului, fiu liberă! Eu am un
harnic ca mă-sa” erau duși departe.” temperament nefericit: mă
3. Preotul Belciug: “Te “Nu mai era tânără, dar avea plictisesc repede, sufăr când
ții mai presus decât o frumuseță neobișnuită în sunt contrariată.”
alții, dar umbli privire.”
numai după Indirectă: din acțiunile Indirectă: din fapte,
blestemății.” întreprinse. vestimentație, limbaj și
4. Vasile Baciu: relațiile cu celelalte personaje.
„tâlhar și hoț”
b) Indirectă: din fapte Felix:
și relațiile cu Directă:
celelalte personaje. Narator: Un tânăr de vreo 18
ani îmbrăcat în uniformă de
licean. Fața îi era juvenilă și
prelungă, aproape feminină
din pricina șuvițelor mari de
păr ce-i cădeau de sub șapcă
(...).
Indirectă: fapte,
comportament etc.
12. Perspectiva Obiectivă (din spate), Obiectivă (din spate), narator Obiectivă (din spate), narator
narativă narator omniscient, omniscient, omniprezent, omniscient, omniprezent,
omniprezent, detașat, detașat, relatare la pers. a III- detașat, relatare la pers. a III-
relatare la pers. a III-a. a. a.
13. Apartenența Realism: Realism: Realism:
la curent - prin temă, personaje - persp. narativă obiectivă, - atitudinea critică a
încadrate în tipologii, persp. veridicitate, stil sobru, r. scriitorului privind aspecte ale
 narativă obiectivă, descrieri obiectiv – ca specie etc. societății contemporane
detaliate, notarea acestuia;
amănuntului semnificativ, -teme și motive specifice;
roman obiectiv- ca specie, -personaje încadrate în
stil sobru, obiectiv etc. tipologii:
Avarul (Costache), Arivistul
(Stănică), Baba absolută
(Aglae), fata bătrână (Aurica),
Maniacul (Simion), Maniacul
în devenire (Titi);
- descrieri detaliate, notarea
amănuntului semnificativ etc.

*Romanul- este o specie a genului epic, de mari dimensiuni, cu o acțiune complexă, desfășurată pe mai multe planuri narative, într-un timp și spațiu clar
precizat, la care iau parte personaje numeroase, puternic individualizate.

Romanul este o creație epică în proză, de mari dimensiuni, cu o acțiune complicată și de mare întindere, structurată pe mai multe planuri la care
iau parte numeroase personaje, dintre care unora li se realizează un portret amplu, iar intriga este complicată. Apar indicii de timp și spațiu.
Întâmplărie romanului se petrec în interval mare de timp și în mai multe locuri. Fiindcă este o creație epică, are un subiect structurat pe
momentele subiectului.În roman apar conflicte puternice: principale și secundare; exterioare și interioare.

 Romanul are o structură narativă amplă;

 Permite desfășurarea subiectului în planuri paralele;
 Combină nuclee narative distincte;
 Folosește un număr mare de personaje, deosebite ca pondere în ansamblul epic;
 Prezintă destinul unor personalități bine individualizate sau al unor grupuri de indivizi;
 Cunoaște o mare varietate de forme.