0% au considerat acest document util (0 voturi)
162 vizualizări12 pagini

Romanul Ion-Clasificare

Roman ion clasificare

Încărcat de

Hârbea Beni
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
162 vizualizări12 pagini

Romanul Ion-Clasificare

Roman ion clasificare

Încărcat de

Hârbea Beni
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

ION

de Liviu Rebreanu
Obiectiv
Social
Roman
Realist
Modern
Definiție: Romanul este o scriere epică în proză, cu acţiune complexă, de mare întindere,
desfaşurată pe mai multe planuri, cu personaje numeroase şi cu o intrigă complicată. Romanul
are o structură narativă amplă, organizată pe mai multe planuri paralele, contrapunctice, aflate în
alternanţă sau intersectate

Clasificarea romanelor

În funcție de În funcție de formula În funcție de tehnica


influența curentului narativă: romanescă:
literar: •Obiectiv • Modern
•Tradiționalist •Subiectiv
• Tradițional
•Realist
•Naturalist
•Postmodern

Romanul Ion, de Liviu Rebreanu a fost scris în 1920 și


înfățișează primul roman realist obiectiv din
literatura noastră. Realismul este conturat de tema
socială, dar și de elemente moderne.
1. ROMANUL OBIECTIV

 Romanul obiectiv își propune să


redea cu fidelitate realitatea,
universul surprins fiind unul
Trăsăturile romanului obiectiv
verosimil și coerent, cu descrieri și
detalii semnificative. 1. Atenția lectorului e
orientată spre obiect, spre
lumea povestită.
L. Rebreanu: „M-am sfiit întotdeauna 2. Narațiunea este obiectivă,
să scriu la persoana I.”
heterodiegetică, la persoana
a III-a; narator detașat
obiectiv, omniscient,
omniprezent.
3. Focalizare zero
(naratorul ştie mai mult
decât personajele).
4. Predilecția pentru
mediul rural.
. Sarcină de lucru
“Duminică. Satul e la horă. Şi hora e pe uliţa din dos, la văduva lui Maxim Oprea
(…) De tropotele jucătorilor se hurducă pământul. Zecile de perechi bat
Someşeana cu atâta pasiune că potcoavele flăcăilor scapără scântei, poalele
fetelor bolbocesc, iar colbul de pe jos se învâltoreşte, se aşază în straturi groase
pe feţele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală şi de mulţumire. Cu cât
Briceag înteţeşte cântecul, cu atât flăcăii se îndârjesc, îşi înfloresc jocul, trec
fetele pe sub mână, le dau drumul să se învârtească singure (…) La câţiva paşi
de pâlcul jucători lor stau fete care au rămas nepoftite, privind cu jind, şoptindu-
şi cine ştie ce (…)”

Pe marginea fragmentului:
1. Identificați două secvențe în care întâlnim perspectiva narativă
obiectivă.
2. Identificați două scene reprezentative privind predilecția naratorului
pentru mediul rural.
2. Roman social realist

Trăsături:
1. Reprezentarea veridică a realităţii.
2. Atitudinea critică faţă de societate, preocuparea
pentru social.
3. Personaje tipice și complexe.
4. Teme şi motive: iubirea, statutul intelectualului,
clase sociale, pământul, banul, moştenirea etc.
5. Prezentarea aspectelor monografice ale satului
românesc tradițional.
Liviu Rebreanu, Mărturisiri (în volumul Amalgam, 1943)

"Hoinărind pe coastele dimprejurul satului,am zărit un Scene/secvențe narative


țăran, îmbrăcat în straie de sărbătoare. El nu mă
din romanul Ion
vedea... Deodată, s-a aplecat și a sărutat pământul. L-a
sărutat ca pe-o ibovnică.”

(
“Un țăran văduv, dintre cei mai bogați, și-a bătut unica fată
într-un hal îngrozitor... Pe fată o chema Rodovica. Biata
Rodovica, de altfel, mânca destul de des bătaie în ultimul timp,
fiindcă se întâmplase și să rămână insărcinată… Afară de
greșeala fetei, trebuia să se încuscrească el, fruntaș, cu pleava
satului și să dea zestre bună unui prăpadit de flăcău care nu
iubea pământul și nu știa să-l muncească cum se cuvine. ”

“Tot în zilele acelea, am stat de vorbă cu un flăcău din


vecini, voinic, harnic,muncitor și foarte sărac. Îl chema
Ion Pop al Glanetașului. Pronunța de altfel cuvântul
pământ cu atâta sete, cu atâta lăcomie și pasiune,
parcă ar fi fost vorba despre o ființă vie și adorată.”
Sarcină de lucru
A. Menționați scenele din roman în care sunt reflectate momente importante
din existența individului.

“Apoi încet, cucernic, fără să-și dea seama, se lăsă în genunchi, își coborî
fruntea și-și lipi buzele cu voluptate de pământul ud și-n sărutarea aceasta
grăbită simți un fior rece, amețitor... Se ridică deodată rușinat și se uită
împrejur să nu-l fi văzut cineva. Fața însă îi zâmbea de o plăcere nesfârșită.Își
încrucișă brațele pe piept și-și linse buzele simțind neîncetat atingerea rece și
dulceața amară a pământului. Satul, în vale, departe, părea un cuib de păsări
ascuns în văgăună de frica uliului. Se vedea acum mare și puternic ca un uriaș
din basme care a biruit, în lupte grele, o ceată de balauri îngrozitori.Își înfipse
mai bine picioarele în pământ, ca și când ar fi vrut să potolească cele din urmă
zvârcoliri ale unui dușman doborât. Și pământul parcă se clătina,se închina în
fața lui...”
(Capitolul IX, Sărutarea)
Pe marginea fragmentului:
1. Identificați două ipostaze ale personajului Ion.

2. Explicați tema iubirii în acest context.


3. Roman modern

1. Tehnica circularității 1. Simetria incipit-final


2. Titlurile capitolelor (primul fiind
“Începutul”, iar ultimul “Sfârșitul”)

Prezintă simultan viața țărănimii


2. Tehnica planurilor paralele (Ion,Ana,Vasile Baciu,George,Florica)
și viața intelectualității (preotul
Belciug și fam. Herdelea).

Prezentarea aceleiași teme/aceluiași personaj în


3. Tehnica contrapunctului planuri diferite/din perspective diferite. Nunta
țărănească a Anei corespunde în planul
intelectualițătii cu nunta Laurei. Conflictul
exterior dintre Ion si [Link] corespunde
conflictului dintre preot și învățător.
Începutul Zvârcolirea
Iubirea
Sfârșitul

Concepția autorului
George Noaptea
despre roman,
înțeles ca un corp
geometric perfect,
“corp sferoid” se
Blestemul Rusinea
reflectă artistic în
structura circulară a
romanului.
Nunt
Streangul
a

Vasil
Sarutarea
e
Copilul
Descrierea caselor ilustrează, prin aspect si asezare, conditia socială a locuitorilor și
anticipează rolul unor personaje (Herdelea, Glanetașu) în desfășurarea narativă. Crucea
strâmbă de la marginea satului, cu un Hristos de tinichea ruginită anticipează tragicul
destinelor.

Prin firul Ion cunoaștem Prin firul Herdelea cunoaștem


problemele țăranilor și ale viața cărturarilor,problemele
satului. sociale,politice,naționale.
Planuri paralele
Glasul pĂmântului Glasul iubirii
 Urmărește modul în care Ion  Urmărește consecințele patimii
izbutește sa-și împlinească dorința eroului pentru Florica
de a avea pământ.
TEMĂ
Pe verticala numerotată de la 1 la 17 veți găsi un nume
semnificativ pentru romanul studiat astăzi. Rezolvarea
rebusului este bazată pe informațiile discutate astăzi.
1

2 1.În scena sărutării pământului, Ion privește


pământul ca pe o…
3
[Link] Ion este și roman….
4 [Link] este obiectiv și……….
[Link] realist al romanului prezintă o
5 proiecție fidelă preluată din….
[Link] trăsăturile romanului modern regăsim
6 tehnica…..
[Link] mărcile obiectivității sunt și cele….
7
[Link]ția socială din roman este…….
[Link] realist Ion are o tema…..
8 [Link] trăsăturile realismului se regăsește
prezentarea aspectelor ….. ale satului românesc.
9
[Link] circularității este conturată de……
[Link] îi dă lui Ion idee de a o seduce pe Ana?
10
[Link] dintre cele trei jigniri aduse de către
11 Vasile Baciu lui Ion este….
12 [Link] dintre temele importante ale romanului
13 realist este….
[Link]ă ce este lovit de George, Ion se târăște
14 sub un copac. Ce copac este?
15 15. Unul dintre motivele întâlnite în roman este….
16. Povestea romanului a fost scrisă în…..
16
17. Scena admirației pământului Cât
pământ,Doamne! este redată în capitolul
17 intitulat…..

S-ar putea să vă placă și