BALTAGUL

Enache Diana Maria

Ilie Georgiana Veronica
Bălescu Ștefan Alexandru
Măcelaru Alexandru Mihai
Drăgan Damian
Baltagul (roman)

• ,,Baltagul” este un roman social scris de Mihail Sadoveanu și

publicat pentru prima oară în volum în noiembrie 1930 de către
Editura Cartea Românească din București. Romanul prezintă
călătoria Vitoriei Lipan pe urmele soțului ei, oierul Nechifor
Lipan, pentru a afla ce s-a întâmplat cu acesta și pentru a-i
pedepsi după o lege nescrisă pe cei doi tovarăși ce l-au ucis și
jefuit.
• Sursa principală de inspirație a romancierului a fost balada
populară „Miorița” din care a preluat simbolul, structura epică,
conflictul între cei trei ciobani și perseverența femeii care
pornește în căutarea ciobanului ucis.
Conținut – partea I

a) PARTEA I (capitolele I-IV) – expozițiunea si intriga

- Stând singură pe prispă, Vitoria iși amintește povestea auzită de la Nechifor
Lipan.
- Ea se gândește la soțul ei și este îngrijorată că nu s-a mai întors.
- Femeia rămăsese acasă cu fiica sa Minodora, iar băiatul, Gheorghiță, se afla cu
oile la iernat.
- Vitoria merge la preot ca să-i scrie lui Gheorghiță și apoi trece și pe la baba
Maranda, vrăjitoarea satului.
- Gheorghiță se întoarce acasă ; mama și băiatul fac un drum împreună la
Mânăstirea Bistrița și la Piatra Neamț.
- Neavând încredere în autorități, munteanca decide definitiv să plece pe urmele
lui Nechifor Lipan,această hotărâre constituind intriga romanului.
Conținut – partea a II- a

b) PARTEA a II-a (capitolele VII-XIII) – desfășurarea acțiunii

- Ea face rost de bani pentru drum si pleacă spre Dorna, trecând prin
Bicaz și Călugăreni.
- La Farcasa îl întâlnesc pe subprefect și pe moș Pricop.
- În drumul lor, la Borca dau de o cumetrie, iar la Cruci de o nuntă.
- Trec prin țara Dornelor și, ajungând la Vatra Dornei, află că
Nechifor Lipan a cumpărat trei sute de oi.
- El și cu alți doi ciobani, cărora le-a vândut o sută de oi, au plecat
spre Neagra.
Conținut – partea a III- a

c) PARTEA a III-a (capitolele XIV-XVI) - punctul culminant si deznodământul

- Vitoria îndeplinește obiceiurile creștinești ale înmormântării.
- Lasă autoritățile să facă cercetările necesare.
- La praznicul de înmormântare reface punct cu punct momentele crimei.
- Lovit cu baltagul și mușcat de câine iși recunoaște crima înainte de a muri.
- Atingându-și scopul Vitoria se pregătește de plecare pentru a duce la îndeplinire noi
treburi presante.
Scriere și publicare

• Romanul Baltagul a fost scris pe parcursul a aproape două săptămâni (mai precis
zece zile), după o expediție turistică efectuată de Sadoveanu pe Valea Bistriței,
de-a lungul pârâului Neagra și prin Munții Stânișoarei, pe traseul pe care-l vor
urma și personajele Nechifor și Vitoria Lipan. Scriitorul s-a inspirat din balada
populară „Miorița”, de unde a preluat tema și conflictul, punând ca motto
următoarele două versuri: „Stăpâne, stăpâne,/Mai chiamă ș-un câne...”.
• Autorul s-a inspirat și din alte două balade populare culese de Vasile Alecsandri
pe la mijlocul secolului al XIX-lea: „Șalga” - de unde a preluat chipul femeii
energice, hotărâte să se răzbune pe cei care au prădat-o - și „Dolca” - de unde a
preluat motivul animalului credincios.
 Timpul acțiunii

• Mihail Sadoveanu nu precizează anul în care se petrece acțiunea, ci

doar zilele și lunile calendaristice, vrând să sugereze că timpul
acțiunii este un timp mitic, valabil pentru orice epocă în care se
respectă credințele și datinile străvechi. Există totuși unele repere
temporale care încadrează acțiunea în anii '20 ai secolului al XX-
lea.
• In Baltagul, Vitoria Lipan trece la un moment dat prin satul Crucea
și se abate la o nuntă; ea afirmă cu acest prilej că nunta ar avea loc,
potrivit rânduielilor noi, în Postul Mare, dar nuntașii îi răspund că
ei resping îndreptarea calendarului și îl obligă pe preot să țină
sărbătorile după calendarul iulian.
Stil literar

• Romanul ,,Baltagul” este o operă literară poetică compusă din

elemente lirice și epice. Sadoveanu folosește o limbă literară
ce derivă din graiul poporului, având forme și nuanțe originale.
• Stilul romanului este unul solemn, semănând cu exprimarea
dintr-o carte populară veche. Criticul literar Ion Rotaru
constata că „artistul nu scrie, ci povestește. Povestitorul își
apleacă urechea pe melodia cuvintelor și propozițiilor, venite
parcă dintr-un trecut îndepărtat și dispuse, cu detașare, pe un
portativ imaginar”.
Ecranizare

• Prima intenție de ecranizare a romanului Baltagul i-a aparținut regizorului

Liviu Ciulei. Prima intenție de ecranizare a romanului Baltagul i-a aparținut
regizorului Liviu Ciulei. Scenaristul italian Sergio Amidei i-ar fi propus
cineastului român să-i ofere rolul principal actriței italiene Anna Magnani
• Ecranizarea romanului a fost proiectată apoi de Victor Iliu (1964), Liviu
Ciulei (1966) și Lucian Pintilie (1968), fiind încredințată în cele din urmă lui
Mircea Mureșan.

• Link film: https://www.youtube.com/watch?

v=MWKSkj0cBM8&ab_channel=SufletBun
Webografie

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Baltagul_(roman)
• https://www.scritub.com/literatura-romana/BALTAGUL-de-Mihail-Sadove
anu-C24424191814.php