-Baltagul-

de Mihail Sadoveanu

Romanul “Baltagul “ de Mihail Sadoveanu a apărut în anul 1930 și este

considerat un adevărat “ poem al naturii și al sufletului omului simplu , o mioriță în
dimensiuni mari “ ( George Călinescu ) .
Romanul a fost scris în numai 17 zile și a fost publicat în luna noiembrie 1930 ,
atunci când Sadoveanu împlinește 50 de ani .
Titlul romanului este simbolic întrucât în mitologia autohtonă baltagul este arma
magică și simbolică menită să îndeplinească dreptatea . Este o unealtă justițiară .
Cuvântul “baltag “ provine de la grecescul labrys care înseamnă secure cu două
tăișuri . Structura romanului evidențiază două componente : una simbolică- mitică și
una epică –realistă .
Timpul în care are loc acțiunea este limitat și cronologic , întâmplările se petrec
din toamnă până în primăvară , Vitoria Lipan trăiește într-un timp mitic .
Acțiunea este complexă , iar romanul cuprinde 16 capitole : prima parte cuprinde
capitolele 1-6 , a doua parte cuprinde capitolele 7-13, a treia parte cuprinde capitolele
14-16 .

Construcția romanului :
Începutul romanului îl constituie legenda privind rândurile pe care Dumnezeu
le-a stabilit pentru neamurile omenești după facerea lumii . Această legendă este
povestită de Nechifor Lipan la nunți sau la cumetrii . Acțiunea romanului este
simplă , subiectul având un singur fir narativ și anume drumul parcurs de Vitoria
Lipan în căutarea soțului ei . Înainte de a pleca la drum , Vitoria se orientează după o
serie de semen rău prevestitoare . Unul dintre aceste semen este visul în care apare
Nechifor Lipan călare , întors cu spatele către ea traversând o apă . Vitoria se
sfătuiește cu preotul satului Danila , dar și cu vrăjitoarea satului , baba Maranda .
Vitoria are o bănuială că sa întâmplat o nenorocire și se închide în sine . Vitoria
pune ordine în gospodărie cu o luciditate impresionantă , o duce pe Minodora la
mănăstire , iar lui Gheorghiță îi comandă un baltag , pe care apoi îl sfințește preotul
satului . Vitoria pleacă împreună cu Gheorghiță pentru a-l căuta pe Nechifor Lipan ,
urmărind drumul parcurs de acesta și având un scop bine definit .
Episodul narativ al călătoriei conturează drumul pe care îl parcursese Nechifor și
pe care Vitoria îl urmează întocmai. Ea și Gheorghiță sunt însoțiți de domnul David
până la Călugăreni , iar apoi fac un popas la hanul lui Donea .
 Următoarele popasuri sunt la Fărcașa și la Dorna (Vatra Dornei ) , unde cei doi
călători află de la prefectură că în luna noiembrie Nechifor cumpărase 300 de oi ,
fiind cea mai mare vânzare din târg , apoi vânduse 100 de oi unor munteni (2) și o
luaseră împreună spre Neagra .
Următoarele informații le capătă de la Broșteni și de la Borca , mergând apoi
către Sabasa și ajungând la Suha . Vitoria intuiește că între aceste două localități s-a
petrecut omorul . Vitoria coboară în râpa dintre aceste două localități , iar acolo cu
ajutorul câinelui Lupu descoperă oasemintele lui Nechifor Lipan . Vitoria urmează
întocmai toate obiceiurile legate de ritualul înmormântării , iar apoi îi denunță pe
vinovați autorităților (Ilie Cuțui, Calistrat Bogza ) . După aceea Vitoria se ocupă de
praznicul lui Nechufor Lipan și tot aici îi invită și pe cei doi vinovați reușind să îi
demaște în fața tuturor mesenilor . Vitoria reconstituie faptele celor doi , iar Calistrat
Bogza recunoște că l-a doborât pe Nechifor și apoi l-a aruncat în râpă și l-a lăsat
acolo. Vitoria se dovedește a fi un spirit justițiar , deoarece contribuie în mod direct
la arestarea făptașilor de către autorități .
În finalul romanului , cu aceeași liciditate , Vitoria realizează că a rămas singură
și că are puterea de a decide asupra destinului copiilor ei .