Dacă vrei să-nveţi!

Schiţe şi comentarii literare Baltagul

Roman tradiţional, realist, obiectiv

Baltagul
de Mihail Sadoveanu

Apariţia:
- Roman de maturitate, Baltagul apare în 1930, când Sadoveanu împlinea 50 de ani, ca pentru a-l
sărbători. Adevărată capodoperă sadoveniană, excepţional poem al naturii şi al sufletului omului
simplu, Baltagul este scris într-un interval de timp foarte scurt (10-17 zile), ceea ce demonstrează
faptul că romanul izvorăşte din cunoaşterea temeinică a sufletului, a vieţii, datinilor şi
obiceiurilor omului de la munte.
Titlul: - vine din gr.labrys =secure cu două tăişuri
- în mitologia autohtonă este o unealtă justiţiară; când este folosit pentru înfăptuirea drep-
tăţii, acesta nu se pătează de sânge
- are valoare de simbol, este o metaforă bivalentă: - cu baltagul e ucis Nechifor Lipan
- cu acelaşi baltag (cu celalalt tăiş)e răz-
bunat Lipan, respectiv ucis Calistrat Bogza
- Romanul este considerat o continuare a Mioriţei în proză (G.Călinescu - Baltagul este o Mioriţa
de dimensiuni mari) prin:
- moto Stăpâne, stăpâne / Mai chiamă ş-un câne
- temă - doi ciobani pun la cale uciderea celui de-al treilea pentru a-i lua oile
- începe din punctul unde se încheie balada; balada se încheie cu supoziţia morţii
ciobanaşului”Şi de-a fi să mor”, pe când romanul începe cu moartea lui Lipan
- conflict
Geneza: - la baza romanului stau:
- 3 balade:- Mioriţa
- Şalga-din care ia figura femeii energice ( cum este Vitoria)
- Dolca-din care ia figura câinelui credincios (cum este Lupu)
- o întâmplare povestită de doi jandarmi la un han
- mitul biblic Cain şi Abel
Tema - romanul ilustrează lumea arhaică a satului românesc ( monografia satului moldovenesc
de munte), sufletul ţăranului moldovean ca păstrător al lumii vechi, al tradiţiilor şi al speci
ficului naţional, cu un mod propriu de a gândi, apărând principii de viaţă fundamentale,
statornicite din vremuri imemoriabile
- setea de dreptate şi adevăr, dârzenia ţăranului român
Indicii temporali si spatiali:
Timpul- este limitat şi cronologic, întâmplările petrecându-se din toamnă(de la târgul de toamnă)
până în primăvară (în postul cel mare), dar nu este precizată perioada, deoarece Vitoria
trăieşte într-un timp mitic românesc, un timp spiritual al credinţelor şi datinilor străvechi;
- indicii temporali din text sunt redaţi în diferite feluri: - nume ale unor sărbători creştine
- date concrete (ziua şi luna)
- repere ale succesiunii anotimpurilor sau ale mişcării astrelor
Locul - zona centrală a muntilor Moldovei, sat Măgura din ţinutul Tarcăului; alte locaţii: Piatra,
Farcaşa, Borca, Cruci, Dorna, Sabasa, Suha
Compozitia: - romanul are trei părţi inegale ca întindere: - aşteptarea soţului-6 cap.
- cercetările eroinei-7 cap.
- răzbunarea - 3 cap.
- este lineară, cronologică, surprinzând drumul Vitoriei în căutarea soţului

Prof. Luminita Zamfira Vînturache - 34 -

Dacă vrei să-nveţi! Schiţe şi comentarii literare Baltagul

- incipitul îl constituie legenda pe care o spunea Nechifor despre rânduielile făcute

de Dumnezeu pentru toate neamurile, după facerea lumii.
Drumul făcut de Vitoria este o metaforă sugestivă, fiind în acelaşi timp:
- drumul morţii lui Nechifor
- drumul dezvăluirii adevărului şi dreptăţii
- prilej de prezentare a tradiţiilor şi obiceiurilor oamenilor de la munte
- drum iniţiatic pentru Gheorghiţă
- drumul afirmării bogăţiei sufleteşti şi a frumuseţii morale a Vitoriei
- e şi simbol al labirintului; labirintul este casa securii duble; armele cu două tăişuri
sugerează dualitatea, fiind simbol al vieţii şi al morţii; e vorba de:
- un labirint interior (neliniştile şi zbuciumul Vitoriei)
- un labirint exterior (drumul pe cărările şerpuite şi înguste ale muntilor)
Incadrare - la prima vedere, romanul pare unul poliţist pentru că are toate datele necesare(crimă,
criminal, cadavru, cercetări, arma crimei, descoperirea şi pedepsirea făptaşilor) dar,
privit mai în profunzime, este un roman:
- social, pentru că se restabileşte dreptatea încălcată prin crimă
- psihologic, pentru că se surprind zbuciumul şi frământările eroinei
- monografic, pentru că autorul realizează o adevărată monografie a satului moldo
venesc de munte
- iniţiatic, pt.Gheorghiţă care se maturizează, în final devenind el bărbatul în casă
- simbolic,Vitoria simbolizând destinul poporului român, obligat de-a lungul tim-
pului s-o ia mereu de la capăt, ca Vitoria, după înmormântarea lui Nechifor
Monografia satului moldovenesc de munte
- Prezentând drumul Vitoriei în căutarea soţului ei, scriitorul realizează şi o monografie a satului
moldovenesc de munte, dându-ne informaţii legate de sat, oameni, obiceiuri şi tradiţii, momente
importante din viaţa oamenilor
I. Satul - Măgura, din ţinutul Tarcăului
- este sat de munte - izolat, cu case împrăştiate, fără stăpânire ( poştaşul trâmbiţează din
vale când aduce corespondenta)
- departe de civilizaţie -Vitoria se miră când aude de tren, că poate
trimite bani prin poştă sau vorbi prin sârmă
II. Oamenii - au ocupaţii străvechi: fac plute, se ocupă cu păstoritul, aduc legume, făină de la
câmpie
- sunt neştiutori de carte: Vitoria se duce la preot să-i scrie şi să-i citească scrisorile
- cred în - vise: Vitoria îl visează pe Nechifor trecând călare o apă neagră cu faţa spre
Apus
- superstiţii: vânzarea pe fereastră, apa neagră, norul cu bucluc, cocoşul
întors cu pliscul spre poartă
- vrăjitorii: baba Maranda
- sunt conservatori - deşi ştiu că s-a schimbat calendarul, ei se conduc tot după cel
vechi sau, mai degrabă, după un calendar al naturii pe baza unei
experienţe de viaţă
- Vitoria o ceartă pe Minodora pentru că poartă coc, bluză, îi place
valsul, aruncă gunoiul în faţa soarelui şi e numită Domnişoară =
tradiţia nu permite abateri de la legile nescrise ale societăţii
- în faţa acestei societăţi arhaice, biserica şi practica magică coexistă; Vitoria merge la
- preot pentru slujbă(duce colaci,colivă,vin şi untdelemn pentru binecuvântare)

Prof. Luminita Zamfira Vînturache - 35 -

Dacă vrei să-nveţi! Schiţe şi comentarii literare Baltagul

- mănăstirea Bistriţa unde dăruieşte Sfintei Ana o năframă cu un ban de argint

într-un colţ
- vrăjitoare - pe înserat (duce rachiu, brânză)
- la autorităţi, la Piatra ca să anunţe dispariţia soţului
= face toate acestea ca să fie cu conştiinţa împăcată că a căutat
să găsească soluţia rezolvării problemei ei pe toate căile
Obs. - în prima parte a romanului se prezintă obiceiurile şi oamenii din Măgura.
- în partea a doua, se prezintă obiceiurile şi oamenii din alte părţi, din zona centrală a munţi-
lor Moldovei (este o completare a monografiei);
- în ţinuturile Dornei, oamenii se caracterizează prin ospitalitate şi omenie; toţi vor s-o ajute pe
Vitoria: hangii Vasiliu şi Toma, nevestele lor, cei de la Dorna care-i arată documentele doveditoa
re că Nechifor a cumpărat 300 de oi.
III. Momente importante din viaţa oamenilor:
 cumătria (botezul)-la Borca, Vitoria intră la lehuză, pune rodin sub pernă, un coştei de bu
bucăţele de zahăr, o hârtie de 20 de lei pe fruntea creştinului celui nou,
închină paharul către nănaşi şi sărută mâna preotului

 nunta -la Cruci, mireasa şi druştele aveau capetele înflorite; nevestele sunt îmbrăcate cu
catrinţi şi bondiţi; bărbaţii împuşcau cu pistoalele asupra brazilor, ca să sperie şi să
alunge mai degrabă iarna; vorniceii au ieşit înaintea călătorilor cu năfrămile de la
urechile cailor fâlfâind; au întins plosca şi-au ridicat pistoalele ameninţându-i: ori
beau în cinstea feciorului de împărat şi a slăvitei doamne mirese, ori îi omoară
acolo pe loc; Vitoria a primit plosca şi a făcut urare frumoasă miresei
Obs.- aceste momente sunt prezentate foarte pe scurt, pentru că sunt în contrast cu sufletul cernit
al muntencei; Vitoria, femeie inteligentă, înţelege că nu-i poate întrista pe oameni în mo-
mentele lor fericite cu necazurile ei, aşa că participă la aceste evenimente, dar atât cât cere
bunacuviinţă.
 înmormântarea- este prezentată pe larg, fiind în concordanţă cu sufletul ei; este scopul
călătoriei ei
- are loc la Sabasa, în aprilie
- ritualul înmormântării e vechi şi aparţine fondului autohton:
- osemintele se spală cu vin şi se sfinţesc, se aşează într-un sicriu de
brad acoperit cu lăvicer vrâstat negru şi roşu, apoi într-un car împodo
bit cu cetină, tras de doi boi
- sunt de faţă 3 preoţi , 3 oameni cu buciume, cu prapuri, 4 bocitoare, o
babă cu suluri de pânză pentru datina podurilor; se trag clopotele
- rămăşiţele mortului şi sicriul se stropesc în cruce cu vin şi se aruncă o
găină neagră peste groapă (ca sufletul mortului să-şi găsească liniştea)
- după înmormântare se dă oamenilor pâine, rachiu, colivă
- se face parastas la 3, 9 şi 40 de zile
Din toate acestea, observăm că satul este văzut cu specificul său, cu oamenii săi, cu
credinţele şi obiceiurile sale, motiv pentru care G.Călinescu afirmă că Interesul operei stă în
studiul civilizaţiei pastorale.
Vitoria Lipan
Personajul principal se impune puternic, aşa încât romanul poate fi socotit cartea acestei
eroine devenite un tip reprezentativ, individualizată printr-o serie de trăsături distincte.
- Savin Bratu arăta că Vitoria reprezintă înţelepciunea omului din popor înzestrat cu adânci cu-

Prof. Luminita Zamfira Vînturache - 36 -

Dacă vrei să-nveţi! Schiţe şi comentarii literare Baltagul

noaşteri psihologice
Apelând la caracterizarea directă, scriitorul îi realizează un succint portret fizic, Vitoria
cucerind prin frumuseţea şi farmecul ei fizic, căci, la cei aproape patruzeci de ani ai săi, ochii ei
căprui răsfrângeau lumina castanie a părului.
Portretul său moral este complex, autorul punând accent pe adâncimea vieţii afective:
interiorizare, discreţie, respect faţă de datină, tenacitate în hotărâri, inteligenţă nativă, ascuţită,
pătrunzătoare, subliniind frumuseţea caracterului muntencei.
Femeie aspră, Vitoria este o gospodină pricepută care duce greul gospodăriei cu braţ de
bărbat atunci când Nechifor e plecat cu oile. Intreprinzătoare şi prevăzătoare, vinde produsele,
dar duce banii peste noapte la preot pentru a nu fi prădată. Conştientă de pericolele care-i pândesc
la drum, îi face lui Gheorghiţă un baltag pe care-l sfinţeşte preotul, iar pentru sine ia puşca, s-o
folosească în caz de nevoie.
Femeie credincioasă, se consultă cu preotul, merge la mănăstirea Bistriţa, unde se roagă
Sfintei Ana, ţine post douăsprezece vineri, se spovedeşte şi face daruri bisericii.
Păstrătoare a obiceiurilor şi datinilor strămoşeşti , ea ştie ce are de făcut când, în drumul ei
va întâlni o cumătrie sau o nuntă dar, mai ales, când îndeplineşte toate cele creştineşti pentru
înmormântarea şi pomenirea lui Nechifor. Conservatoare, o va apostrofa pe fiica ei atunci când
aceasta nu respectă legile nescrise ale satului, aşa cum au fost păstrate de-a lungul timpului; deşi
ştie că s-a schimbat calendarul, se conduce după cel vechi sau, mai degrabă, după semnele vremii
pe care o cunoaşte ca orice muntean.
Neştiinţa de carte duce la credinţa în superstiţii, în descântece şi vrăji şi de aceea nu uită să
meargă la baba Maranda, pentru a afla despre soţul ei. Visul în care Lipan îi apare trecând călare
o apă neagră cu faţa spre apus şi cântecul cocoşului cu pliscul spre poartă îi dau semnalul de
plecare în căutarea soţului care, ştie acum, nu se va mai întoarce.
Inteligenţa nativă ieşită din comun o ajută să descifreze psihologia oamenilor, să reţină
esenţialul din relaţiile sociale. Dispariţia soţului absoarbe toate gândurile ei pentru că Lipan era
dragostea ei de 20 de ani, iar dragostea ei se păstra ca în tinereţe. Plină de gânduri, de patimă şi
durere, ea se socotea moartă ca şi omul ei care nu era lângă dânsa. Viaţa ei interioară se
adânceşte pe măsură ce are certitudinea morţii lui Nechifor. Aşa se explică de ce dă dovadă de o
voinţă neclintită şi o judecată limpede. Mai ales dacă-i pierit cată să-l găsesc, căci viu se poate
întoarce şi singur. Mergând şi întrebând, cu discreţie, din loc în loc, din han în han, tenace şi
dârză, ea cumpăneşte şi pune cap la cap cele aflate, ia urma oilor şi a călăreţilor până ce-i găseşte
pe făptaşi. Vitoria regizează magistral scena demascării vinovaţilor Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui.
Actul justiţiar se va produce în prezenţa colectivităţii, astfel ordinea morală primejduită prin
crimă fiind restabilită.
In relaţia sa cu copiii, se dovedeşte tolerantă cu Gheorghiţă pentru că îl vede sfios şi
nesigur şi pentru că este dragostea din tinereţe pe care i-a purtat-o soţului. Îl apăra ori de câte ori
în ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea, iar atunci când îşi dă seama că a rămas singurul sprijin
al gospodăriei, face din acesta un bărbat curajos şi energic. Cu Minodora este mai aspră pentru că
vrea s-o educe în spiritul tradiţiei.
Munteanca îi uimeşte pe cei din jurul său prin însuşirile ei deosebite şi, de aceea, celelalte
personaje îşi exprimă punctul de vedere evidenţiindu-i calităţile. Gheorghiţă cugetă cu uimire
Mama asta trebuie să fie fermecătoare; cunoaşte gândul omului iar Bogza va recunoaşte Să se
ştie că a fost întocmai cum a arătat femeia mortului !
Trebuie să reţinem diversitatea procedeelor de caracterizare folosite de scriitor: directe,
prin descriere, prin părerea altor personaje sau indirecte, prin fapte, prin atitudini sau prin felul de
a vorbi.

Prof. Luminita Zamfira Vînturache - 37 -

Dacă vrei să-nveţi! Schiţe şi comentarii literare Baltagul

Datorită tenacităţii şi hotărârii de care dă dovadă, Vitoria a fost asemănată cu Antigona lui
Sofocle de către Perpessicius sau considerată „un Hamlet feminin” de G.Călinescu.
Ion Dodu Bălan arată :”nu mi-aş putea imagina literatura română fără acest Ceahlău al
literaturii române şi nu mi-aş putea imagina peisajul literar românesc fără această capodoperă
sadoveniană, Baltagul”

Baltagul – itinerar

1. Dorna – târgul de toamnă

2. Măgura, de Sf.Andrei – Nechifor nu se întoarce de la târg
3. către sărbătorile de iarnă – Gheorghiţă se întoarce din bălţile Jijiei
4. Boboteaza (a şaptea vinere de post) - Vitoria pleacă la mănăstirea Bistriţa, apoi la Piatra, să
anunţe dispariţia lui Nechifor care lipseşte deja de 73 de zile
5. 27 februarie (praznicul părintelui Procopie) - Minodora este dusă la Manăstirea Văratec la
maica Melania
6. 9 martie (cei 40 de mucenici) -Vitoria duce la biserică daruri- untdelemn, colaci, colivă
7. 10 martie -Vitoria şi Gheorghiţă pornesc la drum către apa Bistrţei, însoţiţi de negustorul
David
8. poposesc la prânz la Bistriţa, apoi pleacă în lungul Bistriţei la deal
9. poposesc seara la Bicaz, la hanul lui Donea
10. la Călugăreni, nu departe de Piatra Teiului, ajung a doua zi, sâmbăta
11.duminica, la Farcaşa, vorbesc cu subprefectul Anastasie Balmez; sunt găzduiţi de moş Pricop
12. la Borca dau de o cumătrie
13. la Cruci întâlnesc o nuntă
14. la Vatra Dornei Vitoria află că Nechifor a cumpărat 300 de oi în prima duminică din nov.,
a vândut 100 altor oieri şi a pornit la drum către sfinţii Arhangheli Mihail şi
Gavril
15. la cea din urma Dornă poposesc la crâşma unde Vitoria află descrierea oierilor
16. la hanul cel mare de la Broşteni află că oile trecuseră către gura Negrei spre Bistriţa
17. la Sabasa află că au trecut pe acolo turmele şi trei ciobani
18. la Suha (o ajută hangiul Iorgu Vasiliu) au ajuns doar doi ciobani din Doi Meri; discută cu ei
la primărie şi află că s-au oprit la Crucea Talienilor
19. la Sabasa (o ajută hangiul Toma) întreabă prin sat şi îl găseşte pe Lupu, câinele lui Nechifor,
botezat Pripas,
20. La Suha află că nevestele celor doi, Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui, sunt îngrijorate
21. mergând spre Sabasa, la Crucea Talienilor, în vârful dealului, Lupu schelăie şi găsesc rămă-
şiţele lui Nechifor în râpă; Vitoria anunţă autorităţile care vin a treia zi
22. la Suha - discuţia celor doi ciobani cu subprefectul Balmez
23. la Sabasa (în postul cel mare) are loc înmormântarea lui Nechifor şi pedepsirea făptaşilor

Prof. Luminita Zamfira Vînturache - 38 -