Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d.

19 oc-
tombrie 1961, Vânători
Vânători--Neamț) a fost un scriitor, povestitor,
nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul
dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima
jumătate a secolului al XXXX--lea, având o carieră ce se întinde pe par-
cursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele
sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare
despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a
scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice. Sadoveanu a
fost unul din primii colaboratori ai revistei tradițional-
iste Sămănătorul, înainte de a deveni un scriitor realist și adept al
curentului poporanist reprezentat de revista literară Viața
Românească. Prin intermediul operelor precum Venea o moară pe
Siret..., Baltagul și alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare peri-
oadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abor-
dează și alte stiluri precum romanul psihologic și naturalismul. Ul-
tima etapă corespunde realismului socialist, în acord cu perioada
socialist
socialist--comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.
 BALTAGUL

O evidentă oglindire a satului românesc patriarhal şi arhaic întâlnim

în Baltagul, operă de maturitate deplină, dar şi roman tradiţional,
realist şi obiectiv de referinţă. Baltagul este în primul rând o operă
de o complexitate deosebită, lucru evidenţiat şi prin faptul că
înglobează elemente ce îl situează în acelaşi timp în categoria
romanului mitic, social, poliţist, dar şi iniţiatic şi de dragoste.

În lumea ficţională a operei,

Vitoria este o femeie din satul Măgura
de pe valea Tarcăului, soţia păstorului
Nechifor Lipan (gospodar de frunte)
şi mamă a doi copii mari, Gheorghiţă
şi Minodora. Ea nu părăseşte spaţiul
închis al satului decât rar, pentru a
merge la târg cu vânzarea de produse,
de aceea nu are încredere în civili-
zaţie.

Gheorghita este un personaj memo-

rabil, care parcurge un drum al ma-
turizarii prin calatoria care are scop
gasirea tatalui sau, vegherea ose-
mintelor acestuia, care mai apoi isi
dovedeste aceasta maturizare raz-
bandu
bandu--si parintele prn pedepsirea
asasinului.
1.“Magura Tarcaului”
Romanul debutează cu o povestire parabolică. Acţiunea e localizată
în Moldova, MM--ţii
Tarcăului, satul Măgura, în care locuieşte Vitoria Lipan.

2. Manastirea Bistrita
Dupa bobotează, primul
drum il face la mănăstirea
Bistriţa pentru ca Sf. Ana să să--
i lumineze
mintea şi săsă--i arate calea pe
care ss--o urmeze. Arhiman-
dritul o povăţuieşte să mear-
gă la Piatra şi
să se adreseze “stăpânirii
pământeşti” : “Sfânta Ana are să puie cuvânt la scaunul Împărăţiei
cele mari.(…) Du Du--te la poliţai şi la prefect şi spune
spune--le întâmplarea,
ca să facă cercetări."
3. Bicaz
Vitoria şi Gheorghiţă au
plecat de dimineaţă la Piatra
unde au oprit la un han pe
care îl
cunoşteau; acolo au întrebat
de prefect. Munteanca ii--a
povestit prefectului că soţul
ei plecase
sa cumpere nişte oi de la
Dorna şi nu ss--a mai intors
deşi trecuseră şaptezeci şi trei de zile.
Prefectul o asigură că o să cerceteze şi că trebuie să scrie o plângere

4. Dorna
În drumul lor făcură un popas pe malul Bistriţei lângă o topliţă; de
acolo au pornit de
de--a lungul
Bistriţei până ce ii--a prins noaptea lângă un han la Dorna. Acolo
munteanca se preface că că--l
caută pe Lipan pentru nişte bani şi află că acesta nu a mai fost văzut
pe
pe--acolo din toamnă.
5. Calugareni
Vitoria, Gheorghiţă au pornit iar la drumeţie, următorul popas fiind
casa lui David la
Călugăreni, lângă Piatra Teiului. În acea seară Vitoria a înceaput să
depene amintiri cu Lipan.

6. Farcasa
În dimineaţa următoare
merseră până la Farcaşa
unde se opriră din nou.
“Vitoria îl judeca pe
Lipan. Avea ea săsă--i spuie
multe;(…)şi i le spunea
din lăuntru, cu bănuieli şi
suferinţe vechi.”
În Farcaşa îi găzduieşte
un fierar, moş Pricop, de
la care Vitoria află că soţul ei oprise acolo,
pentru potcovirea calului său, în drum spre Dorna.
7. Borca
Pe drum, la Borca, Vitoria şi Gheorghiţă întâlnesc un botez la care
au fost nevoiţi să participe.

8. Cruci
Ceva mai departe, în satul Cruci, îi opreşte un alai de nuntaşi, care
“au întins ploşca şi au
ridicat pistoalele. Ori beau (…) ori îi omoara acolo pe loc”; iar ei se
conformează
9. Vatra Dornei
Ajunşi la Vatra Dornei află de la un slujbaş că în noiembrie Nechi-
for cumpărase trei sute de
oi; din acestea vânduse o sutaă de oi altor doi gospodari, împreună
cu care plecase mai departe.

10. Brosteni, Paltinis,

Dârmoxa
Vitoria întreabă “din cârciumă în cârciumă” veşti despre bărbatul
său.
11. Satul Sabasa
La Sabassa Vitoria îl găseşte
pe Lupu, câinele de încredere
a lui Lipan, pripăsit la un
gospodar. Ageră la minte, ea
deduce că tragedia ss--a petrecut
între Suha şi Sabassa.
Neobosită, ea cercetează îm-
prejurimile chibzuind unde ar
putea da peste osamintele lui
Lipan.

12. Satul
Suha
.Mama şi fiul
fac din nou un
popas, după ce
trec de satul
Sabasa peste
muntele
Stânişoara, in
satul Su-
ha,unde
crâsmarul, dd--l
Iorgu Vasiliu,
îşi aduce aminte de trecerea turmei de trei sute
de oi, dar însoţită fiind numai de doi stăpâni, fapt confirmat şi de
soţia lui; pe unul dintre oieri
îl chema Calistrat Bogza. Pentru femeia oierului dispărut începe să
“se facaă lumină. La
Sabasa, fuseseră trei. Dincoace,(…), Nechifor Lipan nu mai era.”.
 Crucea Talienilor

Drumul a fost construit între anii 1902 și 1914 la dorinţa Rege-

lui Carol I pentru a realiza
o legătură strategică între
Valea Moldovei şi Valea
Bistriței. Construcția a
fost realizată de italieni de
unde şi numele de Drumul
Talienilor. În literatură,
Drumul Talienilor este
menționat în volumul
Baltagul scris de Mihail
Sadoveanu. La Vatra Dor-
nei află că Lipan cumpărase trei sute de oi, dintre care o sută le-a
dat înapoi unor gospodari care nu mai găsiseră altele să cumpere.
Au cinstit la crâşmă târgul încheiat şi au plecat mai departe spre
Neagra. Urmând traseul celor trei, Victoria ajunge în localitatea
Sabasa, unde crâşmarul şi soţia lui îşi amintesc doar de doi ciobani,
nu de trei. Cucoana Maria cunoştea şi numele acestora: Calistrat
Bogza şi Ilie Cuţui, despre care oamenii vorbeau că s-au îmbogăţit
dintr-o dată, iar nevestele lor fac risipă şi trăiesc în lux. La Suha,
Vitoria îl găseşte pe Lupu câinele de încredere al lui Lipan, pripăşit
la un gospodar. Ageră la
minte, ea deduce că tragedia
s-a petrecut între Suha şi
Sabasa, iar presupunerile
despre moartea soțului ei i
se întăresc după întâlnirea
cu cei de la primărie. Astfel,
traseul mai este cunoscut și
ca Drumul Baltagului.
 BOTEZUL

Botezul, taina prin care se

sterge pacatul stramosesc este lu-
at ca fiind foarte important
pentru munte, care pun accentul
pe traditiile vechi, mostenite de
generatii intregi “sa intre in Iehu-
za si sa
sa--i puie rodin sub perna un
costei de bucatele de zahar si pe
fruntea crestinului celui nou o hartie de douazeci de lei” care asig-
ura bunastarea copilului, el fiind transpus in lumea muritorilor
pacatosi. Momentul botezului este foarte bine ilustrat, el insusi fi-
ind un punct de incepe a fortificatiei, numita viata. Botezul prezinta
pentru munteni o importanta etapa, primul pas pe care copilul in
face in lumea noastra. Prin intermediul acestuia, copilul primeste
practic cuviinta si totodata grija venita de sus, el figurand practic
din acel moment fiind iertat de pacatul stramosesc. Nou nascutul
primeste harul Dumnezeiesc si este vindecat de toate pacatele prin
taina pocaintei.
 NUNTA

Nunta reprezinta de-

sarvisrea, precum si curata
legatura duhovniceasca intr
intr--
o unire pe viata, tot acest
fact, fiind intampinat in fata
lui Dumnezeu. Muntenii pre-
zinta nunta ca a doua lor
mare bucurie si totodata tra-
ditie. Bucuria cu care acestia
participa la petrecerea data
in cinstea celor doi proaspeti insuratei, figureaza cheful de
petrecere, de viata, incat si caracterul satenilor traditionalisti:
“Fugeau saniile cu nuntasii pe ghiata Bistritei. Mireasa si drustele
cu capetele inflorite; nevestele numai in catrini si bonditi. Barbatii
impuscau cu pistoalele asupra brazilor ca sa sperie si ss--alunge mai
degraba iarna. Cum ai vazut oameni straini pe drumul de sus, vor-
niceii au pus pinteni si le
le--au iesi inainte cu naframile de la urechile
cailor filfind. Au intins plosca ss--au ridicat pistoalele. Ori beau in
cinstrea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese ori ii
omoara acolo pe loc.” Acestia nu lasa vreun moment ca cineva sa
intre in acea eforie creata de ei insusi, fiind irascibili la orice semn
care parea de rau singur. Nu vroiau sa astepte finalul si nu lasau lu-
crurile sa decurga lin pana nu isi asigurau destinderea pe tot parcur-
sul nuntii.
 INMORMANTARE

Vitoria pazeste cu inversuna-

re randuielile stramosesti de
inmormantare, incepand de cand
isi gaseste barbtul sa il onoreze
crestineste, asa cum stia si credea
ea ca trebuie. Femeia organizeaza
cu mare grija pomenirea cea de
pe urma mortului. Aprinderea lu-
manarilor, tocmirea preotilor
pentru slujba si a bocitoarelor pentru aa--l plange pe mor, stropirea
ramasitelor acestuia cu vin precum si altele, sunt elemente im-
portante si nelipsite de la inmormantarea lui Nechifor Lipan: “Pune
in caruta odata cu parintele, paini douazeci, masline doua chile si
scrumbii zece, si rachiu cinci garafi de cate
cate--o oca. Scrie si acestea
in catastif la dumneata pe langa ce am adus acuma cu noi. Cine Cine--a
binevoi sa vina aici sa vada sau sa privechieze pe mort, sa sa--l cinstesc
c-un pahar si sasa--i dau o bcuata de pita cu ceva, ca sa fie de pome-
nire”, “inainte de a bea, a barsat pentru mort o picatura din pahar.”,
“Vitoria a venit langa coana Maria si a rugat
rugat--o, cu glas pripit, sa ai-
ba ea gija de cele din urma randuieli si mai ales sa nu uite sa ceara
in clipa anumita vinul pentru stropit si gaina neagra care se da peste
groapa.” Toate aceste elemente transpun inmormantarea meritata de
sotul Vitoriei, care nu se
lasa un moment prada
nestirii. Se tine tare, cum
ii este caracterul, de-
oarece de acum ea are sa
fie capul familiei.
LICEUL DE INFORMATICA “GRIGORE MOISIL” IASI

Realizat de:
GHIORGHE THEODOR STEFAN
IORDACHE GEORGIANA
MARMUREANU ADELINE ELENA
ULIULIUC SERAFIM
CLASA aX aX--a B

30 Ianuarie 2017