Sunteți pe pagina 1din 5

Baltagul

de Mihail Sadoveanu

M. Sadoveanu ne-a ales o opera vasta cu o tematica diversa: viata celor multi si necajiti. Aparut in
1930, romanul Baltagul reda monografia satului moldovenesc la inceputul secolului XX. Acest roman
preia nucleul epic al baladei Miorita, pe care-l transforma intr-o naratiune densa, cu 16
capitole,
avand in centrul ei tema cautarii si a cunoasterii adevarului.
I
Romanul debuteaza cu o povestire parabolica. Actiunea e localizata in Moldova, M-tii Tacaului, satul
Magura; in care locuiesta Vitoria Lipan. Nechifor Lipan, sotul Vitoriei, plecase, toamna , la Dorna sa
cumpere niste oi si nu revenise la timp. Fiul sau, Gheorghita, era plecat cu turmele la apa Jijiei,, iar acsa
ramasesera Vitoria si Minodora, fiica acesteia, care avea o relatie de dragoste cu fiul dascalului din sat.In
somn femeia are un semn rau despre soarta sotului: il vede calare, cu spatele intors catra ea, trcand spre
asfintit o revarsare de ape.
II
Se produce un alt semn: cocosul canta pe prispa casei intors inafara, un semn de plecare, spuse Vitoria.
Mama isi anunta fiica de intentia de a o casatori cu un romin asezat cu casa noua si cu oi in munte.
III
Vitoria se adreseaza parintelui Daniil pentru sfat, iar preotul o indeamna sa astepte, caci el crede ca
sotul ei intarzie dintr-o pricina oarecare. La aceasta, femeia spune ca Nechifor poate zabovi o zi ori
doua, cu lautari si cu petrecere, ca un barbat ce se afla; insa dupa aceea vine la salasul lui.
IV
Sotia incearca sa afle ceva despre cel disparut cu ajutorul babei Maranda, vrajitoarea satului. Batrana ii
ghicestte in carti: una cu ochi verzi si cu sprancene imbinate il retine langa ea pe barbat, dar Vitoria nu
prea crede.
V
Vitoria nu asculta vorbele rautacioase ale batranelor din sat, si este hotarata sa-l caute pe disparut
oriunde ar fi el. Ea isi planuieste cu de-amanuntul plecarea, isi pregateste sufletul, tinand post si ruganduse. De asemenea isi pregateste casa si isi gandeste drumul pe care il va urma.
Dupa boboteaza primul drum il face la manastirea Bistrita pentru ca Sf. Ana sa-i lumineze mintea si
sa-i arate calea pe care s-o urmeze. Arhimandritul o pavatuieste samearga la Piatra si sa se adreseze
stapanirii pamantesti. Sfanta Ana are sa puie cuvant la scaunul Imparatiei cele mari.() Du-te la politai
si la prefect si spune-le intamplarea, ca sa faca cercetari.'
VI
Vitoria si Gheorghita au plecat de dimineata la Piatra unde au oprit la un han pe care il cunosteau;
acolo au intrebat de prefect. Munteanca i-a povestit prefectului ca sotul ei plecase sa cumpere niste oi de
la Dorna si nu s-a mai intors desi trecusera saptezeci si trei de zile. Prefectul o asigura ca o sa cerceteze si
ca trebuie sa scrie o plangere (o jalba).
Acasa femeia se ruga de parintele Daniil sa-i faca jalba, iar in jalba il ruga sa scrie de toate necazurile
ei. Ea planuise sa plece la Dorna ca fiul ei, pe Minodora sa o duca la manastirea Varaticului unde e o sora
de-a mamei calugarita, iar casa o va lasa pe mana parintelui Daniil.

La 27 februarie o duse pe fata la manastire iar pe drum ii spuse:


- Fata, a vorbit ea fara suparare; tu sa nu fii proasta si sa nu te bocesti pe tine. Astazi e o sfanta luni si
incepem implinirea hotararii.
VII
In 9 martie intr-o zi de iarna cu soare parintele Daniil a facut o slujba importanta. Vitoria si
Gheorghita au dus la biserica multe daruri.
Dupa ce munteanca ajunse acasa nici nu apuca sa-i dea de mancare baiatului caci deja la poarta erau
preotul Milies, domnul Iordan, negustorul si musterul lui Nechifor, domnul David. Deoarece stateau mai
prost cu banii; Lipanii, au trebuit sa vanda niste marfa; cel care o cumpara era negustorul. In acea seara
dadu-se o dihanie la vite dar d-l Mitrea rezolva problema. In dimineata urmatoare pregatira cai si baltagul
facut de fierarul satului si blagoslovit de preot. Gheoghita purta aninat in lant,
(),baltagul.Vitoria potrivise si legase pusca cea scurta dinapoia tarnitei.

VIII
Gheoghita, Vitoria si negustorul David planuiau drumul pana Vatra Dornei.
In drumul lor facura un popas pe malul Bistritei langa o toplita; de acolo au pornit de-a lungul Bistritei
pana ce i-a prins noaptea langa un han la Donea. Acolo munteanca se preface ca-l cauta pe Lipan pentru
niste bani si afla ca acesta nu a mai fost vazut pe-acolo din toamna.
Cei trei au pornit iar la drumetie, urmatorul popas fiind casa lui David la Calugareni langa Piatra
Teiului. In acea seara Vitoria a inceput sa depene amintiri cu Lipan. In dimineata urmatoare mersera pana
la Farcasa unde se oprira din nou.Vitoria il judeca pe Lipan. Avea ea sa-i spuie multe;()si I le spunea
din launtru, cu banuieli si suferinte vechi.
IX
In Farcasa ii gazduieste un fierar, mos Pricop, de la care Vitoria afla ca sotul ei oprise acolo, pentru
potcovirea calului sau, in drum spre Dorna.
X
Pe drum, la Borca, Vitoria si Gheorghita intalnesc un botez la care au fost nevoiti sa participe; ceva mai
departe, pe gheata de pe apa Bistritei, ii opreste un alai de nuntasi, care au intins plosca si au ridicat
pistoalele.Ori beau () ori ii omoara acolo pe loc; iar ei se conformeaza. Ajunsi la Vatra Dornei afla de
la un slujbas ca in noiembrie Nechifor cumparase trei sute de oi; din acestea vanduse o suta de oi altor doi
gospodari, impreuna cu care plecase mai departe.
XI
Vitoria Lipan afla de la un crasmar ca sotul poposise acolo impreuna cu doi ciobani. Vitoria indicand
semnalmentele sotului ei, mai ales cacuila brumarie pe care el o purta, merge din carciuma in carciuma.
Mama si fiul fac din nou un popas, dupa ce trec de satul Sabasa peste muntele Stanisoara, in satul
Suha,unde crasmarul, d-l Iorgu Vasiliu, isi aduce aminte de trecerea turmei de trei sute de oi, dar insotita
fiind numai de doi stapani, fapt confirmat si de sotia lui; pe unul dintre oieri il chema Calistrat Bogza.
Pentru femeia oierului disparut incepe sa se faca lumina. La Sabasa, fusesera trei. Dincoace,(),
Nechifor Lipan nu mai era..
XII

Sotia d-lui Vasiliui ii spuse Vitoriei ca pe celalalt il cheama Ilie Cutui si ambi sunt locuitori ai satului
Doi Meri. Victoria discuta cu cei doi ciobani, ei spunand ca i-au platit lui Nechifor oile la Crucea
Talienilor. Reveniti in Sabasa Vitoria si fiul ei opresc la carciuma d-lui Toma dupa care il recunoaste pe
Lupu, cainele sotului, intr-o gospodarie.
XIIIGospodarul care-l tinuse pe Lupu i-a cautat stapinul inainte de a-l lua. Dupa ce plateste o
recompensa, ea il ia cu sine. Era deja primavara si Vitoria impreuna cu cainele, care o insotea, asemeni
fiului, isi conducea stapinii intr-o prapastie. Nechifor era acolo, insa imputinat de dintii fiarelor. Iar
craniul uman purta urma de baltag.
XIVPrivind resturile pamantesti ale tatalui, Gheorghita plingea ca un copil mic, dar mama lui era ferma
si se duse in sat dupa ajutoare. A treia zi soseste subprefectul Anastase Balmez care constata moartea
violenta a lui Lipan, care ii sugereaza sa intrebe ciobanii ce i-au ajutat pe Bogza si Cutui sa duca oile de la
Dorna daca stiu de vanzarea de oi.
XV In timpul timpil interogatoriului la care-i supune, in Suha, pe Bogza si Cutui, subprefectul primste
raspunsurile date Vitoriei in timpul discutiei cu ei de la primarie. Femeia invita pe subprefect si pe cei doi
ciobani la inmormantare. Ramasitele pamantesti ale lui Lipan sunt ingropate in cimitirul din Suha. Eu,
(), am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu si-am fost multamita si inflorita cu dansul.
Iar de-acum imi mai ramin putine zile, cu nor..
..Are loc praznicul de dupa inmormantare, la casa d-lui Toma. Vitoria ii cere lui Bogza sa-i dea baltagul
sau lui Gheorghita pentru ca flacaul sa-l admire. Apoi spune cum a fost ucis barbatul ei: urca muntele
Stanisoara impreuna cu doi tovarasi din care unul l-a lovit cu baltagul in cap pe la spate si l-a impins in
vale cu cal cu tot. Calistrat Bogza se infurie, caci se simtea invinuit (- Destul! racni omul, destul!), iar
Gheorghita il loveste cu baltagul in frunte si da drumul cainelui, ce-l musca de gat. Simtind ca va muri,
ciobanul recunoaste crima sa si a lui Ilie Cutui. Vitoria ii spune fiului ca va plati tot ce trebuie pentru a
recupera turma furata, de asemenea o vor lua pe Minodora de la manastire; dar mama tot nu este de acord
cu relatia ei cu feciorul dascalului.
Vvvvvv Romanul baltagul este una dintre capodoperele sadoveniene caracterizate prin concizie, dinamism si
armonie compozitonala, care porneste de la balada Mioritasi are ca tema centrala cautarea si recunoasterea
adevarului.
Aparut in anul 1930, cuprinzand 16 capitole scrise numai in 17 zile, acest roman are un fir epic simplu care se
poate rezuma usor.
Nechifor Lipan, oier instarit din Magura Tarcaului si sotul Vitoriei, pleaca la Dorna sa cumpere oi pe care sa le aduca
apoi la iernat.
Ramasa acasa cu fiica sa, Minodora, deoarece feciorul, Gheorgita era cu oile in baltile Jijiei, Vitoria este ingrijorata
de tacerea lui Nechifor care nu ajunsese inca la Cristesti unde se afla baiatul lor.
Deoarece trecuse mult timp de la plecarea sotului si timpul incepuse sa se schimbe, Vitoria merge l
a peot ca sa-i scrie lui Gheorghita si apoii trece pe la baba Maranda, vrajitoarea satului. Chemat de mama sa,
baiatul se intoarce acasa si fac impreuna un drum la Manastirea Bistrita si la Piatra Neamt. Devenind din ce in ce
mai banuitoare si neavand incredere in autoritati, munteanca hotaraste definitiv sa plece pe urmele lui Nechifor
Lipan.
Cei doi, Vitoria si Gheorghita, pleaca spre Dorna, trecand prin Bicaz, Calugareni si Farcasa, unde il intalneste si pe
subprefect si unde afla de la mos Pricop de trecerea lui Nechifor. Calatoresc apoi la Borca, la Cruci si prin tara
dornelor ajungand la Vatra Dornei, unde sunt informati ca Lipan a cumparat o turma de 300 de oi, plecand spre
Neagra cu alti doi ciobani carora le-a randuit 100 de oi.
Vitoria si Gheorghita refac drumul celor trei ciobani trecand prin cea din urma Dorna, prin Brosteni, prin Borca prin
Sabasa si in final, prin Suha, unde afla de la hangiu ca turma era insotita doar de doi ciobani de Calistrat Bogza si
Ilie Cutui.
Femeia isi da seama ca Nechifor Lipan a disparut intre Sabasa si Suha si cercetand pe cont propriu, il gaseste pe
cainele Lupu in curtea unui gospodar si cu ajutorul lui descopera osemintele sotului intr-o rapa.
Vitoria indeplineste obiceiurile crestinesti ale inmormantarii, lasa autoritatile sa faca cercetarile necesare, dar la
praznicul de inmormantare reface punct cu punct momentele crimei si il demasca pe ucigas care se repede asupra
lui Gheorghita. Lovit de acesta cu baltagul si atacat de caine, Calistrat Bogza isi recunoaste vina inainte de a muri.
Atingandu-si scopul, Vitoria se pregateste de plecare pentru a duce la indeplinire noi treburi presante, hotarnd sa
revina la Sabasa pentru pomenile de 9 si 40 de zile, intre timp rezolvand si celelalte probleme.

Toate aceste intamplari sunt narate la persoana a treia fie de care narator, un narator neutru, obiectiv, cat si de
personaje, pentru ca autorul apelaza uneori la rememorare. Imbinata cu descrierea, cu dialogul sau cu monologul
interior, naratiunea capata vigoare, dinamism si nuanteaza starile sufletesti ale personajelor.

Baltagul de Mihail Sadoveanu,foarte scurt comentariu


Romanul este o opera epica in proza,de intindere mare sau foarte mare,cu actiune
complexa,uneori desfasurata pe mai multe planuri si cu personaje numeroase.Cateva
caracteristici ale acestei specii literare le gasim in operaBaltagulde Mihail Sadoveanu.Publicat
in 1930,dupa ce fusese scris in numai cateva zile,este o lucrare epica in proza,de intindere relativ
mare,alcatuita din 16 capitole,faratitluri.Daca avem in vedere sursa de inspiratie,Baltagulpoate
fi considerat un roman mitic.Motto-ul romanuluiStapane,stapane,mai cheama si-un canei-a
determinat pe multi comentatori sa considere romanul ca o continuare a baladei
pastoraleMiorita.Romanul se deschide cu o anecdota despre nasterea poporului
roman,eveniment care s-a petrecut cand Dumnezeua pus randuiala si semn fiecarui neam.In
lumina acestei anecdote poate fi explicata actiunea romanului:drumul Vitoriei pentru
implinirearanduielilor,pedepsirea ucigasilor,continuarea vietii in spiritul traditiei parintilor si a
strabunilor.Prezentand numeroase scene din viata oamenilor de la munte,Baltagulpoate fi privit
ca un roman monografic,iardrumul spre viata a lui Gheorghita si experientele prin care trece
tanarul,fac din opera un roman al initierii.Vitoria Lipan,nevasta de oier din Magura Tarcaului,isi
asteapta sotul plecat la Dorna sa cumpereoi.Intr-o seara de toamna torcand pe prispa casei,ea isi
aminteste de Nechifor cu drag,caci era un om gospodar,vesel,iubind petrecerile
sinuntile.In roman se contureaza doua planuri:drumul Vitoriei in cautarea osemintelor sotului
sau,Nechifor si viata pastorilor din muntii Moldovei.Ingrijorarea Vitoriei sporeste cu fiecare zi
sustinuta de vise si presimtiri,care o face sa creada ca barbatul ei a murit.Hotarata sa plece in
cautarea lui dupa sarbatorile de iarna,isi cheama acasa fiul,plecat cu turmele de oi in baltile
Jijiei,instiinteaza autoritatile de la Piatra-Neamt de disparitia lui Lipan si o duce pe fica
sa,Minodora,la manastire,pentru a fi in siguranta.Cunoscand bine drumul turmelor,Vitoria alege
traseul pe care presupune ca l-a urmat sotul ei,sta de vorba cu oameni si afla ca Lipan trecuse
pe acolo.LaBorca a intalnit botez,iar la Cruci o nunta.Ajunsa in tara Dornelor,Vitoria deduce ca
Lipan fusese insotit de alti doi oieri,carora le vanduse o parte din turma cumparata
de el.In localitatea Sabasa,Lipan nu mai ajunsese la carciuma poposind doar ceilantidoi.Ea reface
drumul dintre localitati,gaseste cainele lui Lipan,apoi descopera intr-o rapa osemintele
sotului.Respectand traditia,Vitoria il inmormanteaza cu toate cele cuvenite.La praznicul de
pomenire,conducand cu abilitate discutia ii determina pe asasini sa-si marturiseasca
crima,indeplinand datoria de sotie si crestina.Personajele din acest roman nu sunt numeroase,dar
sunt bine conturate si capata valori simbolice.Nechifor Lipan,ciobanul moldovean din
balada,ilustreaza destinul de muritor al tuturor oamenilor.Gheorgita reprezinta noua
generatie,care va asigura continuitatea vietii si a traditiei.Prin numele lor,cele trei personaje
principale simbolizeaza triumful vietii si al iubiri asupra mortii,al binelui
asupra intunericului.InBaltagulse prezinta viata unei intregi colectivitati cu
indelnicirile,credintele,obiceiurile ei,fiind un fracment de epopee a poporului roman,un poem al
naturii si al sufletului omului simplu de la munte.

Baltagul poate fi considerat un roman mitic, intrucat preia si dezvolta motivele principale din balada
Miorita, care ilustreaza unul din cele patru mituri fundamentale ale romanilor : mitul existentei pastorale la
romani care evidentiaza motivul legaturii omului cu natura si conceptia despre viata si moarte a omului din
popor.
Punctul de plecare al romanului este asadar Miorita, romanul are si motto doua versuri din aceasta balada
care ilustreaza motivul animalului credincios : Stapane, stapane/Mai cheama s-un cane.
De asemenea, motivul transhumantei (al migratiei turmelor in timpul anului in cautarea de pasune si
adapost si al intoarcerii la munte la date fixate din vechime) este prezent in ambele creatii.
Ca si in Miorita, si in Baltagul, exist
a trei ciobani care coboara cu turmele la iernat si doi dintre ei, invidiosi si lacomi, hotarasc sa-l ucida pe cel
de-al treilea. Daca in balada, crima este doar ipotetica (presupusa, probabila) si ciobanul moldovean afla de
la oita nazdravana intentiile celorlalti, in roman crima se infaptuieste fara niciun fel de prevenire a celui ce
va fi ucis.
Animalul credincios este cainele Lupu care are rol hotarator in gasirea cadavrului stapanului si in pedepsirea
ucigasilor.
In ambele creatii apare personajul feminin pornit in cautarea celui disparut, dar in balada acesta este mama
tanarului pastor, pe cand in roman sotia este cea care isi asuma responsabilitatea aflarii adevarului.
Incercarile mamei indurate de a-si gasi fiul sunt doar presupuse de cel sortit mortii, de pastorul moldovean,
pec and Vitoria indeplineste cu perseverenta aceasta cautare, care va fi incununata de succes.
Motivul cautarii adevarului se completeaza cu cel al calatoriei. Eroina porneste in cautarea si aflarea
adevarului. Odata cu indeplinirea acestui scop constata ca Nechifor Lipan a fost ucis. Ea urmareste apoi sa-i
prinda si sa-i pedepseasca pe ucigasi, fara sa uite, in final, de implinirea datinilor crestine.
Actiunea sa nu este condusa de razbunare, ci de realizarea dreptatii in spiritul traditiei, pentru ca sufletul
celui mort sa-si gaseasca odihna.
Calatoria are un drum foarte greu, ca un labirint, prin care eroii sunt supusi, ca si in basme, unor incercari,
primesc ajutoare, se confrunta cu dusmanul, iar drumul lor este marcat de anumite semne cosmice :
rasaritul si asfintitul, vantul, apele, ninsoarea, inghetul, dezghetul.
Calatoria are semnificatii deosebite pentru cei doi : Vitoria cunoaste o lume noua, lumea orasului, careia i se
adapteaza cu usurinta, iar Ghoerghita se maturizeaza, dobandeste experienta si se initiaza in tainele vietii.
Descoperind adevarul, munteanca verifica armonia lumii si afla ca lumea nu poate fi oprita din mersul ei de
moartea lui Lipan. Ea considera ca dupa ce s-a restabilit echilibrul prin aflarea adevarului, viata poate urma
cursul ei firesc.