Text stilul juridic administrativ

.......................................................................................................................................

Art. 8. Dreptul la respectarea veii private i familiare

1. Orce persoan are dreptul la respectarea veii lui private i de familie, al
domiciliului i al corespondenii.
2. Nu este admis amestecul unei autoriti publice n eczecutarea acestui drept
de ct n msura n care acest amestec, este indicat de lege i dac constitue o
msur care, ntr-o societate democratic este necesar pentru securitate naional,
sigurana public, bun starea economic a rii, aprarea ordinei i previnirea
faptelor penale, protejarea sntii s-au moralei, ori protejarea drepturilor i
libertelor altora.
Art. 9. Libertatea de gndire de contin i de religie
1. Orice persoan are drept la libertate de gndire de contin i de relijie
acest drept are libertatea de a schimba religia s-au convingerea precum i
libertatea de a manifesta religia sau convingerea n mod individual s-au n colectiv,
n public sau n particular prin cult, nvmnt, practici i ndeplinirea ritualurelor.
2. Libertatea de ai manifesta religia s-au convingerile nu poate forma obectul
altor restrngeri dect acelea care, prevzute de lege constitue msuri necesare,
ntr-o societate democratic, pentru sigurana public, protecia ordinii, a sntii
sau al moralei publice ori pentru protejarea drepturilor i libertilor altora.
Art. 10. Libertate de exprimare
1.Orice persoan are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept cuprinde
libertatea de parere i libertatea de a primi sau de a comunica informaii ori idei fr
amestecul institutiiilor publice i fr lua in seama de frontiere. Prezentul articol nu
mpedic Statele s supun societile de radio difuziune, de cinematografie sau de
televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor liberti ce comport ndatoriri i responsabiliti poate fi
supus unor formaliti, condiii, restrngeri sau pedepse prevzute de lege, care
constituie msuri necesare, ntr-o societate democratic, pentru securitatea naional,
interitatea teritorial sau sigurana public, aprarea ordinii i prevenirea
infraciunelor, proteciea sntii sau moralii, protecia reputaiei sau drepturilor
altora, pentru a mpedica divulgarea de informaii confedeniale sau pentru ai garanta
autoritatea i inparialitatea puterii judectoreti.
(Convenia European a Drepturilor Omului)
.......................................................................................................................................
A. Cerine privind emitorul (cine emite mesajul, din ce perspectiv/ ipostaz, cu ce intenie, n ce
context etc.);
B. Cerine privind structura/ compoziia/ mesajul textului (identificarea ideilor, disocierea faptelor de
opinii, a elementelor obiective de cele subiective, a argumentelor de contraargumente, identificarea unor
structuri i tehnici argumentative/ informative/ descriptive/ narative etc.);
C. Cerine privind construirea unei interpretri/ exprimarea unei opinii argumentate (despre un
aspect/ o idee/ un argument/ o afirmaie/ o atitudine
evidente n textul dat, cu privire la o perspectiv actual asupra ideii exprimate, despre opiunea, pe baza
experienei personale, pentru una sau alta dintre soluiile propuse/ care se contureaz etc.).

ETAPE

1. Autor, titlu (se afla in partea dreapta de jos) si tema (despre ce este vorba in text).
Informatiile apar in subsolul textului. In cazul textelor juridice, autorul este institutia care elaboreaza
legea. Titlul din subsolul textului specifica domeniul de aplicare, Convenia European a Drepturilor
Omului. Titlul sugereaza ca textul apartine stilului juridic-administrativ. Tema face referire la
drepturile omului.Aceasta se concentreaza asupra drepturilor omul in diferite ipostaze. In acest sens legea
prevede trei tipuri de drepturi: dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, dreptul la libertatea
de gndire, de contiin i de religie si dreptul la libertatea de exprimare.
Cele trei articole de lege se insccriu in sfera relatiilor interumane. Ele vizaza relatiile din viata privata a
omului (relatiile de familie), si relatiile din viata publica.
2.Tipul de discurs (text nonfictional, descriptiv)
Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor cu sens denotativ si in
conformitate cu sfera de referinta a cuvintelor). In text sunt prezente cuvinte cu sens denotativ: autoriti,
lege, gndire, contiin, religie.
3.Sfera de utilizare Textul apartine stilului juridico-administrativ, utilizat in relatii administrative,
oficiale, de natura juridica.
4.Elementele situatiei de comunicare ERM (emitator-receptor-mesaj) -conform relatiei E-R
(beneficiar)
Emitatorul este specializat: institutia care da legile. Ideea specializarii este sustinuta de titlu Convenia
European a Drepturilor Omului, si de termenii de specialitate: lege, penal, securitate nationala, societate
democratica, autoritatilor publice etc. Receptorul este si el specializat, respectiv, cel care aplica legea, dar
si nespecializat, adica cetateanul beneficiar care citeste legea.
-conform efectului mesajului Acordul cu informatia este prezent in masura in care legea este justificata de
un anumit context social.
-Conform functiei mesajului (scop)Texul are functie de informare: are dimensiune pragmatica si
aplicabilitate in sfera vietii private si vietii publice. Structural textul raspunde la intrebarile specifice
textului informativ:Ce? (drepturile omului), De ce? (sunt importante: fiindca orice cetatean poate avea
acces liber si neingradit la informatiile de interes public).
Textul are si functia de popularizare, prin promovarea legii in randul cetatenilor.
Functia educativa consta in a sugera un anumit comportament intr-o situatie data, respectiv cunoastearea
anumitor informatii de interes public.
-Conform incarcaturii emotionale a mesajului
Mesajul este preponderent denotativ, se adreseaza ratiunii si este lipsit de componenta afectiva.
CARACTERISTICI ALE STILULUI
1. Are formule fixe: fiecare paragraf incepe cu un numar.
2. Obiectiv si impersonal: in text nu exista marcile autorului.
3. Accesibil, clar si precis: accesibil prin termenii utilizati, clar prin structura frazei si precis pentru ca
numeste situatia si comportamentul.
4. Vocabular pronuntat specializat: lege, art.
6. Folosirea cliseelor : In acest context, sablonul se materializeaza in structura formala a textului,
respectiv, paragraful care defineste continutul articolului (8, 9, 10).
PARTICULARITATI LINGVISTICE
Lexicale: Termeni de specialitate: lege, penal, securitate nationala, societate democratica.
Monosemantism si neologisme.
Morfologice: Substantive abstracte
Reflexiv impersonal si Forme impersonale.
Sintactice: Enunturile sunt structuri de tip cliseu, propozitiile sunt principale, dezvoltate, independente,
enuntiative cu nuanta imperativa, in ceea ce priveste aplicabilitatea. Predomina coordonarea.
Stilistice: Clisee:art. 8,9,10; paragrafe 1,2.