BALTAGUL

Mihail Sadoveanu

Mihail Sadoveanu este un scriitor interbelic,realist,traditionalist,mare povestitor

roman,creator a peste o suta de volume:povestiri,nuvele,romane,precum Hanu Ancutei,Creanga
de aur,Fratii Jderi,Neamul Soimarestilor ; creator al romanului istoric,al operelor sociale in
care este ilustrata tema satului romanesc,chipul taranului,devenit principalul erou , apar traditii si
mentalitati rurale, populare.

Baltagul este un roman social,mitic,politist,polimorf,o monografie a satului romanesc de la

sfarsitul secolului al XIX-lea;un roman de familie si al initierii; a fost scris in 17 zile si publicat
in 1930 ,inspirat din balade populare romanesti precum Miorita, dar si din mitul egiptean al lui
Isis si Osiris.

Ca orice roman,Baltagul este o specie literara a genului epic de mare intindere ,cu actiune
complexa si complicata,desfasurata pe mai multe planuri narative,legate prin alternanta sau
inlantuire,,cu o intriga ampla,personaje numeroase,de diverse tipologii,bine individualizate,aflate
in conflicte puternice,creand o imagine consistenta si profunda a vietii.

Trasaturi traditionaliste regasite in imaginea satului de munte cu traditii, obiceiuri,

superstitii, credinte; chipul muntencei, personaj ,,exponent al spetei”(G.Calinescu),
reprezentativ pentru lumea oierilor, fir epic cronologic, limbaj popular, regional

Teme: - sociala contureaza imaginea satului romanesc arhaic ,traditii si

obiceiuri,transhumanta ,

-initierea /maturizarea lui Gheorghita,

-cautarea adevarului,iubirea.

Viziunea despre lume propusa de autor se bazeaza pe elemente realiste si mitice.

Elemente de structura ale textului narativ

Titlul este sintetic, obiectul eponim,face referire la securea/toporul cu doua taisuri,arma

oierilor,a crimei,arma ce va restabili dreptatea,obiect justitiar ,obiect magic si simbolic;
provine din limba greaca ,are doua sensuri ,secure cu doua taisuri si labirint ,sugerand
zbuciumul /conflictul sufletesc al Vitoriei si drumul cautarii .

Actiunea este urmarita pe 16 capitole,momentele subiectului,doua planuri narative

principale:cel al Vitoriei in cautarea sotului,cela maturizarii lui Gheorghita.Primele 6 capitole
prezinta asteptarea sotului de catre Vitoria si pregatirea acesteia de drum;urmatoarele 7 capitole
prezinta calatoria Vitoriei alaturi de Gheorghita ,in cautarea sotului;ultimele 3 capitole ilustreaza
gasirea sotului mort,pedepsirea criminalilor.

Reperele spatio-temporale sunt bine delimitate si conturate.Actiunea incepe toamna si se

incheie primavara,de la Sfantul Dumitru la Postul Mare.Spatiul actiunii este vast, in Măgura
Tarcăului ,Moldova,sat de munte,coboara spre vale,trecand prin Calugareni ,Farcasa, Borca,
Cruci,Vatra Dornei,Broşteni,Sabasa,Suha;munte si vale,spatiul transhumantei.

Perspectiva narativa este obiectiva,narator omniscient,omniprezent, viziune dindărăt,

naratiune la persoana a III-a, focalizare 0 sau nonfocalizantă.

Relatia incipit-epilog :-incipit:legenda spusa de Nechifor la petreceri despre impartirea

darurilor oamenilor de catre Dumnezeu, sugerand intrarea in mitic; in epilog-razbunarea mortii
sustine o lume veche, bazata de legi nescrise, traditii.

-Momentele subiectului/secvente/scene

In expozitiune,Vitoria isi asteapta sotul plecat la targ,la Vatra Dornei dupa oi,fiind ingrijorata
din pricina intarzierii mari .

Intriga se contureaza odata cu conflictul interior al Vitoriei ,care intelege ca Nechifor nu se mai
intoarce ,caci semnele sunt rau -prevestitoare: natura-nori intunecati, cocosul da semne de
plecare,visul premonitoriu.

Desfasurarea actiunii ilustreaza pregatirile Vitoriei de plecare, mergand la preotul Danila, la

vrajitoarea Maranda, la primarul din Piatra, la manastirea Varatec, il cheama pe Gheorghita acasa
, drumul parcurs de Vitoria ,alaturi de fiu,in cautarea celui disparut.Pleaca primavara,in 10
martie,cauta prin intrebare si interpretare de semne,participa la traditii pe drum-botez,nunta,iar la
Sabasa il inmormanteaza pe Nechifor gasit in prapastia de la Crucea Talienilor, cu ajutorul
cainelui Lupu.

Punctul culminant coincide cu scena demascarii criminalilor la parastasul sotului, prin

povestirea evenimentelor asa cum crede Vitoria ca s-au intamplat faptele.

Deznodamantul il infatiseaza pe Calistrat Bogza ,marturisind ca impreuna cu Ilie Cutui l-au ucis
pe Nechifor pentru a-i lua oile.

-Prezentarea a doua scene reprezentative-tema sociala si tema initierii:

Scena coborarii lui Gheorghita in prapastie,spre a-si priveghea tatal ,devine o trecere printr-o
moarte simbolica,confruntarea neinitiatului cu imaginea ingrozitoare a ramasitelelor tatalui.
Gheorghita iese din labirintul initiatic ca un om format,capabil sa preia conducerea familiei.

Scena confruntarii dintre Vitoria si Calistrat Bogza demonstreaza inteligenta

eroinei,capabila sa reconstituie faptele si -i determine pe criminali sa marturiseasca.Vitoria cere
baltagul lui Bogza ,il intreaba pe Gheorghita daca nu scrie ceva pe el,ceea ce -l infurie pe
Bogza ,care se repede la fecior ,dar Gheorghita il loveste cu baltagul in frunte.Acesta isi
recunoaste fapta inainte de a muri.

Incheiere

Baltagul este un roman mitic ce reface o lume apusă, arhaică prin obiceiuri si mentalităţ , o
monografie a satului de munte de la sfârsitul secolului al XX-lea .