„Cărțile care au un secret pot fi citite și după o sută de ani, și după o mie de ani.

De
obicei, scriitorul le-a scris pentru că a avut o mare durere tainică sau ca să înveselească pe cineva
trist sau ca să uite că el însuși e foarte bolnav sau ca să câștige dragostea cuiva care nu-l bagă în
seamă sau ca să pună un strop de aventură în viața lui monotonă. Dar asta nu trebuie să se vadă
în carte, cartea se preface că nu știe secretul scriitorului. ”
Ioana Pârvulescu, Inocenții

„  Dar cel mai bun mod de a măsura cât ați crescut nu este în centimetri sau în câte ture
puteți alerga pe pistă. Nu este nici măcar în media voastră generală, chiar dacă toate aceste
lucruri, vă asigur, sunt importante și ele. Însă și mai important este ce ați făcut cu timpul vostru,
cum ați ales să vă petreceți zilele și cu cine ați creat legături în acest an. Pentru mine aceasta este
adevărata măsură a succesului. Există o frază minunată într-o carte de J. M. Barrie (…) Ar
trebui, poate, să facem o nouă regulă de viață… Să încercăm întotdeauna să fim puțin mai buni
decât este necesar. ”
R. J. Palacio, Minunea
 „ În clipa aceea, o biată cerșetoare, ținând un copil de mână cu picioarele goale prin
noroi, cu o pălărie zdrențuroasă de care atârnă o pană mizerabilă, cu un șal sfâșiat aruncat peste
zdrențe, se apropie de Mr. Fogg cerându-i de pomană. Acesta scoase din buzunar cele douăzeci
de guinee câștigate la wist și le întinse cerșetoarei, zicându-i:
Ține, femeie! Îmi pare bine că te-am întâlnit! Apoi porni mai departe. ”
Jules Verne, Ocolul Pământului în optzeci de zile

„Trebuia să întrebe pe cineva. Opri un paznic pe peron, dar nu îndrăzni să întrebe de

peronul 9 și ¾. Întrebă de Hogwarts. Dar omul nu auzise de așa ceva. Când nu fu în stare să
explice în ce parte a țării se găsea, Harry începu să se simtă jenat de-a binelea. Disperat, Harry
întrebă de trenul care pleca la ora unsprezece, dar paznicii îi spuseră că nu pleca niciun tren la
ora aceea. (...) Stătea în mijlocul gării, cu un bagaj pe care abia îl putea clinti din loc, în mână cu
o colivie cu o bufniță înăuntru. ”
J. K. Rowling, Harry Potter și Piatra filosofală
 „ M-am uitat la nasture cu lupa și am văzut, într-adevăr, un dragon minuscul. Mi-am dorit
imediat să am și eu așa un nasture.
 De unde-l ai?
 Mă uitam și eu într-o doară la uniformele rușilor, pe care le luase soră-mea la spălat.
Când m-a văzut, a zis că mă bate dacă ating vreun nasture. Mă știi și tu, nu pot rezista niciunei
provocări. Azi-noapte le-a atârnat la uscat în spatele casei, așa că, adăugă el râzând, m-am dus și
l-am tăiat de la o uniformă.
 Ești un hoț, i-am zis, fără să-mi iau ochii de la nasture. ”
Avi, Războiul nasturilor
 „  Creaturi, vă dăruiesc pe voi vouă înșivă, se auzi vocea puternică și fericită a lui Aslan.
Vă dau pentru totdeauna tărâmul acesta numit Narnia. Vă dau codrii, poamele și apele de aici. Vă
dau stelele și pe mine însumi. Animalele Necuvântătoare pe care nu le-am ales sunt și ele ale
voastre, purtați-vă cu milă cu ele și îndrăgiți-le! Dar nu vă comportați ca ele, fiindcă altfel veți
înceta să mai fiți Animale Cuvântătoare. ”
C. S. Lewis, Nepotul magicianului
ilustrație- Pauline Baynes

„ Recunoașteți: voi nu ați visat niciodată la o bibliotecă care ascunde un secret? Eu da! La
ce bun să ai o bibliotecă ce-ți taie răsuflarea, dacă nu e însoțită de ceva și mai grandios, cum ar fi
un pasaj secret care să ducă... să ducă undeva? La cum îl cunoșteam pe bunicul, eram convinsă
că așa stau lucrurile. ”
Alex Moldovan, Olguța și un bunic de de
milioane
 „ Una din ciudățeniile vieții pe acest pământ este că doar câteodată simți cu adevărat că
vei trăi o veșnicie. Uneori, simți asta când te trezești în momentul solemn al răsăritului și ieși
afară, ca să admiri, în singurătate, cerul palid, care încet își schimbă culoarea, înroșindu-se, iar tu
aștepți să se petreacă lucruri minunate și necunoscute. Auzi parcă un strigăt și inima ți se oprește
în loc în fața măreției veșnic aceeași a răsăritului de soare  care se repetă, în fiecare dimineață,
de mii și mii de ani. Într-un moment ca acesta poți simți veșnicia. ”
Frances Hodgson Burnett, Grădina secretă

„ Numai Nimi cel micuţ a început, ca urmarea lecţiilor Învăţătoarei Emanuela, să viseze
noaptea animale. Aproape toată clasa a râs de el când a venit într-o dimineaţă la şcoală şi, înainte
de orice, a început să povestească despre pantofii lui maro, care în mod obişnuit stăteau în timpul
nopţii în faţa patului şi care se transformaseră pe întuneric în doi arici, târându-se şi cercetând
toată camera, noaptea întreagă, pentru ca dimineaţa, când a deschis ochii, să-şi reia înfăţişarea
unei simple perechi de pantofi, odihnindu-se sub pat. ”
Amos Oz, Deodată în adâncul pădurii
 „ Citea zi și noapte despre fantasticele aventuri ale cavalerilor de poveste și ajunsese să
creadă că toate se întâmplă aievea: că într-adevăr există uriași și vrăjitori, dueluri și bătălii. Îi
detesta pe cei răi și îi admira pe cei viteji.
Atât de departe s-a lăsat purtat pe meleagurile basmelor, că s-a hotărât să devină și el
cavaler rătăcitor, întocmai eroilor săi. Voia să devină cunoscut pretutindeni și să-i ajute pe cei
nevoiași. ”
Rosa Navarro Duran, Don Quijote povestit copiilor