I.

Eseu despre particularitile

unui roman postbelic studiat

Context
Pregtit de proza scurt din volumul de debut ,intâlnirea din pämnturt"
,ln ceata" sau
de iarn", ,O adunare lini_tit",
(1948)-nuvelele,,Diminea
schia , Salcâmul", care prefigureaz motive, întâmplri _i personaje, primul
roman scris de Marin Preda, ,Morometii", este alctuit din dou volume, publi-
cate la doisprezece ani distan: în 1955, volumul I, iar în 1967, volumul al ll-lea.

1.Evidenierea a douä träsäturi aletextului narativ, ilustrative pen-

tru perioad , orientare tematic sau curent literar, prezente in
textul studiat
De_i modalitile de exprimare artistic _i problematica celor dou volume
difer, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului românesc
roman în perioade de criz, în preajma celui de-al Doilea Rzboi Mondial (dece-
unitar niile al IV-lea _i al VI-lea). Sunt înregistrate transform rile vieii rurale, ale
mentalitilor i ale instituiilor, de-a lungul unui sfert de secol, _i se impune
o tipologie nou în proza romäneasc .
tipologie Ca formul estetic, proza lui Marin Preda se încadreaz în realismul
naua
postbelic (neorealism) _i în realismul psihologic, dup Eugen Simion, deoa-
henk rece romancierul,face din tranii si indivizi cu o viaä psihologic normal, apti
titeras Prinaceasta a deveni eroi de proz modern. [..] Marin Preda prezint ni_te trani
inteligenti _i ironici, complec_i ca structur moralä, în msur prin aceasta... s
triasc în modul lor caracteristic marile drame ale
existentei".
1a. Cartea marcheaz sfär_itul romanului
doric, denumire dat de criti-
cul literar Nicolae Manolescu romanului
tradiional,
deoarece perspectiva
naratorului obiectiv, relateaz
peripee
care
întâmplrilela persoana a III-a, se
com
pleteaz prin aceea a reflectorilor (lie Moromete, în volumul I, _i Niculae,
în volumul al lI-lea), dar _i
aahahin prin aceea a informatorilor (personaje -

martori
ai evenimentelor, pe care le relateaz
ulterior altora, cum este, de
Parizianu care poveste_te despre vizita lui Moromete exemplu,
la biei, la
Efectul este limitarea
omniscientei. Bucure_ti).
1b. Sunt prezente tipologii specifice literaturii rurale: chiaburul,
srac, primarul, jandarmul, alturi de care
autorul impune noi
ranul
tranul reflexiv _i intelectualul cu rdcini în satul românesc. tipologii:
2. Prezentarea subiectului prin raportare la
tem; secvente relevante
Titlul romanului evideniaz tema central: destrmarea simbolic
tru gospodria trneasc
-

pen-
pia Dunrii, Sili_tea-Gume_ti.
tradiional -aunei familii dintr-un sat din Câm-
Evoluia _i criza familiei sunt simbolice
transformrile din satul românesc al vremii. Astfel c romanul unei
pentru
este _i o fresc a vieii rurale dinaintea familii
i de celdup de-al Doilea Rzboi
Mondial.
212
 llie Moro-
O alt tem este criza comunicrii, absena unui dialog real între
a raportului tragiC
mete _i tamilia sa. Tema timpului ,,viclean", ner bd tor,
Simion
tema social . lar criticul Eugen
dintre individ _i istorie nuaneaz
în lupt cu fatalitätile istoriei". compagilia
stabile_te ca tem central, libertatea moral tehnica
utilizeaz decupajului _i accelera- primului
Compoziia primului volum cu o ualum
a timpului naraiunii.
Volumul este structurat în trei pri,
rea gradat
care se desf_oar verii, cu trei ani înain-
pe parcursul
actiune concentrat ,
tea izbucnirii celui de-al Doilea
R zboi Mondial. Prima parte, care prezint
seara pân duminic noaptea, conine scene
întâmplri petrecute de sâmb t întâlnirea
care ilustreaz rural : cina, t ierea salcâmului,
monografic viaa
duminical din poiana lui locan, hora _.a.
Partea a doua se deruleaz pe parcursul a dou sptmâni, începând cu

plecarea lui Achim cu oile, la Bucure_ti.

încheie fuga celor
Partea a treia, de la seceri_ pân la sfâr_itul verii, se cu

doi fii ai lui Moromete la Bucure_ti. actiunea

planuri multe narative. In primului
Actiunea primului volum este structurat pe mai uolum
m cinat de nemulumiri
prim-plan se afl Moromeii, o familie numeroas ,
mocnite. Tran de mijloc, Ilie Moromete încearc s p streze întreg, cu pre ul
Fiii cei
unui trai modest, pmântul familiei sale, pentru a-l lsa apoi bieilor.
mari ai lui llie Moromete, Paraschiv, Nil _i Achim î_i doresc independen a princi
economic . Ei se simt nedrept iti pentru c, dup moartea mamei lor, Ilie Moro- palul
mete s-a însurat cu alt femeie, Catrina, _i c are înc trei copii: Tita, Ilinca _i plan
nahaiu
Niculae. îndemnai de sora lui lie, Maria Moromete, poreclit Guica, cei trei
baieti pun la cale un plan distrug tor pentru restul familiei. Ei intenioneaz s
plece la Bucure_ti pe furi_ pentru a-_i face un rost. In acest scop, vor så ia oile
cumprate printr-un împrumut de la banc _i al cror lapte constituie principala
hran a familiei, _i cai, indispensabili pentru munca la câmp. Din vânzarea oilor
_i a cailor ar obine un capital pentru a începe viaa la ora_. Perntru c datoria la
banc achitat, planul celor trei biei urma s dea o grea lovitur familiei. Achim
ii propune tatälui s-l lase s plece cu oile la Bucure_ti, s le pasc la marginea
ora_ului i s vând laptele _i brånza la un pre mai bun în capital. Moromete se
las convinsde utilitatea acestui plan, amân achitarea datoriei la banc _i vinde
o parte din lotul familiei pentru a-_i putea plti impozitul pe p mânt (,,fonciirea").
Ins Achim vinde oile la Bucure_ti _i a_teapt venirea frailor. Dup amânrile
generate de refuzul lui Nil de a-_i lsa tatäl singur in preajma seceri_ului, ceilali
iau caii io parte din zestrea surorilor i fug. Moromete este nevoit s vând din
nou o parte din pmânt pentru a-i reface gospodria, pentru a plti impozitul,
ratala banc i taxele de _colarizare ale lui Niculae, fiul cel mic.
Planurile secundare completeaz aciunea romanului, _i contribuie la caracte- awni
rul de fresc social: boala lui Botoghin, revolta ranului srac Tugurlan, întâm- haatue
plrile din familia lui Tudor Bälosu, dragostea dintre Polina _i Biric, discutile eeundahe
din poiana lui locan, rolul instituiilor i al
autoritilor în satul interbelic.
2a. O secven narativ care
prefigureaz destrmarea familiei este scena
cinei, care pare a surprinde un moment din existena familiei
condus de un tat autoritar; ,,semnele" din text îns dezvluietradiionale, ieeuenke
le mocnite. Ilie Moromete domina o ramilie numeroas,
conflicte- nahahi
format din copii simhalic
 din dou cstorii,
Provenii învrjbii din cauza averii. A_ezarea în jurul
mesei sugereaz iminenta destr mare a familiei:,,Cei treifrai vitregi, Paraschiv,
ca i când ar fi fost gata în orice
cena
Nila _i Achim, stäteau spre partea dinafar a tindei, este întoars spre oalele
cinei clipå s se scoale de la mas _i s plece afarä". Catrina
cu måncare, semn c ea se ocup de gospodrie. Ilinca, Tita _i Niculae, copii
de cealalt parte a mesei fa de fraii lor vitregi, de ura
ei, stau
c rora
lâng mam,
parc încearc
s se protejeze. Moromete incearc s p streze echilibrul
în familie, cu autoritate: ,Numai Moromete stätea parc deasupra tuturor. Locul
ui era pragul celei de-a doua odi, de pe care el stpânea cu privirea pe fiecare."
2b. Scenele în care sunt prezentate aspecte din viaa colectivitii se consti-
tuie într-o adevrat monografie a satului: hora, clu_ul, întâlnirile duminica-
le din poiana lui locan, serbarea _colar, seceri_ul, treieri_ul. Astfel, în scena
seceri_uluu este înfi_at o realitate arhetipal, prin înregistrarea _i acumularea
Aeoebihsll
de detalii ale existenei familiale trne_ti; mi_crile, gesturile, pregtirea _i
plecarea la câmp fac parte dintr-un ritual strvechi. Seceri_ul e trit în acela_i
fel de întregul sat, într-un ceremonial specific colectivitii arhaice.
In volumul al doilea, structurat în cinci prti, se prezint viaa rural dintr-o
perioad de un sfert de veac, de la începutul anului 1938, pân spre sfâr_itul
anului 1962. Prin tehnica rezumativ , evenimerntele sunt selecionate, unele
uokumul fapte i perioade de timp sunt eliminate (elipsa), timpul naraiunii cunoa_te
al doilea reveniri (alternana). Actiunea romanului se concentreaz asupra a dou
este momente istorice semnificative: Reforma
Agrar din 1945, cu prefacerile pe
ibructu care le aduce,
_i transformarea ,,socialist" a agriculturii, dupä 1949, perce-
kal u put ca un fenomen abuziv. O istorie nou, tulbure _i violent, transform
cu radical structurile de via _i de gâândire ale tranilor. Satul tradiional intr
într-un ireversibil proces de disoluie. Vechea imagine lui lie Moromete
a
este distrus,
fiind inlocuit de o alta,
se diminueaz,
lipsit de
iar unitatea distrus a familiei nu
glorie. Autoritatea lui în sat
se reface. Ceilali trani î_i
schimb atitudinea fa de Ilie Moromete.
Fo_tii prieterni murit sau 1-au
au
prsit, iar cei noi îi par mediocri. Cu toate acestea, în familia lui Moromete
continu vrajba.
Guica moare, fr
iar acesta
ca
relaiile cu fratele su s se schimbe,
duce nici la înmormântarea ei.
nu se
Moromete se apuc de nego, treburile îi
dar il retrage pe Niculae de la merg bine, câ_tig bani frumo_i,
_coal pe motiv c studiile biatului nu-i aduc
niciun,beneficiu." Toat energia tatlui se
concentreaz în încercarea de a-i
aduce acas pe bieii fugari. aceea, cumpr la loc pmânturile vândute
De
wgita la odinioar_i pleac la Bucure_ti
pentru a-i convinge s revin în sat. Paraschiv,
Bucurest care lucra acum ca sudor la tramvaie,
Nil, ca
avea un mic magazin de Consum
portar la un bloc, _i Achim, care
alimentar,resping încercarea de reconciliere
a tatälui. Mai mult decât atât, aflând de

prse_te pe Moromete i se duce s locuiasc propunerea fcut fiilor, Catrina îl

la Alboaica, fata ei din
cstorie. Destrmarea familiei continu cu moartea prima
lui Nil în rzboi. Fetele
se cstoresc, dar familia Moromete
pare atins de un
Titei, de_i scap din rzboi, moare într-un accident blestem, fiindc soul
o cru.
în stupid sat, strivit de

214
 Paralel cu procesul de disoluie a familiei Moromete este prezentata des-
tr marea satului tradi ional, care devine ,o groap fär fund, din care nu mai
încetau s ias atâi necunoscui". Fiul cel mic, Niculae, reprezint în roman
mentalitatea impus , colectivist . El devine adeptul , unei noi religii a binelui
_i a rului", cum crede c este noua dogm socialist. Discuile dintre tat i
fiu au semnificaia unei confruntri între dou conceptii de via, între dou
civilizaii. Niculae se îndep rteaz din ce în ce mai mult de tatäl su. Se inscrie
în Partidul Comunist, este trimis la o _coal pentru activi_ti i se întoarce in
sat cu o sarcin de la,judetean". El trebuie s supravegheze buna funcionare
a primelor forme colective de munc (strângerea cotelor _i predarea lor ctrTe
stat). Ins din cauza unei dispute aprinse, un s tean moare înecat în apele
râului de la marginea satului. Idealist, Niculae se orienteaz cu dificultate în
testura de intrigi pus la cale de oportuni_tii de profesie. A_a c activistul
Moromete este destituit, se retrage din viaa politic , î_i continu studile i
ajunge mai târziu inginer horticol.
Pe de alt parte, Ilie Moromete î_i pierde prestigiul de altdat. Trie_te
o iubire tärzie cu Fica, sora mai mic a fostei lui sotii, care a fost toat viaa
îndrgostit de el. Apoi se implic în viaa social-politic a satului _i sprijin
candidatura lui Tugurlan în funcia de pre_edinte al Sfatului Popular, pentru
ca acesta s tempereze ac iunea de colectivizare.
Ilie Moromete este numit de criticul Nicolae Manolescu ,cel din urm
faran" pentru faptul c, pân în ultima clip, nu accept ideea c rostul lui
în lume a fost gre_it i c ranul trebuie ,s dispar". Este ilustrativ, în acest
sens, monologul su, adresat unui personaj imaginar, Bâznae. In timp ce, pe
ploaie, Moromete sap un _an în jurul _irei de paie din grdin pentru ca
construc
apa s se
scurg, în alt parte a satului
pun la cale schimbäri hot rätoare
se
tia her
pentru destinul trnimii. Monologul este semnificativ în ansamblul roma-
nului pentru c scoate în eviden consecintele nefaste ale dispariiei clasei
danajelor
trne_ti, în contextul transform rilor socialiste ale agriculturii. Atitudinea
personajului este critic fa de noua societate, care se îrntemeiaz utopic pe mnulogul
anularea unei clase sociale, rnimea, adic pe distrugerea unei
a unui cod strvechi de comportament _i întelepciune. Moromete se
civilizaii _i de la wra
stinge de fnaue
încet, trindu-_i ultimii ani de via în singurtate _i tcere.
Romanul se încheie zece ani mai târziu. Niculae a devenit
inginer horticol
_i este cstorit cu o fat din sat, Mrioara, fiica lui Adam Fântân, care
asistent medical. La înmormântarea tatlui, Niculae afl de la ajunge
Ilinca, sora
lui, c Moromete se stinsese încet, fr a fi suferit de vreo boal. In finalul
romanului, tatäl i fiul se împac în visul bäiatului.
3. Analiza, la alegere, a dou componente de structur
semnificative pentru textul narativ studiat
_i de limbaj,
3a, Un triplu conflict va destrma familia lui Moromete. Este vorba mai
intâi despre dezacordul dintre tat i cei trei fii ai si din prima
cstorie, briplu
Paraschiv, Nil _i Achim, izZvorat dintr-o modalitate diferit de a întelege conftict
lumea. Fiii cei mari î_i dispreuiesc tatäl iindc nu _tie stransforme
îin bani
produsele economiei rurale, precum vecinul Tudor B losu

215
 Catrina, Sofia sa.
c e l de-al doilea conflict izbucneste între
Moromete i
i i1 promisese in
din lotul soiei
casta Vanduse în timpul secetei un teama fiilor celor mari c a r e i_i u r a u
pogon

no, trecerea numele ei. De

casei pe
îndeplinirea promisiunii. aceasta cauza,
Din
nama vitreg, Moromete amân de barbar t ue copll
în inim nepsarea _i sila
e l a Stimte,cumise strecoar biseric . Criza se instituie
în cel de-al doilea
a_i gasete iniial refugiul în ce afl de vizita lui la Bucure_ti
cand Catrina îl prse_te pe Ilie, dup
vOum, definitiv .
Si de propunerea fcut fiilor. Înstr inarea este care _l-ar fi
sora lui, Guica,
treilea conflict este cel dintre Moromete _i
Al c s toreasc pentru a doua oar .
ca fratele r mas v duv s nu se mai
dorit se ocupe de gospodärie _i
de
In felul acesta, ea ar fi r mas în casa fratelui s
cre_terea pentru a nu fi singur la btrânee.
copillor, Faptul c Moromete se
rec s torise _i c î_i construise o cas departe de gospod ria ei îi aprinsese
mari ai lui Moromete.
ura împotriva lui, pe care o transmite celor trei fii mai
Un alt conflict, secundar, este acela dintre Ilie Moromete _i fiul cel mic,
conlict Niculae. Copilul î_i dore_te cu ardoare s mearg la _coal, în timp ce tatäl,
iecunda
care trebuie s plteasc taxele, îl ironizeaz _i sus ine c înv tura nu aduce
niciun ,beneficiu". Pentru a-_i realiza dorina de a studia, biatul se desprinde
treptat de familie.
In volumul al doilea, acest conflict trece pe primul plan, pentru c tatl
_i fiul reprezint dou mentaliti diferite. Astfel, Ilie Moromete ilustreaz
mentalitatea tranului tradiional care vrea s-i pstreze pmântul, în vreme
ce Niculae devine un susintor al comunismului, al mentalit ii colectiviste
impuse de stat.
Cele dou referiri la tema timpului, simetrice, în în paragra-
incipit _i
ful final al volumului, pun în eviden conflictul tragic dintre individ _i
imetria ,fatalitile istoriei". La început, pare îng duitor: ,,se pare c timpul avea cu
incipit 0amenii nesfir_it rbdare; viaa se scurgea aici fr conflicte mari'".
inal din finalul volumului, imaginea timpului se modific: Ins, în enunul
räbdare", devine necrutor. ,,timpul nu mai avea
Imaginea
iluzie a lui Ilie Moromete, contrazis de
timpului rbdtor reprezint doar o
evenimentele petrecute pe
romanului. parcursul
3b. Ilie Moromete este un
personaj
zentativ pentru moartea unei lumi; exponenial,
al crui destin este
,,cel din urm äran" (dup cum repre- a fost
numit de criticul N.
Manolescu) reprezint conceptia tradiional
pmânt _i de familie. fa de
Personajul este caracterizat în mod direct de ctre
madati tolului al X-lea din primul volum: narator în debutul
capi-
a ce ,Era cu zece ani mai mare decât
(contingent '911, fãcuse räzboiul) i acum avea Catrina
când numai nenorociri sau bucurii mari mai potacea vârst între tinerete _i btrânete
schimba firea cuiva".
Autocaracterizarea realizat in finalul volumului al doilea
su de via, libertatea morala, în ciuda exprim crezul
...] eu totdeauna am dus o via independenta".constrângerilor istoriei:,,Domnule
Caracterizarea indirect se
desprinde din gesturile, faptele, vorbele
durile personajelor, dar _i din relaiile _i gân-
cu
ceilali.
216
 Ins modifif-
ndivizii se caracterizeaz prin mici detalii de comportament. [...] are mai
carea vietii interioare este marcat mai ales de glasuri. [...] Tatl autoritar
teamd,
multe glasuri, când «puternic _i amanintor, fkcându-i pe toi s tresar de
când un glas «schimbat _i necunoscut», fals, ironic". (Eugen Simion)
ai unor cate
Celelelate personaje aparin unor tipologii diverse, exponeni
gorii sociale: ranul s rac ugurlan, chiaburul lacom Tudor Blosu, primarul
rea, Guica, iar în volumul
al doilea
Catrina,sora nemritat,
Aristide, mama

oportuni_tii politici.
Concluzie
Moromeii" este al deruraliz rii satului, dar cu o viziune aparte
un roman

în tematica rural, reprezentat în literatura interbelic prin romanele lui

Marin Preda aduce în
Liviu Rebreanu _i Mihail Sadoveanu. Romanul lui
prim-plan condiia ranului în istorie, la confluena dintre dou epoci: cea
sociale se
de dinainte i cea de dup al Doilea Räzboi Mondial. Criza ordinii
comunic ri.
reflect în criza valorilor morale, în criza unei familii, în criza

217